1

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti

Facultatea de Urbanism

IMAGINE URBANĂ ŞI MOBILITATE

rezumat

Doctorand: asist. urb. Octavia Anamaria STEPAN (MARINESCU)

Conducător ştiinţific: prof. dr. arh. Alexandru SANDU

DECEMBRIE 2011

2

CUPRINS

CAPITOLUL I – INTRODUCERE ................................................................................................ 5

A. ARGUMENT – OPORTUNITATEA STUDIULUI .................................................................. 5

B. STRUCTURA CERCETĂRII ..................................................................................................... 7

C. METODE DE CERCETARE .................................................................................................... 12

CAPITOLUL II – CADRUL GENERAL AL LUCRĂRII, ASPECTE TEORETICE ŞI

CONCEPTUALE .......................................................................................................................... 15

A. DELIMITAREA CADRULUI DE STUDIU ............................................................................ 15

B. CONCEPTELE LUCRĂRII ...................................................................................................... 20

1. Mobilitate ...................................................................................................................... 20

a) Mobilitate – Mişcare – Deplasare ........................................................................... 21

b) Tipologiile mobilităţii; mobilitatea urbană a persoanelor asociată altor

domenii ......................................................................................................................... 24

c) Apariţia şi evoluţia conceptului de mobilitate urbană ............................................ 28

2. Imagine ......................................................................................................................... 42

a) Imaginea urbană din perspectivă fenomenologică ................................................. 44

b) Imaginea urbană din perspectiva marketing-ului ................................................... 48

c) Rolul imaginii urbane – comportament şi comportament de mobilitate ................. 51

3. Materializarea spaţială a mobilităţii, manifestarea sa în spaţiul care face obiectul

imaginii urbane – o primă definire a conceptului de imaginea mobilităţii ................ 54

4. Planificarea si proiectarea urbana abordate în contextul mişcării în spaţiu şi a

imaginii urbane ........................................................................................................... 58

Imaginea urbană şi proiectarea spaţiilor urbane de circulaţie – o înţelegere

dialectică ...................................................................................................................... 60

CAPITOLUL III – MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI

IMAGINEA PERCEPUTĂ .......................................................................................................... 63

3

A. INTRODUCERE......................................................................................................................... 63

B. EXPERIENŢA SENZORIALĂ ŞI CEA COGNITIVĂ ÎN IMAGINEA PERCEPUTĂ ..... 66

Câteva precizări privind experienţa senzorială ................................................................ 68

C. MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI EXPERIENŢA

SENZORIALĂ ............................................................................................................................ 72

1. Multisenzorialitate sau jocul combinat al tuturor simţurilor ....................................... 73

2. Kinestetică ..................................................................................................................... 75

3. Caracterul accidental sau întâmplător ......................................................................... 77

D. MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI EXPERIENŢA

COGNITIVĂ ............................................................................................................................... 79

a) Spaţiului urban trăit prin semne .............................................................................. 81

b) Spaţiul urban depersonalizat ................................................................................... 82

c) Mişcarea în spaţiul public urban ca necesitate de a participa permanent şi

activ la circulaţie .......................................................................................................... 84

d) Mişcarea în spaţiul public urban ca o experinţă hiperactivă şi monotonă ............. 87

e) Ipostaza de consumator - „flâneur” în contextul mobilităţii contemporane .......... 89

E. CONCLUZII ............................................................................................................................... 92

CAPITOLUL IV - MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI

IMAGINEA CONCEPUTĂ .......................................................................................................... 97

A. INTRODUCERE......................................................................................................................... 97

B. IMAGINEA PROFESIONALĂ A STRĂZII ÎN PERIOADA PRE-MODERNĂ ŞI

MODERNĂ TIMPURIE ............................................................................................................ 99

1. Secolul al XVIII-lea ....................................................................................................... 99

2. Secolul al XIX-lea - începutul modernităţii ................................................................ 102

C. IMAGINEA PROFESIONALĂ A STRĂZII ÎN PERIOADA MODERNĂ........................ 108

1. Până la sfârşitul primului Război Mondial ................................................................ 108

2. După primul război mondial până în 1960 ................................................................. 113

3. Perioada 1960 - 1970 ................................................................................................. 123

