MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA DE OBSTETRICĂ ŞI CHIRURGIE

LUCRARE DE CURS LA CHIRURGIA

OPERATOARE

Tema : Rezecţia de coastă

Efectuat :

stud. an. III , Gr. I

f-tea : Medicină Veterinară

Verificat : Maria Moldovanu

Dr. conf. universitar

CHIŞINĂU 2009

Cuprins

1.     Introducere

2.     Rezectia costală

3.     Date anatomo-topografice

3.   Indicaţii

4.     Contenţii

5.     Pregătirea animalului pentu operaţie, regiunii operatoare şi a

mâinilor chirurgului

6.     Instrumentar

7.     Anestezia indicată în timpul operaţiei

8.     Tehnica operaţiei

8.1. Complicaţii în timpul operaţiei

8.2. Înlăturarea suturilor

9.     Îngrijirea animalului după intervenţia chirurgicală

10. Concluzii

    

În lucrarea dată am dorinţa de-a expune materialul cules zi de zi la obiectul

de Chirurgie operatoare veterinară, care a fost expus cu mare măiestrie şi

profesionalism de către Dr. Conf. univ. Maria Moldovanu care-i aduc sincere

mulţumiri la aportul depus la instruirea mea, de a-mi insufla deprinderi în

viitoarea specialitate.

 Lucrarea dată a fost efectuată pe baza lucrărilor de laborator precum şi

completată din mai multe surse de literatură avînd o combinaţie variată de idei

propuse de autori din anul 1954 pînă în prezent. Astfel selectînd esenţialul comun

care s-a folosit cu succes în trecut şi se foloseşte şi astăzi.

În lucrarea am atenţionat la căpătarea datelor cît mai corecte, ce m-a impus

să includ date din disciplinele satelite cu chirurgia cum ar fi: farmacologia,

semiologia, morfopatologia, igiena ş.a. .

Lucrarea dată prezintă o suficientă gamă de informaţie ce ar fi suficientă de a

fi cunscută pentru a evita complicaţiile postoperatorii.

Rezecţia costală 

 

Indicaţii : leziunile de osteomielită, neoplasme osoase, fracturile deschise, necroze

costale, toracotomie pentru creeare caii de acces la organelle din cavitatea toracica

si abdominala.

    Date anatomo-topografice . Coastele la exterior sint acoperite de piele, muschiul

pielos si stratul muscular din regiune, in raport  de coasta interesata si anume: de

muschii marele dintat, marele dorsal sau partea antero superioara a oblicului

superior. Muschii intercostali externi si internise insera pe marginile anterioare si

exterioare ale fiecarei coaste.Osul costal este acoperit de periost de care adera spre

interiorul cavitatii toracice, fascia endotoracica si pleura.

Contentia: în decubit lateral.

La bovine şi ovine meidastinul constituie un perete despărţitor rezistent,

care împiedică trecerea exudatelor dintr-o cavitate pleurală în cealaltă şi care

permite cu anumite măsuri, toracotomia unilaterală. La solipede şi la carnivore

există numeroase orificii în porţiunea ventrală a mediastinului posterior, prin care

cele două cavităţi pleurale comunică între ele; de aceea pneumotoraxul şi pleurezia

exudativă sunt aproape totdeauna bilaterale. Coastele sunt acoperite de periost, la

care aderă la interiorul cavităţii toracice.

Musculatura subiacentă, reprezentată prin muşchiul

latissimus dorsi, prin muşchiul serratus dorsalis şi prin muşchiul

oblicus abdominis externus, este acoperită de pielos şi de pielea

regiunii.

Pregatirea animalului pentru operatie a regiunii operatorii si miinile de lucru.

 

Pregătirea animalelor pentru operaţie

Conform datelor D. Stancu avem :   Pentru pregatirea animalului de operaţie

urmează a fi o importanţă deosebită, aceasta fiind în raport cu datele furnizate de

examenul clinic şi cel de laborator.

