revistă municipală - focșani · 2014-11-27 · cartea de identitate la centrul de comunicare al...

Rev istă editată deConsiliul Local şi Primăria Municipiului Focşani

Seria a VI-a, Anul 12, Nr. 127Iulie 2014

Revistă municipală

| Foc

şani

i Nr.

127

|

| Focşanii | Iulie 20142

FOC ANIIŞRevistă municipală

Fondata în 1895Fondata în 1895

Program de audienţe

Seria a VI-a, Anul 12 (XII)Nr. 127, Iulie 2014ISSN 2285–5866

ISSN-L 2285–5866

Consiliul Local şi Primăria Municipiului Focşani

Tel.: 0237.236.000, Fax: 0237.216.700Email: [email protected]

Web: www.focsani.info

Colegiul de conducereDecebal Gabriel Bacinschi

— Preşedintele colegiuluiEduard Corhană

Dan Mihai Cazaciuc

RedacţiaDan Mihai Cazaciuc — coordonator

Marian MihuRăzvan Necula

Grafică şi layoutValentin Rădulescu

Publicaţie realizată deS.C. Euro Print Company S.R.L.

Str. Victoriei, Nr. 1, BuzăuTel.&Fax: 0338.101.253

Email: [email protected]

Problemele ce sunt de competenţa adminis- traţiei publice locale şi nu au fost soluţiona-te de serviciile de specialitate, pot fi aduse la cunoştin ţa Primarului municipiului Focşani, a celor doi Viceprimari sau a Secretarului.

Primarul municipiului Focşani, DECE-BAL GABRIEL BACINSCHI, acordă audi-enţe în pri ma zi de Luni din fiecare lună, în-cepând cu ora 14.00, pentru probleme de urbanism, investiţii, participare cetăţenească.

Viceprimarul municipiului Focşani, GABRIEL IONEL NECULA, acordă audi-enţe în a doua zi de Luni din fiecare lună, în-cepând cu ora 9.30, pentru pro bleme privind activitatea Direcției de Dezvoltare Servicii Pu-blice – întreţinere şi reparaţii străzi, iluminat public, spaţii verzi-, activităţi comerciale, cul-

tură, proiecte cu finanţare europeană.Viceprimarul municipiului Focşani,

TUDOREL DANIEL TROFIN, acordă audi-enţe în a treia zi de Luni din fiecare lună, în-cepând cu ora 9.30, pentru probleme privind fondul locativ, învăţământ, sanatate, tineret, sport, transport public, caminul pentru per-soane vârstnice şi cantina de ajutor social.

Secretarul municipiului Focşani, EDUARD MARIAN CORHANĂ, acordă audienţe în a pa tra zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 9.30, pentru probleme privind aspecte juri-dice, legile proprietăţii, reclamaţii administrative.

Pentru a putea participa la audienţe, persoa-nele interesate trebuie să se prezinte cu buletinul/ cartea de identitate la Centrul de Comunicare al Primăriei – Compartimentul Informare Publică,

unde beneficiază de consilierea funcţionarului respectiv în completarea unei cereri tip. În mo-mentul depunerii cererii, solicitantul primeşte un număr de înregistrare, cu care trebuie să se pre-zinte în ziua stabilită. Cerererile sunt înainta te ser-viciului de specialitate, care trebuie să for muleze un răspuns. Din acest motiv, este foarte important ca solicitantul să precizeze, în mod clar, probleme-le pentru care doreşte să fie pri mit în audienţă.

Solicitanţii pot fi admişi sau respinşi, fiind acceptate doar cererile a căror rezolvare este de competenţa Primăriei municipiului Foc-şani şi care au fost adresate persoanei cu res-ponsabilităţi în domeniu.

Cererile de înscriere în audienţă se primesc până în ziua de Joi din săptămâna premergă-toare zilei de audienţă. ■

Cuprins6 August 1917 – „Pe aici nu se trece!” ..............................................................3

26 iunie – Ziua Drapelului Naţional ................................................................6

29 iulie – Ziua Imnului Naţional al României .................................................8

29 iulie 2014 – De Ziua Imnului Naţional .......................................................9

23 Iulie – Ziua aniversară a I.S.U. Vrancea .................................................... 11

Zilele Municipiului Focşani ...........................................................................15

Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focşani ....................18

| Focşanii Nr. 127 |

Iulie 2014 | Focşanii | 3

6 August 1917 – „Pe aici nu se trece!”

Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917). Cea mai importantă confruntare de pe frontul român, din vara anului 1917.

În timpul Primului Război Mon-dial, după pierderea Bătăliei pen-tru Bucureşti, guvernul şi armata

română, alături de o parte a populaţiei, s-au retras în Moldova. In acel moment statul român exista doar în limitele gra-niţelor acestei provincii istorice.

Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României ca stat.

După stabilizarea frontului în Moldo-va, armata română începe să se regrupe-ze şi creează o linie de apărare de-a lun-gul teatrului de război. Antanta sprijină puternic eforturile româneşti, furnizând sute de piese de artilerie, mii de mitra-liere şi sute de mii de puşti. Mai mult, este trimisă şi o misiune militară, for-mată din 1.600 de soldaţi francezi, sub conducerea generalului Mathias Berthe-lot. Efectivele armatei române ajung, în această perioadă, la aproape jumătate de milion de oamnei, foarte bine instruiţi şi echipaţi, având în spate experienţă cam-paniilor din1916.

După victoria românilor la Mărăşti, germanii încearcă străpungerea frontu-lui atât în zona Oituz, cât şi, concomi-

tent, printr-un atac în sudul Moldovei, între cotul Carpaţilor şi Siret (zona situ-ată la Nord de Focşani, având ca punct strategic Mărăşeşti). Prin cele două ac-ţiuni ofensive, aflate în strânsă legătură, Germania şi aliaţii săi de pe Frontul de Est (Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia) urmăreau scoaterea României din război şi pătrunderea în sudul Ucrainei, ceea ce ar fi creat premisele câştigării războiului în est.

Confruntările cunoscute generic ca fi-ind „bătălia de la Mărăşeşti” s-au desfă-şurat pe o lungime a frontului de c. 35 km, întreaga fâşie a frontului având c. 75 km (între Nămoloasa şi Valea Sării). Aici stăteau faţă în faţă efective importan-

te: de o parte Armata IV rusă (care avea 84 de batalioane, 32 de escadroane şi 79 de baterii) şi Armata I română, alcătuită din 6 divizii, dintre care una de cavale-rie, trei brigăzi, Grupul de artilerie grea, Grupul II aeronautic etc. (forţele luptă-toare ale armatei române însumau 170 000 de oameni); de cealaltă parte, Arma-ta IX germană, cu 174 de batalioane, 16 escadroane, 150 de baterii, trei escadrile, o companie de ciclişti etc.

Bătălia a cunoscut trei faze importan-te. În prima fază (24 iulie/6 august – 30 iulie/12 august 1917), Corpul I rezervă german a atacat Divizia 34 infanterie rusă, care a cedat frontul pe o adâncime de 3 km şi o lungime de 10 km. Intrarea în luptă a Diviziei 5 infanterie română a zădărnicit încercările germanilor de a ocupa trecerile peste Siret de la Ciuşlea şi Movileni. În aceste condiţii, coman-dantul trupelor inamice, feldmareşalul August von Mackensen, schimbă direc-

ţia atacului în sectorul Moara Albă-Doa-ga, forţând trupele româno-ruse să se re-tragă 2 km şi să abandoneze satul Doaga. În noaptea de 25 iulie/7 august – 26 iu-lie/8 august 1917 au intrat în dispozitiv Diviziile 71 infanterie rusă, 9 infanterie şi 14 infanterie române, pentru a acoperi golul lăsat de Divizia 34 rusă, decimată aproape complet.

