MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

COLEGIUL TEHNIC TURDA

PROIECT

pentru examenul de certificare a competenţelor profesionale pentru

obţinerea certificatului de calificare profesională nivel 3:

Tehnician în transporturi

TEMA DE PROIECT

Revizia tehnică a automobilelor

ELEV: ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT:

prof. Ing. MONCEA IOAN

2013

CUPRINS

Argument ............................................................................................................................................ pag. 3

Cap. I Generalităţi ............................................................................................................................. pag. 4

Cap. II Revizia tehnică auto ............................................................................................................. pag. 5

Cap. III Operaţiuni prevăzute la controlul şi îngrijirea zilnică .................................................... pag. 9

Cap. IV Operaţiuni prevăzute la revizia tehnică .......................................................................... pag. 12

Cap. V Măsuri de tehnică şi securitate în muncă în atelierele de reparaţii auto ....................... pag. 17

Concluzii ........................................................................................................................................... pag. 18

Bibliografie ....................................................................................................................................... pag. 19

Anexe ................................................................................................................................................. pag. 20

ARGUMENT

Revizia tehnică a autovehiculelor reprezintă totalitatea operaţiilor tehnice şi tehnologice necesare

pentru determinarea stării tehnice şi a capacităţii de funcţionare a unui sistem sau a întregului automobil,

precum şi evaluarea acestora în raport cu condiţiile de exploatare fără demontarea pieselor sau a

ansamblului respectiv.

În acelaşi timp diagnosticarea permite evaluarea resursei remanente şi a capacităţii funcţionale a

automobilelor, în limitele solicitărilor date de regimul de exploatare şi a prognozei duratei sigure de

funcţionare. În cadrul operaţiilor de mentenanţă apare necesitatea cunoaşterii stării de degradare, nivelul

reglajelor şi interacţiunea elementelor sistemului dat, cu o precizie cît mai mare.

Evaluările stării tehnice realizate prin metodele şi mijloacele de diagnosticare tehnică sunt

necesare şi pentru limitarea solicitărilor în exploatare în funcţie de tip, astfel încît să se poată lua unele

măsuri tehnice de refacere a capacităţii funcţionale, prevenind astfel avariile grave ale unităţii tehnice

respective.

La întreţinerea tehnică în exploatare a autovehiculelor, diagnoza tehnică are ca scop determinarea

stării de degradare a unei piese sau ansamblu, în corelaţie cu nivelul nominal al parametrilor de

funcţionare. Evaluarea constă în compararea stării tehnice momentane cu valoarea limită de funcţionare

sau cu o valoare limită de degradare.

La diagnosticarea complexă sau de profunzime a sistemelor se obţin informaţii complexe despre

starea şi funcţionarea sistemului. Acestea sunt de interes practic în cazul întreţinerii tehnice, numai dacă,

prin diagnosticarea respectivă, se poate localiza şi elementul, care provoacă abateri funcţionale ale

sistemului.

Evaluarea stării tehnice pe baza diagnosticării complexe necesită cunoştinţe temeinice despre

structura obiectivului diagnosticat şi a interacţiunii elementelor componente. O caracteristică importantă a

diagnosticării tehnice este determinarea, prin măsurători, şi evaluarea stării tehnice cu demontări puţine

sau, mai ales, fără demontare. Această însuşire este importantă, deoarece demontările repetate duc la o

intensificare a uzurii. Determinarea stării tehnice, fără demontare a componentelor, poate fi programată în

perioada de exploatare, pe baza unor întreruperi planificate ale funcţionării, în cadrul programului general

de mentenanţă. Volumul de muncă, în cazul diagnosticării fără demontare, este mai redus ca în cazul

demontărilor.

Domeniul principal de utilizare a diagnosticării, în procesul de mentenanţă a autovehiculelor, îl

reprezintă inspecţiile tehnice planificate şi operative, controlul calităţii întreţinerii, reviziile impuse de

legislaţii pentru siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului. În domeniul tehnic diagnosticarea are o vastă

arie de aplicabilitate, pentru că are avantajul evitării aprecierilor subiective a stării tehnice şi asigură

precizia aprecierilor cu un efort minim.

CAPITOLUL I

GENERALITĂŢI

Pentru asigurarea exploatării automobilelor şi remorcilor în condiţii de siguranţă a circulaţiei,

precum şi pentru realizarea de către acestea a normelor de parcurs, cu minimum de cheltuieli, este necesar

să se execute o serie de lucrări de prevenire şi înlăturare a defecţiunilor tehnice. Acestea sunt lucrări de

întreţinere şi lucrări de reparaţii curente care împreună formează „deservirea tehnică auto”.

