rezumat a este o micotoxină fungică studiată din ce în ce mai mult la nivel mondial ca urmare a...

Ionescu (Posea) Elena Cătălina Rezumat

REZUMAT

CUVINTE CHEIE: scrofiţe, micotoxine pure, zearalenonă, ochratoxină, contaminare

naturală, tuf zeolitic, metode de analiză, modificări clinice, morfologie, histologie, sânge, analiza

fractală.

La ora actuală creşterea suinelor se face în sistem industrial, în unităţi mari, specializate,

utilizând tehnologii moderne, mecanizate şi automatizate. Deşi există variaţii în funcţie de tară,

continent, preţ şi disponibilitate, carnea de porc este cea mai consumată carne din lume. O

estimare făcută pentru următorii 20 de ani prevede o creştere a pieţei mondiale a cărnii de porc

cu 40%.

Cunoscând efectele produse de consumul de hrană contaminată cu micotoxine, precum şi

afecţiunile microbiologice produse ca urmare a interzicerii antibioticelor ca promotori de

creştere, cercetătorii au încercat elaborarea unor strategii privind utilizarea unor aditivi furajeri în

hrana animalelor. Aceste strategii au ca obiectiv asigurarea unor furaje de calitate pentru

animalele destinate consumului uman, utilizând nutrienţi cu rol de îmbunătăţire a conţinutului lor

biologic.

Organismele internaţionale cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS) şi

Autoritarea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), recunosc riscurile cu privire la

consumul de alimente contaminate cu micotoxine şi consecinţele induse asupra sănătăţii umane și

animalelor şi fac eforturi intense privind siguranţa și securitatea alimentară.

Termenul de micotoxină vine de la cuvântul grecesc ‚,mycos” care înseamnă ciupercă şi

de la cuvântul latin ,,toxicum” care înseamnă otravă. Bolile care apar în urma consumului de

nutreţuri contaminate cu micotoxine se numesc micotoxicoze.

Până la ora actuală au fost identificate 350 de micotoxine în produsele alimentare şi hrana

animalelor, însă frecvent întâlnite sunt doar şase familii: aflatoxinele, ochratoxinele, fumonisina,

tricotecenele, zearalenona și patulina.

În urma consumul de hrană contaminată cu micotoxine pot să apară simptome şi semne

clinice care depind de tipul de micotoxine, de cantitatea și durata expunerii, precum și starea de

sănătate și starea fiziologică a animalului la momentul expunerii.

Apariţia unor maladii la oameni şi la animale se poate datora prezenţei micotoxinelor în

produsele alimentare şi hrana pentru animale deoarece acestea reprezintă un potenţial risc prin

varietatea şi importanţa efectelor lor toxice. Se cunoaşte faptul că scroafele și scrofiţele sunt

extrem de sensibile la micotoxinele care sunt de obicei prezente în hrană pentru animalele de

fermă.


Cercetările efectuate au demonstrat că zearalenona are efecte ţintă, asupra aparatului

reproducător dar poate avea şi efecte la distanţă. Acestea pot fi: hepatotoxice, hematotoxice,

citotoxice, oxidative, imunotoxice şi genotoxice .

Zearalenona are proprietăți estrogenice şi duce la perturbarea sistemului endocrin şi

apariţia tulburărilor de reproducţie cum ar fi apariţia căldurilor la impubere, prelungirea estrului,

modificarea comportamentului şi caracterelor sexuale, dar poate afecta şi alte organe.

Ochratoxina A este o micotoxină fungică studiată din ce în ce mai mult la nivel mondial

ca urmare a efectelor asupra sănătății umane şi productivității animalelor, dar şi datorită

pierderilor economice care apar în comerţul naţional şi internaţional. Boala cauzată de prezenţa

acestei micotoxine se numește ochratoxicoză. Ţinta principală a acestei micotoxine este rinichiul,

efectele nefrotoxice fiind întâlnite la toate speciile de animale. Studiile epidemiologice efectuate

au demonstrat că OTA este implicată în patogeneza multor forme de nefropatii ale omului şi

animalelor, inclusiv cancerul de rinichi, dar şi la animale.

