revolutie comandata

7/23/2019 Revolutie Comandata

http://slidepdf.com/reader/full/revolutie-comandata 1/6

7 noiembrie 1917: “Marea Revolu ie Socialistă” e de fapt “planul secretț

Marburg”. Eplica ia pentru “!u"c#iar"at$t"de"Sf$nta”%lian ă& coali iaț ț ț

banc#erilor i Revolu ia 'ol evicăș ț ș

“Numele Rockefeller nu implica termenul de revolutionar, iar modul meu de viata a

facilitat o atitudine atenta si prudenta care converge spre conservatorism. Nu sunt omul

cauzelor ratacite.“((o#n ). Roc*efeller +++,

+nstaurarea comunismului in Rusia& la 7 noiembrie 1917& nu a fost - c$tu i de pu in - un actș ț

spontan& ci reultatul unui amplu proiect secret /“0lanul Marburg”,& pregătit minu ios n afaraț

Rusiei& finantat generos de marii “banc#eri internationali”. +n primul rand de cei de pe 2all

Street: (acob Sc#iff& (.0. Morgan& 3tto 4a#n& 0aul 2arburg& (o#n ). Roc*efeller& Ed5ard 6enr

6arriman& 8ran* anderlip. 8inantarea bolsevicilor de 2all Street era intermediata de banca

suedea “!% 'an*en”& condusa de banc#erul promarist 3lof %sc#berg.

Dolari pentru revolutii

;a inceputul secolului <<& %ndre5 =arnegie a finantat un plan secret prin care guvernele

statelor importante sa fie “comuniate”. %dica trecute& economic& la forma “monopolismului de

stat”. =ontrolat de “banc#erii internationali” de pe 2all Street& sistemul “monopolismului de

stat” le"ar fi permis acestora sa tratee economic si financiar direct cu guvernele impuse de ei

prin “revolutii”.

+n 19>?& acest sindicat al “banc#erilor internationali” - sindicat numit& la vremea aceea& la

!e5 or*& “@rust of mone” /“@rustul banilor”, - si +acob Sc#iff au finantat “duminica

sangeroasa” de la St. 0etersburg. Revolutie condusa de un agent al 3#ranei /politia secreta rusa,&

0arintele Aapon& si inc#eiata cu un esec. “@rustul banilor” - mai ales “Auarant @rust” al lui (.0.

Morgan - a finantat revolutia lui 0anc#o illa din Meic& in urma careia SB% au luat de la

Spania un vast teritoriu.

%poi& eista o documentatie vasta privind implicarea “banc#erilor internationali” in revolutia

lui Sun at"sen. =#arles '. 6ill& care conducea trei filiale ale lui “2esting#ouse”& a tratat direct

cu Sun at"sen aspectele financiare ale revolutiei c#inee.

Mai tariu& in 1917& acelasi =#arles '. 6ill a folosit filiala “2esting#ouse” din Rusia pentru a"i

finanta generos pe bolsevici. +n 19CD - cand BRSS si"a creat prima banca internationala

“Rus*omban*” - asociatul lui (.0. Morgan& banc#erul suede 3lof %sc#berg& a devenit

presedintele bancii sovietice. +ar Ma Ma& vicepresedinte la “Auarant @rust” /(.0. Morgan,& a

preluat functia de director al “Rus*omban*”. 0rimul ambasador sovietic in SB% - ;ud5ig

Martens - a fost sustinut financiar de “Auarant @rust” al lui (.0. Morgan.

0rin aceste manevre& “banc#erii internationali” de pe 2all Street urmareau sa instauree in

Rusia un guvern care sa practice “monopolismul de stat”. %stfel ca intelegerile directe cu

guvernul sovietic sa le garantee “banc#erilor internationali” eploatarea pe termen cat mai lung - si cu garantii guvernamentale - a fabuloaselor bogatii ale Rusiei. “'olsevismul” a fost prima



forma de “globaliare” prin crearea unor structuri supranationale. =ominternul nu este altceva

decat “bunicul” Bniunii Europene.