În după-amiaza zilei de 28 iulie/10 au-gust a avut loc o contralovitură pentru lichidarea intrândului realizat de inamic între comunicaţia Focşani-Mărăşeşti şi Siret. La ea au participat diviziile 5 şi 9 infanterie române, care au atacat frontal şi 13 şi 71 infanterie ruse, care au acţi-onat la flancul de Vest. Confruntarea a fost sângeroasă, iar trupele româno-ruse nu şi-au realizat obiectivele, satul Doaga neputând fi cucerit. În acest context apar neînţelegeri între comandanţii trupelor române şi ruse, gen. Constantin C. Cris-tescu, respectiv, gen. Aleksandr I. Rago-za, cu privire la desfăşurarea operaţiuni-lor (29 iulie/11 august). Comandantul român, care dorea o acţiune ofensivă, este înlocuit cu generalul Eremia Grigo-rescu. Totodată, este creat un comanda-ment unic româno-rus, pus sub coman-da generalului Ragoza. În ultimele două zile ale celei dintâi etape a avut loc o re-ducere a intensităţii luptelor şi o reorga-nizare a trupelor române şi ruse.

În a doua fază a bătăliei (31 iulie/13 august – 6/19 august), inamicul a atacat în zona Panciu, forţând unităţile ruse din zonă să se retragă cu c. 6 km. Gen. Ragoza a ordonat ulterior ca marile uni-tăţi române din zonă să se retragă şi ele pe linia noului front de apărare organizat de trupele ruse, ceea ce implica, între al-tele, şi cedarea localităţii Mărăşeşti. Gen. Grigorescu s-a opus vehement acestei măsuri, dorind ca trupele române să nu-şi părăsească poziţiile. Noua criză de co-mandament a fost rezolvată de această dată prin demiterea gen. Ragoza şi pre-luarea conducerii trupelor româno-ruse de către gen. Eremia Grigorescu.

În ziua de 1/14 august, Mackensen a atacat cu o grupare puternică flancul drept al dispozitivului româno-rus, în fâşia Corpului 18 armată rus, pentru a ameninţa flancul stâng al Armatei II române, angajată în bătălia de la Oituz. Inamicul a înaintat câţiva km în zona Chicera (2 km nord de Panciu), ceea ce a creat pericolul străpungerii aliniamen-tului de apărare. Contraatacul puternic al Diviziei 10 infanterie română, aflat în spatele trupelor ruse, a salvat o situaţie care putea deveni extrem de periculoasă. Concomitent, grupul german condus de gen. von Morgen a atacat poziţiile româ-ne din pădurea Prisaca, cele care prote-jau podul de la Cosmeşti, forţând trupe-le române să se retragă şi să dinamiteze

| Foc

şani

i Nr.

127

|


podul.După două zile de acalmie relativă

(4/17 – 5/18 august), a avut loc atacul general al trupelor inamice (6/19 august 1917), care poate fi considerat apogeul bătăliei de la Mărăşeşti. Grupul de atac german, comandat de gen. von Morgen, compus din 5 divizii de infanterie, a lovit în segmentul de front cuprins între Pan-ciu şi Mărăşeşti, apărat de diviziile româ-ne. Cea mai intensă confruntare a fost în zona pădurii Răzoare, unde s-au dus lupte grele pentru cota 100, care domina

zona şi asigura stăpânirea ultimei terase spre Siret. Aici, compania de mitraliere condusă de Grigore Ignat, care a rezistat până la ultimul om, a întârziat înaintarea inamicului, în timp ce marile unităţi ro-mâne au rezistat tuturor atacurilor.

Căpitanul Grigore Ignat, care comanda o companie de mitraliere, a rămas pe po-ziţii până când aproape întreaga unitate a fost decimată.Corpul lui a fost gasit în-tr-un tranşeu, deasupra lui aflându-se câ-teva rânduri de cadavre inamice.

Intr-una din aceste lupte, Ecaterina Teodoroiu este ucisă. Forţele germane se pregăteau pentru un contraatac, moment în care ea iese din tranşeu şi îi îndeamnă pe soldaţii români să îi întâmpine. Este lo-vită în piept de două gloanţe. Inainte să moară, a strigat "Inainte băieţi, sunteăi cu mine!", "Inainte! Răzbunaţi-mă".

Totodată, pentru lichidarea inamicu-lui pătruns, gen. Ion Popescu a organizat un contraatac cu batalioanele de rezervă, obligând trupele germane să se retragă, cu mari pierderi.

A treia etapă (7/20 august – 21 au-

gust/3 septembrie) s-a caracterizat prin slăbirea considerabilă a intensităţii con-fruntării, inamicul făcând un ultim efort ofensiv pentru îmbunătăţirea poziţiilor, în zona Varniţa-Muncelu.

Bătălia de la Mărăşeşti, continuarea în timp şi spaţiu a celei de la Mărăşti, a durat 28 de zile, între care 15 au fost de luptă şi 13 de acalmie relativă. Date-le tehnice confirmă amploarea deosebită a confruntării. Armata I română a pier-dut 27.410 oameni, ceea ce reprezenta 16% din efectivul avut la începutul bă-

tăliei (între aceştia, 5.125 de morţi, 9.818 dispăruţi şi 12.467 de răniţi). Armata IV rusă a avut şi ea pierderi serioase, cifrate la cca. 25.650 de oameni, între care 7.083 morţi, 10.400 răniţi şi 8.167 dispăruţi. De cealaltă parte, Armata IX germană, principala grupare de forţe a inamicului, a avut 60.000 – 65.000 de oameni scoşi din luptă (morţi, răniţi şi dispăruţi).

Prin rezistenţa viguroasă a trupelor româno-ruse la Mărăşeşti şi Oituz, ina-micul a fost forţat să renunţe la ofensi-vă, eşuând în încercarea de a ocupa Mol-dova şi de a scoate România din război. Totodată, statul român îşi continua exis-tenţa, la fel şi speranţa românilor într-un deznodământ favorabil al războiului.

Bătălia de la Mărăşeşti (6-16 august 1917) a fost cea mai importantă operați-une militară desfăşurată de Armata Ro-mână în timpul Primului Război Mon-dial. A fost o operațiune complexă, de apărare şi menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensi-ve din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție

revoluționară.Generalul german von Morgen, co-

mandantul Corpului I de Rezervă, con-semna în memoriile sale: "Rezistența duşmanului, în special a românilor, a fost neobişnuit de dârză şi s-a manifestat prin 61 de contraatacuri ... în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta."

Planificarea germană a denumit ope-rațiunea "Bătălia de străpungere de pe Putna şi Șuşița", făcând parte din com-plexul strategic de rupere a frontului



Moldovei împreună cu Bătălia de la Oi-tuz (a treia bătălie de la Oituz) din 8-22 august 1917. Germanii şi austro-ungarii au plasat în dreptul localității Mărăşeşti o forță de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri – una dintre cele mai mari densități artileristice. Începută ca o bă-tălie de urmărire a forțelor ruseşti – care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a trans-format treptat într-o încercare foarte costisitoare de "a sfărâma armata româ-nă din Moldova", după cum chiar mare-şalul Hindenburg, şeful Marelui Stat Ma-

jor german, afirma.Biruinţa de la Mărăşeşti a stârnit ad-

miraţia în rândul aliaţilor şi a avut un puternic ecou peste hotarele Ţării. Nu-meroase personalităţi politice şi milita-re, ziare, posturi de radio, corespondenţi de război, au subliniat eroismul ostaşi-lor români. Generalul Berthelot aprecia că: „ Soldaţii români luptă admirabil. Ei

sunt la înălţimea celor mai viteji apără-tori, sunt cei mai buni soldaţi din lume”.