Cercetătorii au încercat să elucideze mecanismele de acţiune ale acestor micotoxine, însă

până la această dată acestea nu au putut fi demonstrate. S-a stabilit că principalul efect al lor este

afectarea sistemul imunitar şi ca urmare a acestui fapt, reducerea rezistenţei organismului la

infecţii.

Prin programele de cercetare efectuate la nivel mondial s-a dorit elaborarea de acte

normative prin care să se stabilească niveluri maxim admise în furaje şi alimente pentru evitarea

riscului toxic pe care aceste micotoxine îl produc. La nivel european, au fost elaborate norme

care stabilesc aceste niveluri pentru cereale brute, alimente şi hrana pentru animale în

componenţa cărora intră aceste cereale.

Această lucrare are ca obiectiv analizarea efectelor primare produse asupra

aparatului reproducător şi efectele secundare asupra altor sisteme biologice (efecte la

distanţă) produse de micotoxine (ZEA şi OTA), dar şi stabilirea incidenţelor acestora la

nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Braşov.

În primul capitol intitulat „GENERALITĂŢI DESPRE MICOTOXINE“ am făcut o

prezentare a micotoxinelor şi am discutat despre cauzele producerii lor şi organismele care le

produc. Am analizat mecanismele majore ale toxicităţii şi acţiunea acestora asupra sănătăţii

umane şi a animalelor şi consecinţele stresului oxidativ ca urmare a acţiunii micotoxinelor asupra

imunităţii.

În capitolul II „ ZEARALENONA“ am făcut o descriere detaliată cu privire la

toxicitatea, metabolismul şi mecanismul de acţiune al zearalenonei şi derivaților săi la animalele

de fermă. Plecând de la principalele efecte ale ZEA şi derivaţilor acesteia cauzate de capacitatea

de a se lega de receptorii de estrogen şi datorită efectelor lor hormonale, am prezentat toxicitatea


acestora asupra reproducţiei şi aparatului reproducător ,,in vivo “şi ,,in vitro” şi efectele cu

privire la receptorii de estrogeni şi asupra statusului hormonal. Am descris toxicitatea cronică

care apare ca urmare a ciclului entero-hepatic şi efectele produse de aceasta (imunotoxicitate,

carcinogenitate, genotoxicitate), în urma consumului de furaje contaminate natural şi cu

micotoxină pură. De asemenea am făcut o analiză cu privire la controlul şi prevenirea riscului,

managementul în hrana animalelor şi metode utilizate cu privire la detoxificarea şi biodegradarea

zearalenonei.

În capitolul III „OCHRATOXINA“ am prezentat metabolismul şi mecanismele de

acţiune ale ochratoxinei, efectele nefrotoxice, hepatotoxice, cancerigene, genotoxice, mutagene,

teratogene, neurotoxice, imunotoxice şi oxidative, precum şi factorii care influenţează

ochratoxinogeneza.

În capitolul IV intitulat ,,METODE DE DETERMINARE A MICOTOXINELOR“ am

prezentat metodele de analiză utilizate pentru detectarea micotoxinelor din cereale şi din

alimentele destinate consumului uman şi al animalelor, cu avantajele și dezavantaje lor.

Capitolul V ,, LEGISLATIA PRIVIND NIVELURILE DE MICOTOXINE MAXIM

ADMISE ÎN ALIMENTE ŞI FURAJE“ face referire la rolul major al unor organisme

internaţionale care au atribuţii în asigurarea securității şi siguranţei alimentare şi care au elaborat

acte normative prin care s-au stabilit niveluri maxim admise de micotoxine în cereale, în hrana

destinată animalelor şi în alimentele folosite în alimentația omului.

În partea a II a tezei am prezentat sursa finanțării cercetărilor realizate și anume

proiectul ,,Burse doctorale POSDRU /107/1.5/S/76888 pentru creşterea calităţii şi formării

tinerilor cercetătorii în domeniul agronomic şi al medicinii veterinare“, Universitatea de

Științe Agronomice şi Medicină Veterinară București.