Cîmpul de operaţie se tunde şi se rade în limita a 3 coaste, apoi se spală cu soluţie de permanganat, se pensulează cu tampoane cu alcool şi tinctură de iod.

  Antisepsia se efectuiază prin pensulaţii de la centru spre periferie cu alcool

iodat de 2-5% dar sunt cazuri de reacţie alergică la nivelul pielii, în aşa cazuri se

foloseşte alcoolul curat de 70%. Înainte de operaţie, se repetă antisepsia şi apoi se

aplică cîmpul operator din pînză sterilă şi se fixează fie cu agrafe , fie prin sutură.

Fig.1 Pregatireacimpului de operatie

Pregătirea chirurgului

Se realizează prin antiseptizarea mâinilor şi îmbrîcarea echipamentului de

protecţie.

  Antiseptizarea mâinilor se efectuiază prin spălarea insistentă cu apă caldă şi

săpun, folosind peria pentru unghii. Apoi urmează o spălare a palmelor şi

antebraţelor aproximativ 10 min. . După spălarea mâinilor  se şterge cu un

prosop steril, sau se usucă la un curent de aer cald. Urmează apoi

dezinfectarea mâinilor :

  Se efectuiauă prin spălarea minuţioasă a mâinilor timp de 3-5min. cu sol.

caldă de amoniac de 0,5% (în două lighene). Acest procedeu permite o

curăţire mecanică şi o degrasare sigură, nu irită şi nu provoacă tumifierea

pielii. Apoi se efectuiază dezinfecţia mâinilor. Se freacă timp de 3min. cu un

tampon de vată sau tifon îmbibat bine în sol. de alcool de 70%,apoi cu

tinctură de iod de 5%. Această metodă se foloseşte la o operaţie programată

în sala de operaţie, dar în caz de urgenţă sau în condiţii de teren se poate de

folosit o metodă mai simplificată care constă din curăţarea mecanică cu apă

şi săpun, mîinile se antiseptează cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat cu

sol. alcoolică de iod în conc. de 1 : 3000.

  Pentru protecţia mîinilor se folosesc mănuşile de cauciuc sterile, care se

îmbracă obligatoriu după antiseptizarea riguroasă a mîinilor. De asemenea

pentru protecţia mîinilor este obligaoriu ca ungiile să fie tăiate, iar pielea

integră. Pentru a se preveni efectele negative date de spălare şi antisepsia

chimică repetată, la terminarea programului de lucru mîinile se vor unge cu

balsamuri sau pomezi, cu glicerină, lanolină sau vaselină. După

antiseptizarea mîinilor chirurgul îmbracă masca, boneta şi halatul steril.

Instrumentarul

ferestrău de sîrmă (Gigli)

costotom

decolatorul de pereost

Anestezia Anestezia : tranchilizarea şi anestezie locala prin infiltraţie cu novocaină 2% în

planurile musculare.

La bovine se face anestezie cu Rompun si anestezie regionala prin blocarea

nervilor intercostali si a ramurii toracice inferioare.

Blocajul nervilor intercostali si adaugator, pe linia de incizie. Mai apoi se

efectuiaza anestezia locala a nervilor intercostali, nervul 11,12 si13 anterior si

posterior a coastei rezectate. Respectind strict asepseia si antisepsia in spatiul

coastei rezectate la nivelul treimei de sus al peretelui toracit in cavitatea pleurală,

se inoculează soluţie de novocaină.

Tehnica blocajului: lungimea acului de 10 cm, locul de elective 2 linii, o linie

vertical la nivelul coastei a 11, 12 si 13, linia orizontala deasupra venei toracale –

ventrale.Acest ac se introduce in profunzime de 2 cm si in forma de evantai, se

inoculeaza 15-20 ml solutie de novocaina 2-4%.

Fig.1 Infiltrarea cu novocaina

Tehnica operatoare

  Incizia liniară a pielii , a ţesutului conjunctiv subcutan pe mijlocul latimii coastei

de rezectat în directia lungimii ei, pe distanţa în raport cu leziunea costală si

descoperirea coastei;

Incizia sa efectuat in planul medianal coastei a-11 a pe o lungime de 20-22cm.