4. După 1970 - efectele generate de inserţia autostrăzilor urbane ................................ 128

D. CONCLUZII ............................................................................................................................. 135

CAPITOLUL V – SINTEZA – EXPERIENŢA TRĂITĂ ŞI PROIECTAREA

SPAŢIILOR DE CIRCULAŢIE CONTEMPORANE ............................................................. 139

4

A. INTRODUCERE....................................................................................................................... 139

B. IMAGINEA PERCEPUTĂ A SPAŢIILOR MOBILITĂŢII CONTEMPORANE ............ 141

C. IMAGINEA CONCEPUTĂ – NOI MODELE ....................................................................... 148

1. Reconsiderarea spaţiului stradal - răspunsurile contemporane la criza intervenită

în proiectarea spaţiilor urbane de circulaţie ............................................................ 150

a) Politicile de incluziune socială ............................................................................. 153

b) Politicile de regenerare a zonelor centrale ........................................................... 155

c) Politicile de îmbunătăţire a calităţii vieţii în cartierele rezidenţiale .................... 210

d) Mişcarea neo-tradiţionalistă ................................................................................. 213

2. Noi principii urmate în planificarea şi proiectarea spaţiilor stradale ....................... 215

a) Principiul „evaporării traficului” ......................................................................... 215

b) Managementul mobilităţii ...................................................................................... 221

3. Miza sănătăţii şi a siguranţei ...................................................................................... 226

4. Noi provocări pentru proiectarea urbană a spaţiilor stradale ................................... 229

D. CONCLUZII ............................................................................................................................. 231

CAPITOLUL VI – CONCLUZII ................................................................................................ 235

A. IMAGINEA MOBILITĂŢII .................................................................................................... 235

B. PLANIFICAREA ŞI PROIECTAREA URBANĂ O ÎNŢELEGERE DIALECTICĂ

PRIN PRISMA IMAGINII MOBILITĂŢII ........................................................................... 237

1. Contextualizarea spaţială ........................................................................................... 240

2. Contextualizarea profesională .................................................................................... 242

ANEXE ........................................................................................................................................ 247

ANEXA A – Prezentarea succintă a studiului realizat în „The view from the road”, autori

Appleyard, D.K., Lynch, K., Meyer, J. ................................................................................... 247

ANEXA B – Prezentarea succintă a studiului şi a schemelor prezentate în cartea „Livable

streets”, autor Appleyard, D. ................................................................................................... 250

ANEXA C - Tipuri de ierarhizări ale străzilor ............................................................................ 254

ANEXA D – Clasificarea discontinuităţilor structurale ............................................................... 263

ANEXA E – Modalităţi de măsurare a reducerii deplasărilor de proximitate ........................... 267

ANEXA F – Scheme de modelarea traseului unei autostrăzi ....................................................... 268

5

ANEXA G – Distribuţia modală în câteva aglomeraţii europene mai mari de 300000 de

locuitori, clasate descrescător în funcţie de talia oraşului. .................................................... 269

ANEXA H – Evoluţia distribuţiei modale în oraşele frnaceze între între 1982 şi 1994 ............. 270

ANEXA I – Poemul-proză „Ochii săracului” de Charles Baudelaire, din volumul „Le

Spleen de Paris – petits poèmes en prose”. ............................................................................. 271

ANEXA J –Analiza comparativă între principalele bulevarde studiate ..................................... 272

ANEXA K – Comparaţie între rata accidentelor pietonale pe arterele principale din

Barcelona ................................................................................................................................... 273

GLOSAR ...................................................................................................................................... 275

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 279

LISTA FIGURILOR ................................................................................................................... 289

6

IMAGINE URBANĂ ŞI MOBILITATE

rezumat

Doctorand: Octavia Anamaria STEPAN (MARINESCU)

Conducător ştiinţific: prof. dr. arh. Alexandru SANDU

În acestă lucrare se propune o înţelegere dialectică a relaţiei imagine urbană –

mobilitate urbană. În plus dizertaţia urmăreşte să construiască o înţelegere a planificării şi

proiectării urbane prin prisma acestei relaţii, cu scopul de a incorpora procesului şi practicii

prin care acestea se desăvârşesc/constituie noi modalităţi de analiză şi concepţie. De asemenea

lucrarea sugerează că abilitatea spaţiilor de circulaţie de a se adapta în timp nevoilor de

mobilitate se aliniază/racordează cu viziunea durabilităţii dezvoltării oraşului contemporan.