Lucrările de întreţinere a automobilelor şi remorcilor se execută periodic la termenele prevazute în

normative, iar lucrarile de reparaţii curente se execută atunci când apare necesitatea lor. Automobilului

reparat, ca oricarui alt obiect, îi este proprie determinarea calitativă. Prin calitatea reparării automobilelor

se înţelege gradul de refacere a capacităţii de funcţionare pierdute în procesul de funcţionare, în cazul

consumului normat de muncă, materiale si resurse financiare. În procesul de exploatare, proprietăţile şi

caracteristicile automobilului se înrautatesc, ajungând ca, în anumite condiţii care pot decurge din motive

tehnice, tehnologice sau complexe, automobilul să fie trimis pentru reparatie.

În timpul reparatiei automobilului i se refac principalele proprietăţi şi caracteristici, în limitele

prevăzute în tehnologia de reparaţii. Pentru fiecare fel de control se poate, folosi una din direcţiile de

apreciere a calităţii automobilelor reparate: de producţie, de consum şi de productie-consum.

Pe baza celor mentionate, sistemul de realizare a calităţii reparaţiei automobilelor se poate prezenta sub

forma unui model grafic care constă din intrare (fluxul fondului de reparatie), proces, iesire (automobile

reparate), conducere, legături.

Pentru funcţionarea cu succes a procesului, este necesar să se stabilească periodic măsuri pentru

crearea condiţiilor care să asigure obţinerea la produsele supuse reparaţiei a indicatorilor de calitate la

cheltuieli optime de muncă, materiale şi financiare. Printre măsurile orientate spre rezolvarea problemei,

se pot enumera următoarele: reconstrucţia întreprinderii în scopul introducerii proceselor tehnologice

avansate, a utilajelor de mare productivitate, a noilor metode de organizare a producţiei, pregătirea

producţiei pentru repararea automobilelor şi a ansamblurilor de anumite mărci, aprovizionarea tehnico-

materială a producţiei, studierea caracteristicilor fluxului de intrare, selecţia şi instruirea cadrelor de

producţie şi tehnico-inginereşti. Calitatea superioară a reparaţiei automobilelor cu cheltuieli minime de

muncă şi mijloace materiale se poate asigura respectând următoarele condiţii: folosirea formelor avansate

de organizare a muncii, a metodelor în flux de organizare a producţiei; introducerea-utilajului de înaltă

productivitate mecanizat şi automatizat şi a proceselor tehnologice noi.

CAPITOLUL II

REVIZIA TEHNICĂ AUTO

Revizia tehnică este o operaţiune care trebuie efectuată periodic, în funcţie de marca şi tipul

autovehiculului. Constructorul autovehicului indică periodicitatea acestei operaţiuni în manualul tehnic al

acestuia, deţinut de orice proprietar (atât în perioada de garanţie cât şi postgaranţie). Numărul de kilometri

recomandabili de a fi parcurşi între două revizii diferă în funcţie de producător.

În general, la prima revizie efectuată în perioada de garanţie, se procedează la o verificare a

plinurilor (ulei motor, ulei cutie de viteze, înlocuirea filtrelor, ulei diferenţial, ulei punţi).

Este important de ştiut că, pe lângă operaţiunea în sine, foarte importantă este respectarea

periodicităţii stabilite de către constructor. Neefectuarea reviziei tehnice la termen are efecte de natură

tehnică şi financiară de care ar trebui să ţină cont orice posesor de autovehicul. Astfel, neefectuarea

reviziei la termen în perioada de garanţie conduce la pierderea garanţiei, orice defecţiune apărută ulterior

în perioada de garanţie fiind suportată de proprietarul vehiculului.

2.1 Întreţinerea preventivă auto - lucrările de întreţinere au un caracter de prevenire a uzurilor

anormale şi a defecţiunilor tehnice ce pot interveni în timpul exploatării precum şi de asigurare a unui

aspect estetic corespunzator circulatiei pe drumurile publice.

Lucrarile de întreţinere preventivă la automobile constau din:

-controlul si ingrijirea zilnica (CIZ);

-spalare (S);

-revizia tehnica de gradul 1 (RT-1);

-revizia tehnica de gradul 2 (RT-2);

-revizia tehnică sezioneră (RTS);

Periodicitatea lucrărilor de întreţinere preventivă pentru automobilele sau autotrenurile destinate

transporturilor interurbane, reviziile tehnice RT-1; RT-2, scadente în timpul află rii în cursă, se vor

executa înaite de plecare sau imediat după sosirea acestora din cursă

Pentru o eficacitate sporită a determinării stării tehnice a automobilelor se recomandă utilizarea cu

precadere a metodelor de diagnosticare fără demontarea agregatelor şi ansamblurilor.

Întreţinerea instalaţiilor speciale montate pe automobil se face conform prescripţiilor tehnice ale

uzinelor constructoare ale acestora, de preferinţă odată cu executarea altor lucrări de întreţinere la

automobile.