Descoperirea şi rezecţia, cu ajutorul depărtătoarelor se îndepartiază buzele rănii,

punînduse în evidenţă coasta acoperită de periost. Cu un bisturiu ascuţit se

inciziază periostul de toata lungimea coastei. La extremitaţile acestei incizii,

periostul este sectionat pe toata latimea fetei externe a coastei. Apoi cu decolatorul

de periost se decoliaza cu atentie periostul de jur in prejurul coastei, în aşa fel ca

atunci cînd el este desprins de pe fata iterna a coastei, să nu se deschida accidental

cavitatea toracica.

Apoi se execută sectiunea transversala portiunii de coasta cu ajutorul

costotomului sau a fierastraului de sîrma protejind fascia endotoracica. Fierastraul

de sirma se introduce in jurul coastei cu ajut orul acului Deschamp.Marginile

tăioase ale bonturilor costale se netezesc cu clestele ciupitor de os sau cu chiureta.

Fig.1 Incizia pereustului

Fig.2 Ferestrău de sîrmă (Gigli)

Fig.3 Costotom

Fig.4 Coasta exterpata

Suturarea pielii 

 

Închidera ranii operatorii, in cazul in care inrventia a avut ca scop numai rezecţia

segmentului de coasta, se face in sutură etajată; priostul cu catgut in fir

continuu,apoi planul muscular. Pielea se închide prin sututra în fire separate cu aţă

chirurgicală.

Noi am efectuat suturarea pielei: in bordoneţ.

Straturile se pudriază cu pulbere de Penicilină sau Ampicilină. În cazul ca scopul

rezectiei costale a fost creearea accesului pentru interventia pe viscerele din

cavitatea toraco-abdominală, dupa terminarea aceteia, fragmenutl de coastă poate fi

aplicat în locul sai şi apoi efectuata sutura periostului.

Fig.1 Suturarea pereustului

Fig.2 Aplicarea suturii cu burdoneţ

Utilizarea tranchilizantelor a redus mult numărul accidentelor datorate contenţiei.

În cazul pierderilor mari de sînge ce duc la scăderea tensiunii arteriale sau chiar la

oprirea activităţii cardiace, ajutorul va administra animalului ser fiziologic călduţ,

ser glucozat 47%, clorură de calciu, vitamina k, ser gelatinat 5%.

În cazul operaţiilor de mare chirurgie şi de lungă durată, datorită traumatismului

operator, se poate instala starea de şoc, caracterizată prin prăbuşirea funcţiilor

vitale : circulaţia şi respiraţia. Efectele negative ale traumatismului operator pot fi

evitate prin folosirea anesteziei generale şi pregătirea preoperatorie ( când acest

lucru este posibil) în funcţie de rezultatele examenului clinic şi ale datelor

examenului de laborator. Cînd starea de şoc s-a instalat se va interveni cu adrenalin

intracardiac, respiraţia artificială, tonice cardiace şi tonice generale .

 

 

8.2.Înlăturarea suturilor

Firele de sutură se scot după 8 – 10 zile, se practică în următorul mod: se fixează

cu pensa anatomică de nodul de sutură şi se trage puţin, după ce cu foarfecele se

taie sub nod un capăt al firului, apoi de nod se exteriorizează firul din ţesut prin

tragerea lui, în cazul cînd suturile au fost aplicate strîns, pielea se inflamează astfel

complică găsirea nodurilor de sutură. Înainte de procedură şi după ea locul se

dezinfectează cu sol. antiseptice.

Post-operator 

Tratamentul post-operator consta în antibioticoterapie 3-4 zile si ingrijirea ranii operatorii zilnic, pină la vindecare, prin aspersiuni cu eter iodoformat sau cu singe sulfamidat. În jurul ranii operatorii se fac pensulatii cu tinctura de iod.