Analiza relaţiei imagine urbană – mobilitate urbană este inspirată de înţelegerea

dilectică propusă de prof. dr. arh. Alexandru Sandu asupra structurii şi imaginii urbane (ca

rezultat al coroborării a trei planuri: real, mental şi metodologic). Lucrarea tratează spaţiile de

circulaţie (străzi, autostrăzi urbane, noduri intermodale, etc.) nu doar ca arii de circulaţie

destinate exclusiv funcţiunii de transport, ci şi ca manifestări complexe ale planificării şi

proiectării urbane. Expunerea se sprijină pe de o parte pe explorarea fenomenologică a

experienţei mobilităţii în spaţiile de circulaţie contemporane şi pe de altă parte pe analiza

diacronică şi sincronică a modelelor care au configurat spaţiile stradale şi imaginea acestora.

Inovaţia lucrării rezultă din prezentarea şi tratarea unui dublu decalaj. Pe de o parte

analiza se construieşte în urma decalajului constatat între complexitatea spaţiilor de circulaţie

contemporane şi imaginea urbană. Astfel, acomodarea nevoilor de mobilitate contemporane a

generat spaţii de circulaţie a căror complexitate configurativă, tehnologică şi informatică

7

creşte exponenţial, însă, în acelaşi timp, imaginea urbană nu s-a adaptat acestei complexităţi.

Pe de altă parte acestă defazare este în fapt determinată de decalajul existent între percepţia şi

concepţia spaţiilor de circulaţie contemporane, constatare pe baza căreia se structurează

întreaga lucrare.

Astfel rezultatul cercetării este un cadru conceptual menit să sprijine/informeze

practica de planificare şi proiectare urbană. Scopul explorării relaţiei imagine urbană –

mobilitate urbană este acela de a explica cadrul dialectic pe care se aşează proiectarea

spaţiilor de circulaţie urbane astfel încât această metodă de raţionare să poată fi adoptată de

profesionişti în practica curentă.

Cercetarea a fost generată de două motive. Pe de o parte au fost sesizate discrepanţe

între modul în care spaţiile de circulaţie urbane sunt experimentate/trăite de observatorii-

utlizatori cotidieni şi modul în care acestea sunt planificate, proiectate de specialişti. Astfel s-a

constatat că dacă adesea, „pe hârtie”, spaţiile de circulaţie urbane corespund idealului din

punct de vedere al normelor şi standardelor în vigoare, al metodologiei de proiectare, totuşi în

realitate, se dovedesc a fi eşecuri raportat la satisfacerea nevoilor de mobilitate, la integrarea

spaţială şi acceptarea socială. Pe de altă parte doctoranda, în calitate de asistent în cadrul

Departamentului de Urbanism al Universtităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”,

Bucureşti, a participat la o serie de exerciţii practice în cadrul cărora studenţii erau solicitaţi să

propună soluţii de amenajare în diferite contexte urbane. Autoarea a constatat că, adesea,

studenţii, odată familiarizaţi cu modelul conceptual de proiectare (norme şi standarde utilizate

pentru a conforma/abstractiza spaţiul), îl folosesc ca „soluţie universală”, aplicabilă în acelaşi

fel diferitelor situaţii urbane, justificând astfel neputinţa sau stângăcia în a identifica/propune

soluţii integrate contexului. Ulterior, când mulţi dintre aceşti profesionişti în formare sunt

angrenaţi în practică, păstrează aceeaşi conduită profesională, uitând sau fiind indiferenţi faţă

8

de căutări empirice, bazate pe empatie şi interogarea sinelui. În plus, literatura de specialitate

din ultimele decenii exprimă insatisfacţie cu privire la dispariţia caracterului public şi social al

spaţiilor de circulaţie ca o consecinţă a dezvoltării tehnologiilor de transport şi a transportului

individual. În concluzie se poate vorbi despre un decalaj existent între complexitatea spaţiilor

mobilităţii şi imaginea acestora şi în plus, între intenţiile şi rezultatele procesului de proiectare

urbană.

