rezumat tezĂ doctorat - unap · 2.2.1 comitetul pentru audit public intern 2.2.2 unitatea...
TRANSCRIPT
Neclasificat
NECLASIFICAT 1 din 27
ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Şcoala doctorală
NECLASIFICAT Exemplar nr. __
Doctorand locotenent-colonel Radu-Viorel MARCU
REZUMAT
TEZĂ DOCTORAT
TEMA:
SOLUŢII PRIVIND DEZVOLTAREA AUDITULUI DE SISTEM
ÎN ARMATA ROMÂNIEI
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT Colonel (rz) profesor universitar
doctor Marin DUMITRU
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE
- BUCUREŞTI, 2018 -
Neclasificat
NECLASIFICAT 2 din 27
STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 ASPECTE CONCEPTUALE ŞI FUNCŢIONALE ÎN
ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN
1.1. Delimitări privind auditul public intern
1.1.1 Definiţia auditului intern şi termenii cheie
1.1.2 Cadrul General de Practici Profesionale
1.2. Organizații în auditul intern
1.2.1 Institutul auditorilor interni
1.2.2 Confederaţia europeană a institutelor de audit intern
1.2.3 Asociația Auditorilor Interni din România
1.2.4 Institutul francez de audit și control intern
1.2.5 Oficiul național de audit din Marea Britanie și Irlanda de Nord
1.3. Activitatea de audit în armatele statelor dezvoltate
1.3.1 Structura de audit în Armata Statelor Unite ale Americii
1.3.2 Structura de audit intern în Armata Regatului Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord
1.3.3 Analiză comparativă asupra structurilor de audit intern din
armatele țărilor de referință
1.3.4 Dezvoltarea auditului de sistem la nivel internațional
CAPITOLUL 2 REGLEMENTAREA ŞI MODUL DE ORGANIZARE A
ACTIVITĂŢII DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN
ROMÂNIA
2.1. Cadrul naţional de reglementare a auditului public intern
în entităţile publice
2.1.1 Scurt istoric legislativ la nivel național
Neclasificat
NECLASIFICAT 3 din 27
2.1.2 Elemente definitorii privind auditul public intern
2.2 Structura organizatorică şi atribuţiile structurilor implicate
în procesul de audit. Auditorii interni
2.2.1 Comitetul pentru Audit Public Intern
2.2.2 Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern
2.2.3 Comitetul de Audit Intern
2.2.4 Compartimentul de Audit Public Intern
2.2.5 Auditorii interni
2.3 Planificarea și metodologia națională de derulare a unei misiuni
de asigurare
2.3.1 Planificarea în audit
2.3.2 Metodologia de derulare a misiunilor de asigurare
2.4 Evoluţii în legislaţia naţională şi analiza cadrului de
reglementare
2.5 Analiza comparativă auditului de sistem raportat la celelalte
tipuri de audit
CAPITOLUL 3 ELEMENTE DE IDENTITATE ŞI ORGANIZARE ÎN
ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN
ARMATA ROMÂNIEI
3.1 Rolul auditului public intern în Armata României.
Organizare structurală
3.1.1 Compartimentul de audit public intern în Armata României –
Definire
3.1.2 Atribuţii şi limitări în activitatea de audit public intern în
Ministerul Apărării Naționale
3.2 Dezvoltarea organizațională și metodologică a auditului
public intern în Ministerul Apărării Naționale
3.2.1 Etapa incipientă (1999 – 2002)
3.2.2 Etapa de evoluţie (2002 – 2014)
3.2.3 Etapa de maturitate (2014 – prezent)
Neclasificat
NECLASIFICAT 4 din 27
3.3 POZIȚIONAREA DIRECȚIEI AUDIT INTERN,
RAPORTAT LA COMPARTIMENTELE DE AUDIT
PUBLIC INTERN DIN ROMÂNIA
3.3.1 Stadiul organizării şi exercitării auditului public intern
3.3.2 Statutul şi independenţa Compartimentului de Audit Public
Intern
3.3.3 Statutul și competența auditorilor publici interni
3.3.4 Asigurarea pregătirii profesionale a auditorilor interni
3.3.5 Asigurarea/adecvarea cadrului metodologic și procedural.
3.3.6 Planificarea și derularea misiunilor de audit public intern
3.3.7 Urmărirea implementării recomandărilor
3.4 Reglementarea şi metodologia naţională de desfăşurare a
auditului de sistem
3.4.1 Cadrul naţional de reglementare
3.4.2 Metodologia actuală de derulare a misiunilor de audit de sistem
3.4.3 Analiza comparativă a prevederilor referitoare la auditul de
sistem
CAPITOLUL 4 CĂI ȘI METODE DE DEZVOLTARE A AUDITULUI DE
SISTEM
4.1 Conceptul de sistem. Abordarea sistemică în audit
4.1.1 Teoria generală a sistemelor
4.1.2 Gândirea sistemică
4.1.3 Conceptualizarea sistemului în auditul public intern
4.1.4 Identificarea sistemelor în cadrul unei instituții publice
4.1.5 Avantajele/dezavantajele derulării unor misiuni de audit de
sistem
4.2 Planificarea strategică a auditului public intern
4.2.1 Strategii referitoare la auditul public intern
4.2.2 Documente strategice la nivelul Ministerului Apărării Naționale
Neclasificat
NECLASIFICAT 5 din 27
4.3 Direcţii de acţiune în dezvoltarea auditului de sistem
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
GLOSAR
ABREVIERI
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELELOR
BIBLIOGRAFIE
LISTA ANEXELOR
Neclasificat
NECLASIFICAT 6 din 27
SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE
CUVINTE CHEIE: audit public intern; standarde internaţionale de audit intern;
audit de sistem; Armata României, Direcţia audit intern; asigurare; evoluţie;
transformare.
Auditul intern a cunoscut o continuă evoluţie de-a lungul timpului,
determinată de schimbările survenite în abordarea fenomenului economic de către
companiile private şi instituţiile de stat. Astfel, în timp, funcţia de audit a ajuns să
ofere asigurării managementului că activităţile desfăşurate sunt gestionate
corespunzător şi contribuie la realizarea obiectivelor asumate, în contextul în care
progresul economic plasează întreprinderile/organizaţiile într-o continuă
confruntare cu îmbunătăţirea performanţelor proprii, într-un mediu considerat ostil.