Generalul american John Pershing, aflat pe teritoriul francez, exclama plin de admiraţie: „Admir splendidul eroism al armatei române, care şi-a apărat cu în-dârjire pământul Patriei sale”.

Reflectând impresia puternică produ-să în lumea întreagă de vitejia armatei noastre, ziarul englez „Times” aprecia în numărul din 17 august 1917, că: „Româ-nii s-au bătut cu un eroism mai presus de orice laudă. Soldaţii germani au fost atât

de violent atacaţi, încât aruncau armele pentru a fugi mai iute ca să nu fie făcuţi prizonieri. Această înfrângere este lovi-tura cea mai importantă pe care au pri-mit-o germanii în răsăritul Europei”.

Rezistenţa eroică a armatei române în Moldova a salvat Statul Român, dar totodată, a oprit şi înaintarea Puterilor Centrale spre Rusia. În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostaşii

români şi a faptelor de arme ale subloco-tenentului Ecaterina Teodoroiu, căpita-nului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legen-darei expresii Pe aci nu se trece!.

Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oi-tuz au reprezentat punctul culminant al efortului românesc în Primul Război Mondial. Odată cu revoluţia bolşevică şi ieşirea Rusiei din război, România a tre-buit să accepte Pacea de la Bucureşti, fiind încercuită de armatele Puterilor Centrale. In ciuda acestui fapt, rezistenţa în Mol-dova a însemnat păstrarea continuităţii statului român, în condiţiile în care Aus-tro-Ungaria dorea încorporarea întregii ţări în cadrul imperiului, în eventualita-tea înfrângerii totale a trupelor române.

Pe întreaga perioadă a confruntărilor cu Puterile Centrale, România a pierdut 250.000 de soldaţi şi 430.000 de civili, suma însumând aproape 10% din popu-laţia ţării. Sacrificiul acestora a însemnat păstrarea independenţei şi suveranităţii ţării şi a câştigat prin sânge dreptul prin care teritoriile locuite de români erau alipite ţării mamă în anul 1918. ◀

http://enciclopediaromaniei.roGeorge Marcu (coord.), Enciclopedia

bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2011

http://www.ziare.com/cultura/docu-mentar

Laurentiu Dologa

| Foc

şani

i Nr.

127

|


26 iunie – Ziua Drapelului Naţional

LEGE nr.96 din 20 mai 1998 privind proclamarea Zilei Drapelului NaţionalArt. 1. – (1) Se proclamă ziua de 26 iunie Ziua drapelului naţional.(2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea

unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Art. 2. – (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1 alin. (2).

(2) În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Drapelul naţional al României este un tricolor cu benzi verticale, în-cepând de la lance, albastru, gal-

ben şi roşu. Are o proporţie de 2:3 între lăţime şi lungime.

Constituţia României (2003) prevede la articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşe-zate vertical, în ordinea următoare înce-pând de la lance: albastru, galben, roşu”. Proporţiile, nuanţele culorilor precum şi protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994.

Scurt istoricCulorile roşu, galben şi albastru se re-

găsesc târziu pe diplomele emise de Mi-hai Viteazul, pe scuturi şi pe lambre-chini. De asemenea, este de remarcat prezenţa celor trei culori în canafii şi pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vla-dimirescu în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificaţia: "Liber-tate (albastrul cerului), Dreptate (galbe-nul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui)".

Tricolorul a fost adoptat întâi în Ţara Românească, în 1834, când domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale şi a dra-pelelor de luptă. Acesta din urmă era un „steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”. Curând, ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apa-ră în centru. La înmânarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele]:

„Steagurile aceştii de Dumnezeu păzite ţări din vechime au fost fala oştirilor sale şi semnele slavei lor... Miliţia românească organizată pe temeiuri de regulă şi disci-plină europeană, dobândeşte iarăşi acel drept din vechime şi primeşte steagurile sale cu feţile naţionale şi cu pajera prin-ţipatului. Domnia mea dar încredinţează acum batalioanelor de infanterie şi divizi-oanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfânt depozit al cinstii, al credinţii şi al su-punerii către legile întocmite...”

Drapelul revoluţionarilor paşoptişti din Ţara Românească

În 1848, steagul adoptat de către revo-luţionari ca drapel al Ţării Româneşti a fost tricolorul albastru-galben-roşu (cu albastrul sus, deci, conform semnificaţi-ei „Libertate, Dreptate, Frăţie”). Încă din

26 aprilie 1848, conform Gazetei Tran-silvaniei, studenţii români din Paris sa-lutau noul guvern cu un steag naţional având culorile albastru, auriu şi roşu, „ca semn al unirii moldovenilor cu munte-nii”. Decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848 al Guvernului provizoriu menţiona că „Steagul Naţional va avea trei culori: al-bastru, galben, roşu”, urmând ca devi-za scrisă pe flamuri să fie „DPEПTATE ФPЪЦIE” („Dreptate, Frăţie”).

Drapelul Principatelor Unite Româ-ne, între 1859 şi 1866, a fost tricolorul românesc, roşu-galben-albastru, având benzile dispuse orizontal. Articolul 124 al Constituţiei din 1866 a României pre-vedea la articolul 124: „colorile Prin-cipatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben şi Roşu”. Ordinea şi dispoziţia culorilor au fost stabilite de către Adu-narea Deputaţilor în şedinţa din 26 mar-tie 1867. Astfel, potrivit propunerii lui Nicolae Golescu, ele au fost aşezate în-tocmai ca la 1848. Potrivit acesteia, cu-lorile drapelului trebuie aşezate vertical, în ordinea următoare: albastru la ham-pă, galben la mijloc, iar roşul la margi-ne, flotând. Stema ţării era aşezată doar pe drapelele armatei şi cele princiare, în centru, cele civile rămânând fără stemă. Aceeaşi diferenţiere era făcută şi pentru pavilioanele marinei de război şi a celei civile.

„Drapelul tricolor cum este astăzi nu este (precum pretinde ministerul) dra-pelul Unirii principatelor. El este un ce



mai mult: el este însuşi drapelul naţio-nalităţii române din toate ţările locuite de români.” – Mihail Kogălniceanu

Protocolul drapelului României este stabilit în cadrul Legii nr. 75/1994 şi detaliat în Hotărârea de Guvern nr. 1157/2001.

Astfel, drapelul României trebuie ar-borat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor pu-blice, la sediul partidelor politice, al sin-dicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea fron-tierei, precum şi la aeroporturile cu tra-fic internaţional.

▸ Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a Ro-mâniei şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autori-tăţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. – De ase-menea, trebuie arborat cu prilejul vi-zitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice repre-zentând principalele organisme in-ternaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferi-te trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor spor-tive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare. În cadrul cere-moniilor militare, drapelul este arbo-

rat conform regulamentelor militare. ▸ Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

▸ Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prile-jul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni interna-ţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul Ro-mâniei ocupă locul de onoare, anu-

me în centru, dacă numărul drapele-lor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă ace-leaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are re-glementările sale).

▸ Drapelul Uniunii Europene se arbo-rează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă. ◀

http://enciclopediaromaniei.ro(Extras)

| Foc

şani

i Nr.

127

|


29 iulie – Ziua Imnului Naţional al României

LEGE nr.99 din 26 mai 1998 – pentru proclamarea Zilei Imnului Naţional al României Art. 1. – (1) Se proclamă ziua de 29 iulie Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te, române, simbol al unităţii Re-

voluţiei Române din anul 1848. (2) Ziua imnului naţional al României va fi marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin or-

ganizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Mi-nisterului de Interne.