Un cont pentru “tovarasul Trotki”

;a C1 septembrie 1917& o telegrama de la Stoc*#olm anunta oficial desc#iderea unui cont

curent la “!% 'an*en” “pentru actiunile tovarasului @rot*i”. +ata tetul:

“Stoc*#olm& C1 septembrie 1917

)omnului Rafael Sc#olan

Stimate tovarase&

=asa bancara 2arburg& in urma unei telegrame trimise de presedintele Sindicatului Renano"

2estfalian a desc#is un cont curent pentru actiunile tovarasului @rot*i.

Bn avocat& probabil domnul 4estroff& a primit munitii& al caror transport& impreuna cu banii& l"a

organiat Si caruia i se va da suma ceruta de tovarasul @rot*i.”

“@ovarasul @rot*i”& cel la care se refera telegrama& se numea in realitate ;eiba )avidovici

'ronstein si era fiul unui negustor originar de langa Elisabetgrad /4rivoirog - Bcraina,. Era

insurat cu fiica banc#erului (ivtovs*i& cel care il pusese in legatura si cu cercurile bancare de pe

2all Street. +n primul rand& cu +acob Sc#iff& presedintele bancii “4u#n& ;oeb F =o”. +acob -

6enr Sc#iff& nascut in 1GH7 la 8ran*furt pe Main /Aermania,& emigrase in 1GI? in %merica&

unde va reusi& datorita talentului sau financiar& sa aJunga in fruntea “4u#n& ;oeb F =o”. =ea care

va finanta reconstructia cailor ferate din %merica /“Bnion 0acific”,& folosind mana de lucru

ieftina& c#inea.

+n 19>H"19>?& firma “4u#n& ;oeb F =o” a finantat (aponia in raboiul contra Rusiei&

permitand astfel (aponiei sa obtina o victorie care a destabiliat serios +mperiul Rus. 0rionierii

rusi au fost preluati apoi de la Japonei de Sc#iff& iar o parte dintre acestia& antrenati pe un teren

apartinand lui Standard 3il /SB%,& il vor insoti pe “tovarasul @rot*i” atunci cand acesta va

reveni de la !e5 or* in Rusia& in 1917& la bordul vasului “=ristianJa”.

)in 191I& +acob Sc#iff devine principalul conducator al operatiunii de implantare a

bolsevismului in Rusia. !epotul sau& (o#n Sc#iff& estima in “!e5 or* (ournal %merican” /D

februarie 19H9,: “'atranul a c#eltuit circa C>.>>>.>>> de dolari pentru triumful final al

bolsevismului in Rusia”. 3 suma imensa la acea vreme.

0rima revolutie din Rusia avusese loc& de fapt& in februarie /martie, 1917& spriJinita de A.

'uc#anan - ambasadorul %ngliei la 0etersburg - si avusese un caracter pasnic. Brmarise& intre

altele& instaurarea in Rusia a unei monar#ii constitutionale: tarul urma sa fie controlat de )uma

/parlament,.

Auvernul provioriu constituit atunci ii cuprindea& intre altii& pe printul ;vov& pe istoriculMiliu*ov si pe avocatul /social"democrat, %.8. 4erens*i. Auvernul provioriu - de comun acord



cu @arul !icolae al ++"lea& care abdicase - a propus fratelui acestuia& Marele )uce Mi#ail& sa"i

urmee la tron tarului.

Marele )uce se bucura& in februarie /martie, 1917& de spriJinul soldatilor& taranilor&

muncitorilor& ca sa nu mai vorbim de clasa conducatoare a Rusiei. El a declinat insa propunerea.

@rot*i a recunoscut mai tariu& in 19CC& intr"o scrisoare catre S.R. Mstislavis*i ca: “Revolutia

/din februarie - n.n., ne"a surprins in plin somn& ca pe fecioarele nebune din Evang#elie”. %devarul este ca la data veritabilei revolutii - cea din februarie 1917 - corifeii “revolutiei”

bolsevice din octombrie erau aproape toti - bine mersi - in 3ccident: @rot*i la !e5 or*& iar

;enin ori Kinoviev in Elvetia. 0rin refuul Marelui )uce Mi#ail de a prelua puterea in Rusia

incepe ceea ce istoricii numesc perioada de “dvoevlastie” /“dualitate a puterii”, dintre

“=omitetul provioriu al )umei” /proaspat constituit, si “=omitetul eecutiv provioriu”. =eea

ce va afecta& treptat& deciiile si autoritatea guvernului provioriu.