 

       ConcluzieRezultatul acestei metode propuse depinde nu numai de tehnica operaţiei, dar şi de posibilitatea efectuării sănatăţii post-operatorii a organelor afectate. Operaţia dată este foarte eficientă în tratarea pneumotoraxului, în cardiocinteză, în toracotomie, procese necrotice ale coastelor,pneumonie, boli la cord, nimerirea diferitor corpi srăini, eliminarea exudatului din pulmoni şi din cavitatea toracică.

 

 Bibliografie

Gheorghe Donica, Maria Moldovanova Chirurgie Operatoare veterinară,-

Chişinău 2004

Nicolae Moroşanu Anatomie Chirurgicală şi Tehnică Operatorie Veterinară,-

Bucureşti, 1989

N. Mateş Propedeutică şi Tehnică Chirurgicală Veterinară,- Cluj-Napoca, 1996

N. Mateş Lucrări Practice de Propedeutică şi Medicină Operatorie, Ediţia a 2-a,-

Cluj-Napoca, 1990

N. Mateş Lucrări Practice de Propedeutică şi tehnică Chirurgicală veterinară, -

Cluj-Napoca, 1996

MINISTERUl AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Catedra:OBSTETRICĂ ŞI CHIRURGIE

LUCRARE DE CURS

Obiectul: Chirurgia Operatorie

Tema:Rezecţia de coastă

A elaborat: student an lll,grupa I fac,,Medicină Veterinară’’ Puha Dumitru

A controlat: prof.univ Maria Moldovanova

Chisinau 2009

Planul lucrării de curs

1.Întroducere2.Date anatomo-topografice3.Instrumentar4.Indicatţii5.Pregatirea chirurgului6.Pregatirea regiunii operatorii7.Contenţie8.Anestezia9.Tehnica operatorie 10. Concluzie11. Bibliografie.

INTRODUCERE

În lucrarea dată as dori sa-mi expun cunostintele din materialul cules de la

obiectul de Chirurgie operatoare veterinară, care a fost expus cu mare

măiestrie, dragoste şi profesionalism de către Dr. Conf. univ. Maria

Moldovanu ce-i aduc sincere mulţumiri la efortul depus la instruirea mea, de-

ami insufla deprinderi în viitoarea specialitate.

 Lucrarea dată a fost efectuată in urma lucrărilor de laborator precum şi

completată din mai multe surse de literatură cu o combinaţie variată de idei

propuse dediversi autori din anul 1954 pînă în prezent. Astfel selectînd

esenţialul comun care s-a folosit cu succes în trecut şi se foloseşte şi astăzi.

În lucrarea am atenţionat la căpătarea datelor cît mai corecte, ce ma impus să

includ date din disciplinele satelite cu chirurgia cum ar fi : farmacologia,

semiologia, morfopatologia ş.a. .Un loc foarte important în

chirurgia toracală îl ocupă afectiuni purulente şi necrotice

ale cordului, pulmonilor, şi pleurei(pericardita

traumatică,pleurita purulentă, abcesele),cît şi

echinococoza pulmonilor. Tratamentul acestor afectiuni de

obicei se reduce la metode terapeutice, iar deseori nu se

efectuiază. Aceste animale bolnave sunt sortite pieirii sau

trecute la rebut.

Un număr mare de bovine sunt afectate de pericardita

traumatică, care apare în rezultatul perforării

prestomacilor şi diafragmului de corpi străini. La afectarea

acestui organ contribuie şi predispunerea anatomică a

animalului, fiindcă reţeaua este mai fregvent traumată în

locul de învecinare cu regiunea sacului cardiac, prin

intermediul stratului subţire a diafragmului(cupola

cranioventrală).

Instrumentar şi materiale Bisturiu ascuţit, foarfecă dreaptă şi curbă, pensă

chirurgicală şi anatomică, pense hemostatice,

depărtătoare simple, decolator de periost drept si curb

(periostotom), costotom sau ferestrău de sîrmă (Gigli), ac

de sutură Reverdin, sau Hagedorn şi Mooij, catgut(fir de

aţă resorbabil) nr.0, aţă chirurgicală nr.6, cîmpuri de

operaţie, agrafe de prins cîmpurile, compres de tifon, vată

hidrofilă şi 1-2 fîşii de tifon.