2.2 Controlul şi îngrijirea zilnică (CIZ)

Controlul şi îngrijirea zilnică cuprinde lucrările de pregatire şi de verificare a stării tehnice

generale sau pe agregatele, ansamblurile şi subansamblurile conponente ale automobilelor, legate în

special de siguranţa circulaţiei, înainte de plecare şi după sosirea din cursă, precum şi în parcurs. Cu

această ocazie se execută şi lucrările de asigurare a unei stări de curăţenie a cabinei automobilelor de

transport marfă, a salonului autobuzelor şi autoturismelor.

Controlul şi îngrijirea zilnică în parcurs se execută de şoferii automobilelor la cca.100 km efectivi

parcurşi, respectiv dupa 3-4 ore de circulaţie, precum şi cu ocazia staţionărilor pentru încarcar-descarcare.

Controlul şi îngrijirea zilnică, înainte de plecare şi după sosirea din cursă, se execută de regulă de către

şoferii automobilelor respective fie în timpul lor normal de lucru, fie în incinta unităţii, fie la locurile de

parcare stabilite în afara unităţii.

2.3 Spălarea (S)

Spălarea automobilelor constă din lucrări care au drept scop menţinerea lor în stare de curăţenie şi

falicitarea efectuarii celorlante lucrări de deservire tehnică.

După anumite categorii de transport în cadrul spălării se execută şi lucrări de salubrizare şi

dezinfectare. Salubrizarea şi dezinfectarea automobilelor se execută cu scopul preântâmpinării pericolului

contaminarii şi deprecierii mărfurilor ce urmează a se transporta cu un automobil ce a fost utilizat la

transportul vietăţilor, produselor de origine animală sau a unor substanţe chimice.

Salubrizarea şi dezinfectarea se execută:

-autobuzelor şi autoturismelor destinate transportului în comun la recomandarea organelor

sanitare;

-automobilelor şi remorcilor care efectuează transport de vietăţi (inclusiv păsări şi stupi de albine)

produse şi sub produse de origine animală (carne, peşte, lapte, preparate, piei, reziduri piei, oase, copite,

bălegar etc.) - înaite şi după descarcare;

-automobilele şi remorcile care transportă produse chimice (var, ciment, negru de fum etc.) - când

se trece la altfel de transport;

-automobilelor şi remorcilor care transportă produse sau subproduse agricole şi agroalilentare

alterate sau care pot afecta calitatea altor produse în timpul transportului - când se trece la alt fel de

transport;

-automobilelor şi remorcilor sosite din trafic internaţional la punctul de frontieră (la exteriorul

mijlocului de transport) şi la autobaza din reteaua proprie cea mai apropriată de locul decarcarii.

-în cazul sosiri în ţară a unor automobile şi remorci goale, dezinfecţia la interior se va efectua

obligatoriu la cea mai apropriată autobază (din reteaua proprie) de punctul de frontieră.

-în situaţii epizootologice speciale - la recomandarea organelor sanitar-veterinar, automobilelor şi

remorcilor care transportă furaje sau alte mărfuri.

2.4 Revizia tehnică de gradul I (RT-1)

Revizia tehnică de gradul I, consta în verificarea, reglarea, strângerea şi ungerea agregatelor,

asamblurilor şi subansamblurilor automobilelor şi remorcilor, în scopul menţinerii stării tehnice

corespunzătoare şi prevenirea defectiunilor tehnice pe parcurs.

Revizia tehnică de gradul I se execută de personal calificat în incinta staţiilor de înţretinere auto

(SIA) sau a garajelor la punctele de întreţinere din cadrul unităţilor de transport auto şi la auto coloanele

exterioare stabilite de către întreprinderea deţinătoare de parcuri auto în măsura asigurării bazei tehnico-

materiale necesare.

La unităţile cu un parc auto redus de automobile şi remorci care nu au prevăzute în normativul de

personal funcţia de ungători auto, lucrărilede ungere din cadrul reviziei tehnice de gradul I, se execută de

către şoferii automobilelor şi remorcilor respective în timpul lor normal de lucru.

2.5 Revizia tehnica de gradul II (RT-2)

Revizia tehnică de gradul II cuprinde pe lângă lucrările prevazute la revizia de gradul I, o serie de

lucrări suplimentare, a căror necesitate apare la o periodicitate mai mare.

Revizia tehnică de gradul II se execută de regulă în incinta staţiilor de întreţinere auto (SIA) şi a

garajelor, de către personal calificat.

Întreprinderile de transport auto precum şi celelalte unităţi, deţinătoare de parc auto, pot executa

revizii tehnice de gradul I şi în afara staţiilor de întreţinere sau garajelor, cu condiţia asigurării bazei

tehnico-materiale corespunzătoare.

Unităţile deţinătoare de parc auto ce nu au asigurată o bază tehnico-materială corespunzatoare pot

efectua unele lucrări prevazute în cazul reviziei de gradul II, la alte unităţi specializate care utilizează

aceleaşi tarife, cu aprobarea conducerii întreprinderi.