Art. 2. – (1) Guvernul şi autorităţile publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi imnul naţional al Ro-mâniei să fie intonat în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, precum şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevă-zute la art. 1 alin. (2).

(2) În municipiul Bucureşti şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comendui-rile de garnizoană.

Deşteaptă-te, româneDeşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lumeCă-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un numeTriumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaţă-n libertate ori moarte! " strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutateŞi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel MarePretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,

Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare, În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inimă duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodatăUniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furatăPrin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechïul nost' pământ!

„Deşteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul national al României. Muzica are autor necunoscut. Versurile si aranjamentul apartin lui Andrei Muresanu (1816 – 1863), poet de factură roman-

tică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revolutia de la 1848. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mu-resanu, redactat si publicat în timpul Revolutiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brasoveni. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Muresanu a pus versurile sale avea o largă circulatie în epocă si nu i se cunoaste cu certitudine autorul.



29 iulie 2014 – De Ziua Imnului Naţional

Pentru un moment deosebit, care îl reprezintă ziua Imnului Naţional şi în ton cu acest eveniment, care

nu ar trebui să treacă neobservat, extra-gem din Arhivele judeţului Vrancea un document aparent banal dar cu semnifi-caţii speciale pentru felul cum gândeau, în perioada interbelică, adolescenţii lu-minaţi ai oraşului nostru.

Acum 85 de ani un elev al Liceului Unirea, pe nume Alexandrescu Gheor-ghe, participa la un concurs organizat de Primăria Focşani şi câştiga un pre-miu frumos, datorită unei lucrări-eseu pe care o prezentăm, cu adaptările de ri-goare, în rândurile ce urmează:

Contribuţia studiului limbii, a literaturii şi a istoriei noastre naţionale la crearea unităţii politice româneşti

Când cronicarii încet, an de an, scriu cartea vremii, ici şi colo presară sfios, ba în cazul unei cronici, ba la vreo domnie oarecare, păreri proprii cu privire la ori-ginea noastră. Cu vii accente patriotice, potrivite timpului în care au scris, destul de calde, au ţesut la haina vremii, cu răb-dare şi cu multă tragere de inimă spre a nu fi uitate, faptele înaintaşilor lor spre a fi pildă vrednică de urmat urmaşilor. În cronicele lor, în prefeţele, în precuvântări-le, care adesea le însoţeau, au aprins pa-lid candela primelor încercări de trezire a neamului. Când unii dintre cronicari um-blau pe dibuite, dovedind originea noas-tră prin a ne arăta că ne tragem din hoţii trimişi din temniţele Romei, marii croni-cari Gh. Ureche, Miron Costin, Ion Necul-ce rup firul acestor basme ale lui Simion Dascălul, Mihai Calugărul, arătând ne-fondarea lor pe adevăr şi ne dau adevăra-ta noastră origine.

Gh. Ureche, dovedind argumentările sale în mod sfios, ca şi ceilalţi cronicari după el, zice că – de la Rîm ne tragem – deschizând astfel prima poartă de cer-cetări şi de studii pline de răbdare. Toa-tă literatura noastră veche religioasă ca şi cea istorică vor continua pe acelaşi drum, slabe începuturi de trezire naţională de-oarece, cu toate că ştiau că avem aceiaşi origine, toţi românii din Transilvania, Muntenia cât şi din Moldova nu înţele-geau că ar putea forma, în mod firesc, o singură naţiune, un singur corp şi suflet. Erau însă idei prea înaintate, prea în-drăzneţe pentru timpul lor.

De la un timp, însă, văzând că limba este aceiaşi pentru toţi românii, gându-rile şi aspiraţiile sunt aceleaşi, încep să-şi traducă gândurile lor în fapte. Dacă lite-ratura istorică a întrezărit originea, a dat începutul cercetărilor pe acest tărâm, li-

teratura religioasă a adus un mai mare folos. Ea, fie într-o evanghelie, fie într-o prefaţă, a făcut mai mult decât ceea ce a făcut un cronicar Domnului pe care l-a lăudat în cronica sa.

Simion Ştefan, mitropolitul Ardealului spune că, văzând asemănările tuturor ro-mânilor în limba care este aceiaşi pentru toţi, ar fi bine ca toţi să fie uniţi şi se în-treabă cine i-a despărţit? Iată primul înce-put al acestui îndrazneţ gând de unitate, unitate dacă nu politică, măcar o unitate sufletească în simţiri. Dacă gândurile lui erau de nerealizat, aceasta se datorează împrejurărilor care ne învrăjbiseră. Cine ştie dacă în cântările religioase ale caza-niilor nu se ridicau multe glasuri spre a se împăca toţi românii, a nu se mai ridica unul contra altuia.

Când cronicarii scriu cronicele lor, se gândeau că or să aibă continuatori. Ei ţi-neau să nu oprească firul întâmplărilor şi aşa a fost. Dacă colbul de pe cronici se pusese după I. Neculce, latiniştii caută, fi-ecare în parte, să dezvolte ideile de latini-tate începute de către cronicari. În opera lor monumentală ei imprimă o vie cerce-tare a originii noastre de la Traian şi cau-tă să o dezvolte, sa o nutrească şi să o ţie nestinsă în sufletul oricărui bun patriot. De ce această dovedire a originii noastre? Pentru că de aici îşi iau izvor drepturi-

le noastre deoarece, când duşmanii noş-tri, fie ei unguri sau alt neam, se ridicau cu drepturi contra noastră, cum ni le-am fi dovedit noi? Se poate vedea aceasta în discursul lui Simion Bărnuţiu, pe câmpia Blajului, care ne arată cum că noi avem drepturi mai vechi decât duşmanii noştri şi, dacă nu ne vom cunoaşte originea, nu ne vom păstra limba, cum vom trăi?

Era şi nevoie de o luminare a tuturor, că după cum la început am fost uniţi în limbă şi simţiri şi daca acum ne-am des-părţit, ne vom uni mai târziu. Odată cu rătăcirile latineşti s-a introdus şi această trezire naţională, îndreptată însă spre ori-gine. Odată ce curentul latinist s-a îndrep-tat spre cercetări aride, spre demonstrări lingvistice particulare fiecăruia, curentul latinist a depăşit cadrul fie în limbă sau istorie. De aici incepe rolul primilor poeţi în dezvoltarea acestor idei de trezire, întâi la cronicari şi la şcoala latinistă şi de ac-centuare şi de întărire la urmaşii lor poeţii şi patrioţii. Primii noştri poeţi în poezii-le lor slabe uneori vor ridica sentimentul naţional la un grad destul de înalt. Când N. Văcărescu în poezia sa – La Milcov – spune că – Fratele despărţit ori depărtat, fratele-i tot frate – blestema râul Milcov, ne arată ideea că ambele Principate se pot uni în sufletul nostru. De aici încolo poeţii, istoricii şi patrioţii cultivă această idee ce sădeşte adânc în suflete tuturora. Dacă la început un contact puternic nu a avut loc între ţările surori, de acum înain-te contactul se va face direct prin scriitori, poeţi sau refugiaţi politici. Dacă desele schimbări de domni fanarioţi au avut un folos pentru că au uniformizat viaţa soci-ală din ambele principate, scriitorii, poeţii găsind viata uniformizată în parte, ei au

luptat şi au deşteptat spiritele spre unitate în simţiri şi apoi când împrejurările ne-au permis, spre unitate politică.

Când un N. Bălcescu trecea în Transil-vania, spre a se înţelege şi cu românii de aici, crezând în patriotismul său înflăcă-rat că se poate face Unirea, că vor veni zile mai bune pentru patrie, înseamnă pentru noi o a doua încercare, după a lui Mihai

| Foc

şani

i Nr.