Timp de secole, auditul intern a fost considerat doar o simplă procedură
administrativă cu rol de verificare a documentelor contabile pentru prevenirea
fraudei şi risipei. Putem spune că, dezvoltarea auditului a început odată cu „marele
crash economic”, ale cărui efecte s-au manifestat începând cu anul 1929, atunci
când, conştientizând vulnerabilităţile la care se expuneau, statul (prin instituţiile
sale), acţionarii şi/sau băncile, au început să solicite rapoarte de audit asupra
situaţiilor financiare.
Treptat, sfera de cuprindere a auditului intern a fost lărgită, prin cuprinderea
unor noi domenii şi, implicit, obiective. Astfel, constatăm că, dacă, începând cu
anul 1950 obiectivul principal al auditului a constat în ,,atestarea sincerităţii şi
regularităţii situaţiilor financiare” ale entităţilor economice, în anii ’70,
obiectivele auditului s-au extins spre verificarea asigurării conformităţii
activităţilor/operaţiunilor desfăşurate de către entităţile auditate cu normele legale
Neclasificat
NECLASIFICAT 7 din 27
în vigoare. În ceea ce priveşte rolul actual al auditului intern, se constată că această
activitate, primordial, sprijină organizaţiile să-şi atingă obiectivele, în principal,
prin evaluarea proceselor de management al riscurilor.
Apariţia conceptului de audit intern în ţara noastră a reprezentat un pas
important în evoluţia tuturor instituţiilor publice, inclusiv a organizaţiei militare,
prin contribuţia pe care a adus-o la perfecţionarea managementului. Auditul intern
a fost implementat în România prin Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind
auditul intern şi controlul financiar preventiv. Actul normativ cerea ca, în toate
structurile bugetare să se implementeze principiile, metodele şi uzanţele auditului
public intern şi să se înfiinţeze structuri specializate, de dimensiuni rezonabile şi
potrivite, care să aplice/impună aplicarea legislaţiei în domeniu şi auditul public
intern, ca atare, până în cele mai mici structuri ale organizaţiei.
Menţionăm că, la data aprobării, Ordonanţa Guvernului reglementa atât
auditul intern, controlul intern şi controlul financiar preventiv la nivelul
instituţiilor/entităților publice. Ulterior, prin apariţia Legii nr. 672/2002 privind
auditul public intern, s-a realizat delimitarea necesară între auditul public intern şi
activităţile de controlul intern şi controlul financiar preventiv.
Actul de naştere al auditului public intern în Armata României este
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2000 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Apărării Naționale, atunci când, la art. 4 alin. (1),
Direcția audit intern a fost nominalizată ca structură centrală a ministerului.
În prezent, domeniile de activitate/atribuţiile Direcţiei audit intern sunt
consemnate în Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Apărării Naționale, republicată, la art. 22, unde, se precizează că
„Direcția audit intern asigură, conform legii, organizarea auditului public intern
şi execută auditarea tuturor activităților desfășurate în structurile centrale,
structurile şi forțele subordonate acestora din Ministerul Apărării Naţionale,
precum şi în structurile aflate în coordonarea sau sub autoritatea acestuia, pentru
îndeplinirea obiectivelor stabilite, inclusiv evaluarea sistemului de control intern
Neclasificat
NECLASIFICAT 8 din 27
managerial.”1.
În ceea ce priveşte structura organizatorică, „părinţii” auditului public intern
în Armata României au supus aprobării conducerii Ministerului Apărării Naționale
înfiinţarea unei structuri de dimensiune „direcţie” care să fie formată, pe principiul
exercitării teritoriale a auditului, compusă, în principal, din următoarele structuri:
Secţia audit intern (organe centrale) şi secţiile de audit intern teritoriale nr. 1-8,
dispuse în Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Buzău şi Constanţa.
Menţionăm faptul că, Direcţia audit intern a luat ființă pe structura fostului
Inspectorat General al Ministerului Apărării Naționale.
În opinia noastră, auditul public intern aplicat în cadrul Armatei României a
fost influenţat, în mod direct, în principal, de următorii factori majori:
- evoluţia auditului public intern, începând cu anul 2000 şi până în
prezent, atât în mediul internaţional/statele de referinţă în domeniu, cât şi în
societatea românească;
- evoluţia structurală şi a elementelor conceptuale de referinţă în armată;
- evoluţiile economico-sociale ale societăţii româneşti şi influența crizei
economico-financiare în ţara noastră.
În paralel, Armata României a început un amplu proces de restructurare, în
special, ca urmare a exigenţelor legate de procesele de integrare şi aderare a
României la Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.
Documentul programatic care a inclus principalele elemente în evoluţia
Armatei României pentru următorii 25 de ani este constituit de Strategia de
transformare a Armatei României. Procesul de transformare a armatei este unul
amplu şi dinamic, care obligă elementele funcţionale în conexiune, aşa cum este şi
cazul auditului public intern, la adaptare şi proprie transformare. Astfel, din punct
de vedere al funcţionalităţii, auditul public intern în Armata României manifestă
următoarele elemente modificatoare generate de transformarea structurii de forţe:
- fundamentarea teoretică şi introducerea în practică a unor noi forme de
1 în cadrul Regulamentului de organizare şi funcţionare al MApN, aprobat prin OMApN nr. MS 118/2007, sunt detaliate domeniile de activitate/atribuţiile DAI;
Neclasificat
NECLASIFICAT 9 din 27
audit;
- remodelarea structurală în conformitate cu redimensionarea armatei.
Conducerea Ministerului Apărării Naționale îşi manifestă exigenţele faţă de
anumite procese din Armata României şi prin nevoia de a primi informaţii, în timp
scurt, în ceea ce priveşte evoluţia lor şi, totodată, de a primi anumite asigurări
rezonabile că aceste procese se desfăşoară în condiţii de legalitate şi normalitate.
Ca principal instrument de verificare a unor astfel de raportări la legislaţie şi bună
practică, Direcţia audit intern şi-a asumat auditarea unor procese, în cursul
dezvoltării acestora, fără a interfera cu ele, aşa cum este cazul auditului achiziţiilor
publice, auditului vânzărilor de bunuri, auditului închirierii imobilelor din
domeniul public al statului ș.a. Este de subliniat, ca o particularitate, că acest tip de
audit se exercită numai în cadrul Ministerului Apărării Naționale şi impune un grad
de precizie al executării misiunilor, extrem de sporit, un control riguros asupra
exercitării corecte şi neutre a actului de audit şi că, totodată, este generatorul unei
securităţi sporite în faţa greşelilor, a actului de corupţie sau fraudare.
În ceea ce priveşte derularea misiunilor de audit de sistem, trebuie menţionat
faptul că, Direcţia audit intern din cadrul Ministerului Apărării Naționale, alături
de structura similară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, şi-au asumat rolul
de pionierat în acest domeniu, fiind singurele structuri, din instituțiile publice, care
potrivit Unităţii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern, au derulat,
anual, astfel de misiuni.