Executarea RT-2, confirmată pe talonul de evidenţă a reviziilor tehnice, dovedeşte îndeplinirea

obligaţiei legale de executare periodică a verificării tehnice pentru autovehiculele deţinute de unitatile

auto.

2.6 Revizia tehnică sezionieră (RTS)

Revizia tehnică sezionieră se execută numai la automobile şi constă din operaţii specifice trecerii

de la exploatarea de vara la cea de iarna şi invers, sau din operaţii cu periodicitate mare.

Reviziile sezoniere se execută de regulă de acelaşi personal, la aceleaşi locuri de muncă ca şi

reviziile tehnice de gradul I sau II .

2.7 Reparaţiile curente

Prin reparaţii curente la automobile se întelege toate remedierile inclusiv la înlocuirea de piese şi

agregate, ce trebuie efectuate de la introducerea lor în exploatare ca noi şi până la casare, cu excepţia

reparaţiilor capitale.

Reţinerea din exploatarea a unui automobil pentru efectuarea de reparaţii curente, nu se face

periodic, asa cum se face pentru lucrările de întreţinere ci numai atunci când se iveşte necesitatea acestor

reparaţii. Cu ocazia efectuării reparaţiilor curente de remediere a defecţiunilor tehnice care provoacă

imobilizarea mijlocului de transport sau care îl fac inpropriu pentru trimiterea în cursă în condiţii de

deplină siguranţă a circulaţiei, se vor depista şi se vor remedia toate lipsurile sau defecţiunile

complementare constatate.

În funcţie de importanţa, accesibilitatea sau posibilităţile de înlocuire cu elemente noi sau

recondiţionate anterior, a pieselor ce determină necesitatea lucrării, reparatile pot fi:

- directe, în situaţia în care reparaţia se face direct pe mijlocul de transport fără a fi necesară

demontarea agregatului din care face parte elementul defect;

- de agregat, în situaţia când pentru reparaţie este necesară demontarea întregului agregat ce

prezintă defecţiunea.

În cazul când un agregat prezintă un grad de uzură generală avansată la majoritatea pieselor sau

chiar numai la piesele principale, din punct de vedere tehnico- economic, se recomanda ca reparatia sa se

faca prin shimbarea agregatului defect cu altul nous au reparat anterior, agregatul defect a fi reparat

general sau numai remediat la un atelier specializat.

În aceste cazuri din punct de vedere tehnic, înlocuirea agregatelor şi lucrările complementare

amintite, sunt considerate reparaţii curente iar lucrările de reparaţie ale agregatelor defecte au caracter de

raparaţie generală pentru agregatul respectiv,.

La stablirea modului de reparatii, precum şi acelui mai eficace procedeu de remediere a

defecţiunilor se vor utiliza, pe cât posibil, standurile şi aparatele de diagnosticare. Rparaţiile curente care

constau din înlocuiri de piese din volum şi evaluare mică şi care se execută direct de către soferii

automobilelor si remorcilor respective, în cazul CIZ, se pot face şi fără foaie de comandă, numai pe bază

de raport de eveniment aprobat de personalul care poate întocmi bon de materiale.

CAPITOLUL III

OPERAŢIUNI PREVĂZUTE LA CONTROLUL ŞI ÎNGRIJIREA ZILNICĂ

3.1 Lucrări de curăţire interioară

A. Lucrări de curăţire interioară zilnică a saloanelor autobuzelor şi autoturismelor

- curăţirea interioară a salonului (caroseriei);

- ştregerea şi curăţirea banchetelor;

- curăţirea interioară a geamurilor;

- salubrizarea şi dezinfectarea mijoacelor de transport în comun la recomandarea organelor sanitare.

B. Lucrări de curăţire zilnică a cabinei şi a caroseriei, automobilelor de marfă şi speciale,

precum şi la remorci :

- curăţirea interioară a cabinei de conducere;

- curăţirea interioară a caroseriei automobilelor si remorcilor auto;

- curăţirea geamurilor şi a oglinzilor retrovizoare;

- curăţirea geamurilor de la far, semnlizatoarele şi tablelor cu numărul de înmatriculare.

3.2 Lucrări de verificări sumare şi ingrijire zilnică

A. Verificarea plinurilor ( lichid de răcire, ulei motor, combustibil, lichid frână, lichid pentru

spălat parbrizul, antigel pentru instalaţia de frânare, ulei pentru acţionarea instalaţiei hidraulice şi

servodirecţiei.

B. Verificarea stării şi fixării capacelor şi bucşelor la releu, siguranţe, rezervor, pompa centrală,

rezervor combustibil şi ulei pentru acţionarea instalaţiei hidraulice, radiator, butucul roţilor sau fuzetelor.