'olsevicii& aflati atunci aproape toti in 3ccident& au “mirosit” momentul favorabil. )ar nu

numai ei& cum vom vedea: banc#erii de pe 2all Street& interesati de bogatiile enorme ale Rusiei -

si din motive strict militare Aermania - sunt cele doua forte care vor facilita bolsevicilor accesul

la putere.

Consilierul lui ilson

Eminenta cenusie care a facut posibila reintoarcerea lui @rot*i in Rusia din SB% a fost unul

dintre cei mai importanti masoni de stanga ai secolului <<: colonelul Ed5ard Mandel 6ouse /in

realitate nu era colonel& asa i se spunea,.

8ara sa intram prea mult in detalii& este totusi caul sa mentionam ca presedintele american

2oodro5 2ilson& reales prin diverse manevre in 191I& a fost permanent vidat politic de 6ouse&

un apropiat al comunitatii banc#erilor de pe 2all Street& mai ales al bancii “4u#n& ;oeb F =o”.

0resedintele 2ilson insusi recunostea: “)omnul 6ouse este a doua mea personalitate. El este

celalalt ego. Aandurile lui si ale mele sunt aceleasi”.

6ouse& un marist& scrisese& inca din 191C& un roman profetic& “0#ilip )ru& %dministrator”& in

care personaJul principal& 0#ilip )ru& incerca sa instauree in lume “socialismul asa cum l"a visat

4arl Mar”.

=e"i drept& impoitul pe venit si ideea de banca centrala fusesera propuse c#iar de 4arl Mar

in “Manifestul 0artidului =omunist”& manifest inspirat de programul “;oJei +luminatilor” al lui2eis#aupt. )in cele ece puncte ale “Manifestului 0artidului =omunist”& punctul al doilea

prevedea “un impoit gradat pe venit”& iar punctul al cincilea - “centraliarea creditului in

mainile statului prin intermediul unei banci nationale cu capital de stat si monopol eclusiv”.

+nca inainte de intrarea SB% in raboi /“provocata” prin incidentul cu vasul “;usitania”&

scufundat de un submarin german& cu 1CG de americani morti,& anc#eta si 0resedintele 2ilson

ascunsesera faptul ca “;usitania” transporta I milioane de cartuse la bord pentru %nglia& in timp

ce SB% se declarasera& oficial& in neutralitate. =olonelul 6ouse negociase un acord secret cu

%nglia& garantand participarea SB% la raboi.

+n 1917& tot 6ouse a format la !e5 or* grupul “@#e +nLuir”& care a eleborat planurileacordului de pace din 1919. )ouaeci de membri ai grupului l"au insotit apoi pe 0resedintele

2ilson la 0aris& la =onferinta de 0ace. 0rintre acestia& 6ouse& banc#erii 0aul 2arburg si 'ernard



'aruc#. =elebrul punct al =onferintei - “asociatia generala a natiunilor”& din care s"a nascut ;iga

!atiunilor - a fost tot ideea lui 6ouse. Blterior& 6ouse va deveni consilierul lui 8.). Roosevelt.

+n 1917& dupa evenimentele din februarie /martie,& 6ouse& sustinut de banc#erii +acob Sc#iff si

0aul 2arburg - il epediaa pe @rot*i cu un grup de C7I de oameni instruiti& la bordul vasului

“=ristianJa” in Rusia& cu misiunea de a"i aduce la putere pe bolsevici.