Motivația alegerii temei de cercetare Soluţii privind dezvoltarea auditului de
sistem în Armata României, este multiplă, și are în vedere, cel puțin, următoarele:
experiența profesională proprie:
o 12 ani de experiență în auditul public intern, perioadă în care am
încadrat, inițial, atât funcții de execuție, cât și, ulterior, funcții de
conducere, atât la nivelul structurilor de audit intern teritoriale cât și,
în prezent, la nivelul structurii centrale a Direcției audit intern din
cadrul Ministerului Apărării Naționale;
Neclasificat
NECLASIFICAT 10 din 27
o alegerea mea, în anul 2017, în funcția de președinte al Comitetului de
audit intern al Direcției audit public intern din Ministerului Finanțelor
Publice (funcție deținută și în prezent);
o calitatea de membru în The Institute of Internal Auditors, European
Confederation of Institutes of Internal Auditing și Asociația
auditorilor interni din România, încă din anul 2007 (cele mai
semnificative organizații în auditul public intern, la nivel internațional,
european și național);
o participarea în cadrul primelor misiuni de audit de sistem de la nivelul
Direcției audit intern, în calitate de membru în comisia coordonatoare
a misiunii, precum și, ulterior, desemnarea mea ca șef al echipei de
coordonarea în cadrul misiunilor de audit de sistem de la nivelul
Direcției audit intern a Ministerului Apărării Naționale;
o participarea în cadrul echipelor care au realizat, la nivelul MApN,
misiunile de audit intersectoriale coordonate de către Unitatea
Centrală de Armonizare a Auditului Public Intern de pe lângă
Ministerul Finanțelor Publice;
o participarea în cadrul colectivului de elaborare a Normelor
metodologice privind exercitarea auditului public intern în Ministerul
Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării
naționale nr. M. 67/17.06.2014, cu modificările și completările
ulterioare, precum şi al altor documente de uz intern, pentru Direcţia
audit intern, cum ar fi Ghidul privind auditul sistemului de
management al resurselor umane şi al salarizării personalului
Ministerului Apărării Naţionale;
o participarea în cadrul unor misiuni de audit, la structuri militare din
afara teritoriului naţional, atât în cadrul unor echipe formate din
specialişti din cadrul Armatei Române (ex. auditarea structurilor
militare din TO Afganistan), cât şi în cadrul unor echipe de audit
Neclasificat
NECLASIFICAT 11 din 27
mixte, cu auditori interni din cadrul Ministerelor Apărării ale altor
state - Italia, Bulgaria, Albania, Macedonia, Turcia ş.a. (ex. auditarea
SEEBRIG2);
o participarea la schimburi de experienţă cu auditori din armatele altor
state (ex. Bulgaria; Georgia);
necesitatea dezvoltării auditului public intern, în special în ceea ce
priveşte misiunile de sistem, astfel încât acesta să devină un mecanism esenţial
pentru managementul organizaţiei militare, în vederea derulării activităţilor
specifice ministerului, în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă;
necesitatea continuării procesului de elaborare/modificare/adaptare a
legislaţiei naţionale/departamentale în domeniul auditului public intern, potrivit
noilor realităţi naţionale/internaţionale;
lipsa unor metodologii/ghiduri de desfăşurare a unei misiunii de audit de
sistem, adaptate în mod real acestui tip de audit;
existenţa unor diferenţe conceptuale între auditul public intern din
România, raportat la cel din statele cu tradiţie în acest domeniu.
Teza de doctorat conţine o analiză aprofundată a conceptelor cu caracter de
noutate din auditul public intern, particularizate pe auditul de sistem, concepte ce
reies din buna practică la nivel naţional şi internaţional, şi care pot facilita, în
opinia noastră, perfecţionarea activităţii de audit public intern la nivelul Armatei
României, respectiv la nivel naţional.
Având în vedere aceste aspecte, apreciem că teza abordează aspecte de
actualitate, în condițiile în care, la această dată, încă, auditul de sistem, cât şi
auditul performanţei, nu sunt suficient dezvoltate, existând un număr restrâns de
compartimente de audit public intern ce au desfăşurat astfel de audituri în
România. Mai mult, deşi există, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul instituţiilor
care au înfiinţat compartimente de audit public intern, metodologii/ghiduri privind
desfăşurarea misiunilor de audit de sistem, aceste nu sunt suficient dezvoltate,
2 SEEBRIG - South-Eastern Europe Brigade – Brigada din Sud-Estul Europei;
Neclasificat
NECLASIFICAT 12 din 27
neconstituindu-se, în opinia noastră, într-un instrument util auditorilor intern şi, de
ce nu, într-un vector de dezvoltare a acestui tip de audit.
În opinia noastră, importanţa temei de cercetare este dată de faptul că aceasta
poate să aducă o mai bună înţelegere asupra modului în care auditul public intern
(îndeosebi, prin intermediul misiunilor de audit de sistem) contribuie la
perfecționarea activității, utilizarea eficientă a resurselor financiare şi
îmbunătăţirea funcţionării entităţilor militare şi, totodată, apreciem că va ajuta în
înţelegerea determinării modului de funcţionare a funcţiei de audit. Putem spune
că, în această perioadă, în care statul român alocă cca. 2% din PIB Armatei
Române, angajament asumat pe o perioadă de minim 10 ani, rolul auditului public
intern, este, mai mult ca niciodată, de o importanţă strategică (în oferirea de
consiliere şi asigurări asupra modului de desfăşurare a procesului de înzestrare,
respectiv al utilizării resurselor puse la dispoziție).
În stabilirea ipotezei de cercetare s-a pornit de la necesitatea realizării
tranziţiei în actul de audit astfel ca, următorul pas de dezvoltare în acest domeniu
să migreze de la o orientare eminamente pe conformitatea operaţiunilor, la o
evaluare profundă a sistemelor de conducere şi a celor de control intern (se
stabilește dacă acestea funcţionează economic/eficace/eficient), care să includă atât
aspecte de regularitate, cât şi de performanţă – aspecte care se regăsesc în cadrul
misiunilor de audit de sistem. În acest fel, apreciem că orientarea eforturilor
compartimentelor de audit public asupra misiunilor de audit de sistem (axate pe
domeniile apreciate ca fiind prioritare) va asigura un suport real conducerii
Armatei României, în procesul decizional.