C. Verificarea etanşeităţii :

- instalaţii de răcire, de ungere şi de alimentare;

- casetei sau servomecanismului hidraulic de direcţie;

- elementelor sistemului de transmisie(ambreaj cu sistem hidraulic de acţionare, cutie de viteze, punte faţă

şi spate, cutia de distribuţie sau reductor);

- sistemul hidraulic la autobasculante sau la automobile speciale.

D. Pregătirea pentru pornire a motoarelor supraalimentate cu turbo suflante

- verificarea etanşeităţii şi stării conductelor de ungere, tubulaturilor de aspiraţie şi evacuare de la

turbosuflantă;

- amosrsarea ungerii turbosuflantei după o staţionare mai mare de 10 zile;

- se interzice încălzirea turbosuflantei sau a tubulaturii de aspiraţie cu flacără deschisă .

E. Verificarea stării bateriilor de acumulatoare, suporturilor şi capacelor de protecţie, nivelului

electrolitului şi curăţirea orificiilor de aeriseire (săptămânal)

F. Controlul repartizării uniforme a încărcăturii, nedepăşsirea sarcini, maxime admise.

3.3 Controlul zilnic de siguranţă a circulaţiei, la plecarea în cursă şi supraveghere în

parcurs.

A. Verificarea sistemului de rulare

- starea pneurilor şi a jenţilor, eliminarea corpurilor străine intrate între anvelopele jumelate;

- existenţa şi strângerea buloanelor şi a piuliţelor de la prezoanele roţilor;

B. Verificarea sistemului de directie

- jocul la volan să fie sub limita admisă;

- starea şi asigurarea barelor, pârghiilor, capetelor de bară, bielelor;

- verificarea în parcurs a sistemului de direcţie (nu se admite jocuri excesive sau blocări, trepidaţii sau

zgomot la acţionare), de asemenea nu se admite ca direcţia să tragă într-o parte sau alta.

C. Verificarea sistemului de frânare

- funcţionarea pedalei de frână;

- eliminarea condensului din rezervorul de aer comprimat;

- valoarea presiunii de regim în instalaţia de frânare pneumatică;

- funcţionarea frânei de staţionare;

- existenţa calelor de staţionare.

D. Verificarea instalaţiei electrice

-starea şi funcţionarea instalaţiei de iluminare şi semnalizare, inclusiv la remorcă (remorcile tractate);

-starea şi fucţionarea instalaţiei de avertizare a avarilor;

-starea şi funcţionarea ştergătorului de parbriz.

3.4.Operaţiuni prevăzute la spălare

A. Spălarea autoşasiului şi caroseriei

- înmuierea noroiului cu apă;

- spălarea generală şi limpezirea cu apă.

B. Spălarea exterioară a motorului:

- spălarea cu detergenţi specifici;

- spălarea cu apă;

- spălarea cu aer comprimat.

C. Salubrizarea şi dezinfectarea automobilelor de marfă

- curăţirea mecanică a eventulalelor reziduri rămase neînlăturate la beneficiarul transportului respectiv;

- dezinfecţia prin pulverizare fină a soluţiei de dezinfectare în strat continuu pe suprafeţele exterioare sau

interioare mijocului de transport.

CAPITOLUL IV

OPERAŢIUNI PREVĂZUTE LA REVIZIA TEHNICĂ

4.1.Operaţiuni prevăzute la revizia tehnică de gradul I automobilelor cu aprindere prin

scânteie

A. Lucrările de control, strângeri şi reglaje

Se execută de personalul , utilizând sculele şi aparatele de măsură adecvate, toate operaţiile

prevăzute pentru lucrările de control şi ingrijirea zilnică.

În afara lucrărilor specifice (CIZ ) se vor efectua şi următoarele lucrări:

- verificarea stării fixării şi etanşeităţii;

- verificarea elementelor sistemului de răcire (racorduri, pompa de apă şi vas de expansiune);

- verificarea elementelor sistemului de alimentare (carburator, pompa de benzină, filtre, conducte,

rezervoare);

- verificarea elementelor sistemului de ungere (filtru de ulei, filtru de ventilaţie, carter, conducte);

- curăţirea sitei carburatorului;

- verificarea stării şi întinderii curelelor de transmisie;

- verificarea fixării cutiei de viteze, cutiei de distribuţie sau a reductorului;

- verificarea transmisiei cardanice (starea şi strângerea articulaţiei cardanice, jocul furcilor glisante,

fixarea carcasei rulmentului intermediar, starea manşonului de cauciuc, jocul articulaţiilor cardanice);

- verificarea intregrităţii şi stării caroseriei, vopselei şi a ornamentelor;

- verificarea stării şi contactelor cablajului electric;

- verificarea existenţei şi stării siguranţelor calibrate din instalaţia electrică.