Foto: 1 Instrumentarul.

Date anatomo-topografice

Coastele la exterior sint acoperite de piele, muschiul pielos si stratul muscular

din regiune, in raport de coasta interesata si anume: de muschii marele dintat

(seratus ventralis pars thoracalis), marele dorsal(m. latisimus dorsi) sau

partea anterosuperioara a oblicului extern. Muschii intercostali externi si

interni se insera pe marginile anterioare si posterioare ale fiecarii coaste.

Cordonul vasculo-nervos intercostals este situate la marginea posterioara a

fiecarii coaste. Osul costal este acoperit de periosr de care adera spre

interiorul cavitatii toracice, fascia endotoracica si pleura

Indicaţii În toracotomie, în pericardotomie pentru crearea

spaţiului necesar accesul la viscerele toracale, edemul

pulmonului, afecţiuni ale organelor respiratorii, plăgile

penetrante ale peretelui toracic şi complicaţiile apărute

(pneumotoraxul,pleurita şi procesele septice în cavitatea

toracală).

În scop terapeutic operaţia se recomandă, în fractura

cominutivă deschisă, în osteomielită, în necroza coastei,

precum şi în cazul prezenţei neoplasmelor la acest nivel.

Contenţia Animalele mari se contenţionează în travaliu Gherten, iar

animalele mici în decubit lateral.(la operaţia efectuată de

noi animalul a fost conteţionat în travaliu în decubit

lateral pe partea dreaptă) La efectuarea intervenţiilor

chirurgicale cu fixarea animalului în decubit se va asigura

o poziţie a gîtului şi capului în aşa fel, pentru a evita

complicaţiile de inhalarea salivei sau a

s

ucului ruminal regurgitat.

AnesteziaAnestezia : tranchilizarea cu Xilazina doza de 0,25ml, şi anestezie locala prin

infiltraţie dupa metoda lui Visnevschi cu novocaină 2% sau 4%în planurile

muscular ,si anestezie regionala prin blocarea nervilor intercostali si a

ramurii toracice inferioare.

Blocajul nervilor intercostali si adaugator, pe linia de incizie.

Se mai efectuiaza si anestezie,toracal-ventral.

Mai apoi se efectuiaza anestezia locala anervilor intercostali, anterior si

posterior a coastei rezectate. Respectind strict asepseia si antisepsia in spatiul

coastei rezecate la nivelul treimei de sus al peretelui toracic in cavitatea

pleurală, se inoculează soluţie de novocaină.

Foto:2Preparate

Foto 3Tranchilizarea

Foto:4 Anestezia

Anestezia nerrvilor intercostali

Pe marginea posterioară a coastei în limita dintre

treimea superioară şi mijlocie se efectuează anestezia a

trei nervi intercostali (11,12,13), şi a celor toracali dorsali.

În general, se blochează nervii anteriori şi posteriori ai

accesului operatoriu, deoarece între ei există anostomoze.

Acul se întroduce perpendicular pe marginea

posterioară a coastei pînă se reperează osul, între

muşchiul lungisimus al spatelui şi muşchiul intercostal.

Deplasînd acul de pe ţesutul osos în profunzime 0,5- 0,75

cm, se inoculează 10- 20 ml novocaină 2- 3 % (blocajul

nervului intercostal). Blocajul nervilor dorsali subcutanaţi

se efectuează suplimentar, înlocuind subcutanat 10- 20 ml

novocaină.

Pregătirea chirurgului

Se realizează prin antiseptizarea mîinilor şi

îmbrăcarea echipamentului de protecţie (halat, şorţ,

bonetă şi mască) sterilă.

Antiseptizarea mîinilor se efectuează prin spălare

insistentă cu apă caldă şi săpun, folosind peria pentru

unghii. Apoi urmează o spălare a palmelor şi antebraţelor

aproximativ 10 minute. După spălare mîinile se şterg cu

un prosop steril, sau se usucă la un curent de aer cald.