Toate acestea au evidenţiat necesitatea de a realiza o simbioză între nevoia de

mobilitate şi configuraţie şi pe cale de consecinţă, au evidenţiat şi necesitatea de a ameliora

procesul şi practica de planificare şi proiectare urbană. Astfel lucrarea caută să răspundă

următoarelor interogaţii: Cum poate fi înţeleasă mobilitatea urbană prin prisma imaginii

urbane? Cum s-a modificat în timp relaţia dintre spaţiile de circulaţie, imaginea lor şi modul

în care acestea sunt/erau proiectate? Care sunt transformările necesare, pentru a integra în

practica de planificare şi proiectare, alternative la modelele conceptual-raţionale, în vederea

ameliorării calităţii spaţiilor urbane de circulaţie? Ce rol trebuie să-şi asume profesionistul

implicat în proiectarea spaţiilor de circulaţie în vederea îmbunătăţirii procesului de analiză

spaţială şi de concepţie?

Având în vedere întrebările de mai sus lucrarea a fost structurată în şase capitole şi

urmăreşte următoarele paliere: imaginea mobilităţii – raportul dintre imaginea percepută a

mobilităţii şi imaginea concepută a mobilităţii; procesul şi practica de planificare şi proiectare

urbană; rolul proiectantului spaţiilor de circulaţie.

Primele două capitole sunt introductive şi explică subiectul acestei cercetări, îi

delimitează cadrul şi definesc conceptele cu care aceasta operează. Partea centrală a lucrării,

formată din trei capitole (al III-lea, al IV-lea şi al V-lea) explorează relaţia mobilitate–

9

imagine, fiecărui capitol corespunzându-i unul dintre momentele dialectice ale imaginii

mobilităţii: cel perceput, cel conceput şi respectiv cel de „sinteză”. Ultimul capitol al VI-lea

prezintă concluziile redefinind conceptul de „imaginea mobilităţii” şi prezentând implicaţiile

înţelegerii dialectice a relaţiei imagine – mobilitate pentru planificarea şi proiectarea urbană.

Capitolul al II-lea „Cadrul general al lucrării, aspecte teoretice şi conceptuale”

stabileşte suportul teoretic şi conceptual al lucrării. Astfel acest capitol încadrează/limitează

aria studiului prin enunţarea premiselor referitoare la mobilitate, spaţiu de circulaţie urban şi

abordarea dialectică a proiectării şi planificării urbane. De asemenea în acest capitol sunt

explicate diferitele paliere de înţelegere ale conceptelor de mobilitate urbană şi imagine

urbană. Înţelegerea mobilităţii rezultă din raportarea la noţiuni ca mişcare şi deplasare, şi din

asocierea sa diferitelor domenii; în plus mobilitatea urbană se evidenţiază ca un concept

complex rezultat în urma tratării multi- şi interdisciplinare a problematicii deplasărilor şi

transportului în mediul urban. Imaginea este defintă atât din perspectivă fenomenologică, dar

şi ca produs al marketingului urban, iar în raport cu mobilitatea îşi defineşte două valori

decizională şi de orintare/ghidare. Modul în care mobilitatea şi „elementele aferente” se

materializează spaţial face obiectul subcapitolului B.3. în cadrul căruia se propune şi o primă

înţelegere a conceptului de „imaginea mobilităţii”.

În ultimul subcapitol este realizată o scurtă prezentare a dialecticii ca metodă de

raţionare, în final propunându-se prin prisma acesteia o nouă abordare a practicii de

planificare şi proiectare urbană.