127

|


Viteazul, daca nu tradusă în fapt, un pu-ternic imbold, o fermă asigurare că unirea poate se va face.

Când un puternic curent insufla spiri-tele întregii Europe, când revolutia dom-nea în toate părţile, românii întotdeauna în momentele culminante naţionale au avut reprezentanţi ai gândurilor şi ai fap-telor, însă pentru a se face Unirea trebuia o vie coordonare a întregii activităţi lite-rare, politice, sociale. Scriitorii, ca şi oa-menii politici, se vor uni. Se pregătea Uni-rea, se făceau societăţi secrete în cap cu marii barbaţi. N. Bălcescu făcea parte din

societatea – Dreptate, Fraţie – care avea de scop acelaşi domn, aceleaşi legi, o tur-mă şi un păstor. Marii barbaţi, patrioţi, aprigi susţinători ai Unirii sunt în acelaşi timp reprezentanţi ai culturii. În preajma Unirii am avut în V. Alecsandri, M. Ko-gălniceanu şi C. Negri fervenţi unionişti. Idealul enunţat de predecesorii Unirii, de istorici şi poeţi este realizat. Când V. Bo-ierescu, într-un discurs al său, zice Unirea e posibilă, atunci Unirea e ca şi împlinită.

Al. I. Cuza ne da Unirea politică. De aici contactul dintre activitatea cultura-lă este stabilit. Scriitorii se unesc de acum în curente literare, în reviste literare sau politice, creează curentul Junimei – 1865, scriitorii din Transilvania trec în Moldova sau Muntenia, fie ocupând funcţiuni, fie din dragostea de a se uni cu toţii, nema-istându-le în cale nici o stavilă de a tre-ce în toată ţara şi se grupeaza în societăţi literare. Dacă – Dacia Literară – a avut gândul neîmplinit de a colabora cu toţii din toate colţurile României, după înfăp-tuirea deplină a unităţii politice a tuturor românilor, gândul, programul Daciei Li-terare a fost reluat de către curentul Se-mănatorului. Aici s-au adunat poeţi din

toate părţile României, atât cei ardeleni cât şi cei munteni şi moldoveni.

Din acestea vedem că în principalele mo-mente naţionale ale noastre, printr-o acti-vitate intensă culturală de înfrăţire şi aju-tate de împrejurări prielnice realizării lor, studiul literaturii, al istoriei şi al limbii au fost de un real folos. Când Unirea în mare s-a făcut sub domnia regelui Ferdinand, idealul cântat de multă vreme s-a ajuns. Dacă generaţiile anterioare ne-au dat o unire deplin realizată politiceşte, ea trebuie pastrată spre a nu sfărâma tot ce a fost clă-dit încet în studiul limbii, al istoriei naţio-

nale şi a întregii ac-tivităţi literare.

„Conştiinta de neam şi de rasă e susţinută de o cu-noaştere a lite-raturii populare care trebuie să nu se stingă în sufle-tul oricărui român spre a păstra aceas-tă unitate politică românească”. (ar-ticol publicat de Barbu Ştefănescu Delavrancea în – Epoca – )

În completarea celor expuse de fostul elev al Lice-ului Unirea, urmă-rind ideile marilor noştri istorici, Ior-ga, Brătianu, Giu-rescu şi observând în prezent multe semnale externe, nu foarte optimis-te, ce îngrijorează atât clasa politica românească cât şi

pe omul de rând, nu putem să nu ne întrebăm cum şi de ce acest neam românesc a apă-rut în această zona a Balcanilor, totuşi civilizată, dar de-loc liniştită şi ni-ciodată mulţumită de trasarea pe har-tă a graniţelor.

Aruncând o pri-vire în trecut, se pare, după cum au susţinut şi marii noştri istorici că de multe ori nea-mul românesc a avut parte de mul-tă şansă pentru a ajunge ceea ce este în prezent. Înce-pând cu antichita-tea, când s-a pus sămânţa neştiută de nimeni a nea-mului românesc,

ajungem pe la începutul mileniului al doilea, când era cât pe ce să intrăm sub stăpânirea regilor unguri. Invazia mon-golilor de la jumătatea secolului al –XI-II-lea ne-a scăpat de dorinţa Regatului Ungar de a ocupa teritoriul de la Est şi Sud de Carpaţi iar aşezarea noastră ge-ografică, în afara arcului carpatic, i-a obligat pe aceşti regi, ca şi mai târziu, să evite cu prudenţă instalarea definitivă în această zona expusă năvălirilor, neapăra-tă de un reper natural redutabil precum era pazită Transilvania de către Carpaţi.

Apoi au apărut otomanii, care le-au spulberat ungurilor multe din visele de expansiune. În plină putere otomană, populaţia şi firavele State Româneşti au mai beneficat de câteva ajutoare pentru a rezista timpului: lupta voievozilor, di-plomaţia boierilor, rezistenţa şi credinţa oamenilor de rând şi bineînţeles stăvili-rea puterii Semilunei de către forţa Occi-dentului şi de către Imperiul Ţarist. Scă-paţi de pretenţiile maghiare şi de lăcomia turcilor, era cât pe ce să intrăm definitiv în zona ambiţiilor ruseşti, de care ne-au scăpat momentul Crimeea, intervenţia Marilor Puteri Europene, precum şi câ-teva alianţe inspirate ale României de la finele sec. al XIX-lea.

Primul război ne-a adus o recompensă potrivită, dar încă o dată aşezarea ţării şi cel de-al doilea război mondial, aproape că ne-au pus cu totul în mâna sovietici-lor, dacă criza lor internă nu-i obliga să renunţe la strânsoarea aplicată vecinilor. O data cu Revoluţia din 1989 s-ar zice că am păşit poate în cele mai bune vremuri pe care istoria le poate oferi unui stat de dimensiunea şi capacitatea economică şi militară a ţării noastre. ◀

Dîrdală FlorinServiciul Judeţean Vrancea

al Arhivelor Naţionale



23 Iulie – Ziua aniversară a I.S.U. Vrancea

Unificarea comenzilor de foc ale pompierilor focşăneni

Prin Ordinul Ministrului Afaceri-lor Interne nr. 179 din 23 decem-brie 2013, publicat în Monitorul

Oficial al României nr. 6 din 7 ianuarie 2014, în semn de consideraţie şi respect pentru cei care au marcat momentele de profundă încărcătură istorică, data de 23 iulie a fost desemnată Ziua Aniversară a I.S.U. Vrancea. Această dată poartă o importanţă deosebită pentru pompierii vrânceni, întrucât la 23 iulie 1862 a avut loc unificarea celor două „Comenzi de foc” ale Focşanilor Munteni şi Focşanilor Moldoveni, sub conducerea unui singur comandant, căpitanul Dimitrie Petrov.

Aşezat la graniţa dintre cele două principate româneşti, oraşul Focşani dezvăluie pretutindeni vestigiile Micii Uniri, eveniment marcant al istoriei ro-mânilor. 24 ianuarie 1859 reprezintă o dată importantă pentru toţi românii, dar pentru focşăneni este de fiecare dată un

prilej de mândrie, pentru că pe aceste meleaguri au dat „mănă cu mână cei cu inima română”. Rând pe rând, după ce parlamentul a devenit unul singur, toate instituţiile statului au urmat acest trend, unificându-şi structurile.