În prima parte a capitolului VI intitulat ,,SCOPUL ŞI ORGANIZAREA

CERCETARILOR“ am descris scopul şi obiectivele cercetării şi anume: analizarea pericolului

reprezentat de micotoxine la nivelul ţarii noastre, pe întreg lanţul alimentar; determinarea

pretabilităţii diferitelor tehnici de laborator privind determinarea micotoxinelor; investigarea

efectelor zearalenonei-toxină pură asupra aparatului reproducător şi asupra altor aparate;

investigarea efectelor ochratoxinei A- toxină pură asupra aparatului uro-genital şi asupra altor

aparate; evaluarea efectelor ingerării de nutreţ contaminat natural cu micotoxine asupra

aparatului reproducător şi asupra altor aparate; evaluarea capacităţii de inhibare a efectelor

micotoxinelor din nutreţ contaminat natural.

În partea a doua am descris "CADRUL NATURAL, ORGANIZATORIC ȘI

INSTITUȚIONAL ÎN CARE S-AU DESFĂȘURAT CERCETĂRILE" , instituțiile de stat și

private cu care am colaborat, în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse în această teză.

Capitolul VII intitulat ,,CERCETARI PRIVIND CONTROLUL FURAJELOR DIN

PUNCT DE VEDERE MICOTOXICOLOGIC “ a avut ca scop evaluarea riscului reprezentat de

materiile prime şi furajele destinate consumului animalelor de fermă în ceea ce priveşte

contaminarea cu micotoxine pe întreg lanţul alimentar. Cercetarea s-a efectuat pe baza datelor

obţinute în cadrul Programului Strategic Naţional de Control Furaje, perioada analizată fiind

cuprinsă între anii 2009- 2013. Aceste date au fost obţinute de la Autoritatea Naţională Sanitară

Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi de la Laboratorul de Igiena şi Sănătate Publică

Veterinară. Numărul total de probe analizate în perioada 2009- 2013 a fost de 4.989 din care 47

au fost neconforme, toate din anul 2013. S-a constat depăşirea limitei aflatoxinei,12,7% din

materiile prime şi de 3,6% din furajele combinate fiind neconforme. Putem considera că

modificările climatice din ultimii ani au determinat creșterea numărului probelor neconforme. La

nivelul judeţului Braşov nu au fost identificate probe neconforme. În probele recoltate în

programul de autocontrol, s-au identificat micotoxine, însă în limitele admise de legislaţia în

vigoare.

Capitolul VIII intitulat ,,CERCETĂRI PRIVIND CONTROLUL

CONTAMINANŢIILOR DIN PUNCT DE VEDERE MICOTOXICOLOGIC“ a avut ca scop

identificarea situaţiei naționale şi de la nivelul județului Braşov cu privire la reziduurile de

micotoxine din produsele animale destinate consumului uman. Cercetarea s-a efectuat pe baza

datelor obţinute de la ANSVSA, IISPV şi DSVSA Brașov conform Programului Naţional de

Control Reziduuri. Perioada analizată a fost cuprinsă între anii 2010- 2014. În această perioada

s-a identificat o singură probă pozitivă la suine.

Capitolul IX intitulat ,,METODE DE DETERMINARE A MICOTOXINELOR ŞI A

MICROORGANISMELOR PRODUCATOARE“ a avut ca obiectiv evaluarea furajelor


combinate utilizate în cadrul experimentului şi a organelor obţinute prin sacrificarea unor

scrofiţe utilizând trei tehnici de investigare a micotoxinelor şi organismelor care le produc şi

anume: Examenul Micologic, Metoda ELISA şi Metoda HPLC.

Examenul micologic a fost utilizat pentru identificarea miceţilor din probele de furaje

utilizate în cadrul experimentelor efectuate.

Pentru efectuarea examenului micotoxicologic am utilizat doua metode de determinare

respectiv Metoda ELISA şi Metoda HPLC.