Obiectivele principale ale lucrării au fost:
realizarea unei evaluări precise asupra auditului public intern, cu
precădere în ceea ce priveşte misiunile de sistem, perspectivă din care vom
identifica modul în care acesta răspunde cerinţelor reale şi nu construcţiilor
teoretice; demersul nostru va conduce la înţelegerea, la nivelul de analiză şi
evaluare a cerinţelor, în ceea ce priveşte dezvoltarea auditului public intern, a
Neclasificat
NECLASIFICAT 13 din 27
obligaţiilor şi beneficiilor pe care acest proces le suscită.
valorificarea la maxim a capacităţii de audit de către managementul de
nivel înalt din armată, prin recunoaşterea, sprijinirea şi utilizarea auditului ca pe un
element important al sistemului de control intern;
stabilirea direcţiilor de acţiune în adaptarea auditului public intern la
evoluţiile domeniilor auditabile din forţele armate ale României;
valorificarea experienţei/maturităţii în actul de audit, astfel încât
capacităţile de audit intern să fie utilizate la maxim.
Cercetarea prezintă unele limitări, respectiv:
perceperea, în continuare, a auditului intern, de unii manageri (şefi,
comandanţi), ca o structură de control financiar de gestiune;
insuficienta conștientizare, la nivelul conducătorilor unor entități militare,
a rolului și misiunii auditului public intern;
limitări în atragerea celor mai buni specialişti de către Direcţia audit
intern, în condiţiile în care nu poate fi asigurat un nivel salarial atractiv, având în
vedere faptul că drepturile salariale sunt stabilite de către puterea legislativă.
Teza a fost structurată pe un număr de 4 capitole. Astfel, în cadrul
capitolului nr. 1 - Aspecte conceptuale şi funcţionale în activitatea de audit public
intern sunt prezentate elemente privind organizarea auditului intern la nivel
internațional, precum şi buna practică în acest domeniu, cu accent pe modul de
organizare în cadrul organismelor militare din ţările considerate reprezentative în
acest domeniu de activitate. S-a urmărit realizarea concordanței cu bunele practici
în materie, gradul de ”penetrare” al auditului de sistem, precum și nivelul acestuia
de dezvoltare.
Obiectivele capitolului nr. 2 Reglementarea şi modul de organizare a
activităţii de audit public intern în România constau în analiza modului de
implementare, la nivelul României naţional, a legislaţiei în acest domeniu, în
conexiune cu standardele internaționale de audit intern. Implicit, s-a analizat şi
modul de funcţionare, la nivel naţional, a forurilor/structurilor organizate în
Neclasificat
NECLASIFICAT 14 din 27
domeniul de referinţă. Mai mult, a fost efectuată o analiză comparativă asupra
auditului de sistem, raportat la celelalte misiuni de asigurare. Sunt identificate şi
prezentate, în opinia noastră, principalele „obstacole” legislative a căror
„înlăturare” ar conduce la maximizarea eficienței auditului intern la nivel naţional,
fiind consemnate şi modalităţile de eliminare a acestora.
În cadrul celui de-al treilea capitol, Elemente de identitate şi organizare în
activitatea de audit public intern în Armata României, am încercat, în primă
instanţă să determinăm rolul auditului intern în Armata României şi principalele
elemente de dezvoltare, per ansamblu, a acestei funcţii în cadrul organismului
militar. Ulterior, a fost realizată o analiză aprofundată asupra modului de
reglementare şi a metodologiei de desfăşurare a auditului de sistem la nivelul
Ministerului Apărării Naţionale, raportat la celelalte instituţii din România, care
desfăşoară activităţi asemănătoare în acest sens. Am avut în vedere stabilirea
principalelor elemente definitorii ale auditului de sistem, fiind identificate
elemente de perfecţionare al acestora.
Capitolul 4 - Căi și metode de dezvoltare a auditului de sistem, cuprinde o
detaliere aprofundată a conceptului de sistem, transpusă în cadrul auditului intern,
pornind de la teoria generală a sistemelor şi gândirea sistemică, în vederea
conceptualizării sistemului în auditul intern şi, totodată, facilitării modului de
identificare a acestora în cadrul unei instituţii publice. În acest context, sunt
prezentate avantajele şi, implicit, dezavantajele în ceea ce priveşte derularea unor
misiuni de audit de sistem. Totodată sunt identificate şi analizate principalele
documente de planificare strategică în domeniul auditului intern, atât la nivel
naţional, cât şi departamental, în vederea statuării direcţiilor optime de dezvoltare
în auditul intern, în special pe segmentul auditului de sistem. Anexat lucrării, este
prezentat un ghid practic privind derularea misiunilor de audit de sistem în
domeniul militar, care include toate propunerile formulate în teză (cu incidenţă
asupra auditului de sistem) şi care, în opinia noastră, va oferi auditorilor interni un
suport real în desfăşurarea activităţilor specifice.
Neclasificat
NECLASIFICAT 15 din 27
În finalul capitolului, pentru certificarea direcţiilor de dezvoltare identificate,
am optat pentru chestionarea unui eşantion semnificativ de auditori din cadrul celor
mai importante compartimente de audit public intern de la nivel naţional (95 auditori
interni din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul
Afacerilor Interne).
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Sintetizând evoluția auditului intern, unul din fondatorii Institutului
Auditorilor Interni din Statele Unite ale Americii, John B. Thurston a afirmat3, în
anul 1941, următoarele: «Nu este greu să constatați că termenul auditor intern este
inadecvat. Cu ani în urmă era probabil o descriere corectă a predecesorilor noștri
pe linie profesională. Astăzi însă, auditul, în sensul exact al cuvântului, este doar
una din funcțiile auditului intern. Comisia de organizare a analizat posibilitatea
utilizării unui alt cuvânt sau expresie și a ajuns la concluzia că trebuie să ne
„închinăm” termenul consacrat».
Având în vedere evoluţia auditului intern, de la implementare şi până în
prezent, atât în mediul internaţional/statele de referinţă în domeniu, cât şi în
societatea românească, apreciem că această afirmaţie este acum, mai mult ca
oricând, de actualitate. Astfel, apreciem că auditul s-a transformat dintr-o funcţie
de verificare a evidenţelor contabile, într-un instrument „de nădejde” la îndemâna
conducerii entităţilor publice, capabil să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea
managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernanţă.
