Rezervația silvică

„Codrii”

Proiect

realizat de: CHIRIAC DOREL.

determinarea biodiversității naturale:

animale și vegetale;

determinarea stării poluante;

evidențierea animalelor și plantelor pe cale

de dispariție;

formularea unor concluzii despre importanța

fondării rezervației date.

Istoric.La insistenţa Mişcării de Ocrotire a Naturii, care a

prezentat propunerile într-o nouă formulă argumentată ştiinţific, Consiliul de Miniştri al RSSM prin Hotărârea nr.310 din 27 septembrie 1971 a creat prima rezervaţie silvică de Stat „Codrii” cu scopul protejării în stare naturală a landşaftului silvic tipic părţii centrale a Republicii Moldova cu tot complexul natural şi suprafaţa totală de 2740 ha cu evidenţierea zonei strict protejate de 723 ha. Responsabil de efectuarea cercetărilor ştiinţifice pe teritoriul rezervaţiei fiind Academia de Ştiinţe al R.Moldova. La ora actuală rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 5177 ha.

Clima este temperat continentală, cu iarnă scurtă şi blândă, iar vara lungă şi caldă. Conform datelor staţiei meteorologice de fond a rezervaţiei, temperatura medie anuală a aerului oscilează de la +8°C până la +9,5°C.

În rezervaţie solurile sunt reprezentate de două tipuri automorfe de sol – brune şi cenuşii. Solurile brune tipice ocupă cele mai înalte coline ale rezervaţiei.

Starea poluantă

Procesul de poluare a rezervației „Codru” se manifestă prin defrișarea intensivă a pădurilor și vînzarea terenurilor defrișate pentru construcția diferitor edificii, chiar și a celor de locuit (pentru cei mai bogați).

LUMEA VEGETALĂ

Flora rezervaţiei include circa 925 de specii de

plante vasculare din 426 de genuri şi 93 de

familii, constituind circa 49 % din flora plantelor

vasculare răspândite în Republica Moldova.

Din speciile cele mai frecvente ale învelişului

ierbos pot fi enumerate: rogozul păros, rogozul

brevicolat, piciorul-caprei, rocoţelul

lanceolat, pochivnicul

european, golomozul, lipicioasa, leurda, diverse

specii de toporaşi etc.

Plante pe cale de dispariție

Vița de pădure

Liana, 3-8 m. Tulpini agatatoare, flexibile.Frunze palmat lobate cu baza reniforma, neregulat acut dintate, dorsal tomemtoase. Inflorescenta paniculiforma.Flori nearatoase, actinomorfe, de regula dioice, galbene verzui.Fruct baca sferica, albastra violaceu.Habitat: paduri de lunca, malul apelor, zavoaie.

Planta perena de 10-20 cm.

Rizom orizontal.

Tulpina erecta.

Frunze 1-2(3), bazale lung

petiolate, eliptice sau

ovoidale.

Inflorescenta racem unilateral.

Flori 5-

20, odorate, actinomorfe, bise

xuate; perigon globulos

campanulat, alb. Fruct baca

rosie.

Habitat: paduri de

stancarii, stejarete.

Planta perena, soliate sau in

grup, 10-30(40) cm.

Bulb globulos, cu tunici brune.

Tulpina erecta, comprimata.

Frunze 2, liniare, plane, slab

carenate.

Flori solitare, actinomorfe,

bisexuate, cu foliole

perigoniale albe, cele interne

cu o macula verde, situata

apical.

Furct capsula alungit

cilindrica.

Habitat: paduri, sub

coronamentul fagetelor; rar,

sporadic.

Planta perena, 50-80 cm.

Tulpina erecta, cilindrica,

neramificata.

Frunze inferioare biternate;

foliole ovat oblongi sau

lanceolate, lung petiolate.

Flori solitare, actinomorfe,

bisexuate; petale

cuneiforme, rosii.