Metoda de analiză ELISA este o metodă cantitativă de screening rapid pentru probele de

furaje administrate scrofiţelor din cadrul experimentului, dar şi pentru probele de organe

recoltate după sacrificarea scrofițelor.

Metoda de analiza HPLC este o metodă de determinare cantitativă şi calitativă atât a

micotoxinelor administrate în contaminarea naturală şi experimentală în furajele administrate

scrofiţelor din loturile de experienţă, cât şi a celor din organele recoltate.

În porumbul contaminat natural au fost identificate mai multe specii de fungi din genurile

Fusarium, Penicillium şi Aspergillus. În urma calculelor efectuate s-a obţinut o încărcătură

fungică de 112.273 UFC/g. Furajul administrat lotului martor la începutul experimentului a fost

pozitiv pentru toate micotoxinele testate însă s-a încadrat în limitele admise. La sfârșitul

experimentului nu a mai fost identificată OTA în furajul administrat lotului martor, însă ZEA a

avut valori apropiate de limita admisă. Porumbul contaminat natural a conţinut DON şi OTA sub

limitele prevăzute de legislația în vigoare, AFB1 ușor peste limite şi ZEA cu valori de cinci ori

mai mari decât limita admisă. Tuful zeolitic a determinat reducerea cantităţii de micotoxine în

proporţii cuprinse între 50-90%. ZEA a fost depistată în toate organele examinate cu excepţia

celor care au provenit de la lotul martor. Cantitatea ZEA a fost mai mare în rinichi faţă de ficat,

în timp ce OTA s-a depistat în cantităţi mai mari la nivel hepatic comparativ cu rinichii.

În capitolul X ,,INVESTIGAŢII CLINICE ALE EFECTELOR MICOTOXINELOR LA

SCROFIŢE “ am observat simptomele clinice asociate consumului de micotoxine, luând în

considerare semnele clinice generale, aspectul organelor genitale externe şi sporul de creştere al

animalelor. În lotul cu contaminarea naturală am constatat apariţia episoadelor diareice fără

prezenţa febrei, apatiei sau anorexiei, iar la o scrofiţă din acest lot am sesizat apariţia prolapsului

rectal şi herniei ombilicale. În loturile în care s-a folosit porumb mucegăit natural şi Zearalenonă

pură s-a observat tumefierea vulvelor cu prezenţa hipersecreţiei şi congestiei locale. În urma

examinării scofiţelor din lotul în care s-a introdus tuful zeolitic putem considera că acesta a oferit

o protecţie parţială împotriva efectelor estrogenice ale micotoxinelor. Calculând sporul de

creştere am constatat că cel mai bun spor s-a înregistrat la lotul la care s-a administrat

zearalenonă pură, pe când lotul cu contaminare naturală a avut cel mai mic spor. Acesta a avut şi


cel mai mare indice de conversie a furajului, descriind un uşor sindrom de malabsorbţie. În lotul

în care s-a administrat ochratoxină pură s-a observat limitarea aportului de furaj şi s-a înregistrat

o scădere a sporului de creştere. Considerăm că administrarea tufului a limitat efectele

malabsorbţiei fără a reuşi sa compenseze actiunea toxică a micotoxinelor.

Capitolul XI intitulat ,,DETERMINAREA EFECTELOR STEROIDIENE ALE

MICOTOXINELOR PRIN EXAMEN CITOVAGINAL“ a avut ca obiectiv evidenţierea

posibilelor modificări induse la nivelul mucoasei vaginale de către micotoxinele administrate în

contaminarea naturală sau experimentală. Citologia vaginală relevă modificările mucoasei

vaginale şi ale celulelor epiteliale sub influenţa steroizilor ovarieni. Examenul citovaginal s-a

făcut seriat în zilele 30, 40 şi 45 ale experimentului, la toate scrofiţele incluse în experiment.