CONCLUZII:
- în ultima perioadă, atât Standardele internaţionale pentru practica
profesională a auditului intern, promovate de către Institutul Auditorilor Interni
din SUA, cât şi cadrul naţional şi departamental de reglementare în domeniul
auditului public intern au suferit modificări semnificative. Menţionăm aici
introducerea comitetelor de audit intern, obligativitatea certificării auditorilor, 3 Laurence B. SAWYER, op.cit, p. 6;
Neclasificat
NECLASIFICAT 16 din 27
simplificarea metodologiei de desfăşurare a auditului public intern ş.a.;
- documentele programatice în auditul public intern, deşi fac referire la
necesitatea realizării tranziţiei către auditul de sistem şi/sau al performanţei nu
creează compartimentelor de audit public intern obligaţii în acest sens. Mai mult,
deşi în anii 2000 au fost desfăşurate misiuni de audit intersectoriale (la nivel
naţional, coordonate de Unitatea Centrală de Armonizare a Auditului Public
Intern), în ultimii ani, se constată că astfel de misiunii nu au mai fost derulate,
nefiind, în fapt, nici măcar planificate;
- Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne,
au asigurat pionieratul în desfăşurarea misiunilor de audit de sistem, derulând,
potrivit raportărilor Unităţii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern, an
de an, astfel de misiuni;
- deşi a parcurs un proces semnificativ de modificare/completare,
metodologia generală de desfășurare a misiunilor de audit intern nu este, încă,
particularizată în vederea desfăşurării misiunilor de audit de sistem. Astfel, deşi la
nivelul compartimentelor de audit public intern există obligaţia de a elabora norme
specifice de audit public intern, am constatat că aceste norme au tratat în proporţii
şi aspecte diferite metodologia de desfășurare a unei misiuni de audit de sistem,
nefiind în fapt adaptate acestui tip de audit (o abordare mai amplă o regăsim în
cadrul normelor metodologice emise de Ministerul Apărării Naţionale);
- în ceea ce priveşte detalierea prin ghiduri practice a metodologiei de
desfășurare a unei misiuni de sistem de către Unitatea Centrală de Armonizare a
Auditului Public Intern, se constată că nu sunt implementate elemente suplimentare
și nici nu sunt detaliate prevederile referitoare la misiunile de audit de sistem din
cadrul Normele generale, aprobate prin HG nr.1086/2013, ci doar este reiterată,
succint, cu caracter general, metodologia generală de desfășurare a misiunilor de
asigurare;
- pe parcursul prezentului demers ştiinţific au fost identificate rezerve de
îmbunătăţire a activităţii specifice de audit intern, atât în ceea ce priveşte modul de
organizare structurală, cât şi la nivel metodologic;
- la nivelul auditorilor interni există dorinţa de trecere către auditul de
Neclasificat
NECLASIFICAT 17 din 27
sistem, acest tip de audit fiind considerat ca optim pentru dezvoltarea auditului
public intern în viitor.
PROPUNERI:
I. Modificarea modului de organizare şi funcţionare a structurilor
organizate în România în auditul intern, în condiţiile art. 4 din Legea nr.
672/2002 (Comitetul pentru Audit Public Intern; Unitatea Centrală de Armonizare
a Auditului Public Intern; Comitetele de audit intern; Compartimentele de audit
public intern), după cum urmează:
I.1. Modificarea cadrului de reglementare în ceea ce privește activitatea
desfășurată de Comitetul pentru Audit Public Intern, cu referire directă la punctele
dezbătute în cadrul ședințelor acestui for, astfel încât cei interesați să își poată
formula/exprima o opinie referitor la modalitățile prin care poate fi crescută
performanța, per ansamblu, a activității de audit intern. Propunerea noastră are în
vedere că, la această dată, activitatea CAPI este puţin transparentă, în condiţiile în
care, sunt publice, doar lista membrilor acestui for şi, prin intermediul Rapoartelor
emise de UCAAPI privind activitatea de audit intern din sectorul public, sunt
detaliate doar denumirile documentelor ce au fost puse în dezbatere în cadrul
şedinţelor (fără a fi efectuate menţiuni referitoare la conţinutul acestora şi/sau
concluziile rezultate);
I.2. Modificarea structurii comitetelor de audit intern în sensul creșterii
relevanței acestor foruri prin cuprinderea de specialiști de la cel nivelul cel mai
înalt, astfel încât aceștia să sprijine în mod real activitatea compartimentelor de
audit public intern şi să asigure funcţionarea eficientă a activităţii de audit public
intern. Subliniem faptul că, la această dată, în cadrul comitetelor de audit intern
sunt cuprinşi şeful compartimentului de audit public intern al instituţiei publice
respective, 2-3 specialişti din afara instituţiei publice şi 2-3 specialişti din cadrul
instituţiei publice, care ocupă funcţii de execuţie. Astfel, apreciem că
obligativitatea cuprinderii a 2-3 specialiști din instituția publică centrală, care nu
ocupă posturi de conducere, nu este de natură să crească eficienţa activităţii de
audit intern, fiind necesară, în opinia noastră, cooptarea celor mai buni specialişti
Neclasificat
NECLASIFICAT 18 din 27
din instituţia respectivă (fie că aceştia ocupă sau nu funcţii de conducere/execuţie);
I.3. Elaborarea unei strategii la nivelul UCAAPI care să aibă în vedere
promovarea certificării internaționale a auditorilor interni. În opinia noastră, în
condițiile în care în Rapoartele anuale emise de UCAAPI privind activitatea de
audit intern există indicatori referitori la nivelul de certificare internațională al
auditorilor, apreciem că trebuie să existe o mai mare implicare a acestei structuri în
sensibilizarea instituțiilor publice pentru asigurarea fondurilor necesare certificării
și, de ce nu, poate chiar o inițiativă legislativă în acest sens. În mod evident,
certificarea internaţională a unor auditori va conduce la creşterea calităţii în actul
de audit;
I.4. Modificarea modului de organizare al compartimentelor de audit public
intern, după cum urmează:
- modificarea titulaturii generice de „compartiment de audit public intern”,
statuată de Legea nr. 672/2002, care este utilizată pentru structurile de audit intern,
în condițiile în care această denumire poate crea confuzii în ceea ce privește
modalitatea de organizare și încadrarea cu personal (pe acest considerent, cca. 89%
din structurile de audit intern sunt organizate, la această dată, la nivel de
compartiment). Potrivit legii, compartimentele de audit public intern pot fi
organizate ca: direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau compartiment;
- consemnarea obligativităţii organizării compartimentului de audit public
intern din minim 4 auditori, și în cazuri excepționale, funcție de volumul activității
specifice și limitările financiare referitoare la resursa umană, din minim 2 auditori
(cu asigurarea supervizării de către un terț auditor intern). Potrivit cadrului de
reglementare, aceste structuri trebuie să aibă un conducător (care soluționează
eventualele divergențe dintre auditori și supervizor), un supervizor (activitate care
revine de fapt, potrivit legii, conducătorului compartimentului) și 2 auditori interni
(un coordonator al echipei de audit și un auditor intern);
I.5. Revizuirea modului de deținere a competențelor specifice din Cadrul
