rezolvare

18
Rezolvare: Bilet 606 – Studiu de caz privind evaluarea stocurilor. In cazul evaluarii stocurilor vorbim de doua evaluari una la intrarea in patrimoniu si cea de-a doua evaluare la iesirea din patrimoniu.In cele ce urmeaza voi analiza 1.Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu. Societatea E se ocupa cu cresterea bovinelor de lapte. Care este modelul de calculatie al costului de productie al laptelui destinat vanzarii? In principiu, aceasta calculatie porneste de la determinarea costului de productie, conform pct. 52 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea. Modul de efectuare a calculatiei costului si cateva reglementari punctuale privind structurarea cheltuielilor in cheltuieli de productie directe, indirecte, cheltuieli generale sunt descrise in OMFP nr. 1826/2003 privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor. Costul de productie cuprinde cheltuieli cu materii prime, materiale, manopera, cheltuieli directe de productie, precum si o

Upload: amalia-sirbu

Post on 10-Apr-2016

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

bilet606

TRANSCRIPT

Page 1: Rezolvare

Rezolvare:

Bilet 606 – Studiu de caz privind evaluarea stocurilor.

In cazul evaluarii stocurilor vorbim de doua evaluari una la intrarea in patrimoniu si cea de-a doua evaluare la iesirea din patrimoniu.In cele ce urmeaza voi analiza

1.Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu.

Societatea E se ocupa cu cresterea bovinelor de lapte. Care este modelul de calculatie al costului de productie al laptelui destinat vanzarii?

In principiu, aceasta calculatie porneste de la determinarea costului de productie, conform pct. 52 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea. Modul de efectuare a calculatiei costului si cateva reglementari punctuale privind structurarea cheltuielilor in cheltuieli de productie directe, indirecte, cheltuieli generale sunt descrise in OMFP nr. 1826/2003 privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor.

Costul de productie cuprinde cheltuieli cu materii prime, materiale, manopera, cheltuieli directe de productie, precum si o cota de cheltuieli indirecte de productie legate rational de procesul de productie.

Astfel, societatea dvs trebuie sa grupeze cheltuielile in functie de natura lor in contabilitatea de gestiune, pe:

cheltuieli directe;

cheltuieli indirecte

Page 2: Rezolvare

cheltuieli de desfacere;

cheltuieli generale de administratie.

Reamintim si cheltuielile ce nu se regasesc in costul de productie, conform actelor normative amintite, dupa cum urmeaza:

pierderi de materiale, manopera si alte costuri de productie peste limitele normal admise

cheltuieli cu depozitarea, cu exceptia cazului cand depozitarea este o parte a procesului tehnologic de productie si ulterior depozitarii se trece intr-o noua faza de productieregii generale de administratie;

costul de desfacere;

regia fixa nealocata costului de productie pentru neutilizarea intregii capacitati de productie.

Tipuri de cheltuieli inregistrate:

1) cheltuieli cu achizitia si consumul hranei bovinelor 1000 lei

601

Cheltuieli cu materii prime

=

301 Materii prime

Page 3: Rezolvare

1000 lei;

2) cheltuieli cu apa pentru alimentatia bovinelor 200 lei

605

Cheltuieli cu energia si apa

=

401

Furnizori

200 lei;

3) cheltuieli cu energia electrica utilizata la instalatiile de muls 100 lei

605

Cheltuieli cu energia si apa

=

401

Furnizori

100 lei;

4) cheltuieli cu medicamente pentru sanatatea animalelor 150 lei:

6028

Cheltuieli cu alte mat. consumab.