Probele recoltate de la nivel vaginal au fost colorate folosind Metoda cu Albastru de

Metilen şi Metoda Wright. În urma acestui examen s-a constatat că lotul martor a prezentat

aspecte caracteristice vârstei animalelor pe tot parcursul experimentului, loturile cu contaminare

naturală şi tuf zeolitic, cu contaminare naturală şi cu contaminare experimentală cu ZEA au

prezentat modificări specifice stimulării estrogenice din ziua 41 a experimentului. Tuful zeolitic

a dovedit capacitatea de limitare a acţiunii hormonale a micotoxinelor, prezentând o stagnare în

evoluţia simptomelor specifice la nivel citovaginal.

În lotul cu OTA nu au fost constatate modificări la nivel citovaginal în nici un moment al

experimentului.

Capitolul XII ,,EXAMENUL SÂNGELUI“ a avut ca obiectiv evidenţierea modificărilor

parametrilor biochimici şi hematologici ai sângelui la loturile contaminate cu micotoxine faţă de

lotul martor.

Pe parcursul experimentului s-au efectuat recoltări de sânge în zilele 14.07, 21.08, 25.08 şi

28.08.2014, la câte cinci animale din fiecare lot. În urma analizării rezultatelor obţinute putem

observa variaţia hematocritului pe toata perioada experimentală, depăşirea limitei superioare în

cazul loturilor contaminate experimental cu ZEA şi OTA, o tendinţă de creștere a hemoglobinei

în toate loturile experimentale, variația numărului leucocitelor care poate evidenţia

imunosupresia indusă de acţiunea micotoxinelor, creşterea ulterioară a acestuia sugerează

prezenţa unei infecții dezvoltată pe fondul imunosupresiei. Creșterea continuă a numărului de

hematii a fost în concordanţă cu creșterea hemoglobinei. Variaţia numărului de hematii în lotul

cu contaminare cu OTA a sugerat afectarea splinei de către această micotoxină. Pe parcursul

întregului experiment s-a constatat scăderea parametrilor VEM şi HEM, iar valorile CHEM au

prezentat mici abateri de la valorile de referinţă.

Pe toată durata experimentului valorile creatininei s-au menţinut în limite normale, însă

acidul uric şi ASAT au depășit valorile de referinţă. Creșterea valorilor ALAT şi GGT şi PAL în


loturile cu contaminare experimentală, sugerează hepatotoxicitatea micotoxinelor pure. Valorile

glucozei, proteinei totale şi bilirubinei s-au menţinut în limite fiziologice. Valoarea Ca+2

nu a fost

influenţată, în schimb Na a avut evoluţii anormale în loturile cu contaminare naturală şi tuf

zeolitic şi contaminare experimentală.

Capitolul XIII ,, EXAMENUL NECROPSIC ŞI HISTOPATOLOGIC“ a avut ca scop

evaluarea modificărilor macroscopice şi microscopice induse la nivelul organelor interne de către

consumul de micotoxine. Examenul a fost efectuat după abatorizarea animalelor şi a vizat în

special aspectul ovarelor, uterului, rinichilor, ficatului şi splinei. Contaminarea naturală a produs

leziuni în special la nivelul aparatului genital, însă a afectat şi celelalte organe examinate: rinichi,

ficat, splină şi cord. S-a observat că tuful zeolitic administrat în furaj a limitat efectele

micotoxinelor.

În lotul în care s-a administrat zearalenonă pură au putut fi observate cele mai importante

leziuni la nivel ovarian şi uterin. Ochratoxina a produs leziuni necrotice şi hemoragice la nivel

renal, hepatic şi splenic dar nu a produs leziuni semnificative la nivelul aparatului reproducător.