Fruct 2-3 folicule, catifelat

tomentoase.

Habitat: poieni, margini si

raristi de paduri.

Planta perena de 15-50(70) cm.Rizom repent.Tulpina cilindrica, pubescenta.Frunze lat eliptice pana la oblongi cu baza vaginiform amplexicaula.Flori solitare, zigomorfe, bisexuate; label central veziculos, galbui, de forma papucului. Fruct capsula.Habitat: poieni si raristi forestiere de stejar.

LUMEA ANIMALĂ

Graţie poziţiei geografice, caracterului reliefului şi structurii

floristice, aici se întâlnesc reprezentanţi ai faunei

carpatice, balcanice şi ai Asiei Mici. În cadrul celor trei zone

funcţionale ale rezervaţiei au fost semnalate 225 de specii de

animale vertebrate şi cca 1 178 de specii de animale

nevertebrate.

Animalele vertebrate terestre pot fi diferenţiate în trei grupe

ecologice distincte:

– animale caracteristice biotopului forestier;

– animale din spaţiile deschise;

– animale din sectoarele palustre.

Speciile reprezentative ale biotopului forestier sunt: cerbul

nobil, pisica sălbatică, şorecarul comun, porumbelul-de-

scorbură, turturica, ciuful-de-pădure, năpârca, vipera

comună, broasca-râioasă-brună şi broasca-roşie-de-pădure.

Animale pe cale de dispariție

Fluture Aglia

Ordinul: Lipidoptere

Familia: Atacide

Răspândirea: În Republica Moldova este răspândit pe întreg teritoriul. Peste hotarele ei se întâlneşte în Europa, cu excepţia Europei Mediteraneene, în Siberia.

Habitatul: Livezile, poienele, drumurile de pădure şi tăieturile, uneori plantaţiile decorative.

Aspect cantitativ: se întâlneşte rar şi izolat.

Starea de protecţie: Este ocrotit conform legislaţiei în rezervaţia ştiinţifică "Condru".

Este o specie

periclitată, răspândită în toate

tipurile de pădure. Are un

culcuş principal, făcut în

scorburi, vizuini de bursuc sau

de vulpi, în golurile de la baza

tulpinilor arborilor seculari, în

grămezile de stuf etc. Este un

animal carnivor. De regulă, se

hrăneşte cu rozătoare mici.

Iarna, în lipsa hranei

silvice, vânează păsări

domestice. Specia se reproduce

uşor şi este ocrotită conform

legislaţiei în vigoare.

Ordinul: Carnivore

Familia: Mustelide

Statutul: Specie critic

periclitată

Habitatul: Unele sectoare ale

râurilor mari cu bază trofică

bogată (raci, peşti),

Starea de protecţie: Este

ocrotită conform legislaţiei în

cadrul rezervaţiilor ştiinţifice

"Prutul de Jos", "Pădurea

Domnească" și unele

exemplare în ”Codri” .

Ordinul: Himenoptere

Familia: Apide

Răspândirea: În Republica Moldova

se întâlneşte în zonele centrală şi

de sud. Peste hotarele republicii

este răspândit în partea de sud a

Europei de Est, Transcaucazia,

vestul Turcmeniei, ţărmul Mării

Mediterane.

Aspectul cantitativ: Efectivul în

areal scade. În Republica Moldova

bondarul-de-argilă este întâlnit rar

în habitatele ierboase deschise,

greu accesibile.

Starea de protecţie: Este ocrotit

conform legislației în rezervațiile

științifice „Codri” și în unele

rezervații din nordul republicii.

CONCLUZIE

Rezervația științifică „Codri” are o

importanță semnificativă în protecția și înmulțirea speciilor de plante și animale pe cale de dispariție. Totodată

rezervația dată contribuie la

conservarea biodiversității caracteristice Republicii Moldova, prin

aceasta îmnbunătățindu-se calitatea

mediului înconjurător.

SFÎRȘIT