Urmează apoi dezinfectarea mîinilor, folosindu-se una din

următoarele metode:

1. Spălarea minuţioasă a mîinilor timp de 3-5 minute

cu soluţie caldă de amoniac de 0.5 % (în două lighene).

Acest procedeu permite o curăţire mecanică şi o

degrasare sigură, nu irită şi nu provoacă tumefierea

pielii. Apoi se efectuează dezinfecţia mîinilor. Se freacă

timp de 3 minute cu un tampon de vată sau tifon

îmbibat bine în soluţie de alcool de 70 0 , apoi cu

tinctură de iod de 5 %.

2. După curăţarea mecanică cu apă şi săpun, mîinile se

antiseptizează cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat

cu soluţie alcoolică de iod (alcool iodat), în

concentraţie de 1:3000.

3. Pentru antisepsia chimică, după posibilităţi, poate fi

folosit unul din următoarele produse:

-alcool etilic 80 0 timolat 5 %;

- alcool etilic 80 0 taninat 5 %;

-tinctură de iod diluată 1:1 cu alcool 70 0;

-bromocet 1 %.

Pentru protecţia mîinilor se recomandă utilizarea

mănuşilor de cauciuc sterile, care se îmbracă obligatoriu

după antiseptizarea riguroasă a mîinilor. Mănuşile de

cauciuc se pot steriliza prin fierbere, autoclavarea cu

vapori de formol sau prin introducerea lor în soluţii

antiseptice de tipul celor utilizate pentru mîini. Cînd se

recurge la sterilizare prin fierbere sau autoclavare este

necesar ca mănuşile sa fie protejate la interior şi exterior

cu tifon tălcuit în aşa fel ca să nu să se atingă una de alta,

deoarece datorită temperaturii ridicate acestea se lipesc

şi se rup. În practica de teren se recurge fregvent la

sterilizarea cu tinctură de iod. De asemenea, pentru

prtecţia mîinilor este obligatoriu ca unghiile să fie tăiate,

iar pielea integră. Pentru a se preveni efectele negative

date de spălare şi antisepsie chimică repetată, la

terminarea programului de lucru mîinile se vor unge cu

balzamuri sau pomezi, cu glicerină, lanolină sau vazilină.

În operaţiile laborioase unde riscul contaminării şi

consecutiv al infecţiei este mare (osteosinteză,

toracotomie,pericardotomie etc.), după antiseptizarea

mîinilor chirurgul îmbracă masca, boneta şi halatul steril,

avîndu-se grijă că acestea să nu se contamineze mai ales

în părţile care vin în contact cu plaga operatorie.

Pregătirea cîmpului operatotoriu (antisepsia regiunii pe care se operează)

Se realizează prin tundere şi raderea părului,

spălarea şi antiseptizarea pielii pe o suprafaţă ce

depăşeşte cu 5-15 cm (în raport de talia animalului)

distanţa de la locul de unde se practică plaga operatorie.

Antisepsia se efectuează prin pensulaţii de la centru spre

periferie cu unul din următoarele produse:

-tinctură de iod 5 %;

-alcool iodat 2-5 %;

-alcool formolat 2-5 %;

Înainte de începerea operaţiei, se repetă asepsia si

antisepsia strict si fara gafe

Foto:5 Pregătirea cîmpului operatoriu

Tehnica operatorie

Tehnica operatorie comportă executarea următorilor timpi

operatori:

1) Descoperirea porţiunii de coastă rezecabilă.Cu

bisturiul ascuţit se practică o incizie de-a lungul coastei de

rezecat, pe mijlocul feţei externe, care intersectează

pielea fasciei superficială, pe pielosul şi stratul muscular,

pînă la periost.

Foto: 6 Descoperirea pielosului şi stratului muscular pînă

la periost.