Capitolul al III-lea „Mobilitatea, materializarea sa spaţială şi imaginea percepută”

prezintă cunoaşterea senzorială şi cognitivă proprie receptorului – utilizator atunci când

structurează imaginea spaţiilor de circulaţie pe care le parcurge. Acest prim moment dialectic

10

al imaginii mobilităţii se construieşte pe baza a două perspective antitetice: cea a utilizatorilor

mijloacelor de deplasare nemotorizate, denmite şi blânde1 (mers pe jos şi cu bicicleta) şi cea a

utilizatorilor transportului (auto)motorizat. Astfel filtrând aparenţa spaţiilor suport ale

mobilităţii prin propriile senzaţii şi gânduri, participanţii la circulaţie definesc palierul

perceput al mobilităţii; în acelaşi timp memoria şi rememorarea proprii flânerie investesc cu

semnificaţie această imagine. Însă, constrângerile aduse de dezvoltarea (auto)mobilităţii

explorării perceptive, conduc la diminuarea experienţei trăite şi la pierderea dimensiunii

sociale a spaţiilor de circulaţie urbane.

În final, concluziile definesc conceptul de imaginea percepută a mobilităţii, propun o

metodă de ameliorare a procesului şi practicii de proiectare a spaţiilor de circulaţie, din

această perspectivă fiind (re)defint şi rolul proiectantului urbanist.

Ilustrând modul în care profesioniştii reprezintă concepţia spaţiilor stradale,

Capitolul al IV-lea „Mobilitatea, materializarea sa spaţială şi imaginea concepută”, aduce

un alt moment dialectic în înţelegerea imaginii mobilităţii. Expunerea diacronică a evoluţiei

spaţiului stradal din acest capitol pune în discuţie valabilitatea şi pertinenţa cunoaşterii

explicite (modelele tehnico-raţionale), pe care proiectanţii o utilizează în conceperea spaţiilor

de circulaţie, în raport cu contextul urban şi cu nevoile comunităţii. În procesul de proiectare

obiectul de interes al profesioniştilor este spaţiul ca produs material, pe care aceştia şi-l

aproprie cu ajutorul modelelor raţionale – în urma acestui proces rezultă imaginea

profesională/concepută. Astfel acest capitol descrie modelele de proiectare precedente, prin

raportarea la acestea fiind (re)configurate spaţii de circulaţie care ar trebui să răspundă

nevoilor de mobilitate prezente.

1 Sintagmă obţinută prin traducerea expresiilor similare din limba franceză „moyens de déplacement doux” şi

engleză „soft transport modes”; termen utilizat şi de Popa, M., H. în lucrarea „Mobilitate şi formă urbană -

Model teoretic de organizare spaţială cu premise pentru (re)modelarea durabilă a mobilităţii”, Bucureşti,

2008.

11

Concluziile acestui capitol redefinesc raportul imagine percepută – imagine

concepută în raport cu „gradele de partajare” ale spaţiului stradal şi relativ la planificarea şi

proiectarea urbană, necesitatea completării orizontului conceptual al profesionistului şi rolul

de mediator al acestuia atât între diferite modalităţi de conceptualizare ale spaţiului străzii, cât

şi între diferitele interese care guvernează spaţiile stradale contemporane.

Capitolul al V-lea „Sinteza – experienţa trăită şi proiectarea spaţiilor de circulaţie

contemporane” propune înţelegerea „sintezei” dintre imaginea percepută şi cea concepută

prin experienţa trăită atunci când sunt parcurse spaţiile de circulaţie proprii contemporaneităţii

(autostrăzi urbane, drumuri expres, reţele tip RER şi noduri intermodale); ca răspuns la

pierderea valorilor decizionale, de orientare şi estetică ale imaginii în raport cu mobilitatea şi

ca încercare de a replasa într-un dialog imaginea percepută şi imaginea concepută, se adaugă

„antiteza” rezultată din aplicarea modelelor de proiectare post-moderne.

Concluziile acestui capitol identifică pentru practica de proiectare urbană două

modalităţi de creare a spaţiilor de circulaţie, cărora le corespund două tipologii de intervenţii.

De asemenea în contextul necesităţii reintegrării spaţiilor de circulaţie contemporane mediului

urban se stabilesc câteva repere pe baza cărora se conturează misiunea proiectantului urbanist

actual.

Ultimul capitol, al VI-lea concluzionează asupra întregului demers al lucrării

propunând descifrarea relaţiei imagine – mobilitate prin conceptul de imaginea mobilităţii

înţeles dialectic, ca existenţă în unitate a imaginii percepute şi a celei concepute. Această nouă

înţelegere a relaţiei imagine – mobilitate plasează într-un nou context atât procesul şi practica

de planificare şi proiectare urbană cât şi rolul proiectantului urbanist, pentru ambele fiind

propuse noi modalităţi de abordare.