general de echivalare a competenţelor profesionale necesare pentru obţinerea
certificatului de atestare, aprobat prin OMFP nr. 659/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, în strânsă concordanță cu necesitățile compartimentelor de
Neclasificat
NECLASIFICAT 19 din 27
audit și competențele reale, la un nivel considerat acceptabil. Potrivit Standardului
1210 - Competența, compartimentele de audit trebuie să obțină, în mod colectiv,
aceste competențe profesionale (și nu auditorii interni individual);
I.6. Revizuirea nivelului de salarizare a auditorilor interni având în vedere
calitatea personalului care trebuie să încadreze aceste funcții și faptul că, la această
dată, atragerea auditorilor se face cu greutate, funcția de auditor nefiind stimulativă
din punct de vedere financiar. Reiterăm faptul că, la această dată, cadrul de
reglementare4 prevede, în unele situaţii, o majorare de doar 4 clase (10%) pentru
funcțiile de auditor public intern;
II. Modificarea/completarea cadrului naţional de reglementare a
auditului intern, după cum urmează:
II.1. Eliminarea diferențelor de denumire a misiunilor de audit de
regularitate, în condițiile în care Legea nr. 672/2002, prevede că sunt „misiuni de
audit de regularitate”, iar Normele generale, aprobate prin HG nr. 1086/2013
prevăd că sunt „misiuni de audit de regularitate/conformitate”;
II.2. Punerea în acord a prevederilor Normelor generale, aprobate prin HG
nr. 1086/2013 în ceea ce priveşte întocmirea sinteza principalelor constatări şi
recomandări, atât pentru proiectul raportului de audit public intern, cât şi pentru
raportul de audit public intern;
II.3. Reevaluarea perioadei pentru care este întocmit planul multianual de
audit intern. În opinia noastră, pentru ca planul multianual să fie complet, acesta
trebuie să fie realizat pe un termen de 5 ani sau, într-o altă abordare, trebuie să fie
întocmit diferenţiat, pe 3 ani pentru misiunile de asigurare şi consiliere, respectiv
pe 5 ani pentru misiunile de evaluare;
II.4. Modificarea cadrului național de reglementare prin cuprinderea unui
algoritm de fundamentare a opiniei auditorilor interni cu privire la gradul de
realizare a activităților auditate. Un model ce poate fi utilizat în acest sens este cel
implementat la nivelul Ministerului Apărării Naționale, unde este utilizată o scară
de evaluare pe 5 nivele;
III. Modificarea/completarea metodologiei de derulare a misiunilor de
4 Lege-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare;
Neclasificat
NECLASIFICAT 20 din 27
asigurare la nivel naţional, cu impact direct în desfăşurarea misiunilor de
audit de sistem. În acest sens, propunem:
III.1. Revizuirea modului de asigurare a supervizării misiunilor, aspect care
ar da asigurări că obiectivele misiunii au fost realizate în condiţii de calitate, prin:
- instituirea obligativității întocmirii Notei de supervizare, pe cele 4 etape
ale unei misiuni (și nu doar atunci când există divergențe între auditori și
supervizor);
- supervizarea să fie realizată în baza unor liste de verificare, pe etapele
misiunii;
- clarificarea neconcordanțelor ce rezultă din Normele generale, aprobate
prin HG nr. 1086/2013, referitoare la modalitatea mediere dintre supervizor și
auditorul intern;
- întocmirea declaraţiei de independenţă de către supervizorul misiunii;
III.2. Modificarea structurii Fișei de urmărire a implementării
recomandărilor prevăzută de Normele generale, aprobate prin HG nr. 1086/2013
prin introducerea a două noi elemente (Activităţi/Acţiuni realizate pentru
implementare; Documente justificative privind implementarea; Rezultate
obţinute/Valoarea adăugată de audit public intern), similar modelului utilizat în
Ministerul Apărării Naţionale. Mai mult, apreciem că se impune, în plus faţă de
modelul subliniat anterior, introducerea unui nou element, referitor la pragul de
semnificaţie al recomandării (ridicat, moderat, scăzut) care să fie avut în vedere,
ulterior, în implementarea recomandărilor;
III.3. Impunerea unui prag de semnificație pentru întocmirea Fișei de
identificare și analiză a problemei. Se va avea în vedere eliminarea situațiilor
pentru care este întocmit un FIAP pentru o problemă minoră, fără impact financiar
sau cu unul foarte scăzut, care nu are caracter de repetivitate. Prin această
propunere vor fi eliminate situațiile în care auditorul face un FIAP pentru a-și
“justifica” activitatea;
III.4. Consemnarea în cadrul Normelor, aprobate prin HG nr. 1086/2013 a
modalității de formulare a recomandărilor, respectiv:
- clarificarea situațiilor în care pot fi cuprinse recomandări în
Neclasificat
NECLASIFICAT 21 din 27
proiectul/raportul de audit public intern, pentru care s-au întocmit în prealabil Fişe
de identificare şi analiză a problemei/Formulare de constatare şi raportare a
iregularităţii, și care sunt formulate în baza probelor de audit. Apreciem că,
posibilitatea de a formula recomandări fără a fi întocmite astfel de documente
poate fi utilizată, îndeosebi, în cadrul misiunilor de audit de sistem, atunci când,
din analiza coroborată a mai multor proiecte/rapoarte de audit public intern reies
unele probleme/disfuncții sistemice, care nu puteau fi observate/identificate,
punctual, la nivelul unei singure entități auditate;
- clarificarea modului de consemnare în proiectul/raportul de audit public
intern a recomandărilor la care nu s-au întocmit Fişe de identificare şi analiză a
problemei/Formulare de constatare şi raportare a iregularităţii, în sensul creării
obligativității înscrierii în proiect/raport a elementelor consacrate (problemă,
constatare, cauză, consecință, recomandare şi, în situaţia acceptării, a elementelor
propuse prin prezentul demers ştiinţific);
III.5. Eficientizarea operaţiunilor de întocmire, difuzare şi acceptare a
proiectului/raportului de audit public intern, prin:
- introducerea în cadrul etapei intervenţiei la faţa locului a Planului de
acţiune pentru implementarea recomandărilor. Astfel, acest document va fi
prezentat şi agreat în „draft” în cadrul şedinţei de închidere. În prealabil, conform
propunerii de modificare a modelului Fișei de identificare și analiză a problemei,
acţiunile corective vor fi discutate şi consemnate, distinct, pentru fiecare
recomandare în parte, în cadrul acestui document;
- elaborarea unui draft al proiectului raportului de audit public intern şi
discutarea acestuia în cadrul şedinţei de închidere, în vederea eficientizării
rezultatelor actului de audit;
- definitivarea proiectului raportului de audit public intern şi transmiterea
acestuia către entitatea auditată, împreună cu Planul de acţiune pentru
implementarea recomandărilor, în maxim 15 zile lucrătoare de la finalizarea
misiunii de audit (şedinţa de închidere);
- în cadrul reuniunii de conciliere, în cazul în care aceasta este organizată,
vor fi discutate şi agreate şi prevederile Planului de acţiune pentru implementarea
Neclasificat
NECLASIFICAT 22 din 27
recomandărilor;
- în acest context, va fi eliminată etapa de întocmire a Planului de acţiune
pentru implementarea recomandărilor din cadrul etapei Urmărirea
recomandărilor, în condiţiile în care aceasta a fost mutată în cadrul etapelor
Intervenţia la faţa locului/Raportarea rezultatelor misiunii.