Bn incident este semnificativ: arestat in portul 6alifa de catre autoritatile canadiene ca

“anar#ist” /D aprilie 1917,& @rot*i va fi eliberat urgent la interventia personala a colonelului

6ouse. 8ratele banc#erului american 0aul 2arburg& anume Ma 2arburg - care era seful

serviciului secret militar german - il epedia pe ;enin cu un grup de bolsevici& care paraitau de

ani de ile in Elvetia& in Rusia. +ntr"un tren special /“vagonul plumbuit”,& in scopul de a organia

la 0etersburg o lovitura de stat care sa scoata Rusia din raboi. 'olsevicii urmau apoi sa inc#eie

rapid o pace separata cu Aermania.

!ac"etul #enin pentru Rusia

2inston =#urc#ill& in cartea “@#e 2orld =risis” /“=ria mondiala”,& vol. +& pag. 7C"7D scrie

urmatoarele: “=atre miJlocul lui aprilie& germanii au luat o deciie sinistra. ;udendorff isi cobora

vocea cand venea vorba despre ea. E adevarat& trebuie tinut cont si de riscurile disperate pe care

comandantii militari germani si le asumasera. Ei se gaseau in aceeasi stare de spirit care ii

condusese la declansarea unui raboi submarin& stiind prea bine ca acesta va provoca intrarea in

raboi a Statelor Bnite contra Aermaniei. @otusi& nu fara un sentiment de teroare& au indreptat

impotriva Rusiei arma cea mai respingatoare dintre toate: ;enin. ;"au transportat pe ;enin din

Elvetia in Rusia& intr"un vagon plumbuit& ca pe un mort. )eciia germana de a spriJini un puci

bolsevic in Rusia era dictata& in martie /aprilie, 1917& de iminenta intrare a SB% in raboi de

partea %ngliei. Aermania avea& de aceea& interesul sa inc#eie urgent o pace separata in Est& cu

Rusia.

)upa revolutia din februarie si instituirea guvernului provioriu& ;enin /stabilit de ani de ile

intr"un eil comod in Elvetia& departe de Rusia& lecturand ti#nit prin marile biblioteci, intrase in

legatura cu Ma 2arburg si serviciul secret german& prin intermediul “poloneului” Aanet*i

/adica al lui 8urstenberg, si al socialistului elvetian 4arl 0latten.

“@rocul” propus de ;enin lui Ma 2arburg era simplu: Aermania sa"l aJute sa preia puterea la

0etersburg& in sc#imbul promisiunii lui ;enin de a inc#eia imediat o pace separata& in conditiile

dictate de germani. =eea ce s"a si intamplat ulterior& la 'rest - ;itovs*& in 191G.

6otararea de a"l epedia pe ;enin cu bolsevicii sai in Rusia a fost supusa de Ma 2arburg

eaminarii Statului MaJor german. ;a intrunire au participat& intre altii& generalul Eric#

;udendorff /seful de Stat MaJor,& ministrul de +nterne )iego von 'ergen si secretarul de stat din

Ministerul de Eterne %rt#ur Kimmermann. S"au discutat reultatele operatiunilor de

destabiliare a Rusiei& organiate de on 'ergen& cu aJutorul cercurilor socialiste ruse. Sume

intre H> si G> de milioane de marci fusesera folosite de on 'ergen pentru finantarea unor

miscari subversive& produse de anar#isti& nationalisti si grupari antitariste& dar fara succes.

;a miJlocul discutiilor& )iego von 'ergen a rostit o fraa care a #otarat soarta secolului <<:

“=red ca cel mai bine ar fi sa auiti parerea dr. 6elp#and despre intreaga problema”. )r.

6elp#and& alias 0arvus& s"a recomandat participantilor drept “purtatorul de cuvant al unor cercurifinanciare bine plasate”. +n realitate& 0arvus era spionul lui Ma 2arburg in Rusia& de mult timp.

El conducea o intreaga retea& infiltrata mai ales in anturaJul tarinei /din care facuse parte si



celebrul Rasputin,. )ar& in aceeasi masura& 0arvus era la fel de bine infiltrat si in cercurile

bolsevice. 0reocupat de ocultism si fenomene parapsi#ologice& dr. 6elp#and mai era si membru

important al ;oJei Marelui 3rient.