12

CA

PIT

OL

UL

II

CAPITOLUL III CAPITOLUL IV CAPITOLUL V

PLANIFICARE ŞI PROIECTARE URBANĂ – O ÎNŢELEGERE DIALECTICĂ

ROLUL PROIECTANTULUI CA

PIT

OL

UL

VI

IMAGINE URBANĂ

MOBILITATE URBANĂ

SIN

TE

ZA

– E

XP

ER

IEN

Ţ A

TR

ĂIT

Ă Ş

I P

RO

IEC

TA

RE

A S

PA

ŢIIL

OR

DE

C

IRC

UL

AŢ

IE C

ON

TE

MP

OR

AN

E

MO

BIL

ITA

TE

A, M

AT

ER

IAL

IZA

RE

A S

A

SP

AŢ

IAL

Ă Ş

I IM

AG

INE

A P

ER

CE

PU

TĂ

MO

BIL

ITA

TE

A, M

AT

ER

IAL

IZA

RE

A S

A

SP

AŢ

IAL

Ă Ş

I IM

AG

INE

A C

ON

CE

PU

TĂ

FE

NO

ME

NO

LO

GIE

MA

RK

ET

ING

UR

BA

N

MO

BIL

ITA

TE

–

MIŞ

CA

RE

–

DE

PL

AS

AR

E

MO

BIL

ITA

TE

A

UR

BA

NĂ

Figura 1 - Structura cercetării

CADRUL GENERAL

AL LUCRĂRII

13

În funcţie de diferitele capitole ale lucrării şi de subiectul tratat în cadrul fiecăruia,

metodologia se bazează pe:

- Observaţia comportamentului receptorilor-utlizatori atunci când aceştia desfăşoară

diferite activităţi sau sunt angajaţi în mişcare (fie în mers, fie utilizând un vehicul sau

autovehicul) în relaţie cu caracteristicile configurative ale spaţiului de deplasare şi cu

contextul urban de ansamblu; aceasta este completată şi de analiza empirică a

propriilor senzaţii şi cogniţii în parcurgerea unui traseul prin oraş; metoda a fost

utlizată mai ales în capitolul al II-lea şi subcapitolul A din cadrul capitolului al V-lea;

- Chestionare referitoare la percepţia şi înţelegerea receptorilor-utilizatori asupra

mijloacelor de deplasare nemotorizate (mersul pe jos şi cu bicicleta) şi a modului în

care acestea sunt/ar putea fi utilizate în deplasările zilnice realizate în oraş; ancheta

face parte din proiectul „Active Access – Encouraging Active Travel for Short Trips to

Improve Health and the Local Economy”, început în anul 2009, în care doctoranda a

fost şi cntinuă să fie implicată; chestionarele au servit cu precădere la elaborarea

capitolului al II-lea;

- Selectarea şi ierarhizarea informaţiei din literatura de specialitate, urmărind cu

precădere următoarele tematici: imaginea urbană şi modul în care aceasta determină

comportamentul, impactul dezvoltării transportului în general şi a automobilităţii în

particular asupra imaginii percepute, dimesiunea socială a spaţiilor de circulaţie,

istoria şi evoluţia spaţiului stradal şi a imaginii acestuia, modul în care caracteristicile

configurative ale spaţiilor stradale influenţează comportamentul de mobilitate şi teorie

şi practică în urbanism; acestă abordare a sprijinit demersul întregii lucrări, dar ea a

servit mai ales la constituirea capitolelor al IV-lea, al V-lea şi al VI-lea;

- Analiza diacronică şi sincronică a proceselor şi metodelor de proiectare ale spaţiilor de

circulaţie, cu precădere a spaţiului stradal – în cadrul capitolelelor al IV-lea şi al V-lea;

14

- Extrapolarea, atunci când s-a urmărit aplicarea unei teori cu caracter general

(urbanistice sau filosofice) în cazul particular al relaţiei imagine urbană – mobilitate

urbană şi procesului şi practicii de planificare şi proiectare urbană.