=

3028 Alte mat. consumab. 150 lei;

Page 4: Rezolvare

5) cheltuieli cu medicul veterinar ce emite o factura pentru prestarea de servicii 300 lei 628 Cheltuieli cu alte serv. exec. de terti = 401 Furnizori 300 lei

6) cheltuieli cu salarii 2000 lei, asigurari sociale 500 lei

641

Cheltuieli cu remuneratiile personalului

= 421 Personal – remuneratii datorate 2000 lei

645

Cheltuieli cu asigurari sociale

=

431

Asigurari sociale

500 lei

7) cheltuieli cu amortizarea grajdurilor 50 lei

Page 5: Rezolvare

6811

Cheltuieli cu amortizari

=

2812

Amortizarea constructiilor

50 lei

8) cheltuieli cu ambalajul laptelui 200 lei

608

Cheltuieli cu ambalajele

=

381

Ambalaje

200 lei

9) amenda directia sanitar veterinara 200 lei

Page 6: Rezolvare

6581

Cheltuieli cu amenzi si penalitati

=

446

Alte impozite si taxe

200 lei

10) intarzieri la plata unei facturi de telefon 20 lei

626

Cheltuieli postale si telecomunicatii

=

401

Furnizori

20 lei

11) cheltuieli cu transportul de la ferma la un client 300 lei

624

Cheltuieli cu transportul =

Page 7: Rezolvare

401 Furnizori

300 lei.

In exemplul exista si cheltuieli de productie, dar si cheltuieli care nu sunt aferente costului de productie, respectiv nu se cuprind in costul de productie cheltuiala cu amenda, cu penalitatile la factura de telefon si cheltuiala cu transportul de la ferma la client.

Presupunand ca s-au realizat 2000 litri lapte, valoarea costului de productie este de 4500 lei.

Inregistrare in contabilitate productie realizata:

345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 4500 lei corespunzand cost unitar pe litru de lapte de 2,25 lei/litru.

Se vinde o cantitate de 500 litri la pretul de vanzare de 3 lei plus TVA.

Inregistrari contabile:

a) vanzarea:

Page 8: Rezolvare

4111

Clienti

=

701

Venituri din productia proprie

500 l x 3 lei = 1500 lei

4111

Clienti

=

4427

TVA colectata

360 lei

b) descarcarea gestiunii:

711

Page 9: Rezolvare

Venituri aferente costurilor

=

345 Produse finite

500 l x 2,25 lei = 1125 lei.

stocurilor de produse

Contul 711 se comporta ca un cont colector de venituri, echilibrand cheltuielile la data realizarii productiei, si similar unei cheltuieli la data scaderii din gestiune a productiei vandute.

Nota! La sfarsitul perioadei de gestiune a stocurilor, daca in urma inventarierii permanente se constata diferente intre valoare scriptica sic ea faptica se vor inregistra diferente constatate la inventor pe baza listei de inventariere si a procesului verbal de inventariere.

2. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.

Societatea H are o gestiune de marfa. Societatea va mai deschide o alta gestiune in aceeasi localitate, pe care o va aproviziona din prima gestiune, transferul facandu-se pe baza de aviz de insotire a marfii. Se intocmesc note de receptie la aceste avize in cea de a doua gestiune? Cum se calculeaza adoasul comercial la aceasta si care este monografia contabila aferenta acestor operatiuni?

Page 10: Rezolvare

Transferul intre gestiuni se poate face in baza Bonului de predare, transfer, restituire (Cod 14-3-3A) sau a Avizului de insotire a marfii (cod 14-3-6A), daca gestiunile sunt dispersate teritorial.

In ceea ce priveste Avizul de insotire a marfii (cod 14-3-6A), Normele specifice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile cuprinse in anexa nr. 2 la OMFP 3512/2008 stabilesc urmatoarele:

AVIZ DE INSOTIRE A MARFII (cod 14-3-6A)

Este formular cu regim special intern de tiparire si numerotare.

1. Serveste ca:

document de insotire a marfii pe timpul transportului, dupa caz;

document ce sta la baza intocmirii facturii, dupa caz;

dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati;

document de primire in gestiune, dupa caz;

document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.

2. Se intocmeste, in doua sau mai multe exemplare, de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, precum si in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale unitatii.

In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate teritorial, precum si al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru stimularea vanzarii sau testari la locul de desfacere, premii, materiale promotionale etc.) avizul de insotire a marfii va purta mentiunea Fara factura , dupa caz.