III.6. Modificarea structurii Fișei de identificare și analiză a problemei,
prin creșterea relevanței acestui document în cadrul actului de audit. În acest sens,
propunem ca acest document să aibă următoarea structură: problema; constatarea;
cauza; consecința; documente întocmite/documente care stau la baza întocmirii
fișei; prevederi legislative încălcate; concluzia; recomandarea; pragul de
semnificație al recomandării (ridicat/moderat/scăzut); acțiunea corectivă;
III.7. Modificarea Normelor generale aprobate prin HG nr.1086/2013 și/sau
a Ghidurilor practice privind activitatea de audit, prin cuprinderea în cadrul
acestora a unui model al Tabloului de prezentare a circuitului auditului (Pistei de
audit);
III.8. La nivel național, trebuie dispuse măsuri de către entitatea cu atribuții
metodologie în auditul public intern pentru:
- elaborarea unor metodologii specifice de desfășurare a misiunilor de audit
(regularitate, performanţă, sistem), care să fie în mod real detaliate pe fiecare tip de
audit și să constituie un real suport în activitate specifică a auditorilor interni;
- revizuirea ghidurilor privind derularea activităţii de audit public intern, în
condiţiile în care acestea nu sunt detaliate pe fiecare tip de audit (regularitate,
sistem, performanţă), ci doar reiau prevederile metodologiei misiunilor de
asigurare, prevăzută de Normele generale, aprobate prin HG nr.1086/2013.
IV. Modificarea/completarea metodologiei de derulare a misiunilor de
audit intern la nivelul MApN. Astfel, trebuie avute în vedere:
IV.1. Revizuirea modalității de realizare a misiunilor de consiliere privind
achizițiile publice, prin adoptarea uneia din următoarele soluții:
- renunțarea la misiunile ex-ante și verificarea modului de desfășurare a
achizițiilor publice ex-post, odată cu derularea misiunilor de asigurare, sau,
- menținerea pragurilor actuale, cu eșantionarea procedurilor de achiziție
Neclasificat
NECLASIFICAT 23 din 27
care vor fi auditate, pe bază de elemente de risc, cât și pe elemente aplicate în mod
aleatoriu; un astfel de sistem este aplicat la nivelul ANAP (Agenţia Naţională
pentru Achiziţii Publice);
IV.2. Delimitarea recomandărilor pentru care este necesară desfășurarea de
misiuni de verificare a implementării recomandărilor - misiuni follow-up (pentru
cele cu nivel ridicat și/sau moderat), față de cele pentru care este suficientă
raportarea de către entitățile auditate a modului de implementare (pentru
recomandările cu nivel moderat și/sau scăzut).
O soluție în acest sens ar fi stabilirea prin Fisa de urmărire a implementării
recomandărilor a celor pentru care se desfășoară misiuni de verificare a
implementării, respectiv a celor pentru care implementarea se va realiza pe baza
documentului Stadiul progresului înregistrat în procesul de implementare a
recomandărilor întocmit de entitatea auditată (însoțit de probe de audit). În această
situație, în acest document vor fi consemnate probele de audit pe care entitatea
auditată trebuie să le întocmească și, ulterior, transmită pentru ca recomandarea
respectivă să fie implementată;
IV.3. Luarea la cunoştinţă şi, după caz, participarea la concilierea
rapoartelor de audit public intern, atât a şefului/comandantului structurii auditate
cât şi a şefului/comandantului eşalonului superior. În acest fel, vor fi eliminate
acele situaţii în care fie şeful/comandantul entităţii auditate nu informează eşalonul
superior asupra disfuncţiilor constatate, fie acesta nu dispune măsurile ce se impun
pentru implementarea acestora, aflându-se, în unele situaţii, într-un posibil conflict
de interese;
IV.4. Perfecționarea modului de evaluare a activității de audit intern de
către entităţile auditate, prin realizarea acestei activități de către eșalonul superior
al entității auditate (şi nu de către entitatea care a fost auditată), astfel încât să fie
eliminat subiectivismul din această activitate. În mod evident, un şef/comandant al
unei entităţi auditate nu va realiza o evaluare obiectivă, în cazul în care auditorii au
întocmit Fişe de identificare şi analiză a problemei/Formulare de constatare şi
raportare a iregularităţii care conţin probleme semnificative, şi care, eventual, îl şi
includ;
Neclasificat
NECLASIFICAT 24 din 27
IV.5. Includerea Direcţiei de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi
Fraudelor în cadrul Direcției audit intern a Ministerului Apărării Naționale (cu
menținerea acesteia la nivel de direcție, serviciu sau secție) sau trecerea acesteia în
coordonarea șefului Direcției audit intern din cadrul Ministerului Apărării
Naționale;
IV.6. Dezvoltarea şi implementarea unor programe (aplicaţii) informatice
dedicate auditului public intern, care să înlocuiască şi totodată să reunească toate
aplicaţiile utilizate la nivelul unui compartiment de audit public intern;
V. Maximizarea rezultatelor auditului public intern prin reluarea
bunelor practici din perioada 2006-2010 referitoare la desfășurarea anuală a
misiunilor intersectoriale - misiuni de sistem desfăşurate la nivel naţional. În
acest sens, vor fi avute în vedere:
V.1. Desfășurarea obligatorie de misiuni de audit intersectoriale atunci când
se dorește modificarea legislației semnificative într-un domeniu (sistemul unic de
salarizare, sistemul unic de pensii, învățământ, achiziții publice ș.a.);
V.2. Cuprinderea în cadrul Strategiei dezvoltării auditului public intern,
pentru următorul ciclu (probabil 2021-2023), a obligativităţii desfăşurării unor
misiuni de audit intersectoriale;
V.3. Desfășurarea unei misiuni de audit intersectoriale, sub coordonarea
Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern care să aibă ca
obiectiv evaluarea sistemului național de prevenire a corupției (o dată la doi ani).
