rezolvare metode si tehnici de invatare
DESCRIPTION
cursTRANSCRIPT
• Dați o definiție a învățării.
Învăţarea este un proces evolutiv, de esenţă formativ-informativă, constând în dobândirea
(recepţionarea, stocarea şi valorificarea internă) de către fiinţa vie, într-o manieră activă,
explorativă a experienţei proprii de viaţă şi, pe această bază, în modificarea selectivă şi
sistematică a conduitei, în ameliorarea şi perfecţionarea controlată şi continuă sub influenţa
acţiunilor variabile ale mediului ambiant.
• Daţi câteva exemple de probleme de matematică adecvate pentru aplicarea metodei
ciorchinelui.
Fractii, funcţii, cercul etc
• Ce avantaje şi ce dezavantaje ar putea avea aplicarea metodelor activ-participative
prezentate în suportul de curs pentru clasele la care predaţi? Argumentaţi!
Aplicarea metodelor activ-participative are urmatoarele avantaje:
nu are ca scop memorarea şi reproducerea de cunoştinţe
participă în mod active la procesul de învăţare
atrage şi stârneşte interesul elevilor, realizându-se interacţiuni între elevi;
dezvoltă şi diversifică priceperile, capacităţile şi deprinderile sociale ale elevilor;
Aplicarea metodelor activ-participative are ca şi dezavantaj timpul scurt al unei ore.
• Cunoaşteţi şi alte metode activ-participative ce ar putea fi folosite la orele de
matematică? Care ar putea fi modalitatea de realizare a acestora?
expoziţia copiii pot concepe planse pe care să le arăte/afiseze la şcoală sau profesorul poate aranja
o expoziţie cu diverse teme pentru a incita interesul elevilor pentru acel subiect de discuţie.
Studiul independent - se încredinţează elevilor o sarcină comună pentru a fi îndeplinită la şcoală
sau ca temă pentru acasă.
• Întrebaţi colegii care predau alte discipline ce metode specifice folosesc la clasă. Imaginaţi
activităţi care aplică aceste metode la orele de matematică şi desfăşuraţi activităţile în
clasă. Discutaţi cu colegii concluziile la care aţi ajuns.
Gândirea critică – se împarte clasa în două grupe
-prima grupă pregăteşte întrebările
- a doua grupă răspunde intrebărilor
Şi invers apoi
• Care dintre metodele prezentate în suportul de curs sunt metode active? (metoda
explicaţiei, metoda conversaţiei, metoda exerciţiului, metoda problematizării, metoda
demonstraţiei, metoda învăţării prin descoperire, metoda observaţiei, metoda investigaţiei,
metoda jocului de rol, metoda programării, IAC) De ce consideraţi că metodele utilizate în
exemplele de secvenţe proiectate sunt active?
Metoda investigaţiei, metoda jocului de rol, IAC.
Aceste metode sunt metode active deoarece ei participă la procesul de învăţare.pentru elevi nu
este sufcient să participle doar la oră şi să asculte explicaţiile profesorului şi văd o demonstraţie
scrisă pe tablă Elevii sunt coparticipanţi la propria formare. Investigaţia fiind metodă
indispensabilă pentru învăţarea eficientă şi de durată.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda explicaţiei.
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Profesorul le explică elevilor care este
ordinea efectuării operaţiilor: se efectueză operaţii de ordinal trei- puterile
Apoi cele de ordin doi – înmulţiri şi împărţiri în ordinea în care sunt
scrise
În cele din urmă operaţiile de ordin întâi- adunări şi scăderi în ordinea în care sunt
scrise.
Folsirea parantezelor: prima data efectuăm din paranteza rotunda, apoi din cea pătrată şi în cele
din urmă din acoladă.
După efectuarea operaţiilor din paranteza rotunda, paranteza patrată se transformă in paranteză
rotunda şi acolada în paranteză pătrată.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda conversaţiei.
Recapitularea triunghiului: clasificarea triunghiurilor.
Profesoara: Cum putem clasifica triunghiurile?
Elev: În funcţie de lungimile laturilor şi după felul unghiurilor.
Profesor: Clasificaţi triunghiurile în funcţie de lungimile laturilor.
Elev: Triunghi echilateral, triunghi isoscel, triunghi scalen
Profesor: Descrieti aceste triunghiuri.
Elev: Un triunghi cu toate laturile congruente se numește triunghi echilateral.
Elev: . Un triunghi cu două laturi congruente se numește triunghi isoscel.
Elev: Un triunghi care are laturile de lungimi diferite se numeşte triunghi scalen.
Profesor: Clasificaţi triunghiurile după felul unghiurilor.
Elev: Triunghiuri ascuțitunghice, triunghiuri obtuzunghice şi triunghiuri dreptunghice.
Profesor: Descrieti aceste triunghiuri.