Page 11: Rezolvare

Potrivit Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 la data intrarii in entitate bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:

la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;

la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social;

la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere (pct.50 alin. (1)).

Costul de achizitie al bunurilor trebuie sa cuprinda pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.

In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.(pct.51)

In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul (pct.160 alin. (1)).

In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute (pct.160 alin. (8)).

Page 12: Rezolvare

Astfel cum prevede punctul 161 alin. (1), la iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:

metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;

metoda costului mediu ponderat - CMP;

metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.

Asadar metoda pretului cu amanuntul poate fi utilizata doar in comertul cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.

Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta cantitativ – valorica pe feluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de gestiune. De asemenea influenteaza

organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi de inregistrare a marfurilor. Astfel, in cazul in care evidenta analitica se tine cantitativ valoric, se poate utiliza ca pret de inregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie, in schimb in cazul in care evidenta analitica a marfurilor se tine global – valoric, la nivelul gestiunii ( asa cum se procedeaza in comertul cu amanuntul ), pentru inregistrare se urilizeaza pretul cu amanuntul, inclusiv TVA. De aici decurg urmatoarele consecinte asupra contabilitatii:

Cand evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie nu este

necesara folosirea contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri pentru evidenta adaosului comercial.

Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, interventia contului 378 ,, Diferente

de pret la marfuri este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut in pretul de inregistrare a marfurilor.

Page 13: Rezolvare

• In conditiile in care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxa pe valoare adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pana in momentul vanzarii marfurilor, in contul 4428 TVA neexigibila . Evident, in momentul vanzarii marfurilor, aceasta taxa va fi transferata, devine exigibila si apare contul 4427 TVA colectata . Pentru taxa pe valoare adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi in mod normal, contul 4426 TVA deductibila

In cazul de fata, transferul de marfuri dintr-o gestiune de marfa in alta gestiune de marfa se va face astfel :

1. iesirea de marfa din prima gestiune se va face in baza Avizului de insotire a marfii

2. intrarea de marfa in a doua gestiune se va face in baza NIR-ului , care se va intocmi in momentul receptionarii marfii , in prezenta delegatului/celui care transporta marfa dintr-un loc in altul.

Inregistrari contabile:

Consideram prima gestiune Depozit Central (371.1) ca fiind o gestiune prin intermediul careia se realizeaza toate intrarile de marfa in cadrul societatii si gestiunea a doua – gestiune de vanzare cu amanuntul (371.2), in care vanzarea marfurilor se face direct catre consumatorul final .

Avand in vedere cele mentionate mai sus vom avea urmatoarele inregistrari :

Aprovizionare marfa in gestiunea de vanzare cu amanuntul din depozit :

371.2 = %

371.1

378.2

4428.2

Vanzare marfa cu bon fiscal :

5311.2 = %

707.2

Page 14: Rezolvare

4427.2 , se va intocmi registru de casa separate (in baza raportului Z de la casa de marcat

Sau ,

411 = %

707.2

4427.2

5311 = 411 , in cazul in care clientul solicita factura

Scadere gestiune vanzare cu amanuntul cu marfa vanduta :

= 371.2

378.2

4428.2

607.2

In cazul in care exista retururi de marfa din gestiunea de vanzare cu amanuntul catre depozit , se fac aceleasi inregistrari ca la aprovizionare marfa , dar cu semnul minus.

Calcul adaos comercial aferent marfurilor vandute :

K = _______ Sic378 + Rc378___________ x 100 ,

unde ( Sid 37 + Rd 371) - (Sic 4428 - Rc4428 )

sic - sold initial creditor la inceputul lunii sid - sold initial debitor la inceputul lunii rd - rulaj lunar debitor

rc - rulaj lunar creditor

Page 15: Rezolvare

Dupa ce se calculeaza coeficientul k , vom avea :

% = 371.2 ( vanzarile din luna cu tva = 707 cu tva) 4428.2 ( tva aferent vanzarilor din luna respectiva ) 378.2 ( 707.2 din luna * k)

607.2 ( diferenta)