+mediat ce a inceput discutia& 0arvus a epus planul epedierii lui ;enin si a bolsevicilor din

Elvetia& cu un tren special& in Rusia. 0arvus a solicitat pentru toata afacerea ?.>>>.>>> de marci.

=u un an inainte& 0arvus primise de la Ma 2arburg si serviciul secret german 1.>>>.>>> demarci pentru organiarea unei greve generale la 0etersburg& care a adunat& in ianuarie 191I& vreo

??.>>> de participanti. Suma solicitata acum de 0arvus urma sa fie procurata de Ma 2arburg de

la diversi banc#eri europeni& legati de magnatul Rotsc#ild& ca 3laf %sc#burg& %lfred Milner etc.

$ani pentru %olsevici

@rebuie sa mentionam ca& pana in 191G& Ma 2arburg le"a asigurat bolsevicilor lui ;enin o

finantare “europeana” /asadar diferita de ceea ce primea @rot*i din 2all Street, de H>.?G>.997 de

marci. Blterior& epediindu"le alte 1?.>>>.>>> de marci& sume considerabile la acea vreme. +n

plus& Ma 2arburg si colonelul !icolai din serviciul secret german au “legendat” cateva eci de

ofiteri ai acestui serviciu cu nume rusesti si i"au epediat la 0etersburg& ca principali eperti inorganiarea puciului.

%cesti ofiteri germani& “legendati” ca rusi de Ma 2arburg si colonelul !icolai& au ocupat&

ulterior& poitii de conducere in %rmata Rosie& in tot cursul Raboiului =ivil. Ei au alcatuit& pana

in 19C1& corpul de garda al conducerii bolsevice& asigurandu"i securitatea& fapt trecut& sistematic&

sub tacere de istorici.

)in caua acestor legaturi cu bolsevicii& colonelul !icolai a fost mai tariu respins de 6itler

si& dupa al )oilea Raboi Mondial& s"a refugiat in BRSS& al carei spion devenise. ;enin si grupul

sau de bolsevici a parasit Kric#"ul& cu un tren special& pe 9 aprilie 1917& orele 1?.1>& data fiata

de serviciul secret german.

)espartirea bolsevicilor de ceilalti socialisti rusi& aflati in eilul elvetian& a fost violenta&

bolsevicii fiind catalogati drept “canalii”& “tradatori” si “porci”. oiaJul de reintoarcere s"a facut

pe linia Singen& 3ffenburg& Mann#eim& 8ran*furt& 'erlin& 'ergen si Sassnit. Blterior& prin

@elleborg& Malmo& Stoc*#olm si 'ielo"3strov& ;enin si grupul sau au sosit la 0etersburg& la DN1I

aprilie 1917& seara.

+n total& prepararea politico"diplomatica si te#nica a epedierii lui ;enin cu grupul sau in

Rusia& de catre germani& n"a durat decat vreo trei saptamani. +n timpul calatoriei& ;enin si grupul

sau de bolsevici n"au avut voie sa se angaJee in discutii cu alte persoane. ;i s"a asigurat #ranasuficienta& inclusiv laptele necesar copiilor mici. =u titlu de curioitate& sa remarcam ca serviciul

secret german a suportat& in tot cursul anului 1917& toate c#eltuielile de propaganda ale

bolsevicilor. 0rintre altele& Ma 2arburg a finantat si “0ravda”.

& august ''&) “Crucea Rosie” americana la !eters%urg

+n august 1917 - cu doua luni inainte de “revolutie” - la 0etersburg isi face aparitia o asa"isa“misiune a =rucii Rosii” americane: DI de persoane& toate imbracate in #alate albe& cu insemnele



si simbolurile =rucii Rosii. Misiunea afisa scopuri strict umanitare. +n realitate& lucrurile stateau

putin diferit.

