revista%20impreuna%20118%20 %20decemb

Editorial

2

Gândeşte-te la ceea ce ai, nu la ceea ce ai pierdut!

2013 este un an complet pe care va trebuisă îl parcurgem zi cu zi. 365 de zile vor treceuna după alta până ce vom scăpa de acest 13.Cum va fi în realitate anul nou? Va fi mai bunsau mai rău decât 2012? Va fi un an mai fericitsau mai nefericit decât cel care tocmai sesfârșește? Va fi mai bogat sau mai sărac? Va fimai liniștit sau la fel de plin de tensiuni?

Există nenumărate întrebări pe care, înmod inevitabil, ni le punem la fiecare sfârșit /început de an. Aceste întrebări oscilează întretemerile noastre cele mai profunde și dorin!elenoastre cele mai intime. Aproape că ne tememsă ne dorim ceva bun ca nu cumva să avemparte de ceva și mai rău. Dorin!a de a cunoașteviitorul face parte din natura umană. Cu to!iisuntem doritori să aruncăm o privire pestegardul zilei de azi. Se spune că informa!ia esteputere. Cu atât mai mult informa!ia despreviitor. Nu degeaba cei care pretind a cunoașteviitorul fac afaceri foarte bune.

Totuși ce ne pregătește anul 2013?Aparent nimic bun.Așa cum arată previziunileeconomice, anul 2013 va fi un an deosebit dedificil. Datoriile s-au acumulat pentruRomânia, situa!ia economică a Europeiseamană cu cea a unui bolnav aflat larenimare, conflictele militare mocnesc îndiverse regiuni destul de apropiate deRomânia iar politicienii nu par să aibă solu!iireale. Ar trebui deci să ne resemnăm și săspunem: deh, asta este, 13, ce vrei... ghinion.

Dacă rămânem cu privirile fixate doar peaceste repere atunci perpectiva nu e delocluminoasă. Într-adevăr, nimic încurajator nu

se arată la orizont. Totuși, acesta nu este tottabloul. Există ceva ce transcende realitateaperceptibilă, ceva ce trece dincolo deeviden!ele care ne confruntă. Dincolo de toateacestea există Dumnezeu.

Cred că înainte de a ne face o părere despre2013 ar trebui să-L întrebăm și pe El cu privirela viitor.Îmi vine în minte o făgăduin!ă a Saprivitoare la viitor: „Domnul mi se arată dedeparte „te iubesc cu o iubire veșnică; de aceeaî!i păstrez bunătatea Mea!” Ieremia 31,3.

Sună foarte bine această declara!ie dedragoste a lui Dumnezeu, precum și referireala viitor. Așa este: Dumnezeu ne iubește cu oiubire cum numai El este în stare să manifeste,cu o iubire veșnică. Dincolo de tot ce estetemporar și nesigur, iubirea lui Dumnezeupentru oameni rămâne de neclintit, esteveșnică așa cum este Dumnezeu Însuși.

Anul 2013 pare să fie unul cu ghinion. Darîn iubirea lui Dumnezeu pentru oameni nuexistă teama supersti!ioasă de ghinion. El nunumai că ne iubește, dar este suficient deputernic să facă iubirea Lui plină de efectpentru noi. Nu doar ne declară iubire, ci ne șiumple de ea. Ghinion... n-aș zice. CândDumnezeu intervine, nimic nu poate mergerău.

Ave!i încredere în El și lăsa!i supersti!iiledeoparte! Ceea ce spune Biblia nu sunt doarniște vorbe, ci este Cuvântul lui Dumnezeu.

Un an nou fericit alături de Dumnezeu!

-sfârșit-

>>> continuare paginadin 1

Maggie la 24 ani

Plimbare în Parcul Herăstrău (24.10.2010)-a doua parte a întâlnirii-

>>> continuare paginaîn 8

SPONSOR: A S.I. ROMANIA.CONTACT: Str. Mureşului, nr. 1, loc. Nazna, jud.

Mureş, cod 547526 tel. 0265-320548;www.asiromania.ro

Asociaţia “HandHope”Burcea Aurel, str. Băltăreţu nr. 565,

loc. Peretu, jud. Teleorman, cod 147240,Tel. 0247-327122; 0765-365533

e-mail: [email protected]. 14877902

od IBAN:CB.C.R. Alexandria

RO80RNCB0245036735870001

SPONSOR: AGI ConstructConstruc iiţ civile

Tel. 0744-530900 0238-717195şi industriale, tâmpl

şiărie lemn,

aluminiu, PVC, etc.