2) Deperiostarea şi rezecţia coastei.Cu ajutorul

depărtătoarelor se trage lateral buzele plăgii, descoperid

coasta acoperită de periost. Cu bisturiul ascuţit se

incizează în aceeaşi direcţie şi periostul. La extremităţile

acestei incizii, periostul este secţionat pe toată lăţimea

feţei externe a castei, formînd forma literei ,,T’’ cu incizia

precedentă longitudinală, atît în unghiul superior cît şi în

cel inferior al plăgii operatorii. Apoi, folosind decolatorul

de periost sau foarfeca curbă boantă închisă, se decolează

cu atenţie periostul de jur împrejur al coastei, în aşa fel că

atunci cînd el este desprins de pe faţa internă a coastei,

să nu se deschidă accidental cavitatea toracică.

Foto:7 Decolarea periostului(cu ajutorul decolatorului de

periost)

Porţiunea denudată a coastei se v-a secţiona cu

ajutorul costotomului al ferestrăului de sîrmă, protejînd

fascia endotoracică. Mărginile tăioase ale bonturilor

costale se netezesc cu cleştele ciupitor pentru oase (Leur)

şi se acoperă cu periost.

Foto:8Ferestraul cu sirma(Gigli)

Foto:9 Costostomul

Foto:10 Portiune de coasta rezecata

Foto:11 Ciupitorul de os

3) Închiderea plăgii operatorii . În cazul cînd intervenţia

a avut drept scop număr rezecţia segmentului de

coastă respectiv, plaga operatorie se închide prin

sutură etajată. În primul plan se suturează periostul

cu catgut în fir continuu , apoi planul muscular.

Foto: 12Sutură cu catgut în fir continuu.

Foto: 13Închiderea plăgii.

Foto:14Aplicarea suturii cu burdoneţ.

Plaga cutanată se închide in sutura cu burdonet. Fiecare

strat suturat va fi pudrat cu Xeralxon, si cu Dermo Sprei

Foto:15Preparate

Inlaturarea suturelor

Firele de sutură se scot după 8 – 10 zile, se practică în următorul mod: se

fixează cu pensa anatomică de nodul de sutură şi se trage puţin, după ce cu

foarfecele se taie sub nod un capăt al firului, apoi de nod se exteriorizează

firul din ţesut prin tragerea lui, în cazul cînd suturile au fost aplicate strîns,

pielea se inflamează astfel complică găsirea nodurilor de sutură. Înainte de

procedură şi după ea locul se dezinfectează cu sol. antiseptice.

Post-operator

  Tratamentul post-operator consta în antibioticoterapie 3-4 zile si ingrijirea

ranii operatorii zilnic, pină la vindecare, prin aspersiuni cu eter iodoformat.

În jurul ranii operatorii se fac pensulatii cu tinctura de iod.

CONCLUZIIIn rezultatul acestei operatii am insusit noi cunostinte in studiera viitoarei mele

profesii. Am simtit singur cum se efectueaza aceasta interventie chirurgicala cu

ajutorul colegului de grupa Rosca VITALIE, si prof. MOLDOVANOV MARIA. Operaţia

dată este foarte eficientă în tratarea pneumotoraxului, în cardiocinteză, în

toracotomie, procese necrotice ale coastelor,pneumonie, boli la cord, nimerirea

diferitor corpi srăini, eliminarea exudatului din pulmoni şi din cavitatea toracică.

Bibliografie

Gheorghe Donica, Maria Moldovanova Chirurgie Operatoare veterinară,-

Chişinău 2004

Nicolae Moroşanu Anatomie Chirurgicală şi Tehnică Operatorie Veterinară,-

Bucureşti, 1989

N. Mateş Propedeutică şi Tehnică Chirurgicală Veterinară,- Cluj-Napoca, 1996

N. Mateş Lucrări Practice de Propedeutică şi Medicină Operatorie, Ediţia a 2-a,-

Cluj-Napoca, 1990

N. Mateş Lucrări Practice de Propedeutică şi tehnică Chirurgicală veterinară, -

Cluj-Napoca, 1996