În capitolul XIV intitulat ,,EVALUAREA METABOLISMULUI CALCIULUI PRIN

MORFOCITOMETRIE ŞI ANALIZĂ MATEMATICĂ A IMAGINILOR RADIOLOGICE “

am dorit să evaluez acţiunea micotoxinelor asupra osificării osoaselor. Plecând de la faptul că

estrogenul intervine în metabolismul osos şi în procesul de osificare am investigat dacă acţiunea

estrogenică a ZEA se produce şi la nivelul sistemul osos. De asemenea, literatura de specialitate

menţionează intervenţia OTA în metabolismul calciului, semnalându-se atât creşteri cât şi

scăderi ale calciului seric dependent de doză. De la animalele abatorizate s-a recoltat femurul

care a fost radiografiat, iar imaginile obţinute au fost utilizate pentru evaluarea morfocitometrică

a diametrelor diafizei femurale şi analiza fractală a imaginilor radiografice. În urma prelucrării

datelor obţinute am constatat că cea mai mare grosime a oaselor femurale s-a înregistrat în lotul

martor, însă acest lot a avut cea mai subţire compactă osoasă. Cel mai mare indice cortical mediu

(MCI) s-a obţinut în loturile cu contaminare naturală, cel mai mic s-a obţinut în lotul martor.

Rezultatele analizei fractale şi morfocitometrice dovedesc osificarea avansată a oaselor din

loturile expuse la micotoxine. Putem concluziona că OTA şi ZEA intervin în metabolismul

calciului şi procesul de osificare.

Capitolul XV este dedicat ,, CONCLUZIILOR FINALE ŞI RECOMANDĂRILOR“.

Astfel putem considera că:

1. În perioada analizată au fost identificate 47 probe de cereale neconforme, toate în anul

2013, posibil datorate modificărilor climatice din ultimii ani. Probele recoltate în

autocontrol dar şi în programul strategic, la nivelul judeţului Braşov au fost conforme.


2. Principalele specii de fungi depistate în porumbul contaminat natural au făcut parte din

genurile: Fusarium, Penicillium şi Aspergillus.

3. Furajul administrat lotului martor a fost pozitiv pentru toate micotoxinele testate însă

s-a încadrat în limitele admise.

4. Porumbul contaminat natural a conţinut DON şi OTA sub limitele prevăzute de

legislația în vigoare, AFB1 ușor peste limite şi ZEA cu valori de cinci ori mai mari

decât limita admisă.

5. ZEA şi OTA au fost depistate în toate organele examinate cu excepţia celor care au

provenit de la lotul martor. Cantitatea ZEA a fost mai mare la nivelul rinichilor faţă de

ficat. OTA s-a aflat în cantităţi mai mari la nivel hepatic comparativ cu rinichii.

6. Examenele ELISA şi HPLC au prezentat variaţii sensibile şi au asigurat parametrii

calitativi şi cantitativi.

7. Contaminarea naturală a provocat apariţia episoadelor diareice fără prezenţa febrei,

apatiei sau anorexiei, fapt care recomandă controlulul furajelor.

8. Porumbul contaminat natural şi nutreţul cu zearalenonă pură au determinat tumefierea

vulvelor cu prezenţa hipersecreţiei şi congestiei locale.

9. Tuful zeolitic administrat a determinat reducerea cantităţii de micotoxine în proporţii

cuprinse între 50-90%, oferind o protecţie parţială împotriva acţiunii estrogenice ale

micotoxinelor şi limitând efectele acestora.

10. Lotul în care s-a administrat zearalenonă pură a prezentat cel mai bun spor de creştere,

în timp ce ochratoxina a determinat scăderea sporului de creştere a scrofiţelor,

observându-se limitarea voluntară a aportului de furaj.

11. Lotul cu contaminare naturală a avut cel mai mic spor de creştere şi cel mai mare

indice de conversie a furajului, descriind un uşor sindrom de malabsorbţie.

12. Examenul citovaginal a evidenţiat efectele estrogenice ale ZEA manifestate în loturile

cu contaminare naturală şi cu micotoxină pură prin evidenţierea prezenţei celulelor

intermediare la scrofiţele prepuberale. OTA nu a produs modificări la nivel citovaginal

în nici un moment al experimentului.

13. Evoluţia parametrilor hematologici indică afectarea splinei de către OTA şi efecte

hematotoxice produse de zearalenonă.

14. Profilul biochimic a loturilor cu contaminare naturală a descris un sindrom de

malnutriţie.

15. Micotoxinele investigate nu au influenţat acidul uric, glicemia şi bilirubina totală în

condiţiile de administrare din experiment.