B. Lucrări de diagnosticare

- verificarea aparatelor emiţătoare de lumină şi a culorii luminilor şi puterii becurilor;

- verificarea funcţionării ştergătorului de parbriz şi al electromotorului;

- verificarea funcţionării aparatelor de control, sigilile de la vitezometru sau instalaţia aparatului tahograf;

- verificarea frânei de serviciu;

- verificarea frânei de staţionare;

- verificarea jocului pivot-fuzetă şi a jocului de volan.

C. Lucrări de ungere:

- curăţirea, verificarea gresoarelor şi înlocuirea celor defecte;

- gresarea (ungerea );

- se înlocuieşte uleiul din baia motorului când acesta este cald şi se spală cu ulei sistemul de ungere;

- se înlocuieşte elementul de filtrare ;

- se spală filtrul de aer de tip umed şi se înlocuieşte uleiul;

- se unge axul distribuitorului de aprindere şi se îmbibă cu ulei ungătorul camelor;

- verificarea şi completarea nivelului de ulei la axa motrică, cutia de viteze, cutia de distribuţie, caseta de

distribuţie mecanică, servodirecţia hidraulică, pompa de injecţie în linie cu ungere separată.

4.2 Operatiuni prevăzute la revizia tehnică de gradul I a automobilelor cu motor cu

aprindere prin compresie

A. Lucrări de control, strângeri şi reglaje

În afara lucrărilor CIZ se vor efectua şi următoarele lucrări:

- verificarea etanşeităţii elementelor sitemului de aspiraţie;

- golirea apei din filtrele şi prefiltrul de combustibil ale motorului (săptămânal);

- schimbarea elemtelor de hârtie a filtrelor de combustibil;

- verificarea stării şi întinderii curelelor de transmisie;

- verificarea presiunii în pneuri şi înlocuirea roţilor defecte;

- verificarea strângerii piuliţelor roţilor;

- eliminarea apei din rezervorul de aer comprimat;

- verificarea nivelului lichidului, eventual aerisirea sistemului de comandă al frânei;

- verificarea manetei de decuplare;

- verificarea stării şi funcţionării corpurilor de iluminare şi semnalizare.

B. Lucrări de diagnosticare

- verificarea funcţionării instalaţiei de iluminare si semnalizare;

- verificarea funcţionării instalaţiei electrice auxiliare (pompa lichid parbriz, ştergător parbriz).

- verificarea funcţionării aparatelor de control, inclusiv sigiliile de la vitozometru sau instalaţia aparatului

tahograf;

- verificarea funcţionării sitemului de frânare (manometru de aer) şi regulatorul de presiune, eficacitatea

instalaţiei de frânare pe standul de frânare;

- verificarea sistemului de direcţie şi a punţii faţă.

C. Lucrări de ungere

- gresarea fuzetelor;

- gresarea arborelui cu came a frânei;

- gresarea pârghilor de direcţie şi pârghiei de shimbare a vitezelor;

- gresarea sistemului de comandă a frânei de motor;

- schimbarea uleiului şi curăţirea filtrului de aer umed;

- înlocuirea uleiului de ungere a motorului după curăţirea dopului.

4.3 Operaţiuni prevăzute la revizia tehnică de gradul II la automobile cu aprindere prin

scânteie

A. Lucrări de control, strângeri si reglări - se execută lucrările de la RT-I cu următoarele

completări :

- verificarea fixării motorului pe cadru şi strângerea dopurilor conice ;

- verificarea strângerii chiuloasei, culbutorilor, tijelor împingătoare, arcurilor supapelor a fixării

colectorului conductelor culbutorilor;

- verificarea şi reglarea jocurilor supapelor;

- verificarea presiunii în cilindrii;

- verificarea fixării radiatorului, palelor ventilatorului şi a colierelor de la racoardele elastice;

- verificarea jocului axului pompei de apă;

- curăţirea, reglarea carburatorului, pompei de benzină şi a filtrului de benzină;

- verificarea sistemului de alimentare, după demontarea subansamblurilor;

- verificarea fixării băii de ulei, spălarea şi verificarea presiunii;

- verificarea stării şi fixării carcasei ambreiajului;

- verificarea strângerii volantului pe arbore;

- verificarea echilibrării roţtilor;

- verificarea stării frânei de staţionare;

- curăţirea filtrului compresorului şi a separatorului de apă şi uleiului;

- reglarea limitatorului de frânare şi a celui de răcire şi presiune;

- verificarea stării contactelor electrice;

- probe funcţionale.

B. Lucrări de diagnosticare

- verificarea densităţii electrolitului, ungerii bornelor şi a tensiuni elementi la bateriile de acumulatoare;

- verificarea şi reglarea releului regulator şi a releului de pornire;

- verificarea şi reglarea farurilor;

- verificarea limitatorului de turaţie;

- verificarea egalităţii puterii furnizate de cilindrii.