La 9 septembrie 1859, în timpul uneia dintre şedinţele Comisiei Centrale, Mi-hail Kogălniceanu a prezentat moţiunea referitoare la unificarea celor două ora-şe surori, în care evidenţiază consecinţe-

le nefaste ale existenţei nefireşti a două Municipalităţi, două Poliţii, două Șco-li şi a tot atâtea Comenzi de pompieri. În opinia sa, unificarea oraşului Focşani nu se putea face fără unificarea acestor instituţii. Acest deziderat avea să fie în-deplinit peste aproape trei ani, la 23 iu-lie 1862, când Ministeriul din Intru a dat Ordonanţa nr.1548, în baza căreia, în urma unificării celor două unităţi de dincoace şi dincolo de Milcov, coman-dant unic a devenit căpitanul Dimitrie Petrov. În aceeaşi zi, se dădea publici-tăţii Jurnalul Consiliului Municipal al oraşului Focşani, referitor la unificarea Comenzii de foc: „...Consiliul municipal văzând necesitatea ce urmează ca şi co-menzile de foc să se întrunească şi să fie sub administrarea unui comandir nepu-tând a măi dăinui de aci înainte separate.

Astăzi la 23 iulie anul 1862, a decis ca aşa precum comanda Focşanilor de din-

colo de Milcov se găseşte pusă pe picior de disciplină şi în bună regulă să se dea şi Focşanilor de dincoace de Milcov tot sub îngrijirea domnului căpitan Dimitrie Pe-trov ... comandirul pompierilor de dinco-lo, ca să o reguleze după instrucţiile ce are de la superiorii Domniei Sale. Cu aceas-ta însă ca ţinerea ei până la finele anului să se urmeze numai cu fondurile prevăzu-te prin bugetul acestui an, nefiind putin-ţă de, cheltuieli mai mari peste cele pre-

văzute." Documentul era semnat de M. Ionescu, N. Hagi Neculae şi D. Fotescu, membrii municipalităţii unite a oraşului Focşani.

După ce la 23 iulie 1862 s-a parafat unirea celor două unităţi de pompieri de dincolo şi dincoace de Milcov, la fine-le aceleiaşi luni, ministrul de interne N. Lahovan trimitea mulţumiri municipali-tăţii Focşani „pentru că, în fine, aţi intrat pe adevărata cale de unificare”.

Anterior acestei date, existau două co-menzi de pompieri: una în Focşanii Mol-doveni, ţinutul Putna şi cealaltă în Foc-şanii Munteni, ţinutul Râmnicul Sărat. Fiecare dintre aceste structuri avea con-ducere distinctă şi beneficia de tehnică proprie.

Deşi despărţite din punct de vedere administrativ, între cele două Comenzi de pompieri se regăsesc multiple asemă-nări, atât în ceea ce priveşte modul de or-

ganizare în interiorul subunităţilor, cât şi în privinţa manierei de intervenţie şi de gestionare a activităţii de prevenire a in-cendiilor. În urma unificării celor două unităţi, căpitanului Dimitrie Petrov, cel care reuşise prin disciplină şi profesiona-lism să impună ordinea în rândul pom-pierilor focşăneni munteni, i s-a atri-buit sarcina de a-i disciplina şi pe fraţii moldoveni şi de a ridica subunitatea nou constituită la standardele solicitate

| Foc

şani

i Nr.

127

|


de cerinţele vremii. Sub conducerea lui, pompierii focşăneni şi-au perfecţionat tehnicile de intervenţie, în ciuda lipsuri-lor materiale cu care era nevoit să lupte. Datorită contactului neîntrerupt dintre ostaşii focului şi populaţie, concretizat nu doar în intervenţiile de stingere a in-cendiilor, ci şi în colaborarea cu meseri-aşii care întreţineau tehnica din dotarea lor, pompierii şi-au menţinut respectul şi popularitatea în rândul cetăţenilor.

Deoarece anul acesta ne oferă pri-mul prilej de a sărbători ziua aniversa-ră a unităţii, I.S.U. Vrancea şi-a propus desfăşurarea unor serii de activităţi sub deviza „POMPIERII DE DINCOACE ŞI DINCOLO DE MILCOV”, pentru a îm-părtăşi bucuria şi onoarea acestui mo-ment festiv cu un număr cât mai mare de persoane.

Ziua aniversară a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Sa-ligny” al judeţului Vrancea a fost sărbă-torită miercuri, 23 iulie 2014, în Piaţa Unirii din Focşani. La manifestări au participat prim-adjunctul Inspectoru-lui general al I.G.S.U., colonel ing. Mu-gurel Ioan Stanov, prefectul Judeţului Vrancea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, reprezentanţi ai in-

stituţiilor publice din judeţ, cadre mili-tare în activitate şi în rezervă, copii de toate vârstele şi cetăţenii care au dorit să sărbătorească alături de pompieri.

I.S.U. Vrancea este a doua structură din ţară, din cadrul I.G.S.U., care a pri-mit recunoaşterea oficială a unei zi ani-versare, zi care de acum se va sărbători în fiecare an pe data de 23 iulie. Cere-monia militară organizată în Piaţa Uni-rii din Focşani pentru sărbătorirea aces-tui moment deosebit de important a fost una fastuoasă, având în vedere că a fost primul an în care pompierii vrânceni s-au bucurat de un asemenea moment. Activităţile au început la ora 9.30 atunci când pompierii, jandarmii, poliţiştii şi militarii şi-au expus tehnica din dotare prin intermediul unor ateliere, astfel în-cât să ofere tuturor cetăţenilor posibilita-tea de a se familiariza cu specificul me-seriei de angajat în cadrul Sistemului de securitate şi apărare naţională.

La ora 10.00, în faţa Palatului Ad-ministrativ a început ceremonia pro-priu-zisă cu intonarea Imnului Naţional. Apoi au urmat oficierea serviciului reli-gios, discursurile oficialităţilor şi mesa-jele de felicitare. Pompierii vrânceni au primit cu mândrie mesajele transmise cu ocazia zilei lor aniversare din partea secretarului de stat în cadrul Ministe-rului Afacerilor Interne, şef al Depar-tamentului pentru Situaţii de Urgenţă,

dr. Raed Arafat şi Inspectorului şef al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, colonel Dr. Nicolae Cornea. De asemenea, s-au transmis mesaje din

partea Instituţiei Prefectului şi Consiliu-lui Judeţean, iar Inspectorul şef al I.S.U. Vrancea, locotenent-colonel Flaviu Do-rel Chiscop a fost cel care a făcut o scur-tă prezentare a istoricului pompierilor vrânceni şi a amintit de evenimentele de amploare gestionate de-a lungul timpu-lui de salvatori. În final, a adresat tuturor cele mai bune gânduri şi urări de sănăta-te, bucurii şi împliniri, atât în viaţa per-sonală, cât şi în activitate.

Cel mai aşteptat moment a fost defi-larea pompierilor vrânceni prin faţa au-torităţilor şi a cetăţenilor veniţi să le fie alături de ziua lor. Deschiderea coloanei de defilare a fost realizată de Drapelul de Luptă al unităţii. Acesta fost acordat Grupului de Pompieri la data de 19 iunie 1997, prin Decret al Preşedintelui Ro-mâniei. A urmat apoi blocul de defilare format dintr-un detaşament reprezenta-tiv constituit din militari din cadrul sub-unităţilor subordonate inspectoratului, personal ce asigură intervenţia în caz de incendii, descarcerare, acordare ajutor medical de urgenţă şi calamităţi.