Viaţaaşa

cumeste

3

Înainte de a împlini un an,Aimee Mullins își pierdea prinamputare ambele picioare maijos de genunchi. Doctorulfamiliei sale a spus la acea vremecă nu va învă!a vreodată sămeargă. La 19 ani însă, Aimeestabilea recordul mondial la 100de metri garduri și săritura înlungime.

Scurta prezentareS-a născut în micul Allentown, în Pennsylvania, într-

un cămin modest.Aavut o via!ă grea, dar rareori s-a plâns,chiar și în timpul celor 8 ani de chinuitoare și dureroaseopera!ii ce au urmat de-a lungul perioadei ei de creștere.Primele ei proteze au fost din plastic dur, dar ea a insistatsă înve!e să meargă neajutată. A refuzat cârjele și aabandonat scaunul rulant spunând "Am urât acelsentiment de a fi limitată în mișcare, închisă saudependentă de timpul altuia".

În mod miraculos a devenit mai baie!oi decât cei doifra!i mai mici ai ei. "A făcut tot ceea ce făceau și ceilal!icopii: a înnotat, s-a că!ărat, a căzut din copaci" a spus tatălei. "Doar că ea a trebuit să muncească mai mult". La liceu aînceput să concureze contra copiiilor fără probleme.Profesoara ei de engleză a aflat că încântătoareaadolescentă avea picioarele protezate doar atunci cândAimee a scris un eseu despre asta. Câ!iva ani mai târziu,Aimee a câștigat o bursă la Universitatea Georgetown dinWashington unde a continuat să se remarce ca și atletă.

"M-a sunat într-o zi, așa dintr-o dată, și mi-a spus:Sunt Aimee Mullins, sunt o foarte bună alergătoare șivreau să mă antrenez cu tine" spune fostul ei antrenorFrank Galiano. "Mi-a spus că poartă proteze dar n-am știutce sunt alea, așa că a fost un șoc atunci când a ajuns laantrenamente și i-am văzut picioarele false de la genunchiîn jos. Era în permanen!ă dureros și inflamat, darDumnezeule, ea chiar alerga!"

Gagliano i-a devenit mentor și a împins-o să participela Paralimpicele dinAtlanta în 1996.

Ea este Aimee Mullins, atleta, alergând pe un prototipde picioare din fibră de carbon. De la Jocurile Paralimpicedin 1996, a lucrat ca model, speaker, actri!ă, marcându-șidrumul spre mai multe sporturi și publica!ii decât amputea număra. Însă ceea ce mul!i ar putea să piardă dinvedere în legătură cu Aimee, este că ea este mult mai multdecât un model inspira!ional.

Aimee prezintă perspectiva sa asupra modului în care"necazurile", de orice fel, trebuie privite: ca o șansă de adeveni ceea ce po!i să fii, nu ca un obstacol pentru ce credesocietatea că ar trebui să fii.

Aimee Mulllins a depășit cu mult ceea ce comunitateamedicală încearcă să facă producând membre artificiale.Ea este undeva acolo unde poezia întâlnește protezarea; nutrebuie să fie doar func!ional, poate fi artistic ori poate fiexcentric.

"Un membru protezat nu reprezintă nevoia de a înlocuiceea ce ai pierdut, sau cel pu!in nu mai este așa. Poate fi unsimbol că cel ce îl poartă are puterea să creeze orice-ar fi decreat pentru acel loc, astfel că oamenii pe care societatea îiconsideră a avea dizabilită!i, pot deveni acum arhitec!iipropriei lor identită!i, continuând să schimbe mereu aceleidentită!i și desenându-și păr!ile din corp de pe o pozi!ie deoameni puternici care aleg ei cine să fie." –Aimee Mullins.

Astăzi am peste o duzină de perechi de picioareprostetice pe care diferiţi oameni le-au făcut pentru mine,şi cu ele duc diferite negocieri cu pământul de subpicioarele mele. Şi îmi pot schimba inălţimea -- pot aveapână la cinci înălţimi diferite.Astăzi am 1.85. Mi-am făcutaceste picioare acum un an la Ortopedia Dorset înAnglia şicând le-am adus acasă în Manhattan, prima noapte în oraş,m-am dus la o petrecere cu pretenţii. Şi era acolo o fată caremă cunoştea de câţiva ani la înălţimea mea normală de1.78. I-a picat faţa când m-a văzut, şi a spus, "Dar eşti atâtde înaltă!" Şi i-am zis, "Ştiu. Nu e amuzant?" Vreau săspun, e puţin ca şi când ai purta picioroange pestepicioroange, dar am o relaţie complet nouă cu aglomeraţiape care nu am crezut niciodată că o voi avea. Şi măamuzam de asta. Şi ea s-a uitat la mine, şi a spus, "DarAimee, nu e corect.". Şi ceea ce este incredibil este că aspus-o sincer. Nu este corect să îţi poti schimba înălţimea,după bunul plac.