“Misiunea =rucii Rosii” americane descinsese la 0etersburg direct de pe 2all Street: CI dintre

“misionari” se numarau printre cei mai mari banc#eri& oameni de afaceri si industriasi americani&

deg#iati in “medici”& incadrati fanteist in serviciul sanitar al armatei americane. “Misiunea”

fusese epediata in Rusia c#iar de colonelul Ed5ard Mandell 6ouse& consilierul presedintelui2ilson. %celasi care il epediase de la !e5 or* la 0etersburg si pe @rot*i& cu grupul sau de

mercenari& la bordul vasului “=ristianJa”& ca sa organiee puciul bolsevic planuit.

+n fruntea misiunii =rucii Rosii americane& “medicul” 2illiam 'oce @#ompson& nimeni altul

decat directorul lui “8ederal Reserve” a SB%. %laturi de @#ompson& alti “medici” si “infirmieri”

vestiti pe 2all Street& ca Robert 'arr /presedintele lui “=#ase !ational 'an*”,& =orse /de la

“!ational =it 'an*”,& %verell 6arriman /de la firma “6arriman”& cu mari investitii in mine si

petrol, ori ca @#omas @#ac#er& 6enr )avison& %lan 2ard5ell& 6arold S5ift. %mestecati printre

ei 1> medici /si cateva infirmiere, autentici.

%cestia din urma vor pleca& de altfel& o luna mai tariu. “Medicii” de pe 2all Street vorramane insa la 0etersburg pana in noiembrie 1917. %dica se mai aflau acolo in timpul puciului

bolsevic. =ine erau “translatorii rusi” ai grupului de “medici” de pe 2all StreetO 0rimul&

“capitanul +lovais*i”& se numea 'oris Reinstein /viitorul secretar al lui ;enin,. %lt “translator”:

%leandr Arunberg /nume real Mi#ail Aruenberg& al carui frate& Korin& va deveni ministrul"

comisar al lui ;enin si va face apoi o lunga cariera in diplomatia sovietica,.

=ei CI de “medici” de pe 2all Street si “translatorii rusi”& condusi de +lovais*i& sunt primiti& in

august 1917& in audienta de ;enin& la insistentele lui @rot*i. Se pun la cale fabuloase afaceri

postrevolutionare& ca si spriJinul secret pe care 2all Street"ul urma sa"l acorde bolsevicilor& dupa

preluarea puterii de acestia& prin puciul planificat.

=olaborarea secreta a 2all Street"ului cu bolsevicii se va concretia& dupa puci& printr"o serie

de mari contracte: “Aeneral Electrics”& de pilda& va obtine un contract fabulos pentru

electrificarea Rusiei. ;a randul sau& “Standard 3il =ompan”& imperiul lui Roc*efeller& cumpara

?>P din campurile de petrol de la rusi& cu toate ca oficial se spunea ca au fost nationaliate. +n

19C7& Standard 3il& prin partenerul său Qacuum 3il =ompan ob ine si dreptul eclusiv deț

v$nare a petrolului rusesc n ările europene si construieste prima rafinarie din Rusia.+ata alteț

cateva din firmele americane profitoare ale puciului bolsevic: Aillette& )u 0ont& 6arriman&

6ammer& Singer& 6arvester& 2esting 6ouse& 8ord& =aterpillar& Aeneral Electrics& firmele

engleesti Roal )utc#& S#ell& Metro"ic*ers& 'irming#am %rms& Ster& 8erguson& firmele

francee )uverger& Sc#lumberger& )uralumin si firmele italiene 8iat& !obile& Montefiore. Multidintre “medicii” de pe 2all Street vor face apoi& decenii la rand& colosale afaceri cu BRSS. =a&

de pilda& %rmand 6ammer /“miliardarul rosu”, ori %verell 6arriman.

6arriman a format cu statul bolsevic o firma maritima& care opera in regim de monopol. %

capatat concesii pentru eploatarea /cu mana de lucru ruseasca& foarte ieftina& impulsionata de

activisti si ofiteri =E4%, imenselor acaminte de mangan din muntii =auca. !u intamplator&

acelasi 6arriman va deveni trimis al SB% la Moscova si confidentul lui Stalin pe relatia cu SB%.

revolutie comandata

Documents