16. Rezultatele biochimice indică o uşoară afectare hepatică în loturile cu contaminare

experimentală prin modificarea ALAT , ASAT, GGT şi PAL; acţiunea hepatotoxică a

fost mai puternică în lotul cu Ochratoxină pură.

17. Parametri biochimici au semnalat acţiunea toxică moderată la nivel renal a tuturor

micotoxinelor utilizate, care s-a manifestat prin modificarea ureei, creatininei, sodiului

şi proteinelor totale.

18. În lotul în care s-a administrat tuf s-au observat valori scăzute ale mineralelor în special

fier, sodiu şi calciu, iar valoarea potasemiei a fost ridicată pentru a compensa

hiponatremia.

19. Toate loturile experimentale au prezentat modificări macroscopice la nivelul organelor

interne. Modificarea ovarelor şi a uterului au dovedit toxicitatea la nivelul aparatului

reproducător manifestată de micotoxinele din porumbul contaminat natural. În lotul în

care a fost administrat tuf zeolitic modificările anatomopatologice au fost mai reduse.

20. Zearalenona pură a afectat în special aparatul reproducător. Au fost observate leziuni

hemoragice determinate de aceasta la nivel renal, vezical, hepatic şi splenic.

21. Ochratoxina a produs cele mai grave leziuni macroscopice la nivel renal şi hepatic

dintre toate micotoxinele incluse în experiment. Microscopic acţiunea acesteia a fost

caracterizată în special prin leziuni necrotice şi hemoragice la nivel renal, hepatic şi

splenic.

22. Contaminarea naturală a produs leziuni în special la nivelul aparatului genital, însă a

afectat şi celelalte organe examinate: rinichi, ficat, splină şi cord.

23. Există o relaţie invers proporţională între grosimea osului şi MCI determinată de viteza

de osificare, precum şi între MCI şi dimensiunea fractală a imaginilor radiologice.

24. Rezultatele analizei fractale şi MCI dovedesc osificarea avansată a oaselor din loturile

expuse la micotoxină. Atât OTA cât şi ZEA intervin în metabolismul calciului şi în

procesul de osificare.

În urma cercetărilor efectuate putem recomanda: administrarea tufului zeolitic în furaje

pentru limitarea efectelor micotoxinelor şi suplimentarea raţiei furajere cu minerale atunci când

se utilizează în furaje tuful zeolitic; utilizarea unor furaje de bună calitate în special în hrana

tineretului suin; efectuarea examenelor citovaginale pentru supravegherea indirectă a

zearalenonei la tineretul suin şi utilizarea metodelor ELISA şi HPLC pentru depistarea

nivelurilor de micotoxine în furaje şi organe; utilizarea examenelor radiologice (morfocitometrie

şi analiza fractală) pentru analizarea fiziologiei osoase.


Ultimul capitol este dedicat surselor bibliografice. Pentru efectuarea cercetărilor au fost

consultate 261 articole de specialitate, 14 acte legislative, 6 web site-uri şi 15 documente oficiale

ale unor organizaţii internaţionale din domeniul tezei.

Se impune analizarea si monitorizarea furajelor în vederea evitării micotoxiozelor la om

şi animale aşa cum e declarat de iniţiativa One Health.

Elementele de originalitate ale acestei teze sunt reprezentate de :

Efectuarea examenului citovaginal ca metodă de screening pentru efectele hormonale ale

micotoxinelor asupra tineretului prepuberal suin.

Compararea a două coloraţii utilizate pentru examenul citovaginal.

Compararea efectelor contaminării naturale şi experimentale a furajelor cu zearalenonă

asupra tineretului suin.

Examinarea radiografică a femurelor ca mijloc de investigare a metabolismului calciului

şi a osificării.

Utilizarea tufului zeolitic in concentraţii de 2,4% în furajul administrat suinelor.

Ionescu (Posea) Elena Cătălina Abstract

rezumat a este o micotoxină fungică studiată din ce în ce mai mult la nivel mondial ca urmare a...

Documents