rezolvare varianta 4

Upload: mihaela-popa

Post on 13-Jul-2015

38 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

2009- V4-A4 A2. (30%) Societatea Oltina SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial: capital social 90.000 (900 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 100.000, imobilizri necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la societatea Gama reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 150.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs 105.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori 180.000, datorii la bnci 100.000 (din care pe termen lung 50.000), disponibiliti bneti 10.000. Alte informaii: - cldirile care reprezint 50% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 20% mai mare dect valoarea contabil; - activul net corectat al societtii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; diferentele de curs aferente creanelor n valut sunt la 31 decembrie de +30.000 lei. - diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000 lei; - stocurile fr micare sunt n sum de 15,000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 85.000. Se cere: 1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societtii Oltina SA la 31 decembrie N. 2. S determinati valoarea intrinsec a unei aciuni Oltina SA la 31 decembrie N. 3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar al societtii Oltina SA la 31 decembrie anul N. 4. Pe baza bilanurilor de mai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii Oltina SA la 31 decembrie anul N. Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ec Iombilizari 5.000 -5.000 - Capital 90.000 90.000 necorporale social Imobilizari 100.000 +10.000 110.000 Rezerve 10.000 10.000 corporale Imobilizari 10.000 +10.000 20.000 Profituri 10.000 +2000030.000 financiare:1000act nerepartizate X 10lei la soc Gama Stocuri 150.000 +70.000 220.000 Furnizori si 180.000 +10.000 190.000 creditori Creante 250.000 +10.000 260.000 Datorii la 100.000 - 100.000 -incerte:20.000 banci TL:50.000lei Disponibil banesti 10.000 10.000 Dif. reeval 135.000 65.000 200.000 Total active 525.000 95.000 620.000 Total pasive 525.000 95.000 620.000 Imobilizari corporale: 50%x100.000=50.000x20/100=10.000 Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000 Creante = -20.000+30.000= 10.000

Stocuri= -15.000+85.000= 70.000 Diferente din reevaluare = 95.000 30.000=65.000 Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economic Elemente Sume Elemente Sume Imobilizari 130.000 Capital propriu 330.000 Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 190.000 Creante 260.000 Datorii la banci 100.000 Disponibil banesti 10.000 Total Activ 620.000 Total Pasiv 620.000 Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 330.000/900=366,67lei ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 330.000 ANC= Total active Total datorii = 620.000-290.000=330.000 Bilant functional pe baza bilanutului economic Elemente Sume Elemente F. INV : 130.000 Capital propriu Imobilizari F.EXPL: 290.000 Datorii la banci Stocuri+CreanteFurnizori/creditori F. TREZ 10.000 Disponibil banesti Total Activ 430.000 Total Pasiv

Sume

F. 330.000 FI NAN 100.000 TA RE

430.000

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare Functia de trezorerie = Disponibil banesti Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS Bilant financiar pe baza bilantului economic Elemente Sume Imobilizari 130.000 Stocuri + creante 480.000 Disponibil banesti 10.000 Total Activ 620.000

Elemente Capital permanent Furnizori/creditori Datorii la banci TS Total Pasiv

Sume 380.000 190.000 50.000 620.000

FR = Capital permanent- Imobilizari = 380.000 130.000 = 250.000 NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 480.000 190.000 = 290.000 TN = Disponibil Datorii la banci TS = 10.000 50.000 = - 40.000 TN = FR- NFR = 250.000-290.000 = -40.000

Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital. V3-2009-Audit 1. Prezentai 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vnzri - clieni la o ntreprindere industrial. Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia, in timpul exercitiului , a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv; confruntati soldurilecu sumele din bilant; asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . Identificati creantele intragrup. Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. Circularizati soldurile clientilor. Aplicati metoda circularizarii externe. Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. 2. Prezentai elementele fundamentale ale definiiei auditului financiar. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; auditul financiar asupra situaiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul:

examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional; scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent; examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.

3. Identificarea responsabilitilor ntr-un raport de audit.

Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament. Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi); responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern. V3-2009- Doctrin si deontologie profesional 1. Care sunt criteriile i condiiile pentru aprecierea calitii unei reglementri a profesiei contabile? Reglementarea trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului public, adica trebuie sa fie: proportionala; transparenta; sa nu fie impotriva competitiei; nediscriminatorie; precisa; segmentata in functie de tinta sa; implementata consecvent si just; supusa unei examinari periodice.

2. Profesia contabil: concept i structur. Totalitatea activitatilor/serviciilor care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza/presteaza, precum si organismele lor profesionale. Activitatile care compun profesia contabila: tinerea contabilitatii elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare auditul statutar alte lucrari de audit financiar-contabil management financiar-contabil

servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala) servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor evaluari de intreprinderi si titluri alte servicii contabile si paracontabile Clasificare: In functie de statutul juridic: dependenti, cu statut de angajati; independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. 3. Explicai relaia contabilitate - fiscalitate din punct de vedere a doctrinei profesionale. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectorele de afaceri. Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile si sunt oferite in interesul public. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Natura din ce in ce mai complexa a legii fiscale si a contabilitatii financiare, in special pentru companiile mari care se confrunta cu legi fiscale si reglementari diferite la nivel local, national si international, necesita o expertiza specilizata aprofundata din partea profesionistilor contabili. Activitatea fiscala, ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificarea si consultanta fiscala, reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a returnarilor de impozitein tarile in care detin activesi sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare si o consultanta corespunzatoare. in afaceri, in educatie sau in practica libera. 4. Ce este CECCAR i cum este el organizat? C.E.C.C.A.R., Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, este o persoana juridica de utilitate publica si autonoma, din care fac parte expertii contabili si contabilii autorizati, precum si societatile comerciale de expertiza contabila si societatile comerciale de contabilitate, in conditiile prevazute de lege. Sediul central al Corpului este in municipiul Bucuresti. CECCAR are filiale fara personalitate juridica in fiecare resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Este astfel organizat incat sa isi poata indeplini atributiile de organism de autoreglementare. La nivel central: - Organe de decizie ( alese) : o Conferinta Nationala o Consiliul Superior o Biroul Permament o Presedintele Corpului - Organe de executie ( numire sau desemnare): o Directorul general executive; o Sectoare ( departamente, servicii). La nivel de filiala: - Organe de decizie (alese) : o Adunarea generala o Consiliul filialei o Biroul Permament o Presedintele filialei Organe de executie ( numite sau desemnate) :

o Directorul executiv Sectoare ( departamente , servicii)