Prin faţa celor prezenţi au trecut apoi autospecialele grupei operative, de pri-mă intervenţie şi comandă şi autospeci-alele de lucru cu apă şi spumă, cel mai des întâlnite autospeciale din dotarea pompierilor, folosite la intervenţiile pen-tru stingerea incendiilor precum şi la ac-ţiuni de deblocare şi salvare. Au defilat şi autospeciala de lucru şi salvare de la înălţimi folosită pentru salvarea persoa-nelor de la înălţimi sau pentru realizarea dispozitivelor de intervenţie la niveluri-le superioare ale clădirilor şi instalaţiilor, autospeciala pentru descarcerare de ca-pacitate grea şi prim ajutor calificat des-tinată intervenţiei pentru descarcerare şi salvare în cazul producerii diferitelor tipuri de accidente de circulaţie (auto şi feroviare), tehnologice sau catastrofe şi ambulanţa SMURD, dotată cu echipa-mente medicale de ultimă generaţie, fo-losită pentru acordarea primului ajutor medical de urgenţă şi transportului per-soanelor către unităţile spitaliceşti. Blo-

cul de defilare auto a fost completat de autospeciala cu capacitate mărită de tre-cere model ARGO, tracţiune 8x8, achi-ziţionată prin grija Consiliului Judeţean



Vrancea, care şi-a dovedit deja utilitatea pe timpul manifestării fenomenelor me-teorologice periculoase, generate de că-deri masive de zăpadă şi viscol, din iarna anului acesta, de autospeciala pirotehni-că, ce este utilizată de specialiştii piro-tehnişti pe timpul acţiunilor de identifi-care, dezamorsare, ridicare, transport şi distrugere a muniţiei rămase neexploda-te din timpul conflictelor militare şi de şalupa utilizată pentru salvarea persoa-nelor aflate în pericol de înec, a anima-lelor sau bunurilor materiale ameninţate de inundaţii.

Apoi, copiii cu părinţi şi bunici au tre-cut pe la standurile cu tehnică pentru a vedea dotarea pompierilor, jandarmilor, poliţiştilor şi militarilor MApN. Cu toţii au primit materiale informative diverse şi au putut imortaliza momentul festiv al pompierilor în diferite ipostaze.

Manifestările dedicate Zilei Aniver-sare a unităţii au debutat în urmă cu o lună. Astfel, în duminicile din intervalul 20 iunie-20 iulie, în Grădina Publică din municipiul Focşani a fost s-a desfăşura seria atelierelor de prezentare a acceso-riilor specifice denumite „Pompier pen-tru o zi”.

De asemenea, autospecialele pompie-rilor militari, exerciţii demonstrative şi oaspeţi de toate vârstele s-au regăsit în programul Zilei Porţilor Deschise, eve-niment organizat luni, 21 iulie a.c., la toate subunităţile de pompieri din judeţ cu ocazia Zilei Aniversare a Inspectora-tului pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al judeţului Vrancea. Membrii Asociaţiei pentru Dezvoltare Durabilă „Focul Viu” au prezentat câteva tehnici de salvare de la înălţime cu echipamen-tele şi accesoriile specifice alpiniştilor.

Cu ocazia zilei aniversare a unităţii, la Cercul Militar Focşani s-a desfăşurat un Simpozion aniversar dedicat împlinirii a 152 ani de la unificarea „Comenzilor de foc” ale pompierilor de dincoace şi din-colo de Milcov. Cu acest prilej, în cadru festiv, s-au dat citire mesajelor aniversa-re şi s-au transmis aprecieri şi mulţumiri

pentru serviciul adus comunităţii locale de pompierii militari de-a lungul timpu-lui de reprezentanţii autorităţilor şi insti-tuţiilor publice la nivel judeţean. În con-

textul zilei aniversare a I.S.U. Vrancea, Ionuţ Iliescu, din cadrul Muzeului Vran-cea, a prezentat primele trei decenii de frământări istorice ale pompierilor din vechiul Ţinut al Putnei, între anii 1832-1862, şi anume „Pompierii focşăneni în perioada organizării”.

La simpozion au participat cadre mi-litare în activitate şi în rezervă atât de la I.S.U. Vrancea, cât şi de la fostele struc-turi judeţene ce formau, înainte de 2004, Grupul de Pompieri şi Inspectoratul de Protecţie Civilă. Pentru foştii angajaţi ai unităţii, la Cinematograful Balada s-a susţinut un moment artistic prin bu-

năvoinţa Ansamblului Folcloric „Ţara Vrancei”.

În perioada 14-18 iulie a.c., în colabo-rare cu Asociaţia Sportivă a Pompierilor din România – sucursala Vrancea, s-au desfăşurat competiţii sportive sub egida “Cupa 23 iulie” – ediţia a I – 2014. În ace-eaşi perioadă, în colaborare cu Asociaţia „Pompierii Vrânceni” s-a desfăşurat un

concurs de pictură şi desen, adresat co-piilor angajaţilor I.S.U. Vrancea, denu-mit „Copil de pompier” ediţia I – 2014, care a urmărit familiarizarea copiilor cu

specificul meseriei de pompier, iar prin lucrările realizate s-a dorit transpunerea în culori a modului în care specificul ac-tivităţii părinţilor este perceput de copii. Festivitatea de premiere s-a desfăşurat marţi, 22 iulie 2014 la sediul inspectora-tului, unde toţi participanţii au fost fe-licitaţi pentru rezultatele obţinute şi au primit diplome, cupe şi medalii, iar co-piilor li s-au dăruit şepci şi tricouri per-sonalizate.

Un alt moment aşteptat a fost piesa de teatru reprezentată special pentru pom-pierii vrânceni. Teatrul Municipal „Mr. Gheorghe Pastia” din municipiul Foc-

şani a adus pe scena teatrului, în aplau-zele şi spre încântarea celor prezenţi pie-sa „Fericire conjugală” în seara zilei de marţi, 22 iulie 2014.

Prima sărbătorire a Zilei Aniversare a unităţii a reuşit să aducă laolaltă oameni din generaţii diferite şi cu profesii vari-ate, doar pentru a se bucura alături de pompierii vrânceni. ◀

Lt. Col. Flaviu-Dorel ChiscopInspector Şef

| Foc

şani

i Nr.

127

|


Zilele Municipiului Focşani

| Foc

şani

i Nr.

127

|



| Adm

inis

trat

iv |


Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focşani

în şedinţa ordinară din 16 iunie 2014 ▸ Au fost aprobate proiectul, cheltuieli-le legate de proiect şi Acordul de Par-

teneriat pentru proiectul „Reabilitare şi consolidare Corp B pentru Amenajare

Sală Festivităţi Colegiul Naţional «Al. I. Cuza» municipiul Focşani”.

în şedinţa ordinară din 26 iunie 2014 ▸ A fost modificată şi completată anexa la HCL nr. 135/2014 pentru aprobarea alo-cării, din Bugetul local al municipiului Focşani pe anul 2014, a sumei de 170 mii lei pentru organizarea în perioada 4-6 iulie a Zilelor municipiului Focşani;

▸ S-a modificat art. 1 din HCL nr. 77/2014 pentru acordarea unui sprijin financiar Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sf. Pan-telimon” Focşani în scopul achiziţionării unui aparat medical;

▸ A fost aprobată alocarea sumei de 16.500 lei din bugetul local al municipiului Fo-cşani pe anul 2014 pentru participarea elevului Caşu Dragoş, însoţit de doi pro-fesori îndrumători, la Campionatul In-ternaţional de Neuroştiinţe ce va avea loc în luna august 2014;

▸ S-a aprobat alocarea sumei de 20.000 lei din bugetul local al municipiului Fo-cşani pe anul 2014 pentru deplasarea echipelor de rugby U19 şi U17 ale Lice-ului cu Program Sportiv Focşani la Tar-bes – Franţa, în vederea susţinerii a două meciuri amicale;

▸ A fost aprobată numirea dnei. Epure Anna-Maria Denise, inspector Serviciul buget contabilitate din cadrul Primăriei municipiului Focşani, pentru ţinerea re-gistrelor datoriei publice locale;

▸ S-a aprobat atribuirea unui număr de 6 autorizaţii taxi disponibile, pentru realiza-rea serviciului de transport persoane în re-gim de taxi, pe raza municipiului Focşani;