C. Lucrări de ungere

- gresarea fuzetelor;

- gresarea arborelui cu came a frânei;

- gresarea pârghiilor de direcţie şi pârghiei de shimbare a vitezelor;

- gresarea sistemului de comandă a frânei de motor;

- schimbarea uleiului şi curăţirea filtrului de aer umed;

înlocuirea uleiului de ungere a motorului după curăţirea dopului.

4.4 Operaţiuni prevăzute la revizia tehnică de gradul II a autoturimului cu aprindere prin

compresie

În afara lucrărilor prevăzute pentru RT-I se mai execută:

- verificarea prinderii tobei de eşapament;

- verificarea stării şi fixării radiatorului de apă şi a paletetolor ventilatorului;

- spălarea şi verificarea elementului filtrant de combustibil;

- verificarea stării şi curăţirii pompei de alimentare;

- verificarea etanşeităţii instalaţiei de alimentare;

- strângerea chiuloasei şi reglarea jocului la supape;

- verificarea strângerii carcasei ambreajului;

- verificarea strângerii şuruburilor flanşelor articulaţiilor cardanice;

- verificarea strângerii şi asigurării casetei de direcţie şi a volantului pe arbore;

- evacuarea aerului din circuitul hidraulic şi completare cu lichid;

- verificarea cadrului.

4.5 Lucrări de diagnosticare

- verificarea funcţionării instalaţiei electrice auxiliare de iluminare şi semnalizare;

- verificarea motorului (pornire, funcţionare stabilă, presiune ulei, funcţionare termostat sau cuplaj

electro-magnetic, ventilator, intensitatea fumului în gazele de evacuare, funcţionarea pompei de injecţie-

presiune şi avans).

- verificarea sistemului de frânare;

- verificarea funcţionării servomecanismului de direcţie;

- verificarea funcţionării corecte a sistemului de tramsmisie (ambreaj, cutie de viteze, arbore cardanic,

diferenţial, vitezometru sau tahograf).

4.6 Lucrări de ungere

Se execută aceleaşi lucrări ca la RT-I cu următoarele completări:

- gresarea rulmenţilor conici ai axei balansoare (la automobile cu punte dublă spate);

- înlocuirea unsorii la rulmenţii roţilor;

- înlocuirea uleiului de ungere la pompa de injectie în linie;

- înlocuirea unsorii la lagarul axului portant în cazul autovehicolelor cu punte spate dublă.

4.7 Operaţiuni prevăzute la revizia tehnică sezionieră (RTS)

Se execută lucrările de la RT-I sau RT-II, lucrări de control, strângeri şi reglaje specifice trecerii

de la un sezon la altul:

- spălarea bateriei de acumulator şi înlocuirea electrolitului, reîncărcarea bateriei de acumulator;

- verificarea concentraţiei lichidului de răcire (eventual înlocuirea acestora);

- curăţirea şi verificarea pompei de lichid antigel din instalaţia de frânare;

- spălarea exterioară a radiatorului (curăţirea sistemului de răcire capsulat);

- verificarea funcţionării a instalaţiei de încălzire.

4.8 Lucrări de control, strângeri şi reglaje cu periodicitate mare:

- curăţirea rezervoarelor de combustibil şi a conductelor;

- demontarea tubulaturilor de aspiraţie şi evacuare a turbosuflantelor şi verificarea stării de funcţionare;

- verificarea şi reglarea carburatorului şi a pompei de benzină;

- verificarea şi curăţirea supapelor compresorului din sistemul de frânare inclusiv al filtrului regulatorului

de presiune;

- curăţirea instalaţiei hidraulice de frânare şi ambreaj şi înlocuirea lichidului de frână o dată pe an.

4.9 Lucrări de diagnosticare

- verificarea zgomotului la motor, transmisiei, supapei, caroseriei;

- verificarea completă a unghiurilor de direcţie;

- verificarea funcţionării elementelor sistemului de frânare.

4.10 Lucrări de ungere

Se execută lucrări de la RT-I sau RT-II cu următoarele completări:

- se trece la utilizarea pentru motor (dacă este cazul) a uleiului de vară în locul celui de iarnă

(primăvara) sau invers (toamna);

- înlocuirea uleiului din mecanismul de direcţie şi cutia de viteze (inclusiv cele hiraulice sau a

servomecanismelor hidraulice), punţilor motoare, cutia de distribuţie şi reductori (dar nu sub 15000 km

sau peste 24000 km echivalent)

CAPITOLUL V

MĂSURI DE TEHNICĂ ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ ÎN ATELIERELE DE

REPARAŢII AUTO

Regulile generale de protecţie a muncii sunt următoarele:

- folosirea echipamentului de protectie;

- la posturile de montare si demontare a automobilului si a agregatelor trebuie să se folosească scule şi

dispozitive corespunzătoare, în stare tehnică bună, iar agregatele ce se demontează trebuiesc fixate pentru

a evita răsturnarea acestora;