Elev: Triunghiurile cu toate unghiurile ascuțite ( cu măsura unghiurilor mai mică decât ) sunt
triunghiuri ascuțitunghice.
Elev: Dacă unul dintre unghiurile triunghiului este obtuz (cu măsura unui unghi mai mare decât
) triunghiul este triunghi obtuzunghic.
Elev: Triunghiul cu un unghi drept ( cu măsura unui unghi de ) este triunghi dreptunghic.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda exerciţiului.
5(x + 4) + 4+ 3(2x - 7) = 17 x Z
5x + 20 – 4 + 6x - 21= 17
11x - 5 = 17
11x = 17 + 5
11 x = 22
x = 22 : 11
x = 2 Z
S={2}
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda problematizării.
Descoperirea noţiunii de amplificare a unei fracţii a elevilor de clasa a V-a.
Elevii cunosc mărirea şi micşorarea unei fracţii de un număr de ori prin inmulţirea numărătorului
facţiei cu acel număr, respective prin înmulţirea numitorului fracţiei cu numărul respective.
Profesorul propune pentru o fracţie să înmulţească numărătorul şi numitorul cu acelaşi număr şi
apoi să compare fracţia obţinută cu fracţia dată.
Elevii constată că sunt echivalente.
Astfel au învăţat cu cum să amplifice o fracţie.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda demonstraţiei.
Dem:
.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda învăţării prin descoperire.
Pentru descoperirea formulei pornim de la produsul unui binom cu el
însuşi cu termenii monoame la diferite puteri şi se analizează termenii binomului şi ai
produsului.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda observaţiei.
2x+7=9 7x-15=34 15x+1=29
2x=9 – 7 7x=34+15 15x=29+1
2x = 2 7x=49 15x=30
x=1 x=49:7 x=30:15
x=7 x=2
Profesorul supraveghează modul în care rezolvă elevii ecuaţiile dar nu intervine decat la final.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda investigaţiei.
Determinarea şi compararea distanţelor din mediul apropiat, la clasa a V-a
Materiale necesare: o hartă a zonei locale, înzestrată cu o scală
Elevii culeg informaţii despre distanţele pe care le parcurg colegii lor de acasă până la şcoală,
înregistrează aceste informaţii în tabele, compară şi clasifică informaţiile cu scopul de a extrage
mai uşor date relevante pentru întrebările puse.
Activitatea începe în clasă, profesorul explică sarcinile şi continua extraşcolar, prin culegerea
datelor de către elevi, organizaţi în grupe de câte grupe. Datele pot fi notate pe hărţi, astfel
integrand în acest fel şi cunoştinţe de geografie locală.
Datele pot fi sistematizate într-un table care se precizează: numele elevului, distanţa pe care o
parcurge de acasă până la şcoală, mijlocul de transport folosit, etc. Acolo unde distanţa nu poate
fi determinate cu prea mare precizie, utilizează aproximări.
Elevii sunt sfătuiţi să obţină cât mai multe date, inclusive de la celălalte echipe în care nu sunt
membri. Prelucrarea datelor vizează obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări:
Cine locuieşte cel mai aproape de şcoală? Dar cel mai departe? Cu cât este mai scurtă prima
distanţă faţă de a doua? De câte ori? Câţi copii locuiesc la o distanţă mai lungă de 1 km faţă de
şcoală? Comparaţi cu numărul copiilor care locuiesc la o distanţă mai scurtă de 1 km? Efectuaţi
şi alte comparaţii.
Elevii sunt stimulaţi să formulize cât mai multe întrebări.
Timp de lucru alocat în clasă: 15-20 minute pentru explicarea activităţii, în prima oră; 30 de
minute pentru discutarea modului de organizare şi prezentare a datelor, o săptămână mai târziu;
30 de minute pentru evaluarea activităţii desfăşurate de câţiva elevi.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda jocului de rol.
În faţa clasei sunt scoşi câţiva elevi (băieţi şi fete). Solicit elevilor să formuleze o problemă
care să se rezolve printr-o operaţie de adunare s-au printr-o operaţie de scădere.
Exemplele nu întârzie să apară:
Exemplul 1: În faţa clasei au ieşit 5 fetiţe şi 3 băieţi. Câţi elevi au ieşit în faţa clasei?
Exemplul 2: În faţa clasei au ieşit 8 elevi, dintre care 3 băieţi şi restul fete. Câte fete sunt?
Exemplul 3: În faţa clasei au ieşit 8 elevi, dintre care 5 fete şi restul băieţi.câţi băieţi sunt?
Exemplul 4: În faţa clasei au ieşit 5 fetiţe, iar băieţi cu 2 mai puţini.
a) Câţi băieţi sunt?
b) Câţi copii sunt? etc.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda programării.
• Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi IAC.