▸ A fost modificată anexa nr. 11 din HCL nr. 100/29.03.2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi execu-tare a serviciului de transport persoane în regim de taxi şi în regim de închiriere, în municipiul Focşani, cu modificările şi completările ulterioare;

▸ S-au aprobat indicatorii tehnico-eco-nomici pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare, modernizare şi dotări Dis-pensar Sud, str. Revoluţiei nr. 14”, muni-cipiul Focşani, judeţul Vrancea;

▸ S-au aprobat indicatorii tehnico-econo-mici, faza PT+DDE, pentru obiectivul de investiţii „Sistem de supraveghere video pe amplasamentele: Parc Schum-man, Parc Nicolae Bălcescu, Intersecţie str. Mr. Gh. Pastia cu bdul. Unirii, Piaţa Unirii şi Grădina Publică, Parc – Teatrul Municipal Focşani, judeţul Vrancea”;

▸ A fost aprobată participarea unor consili-eri locali şi a unui salariat din cadrul apa-ratului permanent de lucru al Consiliului local al municipiului Focşani la cursuri de perfecţionare organizate de SC Modu-le Quality Consulting SRL în localitatea Boldeşti Scăieni, judeţul Prahova;

▸ A fost modificată anexa nr. 2 la HCL nr. 116/2013 privind aprobarea organigramei,

statului de funcţii şi numărului de perso-nal pentru Primăria municipiului Focşani, cu modificările şi completările ulterioare;

▸ A fost aprobată înfiinţarea serviciului public pentru desfăşurarea activităţilor de dezinsecţie, dezinfecţie, deratizare şi tratamente fitosanitare în municipiul Focşani; de asemenea, a fost aleasă for-ma de gestiune a acestui serviciu public şi a fost aprobat Regulamentul privind activităţile specifice ale acestuia;

▸ S-a aprobat încredinţarea în folosinţă gratuită către Asociaţia „Prietenii Ani-malelor” – Departamentul „Câini Co-munitari”, pe o perioadă de 5 ani, a tere-nului în suprafaţă de 1000,00 mp, situat

în Focşani, aparţinând domeniului pri-vat al municipiului Focşani, pentru des-făşurarea activităţii de îngrijire şi adă-postire a cânilor comunitari;

▸ A fost modificată şi completată HCL nr. 302/2006 privind aprobarea delegării dreptului de administrare către unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din municipiul Focşani asupra clădirilor şi terenurilor aferente ce aparţin domeniu-lui public şi privat al municipiului Foc-şani, în care acestea funcţionează;

▸ S-a aprobat lista nominală cu persoa-nele cărora li se repartizează locuinţe pentru tineri destinate închirierii, con-form Normelor metodologice de pu-nere în aplicare a prevederilor Legii nr.

152/1998 republicată şi modificată şi a HCL nr. 119/24.04.2014 privind aproba-rea listei de priorităţi;

▸ A fost avizată funcţionarea teraselor se-zoniere amplasate pe domeniul public/privat al municipiului Focşani;

▸ S-a aprobat alocarea, din bugetul local al municipiului Focşani pe anul 2014, a sumei de 65,60 mii lei pentru premierea elevilor şi sportivilor din unităţile de învăţământ pre-universitar de stat din municipiul Focşani, care au obţinut rezultate deosebite la olim-piadele şi concursurile şcolare pe discipline – faza naţională, precum şi la campionatele sportive internaţionale şi naţionale, orga-nizate în perioada iunie 2013 – iunie 2014;

▸ A fost aprobată garantarea biletului la ordin în valoare de 3.000.000 lei emis de către S.C. ENET S.A. Focşani în favoarea S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA S.A., în contul datoriilor înregistrate de acesta către furnizorul de gaze naturale;

▸ A fost modificat şi completat art. 1 din HCL nr.114/24.04.2007 privind aproba-rea tarifelor de închiriere de către Clubul Sportiv Municipal Focşani 2007 a bazei sportive Milcovul Sud şi a terenurilor de tenis din Parcul Nicolae Bălcescu din Focşani. ◀

| Informaţii utile |


1 Cabinet Primar – DECEBAL BACINSCHI 2092 Cabinet Viceprimar – GABRIEL IONEL NECULA 1073 Cabinet Viceprimar – TUDOREL DANIEL TROFIN 1094 Cabinet Secretar 2105 Centrul de Comunicare – Cadastru şi agricultură 4116 Centrul de Comunicare – Impozite şi taxe 4127 Centrul de Comunicare – Informaţii generale 4178 Centrul de Comunicare – Juridic 4189 Centrul de Comunicare – Registratură 416

10 Centrul de Comunicare – Urbanism 41911 Compartiment Audit 30312 Compartiment Contracte, Achiziţii 20313 Compartiment Proiecte 11114 Compartiment Rromi 40415 Compartiment autorizare agenţi economici 30216 Compartiment transport public local 30217 Compartiment monitorizare servicii comunitare 21518 Compartiment Securitatea muncii 21519 Consiliul Local – Aparat Tehnic 21720 Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi

Subordonate 103

21 Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate – Director 105

22 Direcţia Administraţie Publică Locală – Director 10623 Direcţia Economică, Birou Contabilitate 20724 Direcţia Economică – Director 20625 Direcţia Economică, Serviciul Buget – Şef serviciu 20526 Serviciul Fond Locativ, Asociaţii de proprietari

(Cam. 2) – Şef serviciu 30227 Serviciul Administraţie Publică Locală – Şef serviciu 10228 Serviciul Administrativ – Şef serviciu 11529 Serviciul Comunicare 20130 Serviciul Comunicare 10431 Serviciul Comunicare – Şef serviciu 20232 Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 04) 30433 Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură

(Cam. 05) – Şef serviciu 30534 Serviciul Impozite şi taxe – Şef serviciu 33335 Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 09) 30936 Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 10) 31037 Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 11) 31138 Serviciul Investiţii – Şef serviciu 20439 Serviciul Juridic, Contencios, Domeniul Public

şi Privat – Şef serviciu 11240 Serviciul Urbanism (Cam. 07) – Şef serviciu 30741 Serviciul Urbanism (Cam. 08) 308

Numerele de telefon (interioare) din Primăria Municipiului Focşani

0237

.236

.000

Centrul de Comunicare al Primăriei Municipiului FocşaniProgram de lucru cu publicul

LUNI 8.30 – 16.30MARŢI 8.30 – 16.30MIERCURI 8.30 – 18.30JOI 8.30 – 16.30VINERI 8.30 – 16.30

Personalul care asigură relaţia cu publicul trebuie să adopte o atitudine pozitivă, să fie calm, politicos şi respectuos, să folosească un limbaj adec-vat şi civilizat, să păstreze confidenţialitatea informaţiilor obţinute de la cetăţean şi să formuleze răspunsuri legale, complete şi corecte, pe înţelesul fiecărui cetăţean.

Cei ce lucrează zilnic în Centrul de Comunicare sunt:

Daniela Grozavu – Informare Publică şi Fond Locativ

Cornelia Filimon – Registratură şi Arhivă

Lucia Caloian – Urbanism şi Investiţii

Prin rotaţie – Juridic

Violeta Asanache – Taxe şi Impozite

Eduard Bernovici / Valentin Agafiţei – Cadastru şi Agricultură

Telefoane utileTELEFONUL CETĂŢEANULUI:

0237.233.333Centrala telefonică: 0237.236.000

Fax: 0237.216.700

INTERIOARE:417 – Informare Publică, Fond Locativ

416 – Registratură419 – Urbanism, Investiţii

418 – Juridic412 – Taxe şi impozite

411 – Cadastru şi agricultură

[email protected]

revistă municipală - focșani · 2014-11-27 · cartea de identitate la centrul de comunicare al...

Documents