- ansamblurile, subansamblurile şi piesele grele se vor manevra cu ajutorul maşinilor de ridicat şi

transportat, dotate cu dispozitive de prindere corespunzătoare;

- evacuarea soluţiilor chimice din băile de degresare şi spălare trebuie să se facă prin pompare în instalaţii

adecvate, evitandu-se folosirea mijloacelor manuale;

- în cazul atelierelor de verificare şi rodaj a motoarelor termice, trebuie luate măsuri de reducere a

concentraţiei gazelor toxice, a nivelului zgomotelor şi vibraţiilor la temperaturi ridicate;

- pentru evitarea accidentelor mecanice se vor folosi apărătoare, paravane, ecrane sau pereţi de protecţie

la toate standurile de testare a agregatelor auto;

- pentru evitarea accidentelor prin electrocutare toate maşinil, instalatiile trebuiesc legate la pamânt;

- este interzisă rapararea, ungerea sau curaţirea bancurilor de încercări, testele despre mecanisme şi

aparate în timpul funcţionării acestora.

Principalele reguli de prevenire şi stingere a incendiilor în secţiile şi atelierele de reparaţii auto

sunt:

- urmărirea menţinerii în stare bună a instalaţiei de alimentare cu combustibil;

- verificarea permanentă a stării tehnice a utilajelor electrice;

- în locurile în care se folosesc materiale uşor inflamabile este interzis fumatul şi folosirea focului

deschis;

- toate trecerile, uşile şi căile de acces trebuie să fie libere pentru a permite evacuarea rapidă a

automobileleor;

- accesul la mijloacele de stingere a incendiilor şi la instalatiile de semnalizare trebuie să fie eliberate de

obiecte straine;

- în fiecare încăpere a secţiilor şi atelierelor trebuie să existe lăzi cu nisip şi stingătoare cu spumă;

- în fiecare atelier de întreţinere şi reparare auto trebuie să fie elaborat un plan de evacuare a

automobilelor şi un plan cu sarcinile ce le revin personalului în caz de incendiu şi acestea sa fie afişate în

locuri vizibile.

CONCLUZII

Toate tipurile principale de diagnosticare tehnică pot cuprinde întregul automobil (diagnosticare

totală, de ansamblu) sau numai un mecanism sau sistem din structura automobilului, în acest caz

numindu-se diagnosticare parţială. Diagnosticarea totală sau parţială poate să apară la toate cele trei tipuri

principale de diagnosticare. Diagnosticările pot fi repetate la intervale fixe (determinate de condiţiile de

exploatare) sau se efectuează continuu cu aparatură adecvată la bordul autovehiculului. Aceste deosebiri

duc la diagnosticarea periodică sau permanentă.

La intervale lungi între diagnosticări se practică utilizarea aparatelor externe în staţii de

diagnosticare specializate, care necesită un efort însemnat de dotare tehnică.

Informaţiile de diagnoză utilizate cu frecvenţă mare (temperaturi, presiuni etc.) se obţin cu aparatură

instalată în sistemele automobilului, cuplate cu unităţi electronice de comandă şi control (computere de

bord).

Pentru a executa reparaţii de bună calitate şi cu cheltuieli minime, trebuie să se acorde o deosebită

atenţie tuturor etapelor procesului tehnologic, indiferent de ponderea lor in volumul total de lucrări ce

trebuie executate.

Dispozitivele utilizate la lucrările de reparaţii prezintă o mare diversitate de soluţii constructive

datorită lucrărilor foarte numeroase şi diferite ce trebuie executate.

Lucrările de reparaţii curente, mijlocii şi capitale se execută in atelierele de reparaţii ale

întreprinderilor. După mărimea întreprinderii, aceste reparaţii se pot face într-un singur atelier sau în mai

multe ateliere, dintre care unul central sub directă conducere a mecanicului–sef, iar cele organizate pe

langă sectoarele productive, numite ateliere de sector.

Aceste ateliere, în incinta cărora se realizează reparaţia trebuie să indeplinească mai multe

condiţii,cum ar fi: buna dotare cu scule, scule care îndepinesc protecţia muncii, piese de schimb, condiţii

propice (buna iluminare, atât naturală cât şi artificială; aerisirea constantă a încăperii; folosirea

echipamentului protector, etc).

BIBLIOGRAFIE

Gh. Frăţilă, Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare, Bucureşti, 2001

M. Stratulat, C. Andreescu, Diagnosticarea automobilului, Bucureşti, 1997

T. Nagy, C.Sălăjan, Exploatarea şi tehnica transportului auto, Bucureşti, 1982

ANEXA 1

ATELIER AUTO

ANEXA 2

Analizor de gaze STARGAS 898

Motor-tester

ANEXA 3

Instalaţie pentru diagnosticarea injectoarelor ASNU (Anglia)