În acest fel, ar fi îndeplinite cerințele Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada
2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 (care prevăd
auditarea acestui sistem o dată la 2 ani) și, mai mult, ar putea fi maximizată
valoarea adusă de auditul intern, prin identificarea unor disfuncții sistemice, la
nivel național;
V.4. Modificarea Normelor generale aprobate prin HG nr.1086/2013 în
sensul cuprinderii unor prevederi referitoare la misiunile de audit intersectoriale
respectiv: definire, modalitate de desfășurare a misiunii, stabilire coordonator
misiune intersectorială, ş.a.;
V.5. Pentru eficientizarea modului de derulare a misiunilor de audit
Neclasificat
NECLASIFICAT 25 din 27
intersectoriale pot fi avute în vedere următoarele:
- elaborarea de ghiduri/îndrumare privind desfășurarea misiunilor de audit
intersectoriale;
- formarea unui nucleu de auditori, în cadrul instituțiilor publice care au
compartimente de audit public intern semnificative, care să poată desfășura
misiuni de audit intersectoriale sau care pot fi cooptați în activitatea de planificare,
organizare, coordonare și/sau supervizare a acestor misiuni;
- desfășurarea de seminarii/convocării cu auditorii interni (selectați din
instituțiile publice reprezentative) în vederea formării acestora pentru desfășurarea
misiunilor intersectoriale;
- implementarea în cadrul misiunilor de audit de intersectoriale a unor
tehnici și instrumente specifice acestui tip de audit.
VI. Trecerea, la nivelul compartimentelor de audit din entităţile publice
semnificative, de la un audit bazat eminamente pe conformitate/regularitate,
la desfăşurarea de audituri de sistem. Implicit, la nivelul MApN, propunerile
următoare vor conduce la perfecţionarea modului de desfăşurare a misiunilor
de sistem. Acest deziderat are în vedere:
VI.1. Cuprinderea în cadrul Strategiei dezvoltării auditului public intern
pentru următorul ciclu (probabil 2021-2023), a obligației pentru compartimentele
de audit semnificative de a desfășura, anual, misiuni de sistem și, implicit,
creșterea graduală a fondului de timp ce va fi alocat acestui tip de misiuni;
VI.2. Cuprinderea în cadrul Normelor generale, aprobate prin HG nr.
1086/2013 sau în Ghidul general, aprobat prin OMFP nr. 758/2014, a unor
prevederi referitoare la definirea unui sistem, modalitatea de identificarea a
sistemelor, respectiv de abordarea misiunilor de sistem (pe activități sau structuri);
VI.3. Stabilirea unui nomenclator al sistemelor în cadrul fiecărei instituții
publice. Această propunere are în vedere:
- identificarea tuturor sistemelor din cadrul instituției publice (în cadrul
analizei vor fi cooptați și specialiști în domeniu);
- identificarea structurilor coordonatoare/conducătoare, potrivit legii, ale
acestor sisteme;
Neclasificat
NECLASIFICAT 26 din 27
- dezbaterea și avizarea nomenclatorului sistemelor de către Comitetul de
audit intern;
- aprobarea nomenclatorului sistemelor de către ministru (ordonatorul
principal de credite);
- stabilirea unei periodicități la care sistemele cuprinse în nomenclator sunt
auditate;
VI.4. Perfecţionarea modului de auditare a sistemelor prin:
- implementarea unui algoritm de monitorizare a sistemelor din cadrul
instituției publice;
- instituirea de dosare permanente pentru fiecare sistem cuprins în
nomenclator;
- cooptarea, în mod obligatoriu, în cadrul misiunilor de audit de sistem de
specialiști din cadrul domeniului auditat;
- asigurarea supervizării de către un singur auditor, sau de către o echipă de
auditori, în vederea asigurării calității în actul de audit și atingerii obiectivelor
misiunii, atât pentru misiunile de sistem, precum și pentru misiunile de audit
intersectoriale;
- implementarea unor tehnici și instrumente specifice auditului de sistem.
VI.5. Modificarea Normelor generale, aprobate prin HG nr.1086/2013,
referitor la modul de întocmire a Studiului preliminar, astfel încât acest document
să fie adaptat misiunilor de sistem;
VI.6. Pentru misiunile din cadrul MApN, vor fi avute în vedere:
- elaborarea raportului de audit şi la nivelul structurilor teritoriale (în
prezent acestea întocmesc un extras din raportul centralizator), precum şi
transmiterea, spre informare, a raportului centralizator către structurilor teritoriale;
- elaborarea la nivel central a ordinelor de serviciu și notificărilor privind
derularea misiunilor de sistem;
VII. Elaborarea unui ghid practic privind desfășurarea misiunilor de
sistem la nivelul MApN, care să cuprindă și modificările propuse prin
prezentul demers.
La nivelul Direcției audit intern există un Ghid practic privind auditul de
Neclasificat
NECLASIFICAT 27 din 27
sistem în Ministerul Apărării, elaborat în anul 2008, care prezintă detaliat aspecte
referitoare la misiunile de audit de sistem (și un studiu de caz referitor la auditul
sistemului de achiziții publice). Totuși, acest document nu mai este de actualitate
în condițiile în care metodologia de desfășurare a unei misiuni de asigurare a
suferit modificări semnificative.
În acest sens, în continuarea demersului nostru, vom elabora un ghid privind
desfășurarea misiunilor de audit de sistem (prezentat în anexa nr. 11), care va
cuprinde direcțiile de acțiune propuse și, totodată, va include un studiu de caz în
acest sens.
Mai mult, ținând cont de faptul că, la această dată, nu există reglementat
legal sau detaliat prin metodologii/ghiduri/îndrumare modul de desfășurare al
misiunilor de audit intersectoriale, luăm în considerare cuprinderea în ghidul
privind misiunile de audit de sistem a unor aspecte definitorii referitore la
misiunile de audit intersectoriale, neexcluzând posibilitatea elaborării distincte pe
viitor a unor metodologii/ghiduri în acest sens.