Revista People a ales-o una din primele 50 defrumuse!i ale lumii, este model și de curând a ieșit încircuitul speakerilor, pentru o participare primind o taxă de13.000 de euro. "Dacă vreau ceva, ob!in!" a declarat ea."Așa s-a întâmplat mereu. Oamenii își lasă visele să zboare.Nu realizează că visele lor ar trebui să fie Steaua Nordului,călăuzindu-le deciziile vie!ii. Nu vreau ca la 80 de ani sămă uit în urmă și să regret că mi-am pierdut vremeaplângându-mi de milă".

-sfârșit-

N.R.:Aș fi dorit să public experien"a de via"ă a unuiadintre noi, însă... Eu aștept mereu experien"ele voastre.

(partea a II-a)

Aimee Mullins:Oportunitatea dificultătii

-ultima parte-


Spiritual

4

Matei 2; 1-2„...iat c au venit niște magi din

R s rit la Ierusalim, și au întrebat:Unde este Împ ratul de curând n scutal Iudeilor? Fiindc I-am v zut steauaîn R s rit, și am venit s ne închin mLui.”

R sunetul acestor cuvinteimpresioneaz parc la fel în fiecarean pe cei care reușesc s treacdincolo de încântarea dat de os rb toare, de care fiecare se bucurcum vrea sau cum poate, și tr iescbucuria c ut rii Marelui Împ rat.Auzind întrebarea magilor parc aipleca și tu cu ei în c utarea Celuidespre care le-au vorbit stelele. Ecopleș i toare pas iunea lor, econtagioas c utarea dup un Împ ratspecial, nu împ ratul ! rii lor ci unÎmp rat din alt Regat, care meritînchinarea lor. Imagina!i-v un an încare s nu se cânte „O Betleem” sau„S-a n scut Mântuitor” - cât desearb d ar fi iarna noastr !Imagina!i-v îns o via! în care s nute bucuri de g sirea Împ ratului - câtde trist ar fi condi!ia noastr .

Aș vrea s începem medita!ianoastr de la o întrebare: „Au g sitpân la urm magii pe împ ratuliudeilor”? S nu ne gr bim sr spundem noi ce de acum pân nuîncerc m s vedem ce r spuns ar fi datcei de atunci. Dac n-ar umbla cusiretlicuri, Irod ar r spunde deschis:„Ce împ rat s mai g seasc , nu eusunt împ ratul iudeilor”? Dac i-amasculta pe iudei ei ar spune c n-au altîmp rat decât pe Cezarul, iar dac l-am întreba pe Pilat el ar r spunde cIsus pân la urm tot este un împ rat.Poate c totuși pe Isus trebuie s -ll s m s ne r spund , pentru c estefoarte posibil ca nici magii s nu fiștiut exact pe cine c utau; poate în celmai fericit caz au știut pe cine au g sit.

ă ăă ă

ă ăă ă

ă ă ă ă

ăă ă

ă ăă

ă ă ăă

ă ă ăă

ă

ă ă ă ăă ă

ă ăă

ăă

ă ă ăă ă ă ă

ă ăă ă

ăă ă

ă ă ăă ă ă

ă ăă ă ă

ăă

ă ă ă ăă ă

ăă ă

ă ăă ă ăă ă

ă ă ă ă ă ăă

ăă

Ioan 18: 33-37„Pilat a intrat iar și în odaia de

judecat , a chemat pe Isus și I-a zis:„Ești Tu Împ ratul iudeilor? Isus i-ar spuns... „Împ r !ia Mea nu este dinlumea aceasta ...Dac ar fi Împ ra!iaMea din lumea aceasta, slujitorii meis-ar fi luptat ca s nu fiu dat în mâinileiudeilor; dar acum, Împ r !ia mea nueste de aici”. „Atunci un Împ rat totești!” I-a zis Pilat. „Da”, a r spunsIsus. „Eu sunt Împ rat. Eu pentruaceasta M-am n scut și am venit înlume, ca s m rturisesc despre adev r.Oricine este din adev r ascult glasulMeu.”

Acesta este unul din pasajeleScripturii în care Isus se prezint peSine, și care ne poate ajuta sîn!elegem ce fel de Împ rat au g sitmagii, ca s știm ce fel de Împ ratc ut m și noi. Din ceea ce spune Isusreiese faptul c El nu a venit în lumeaaceasta ca s fie împ ratul iudeilor și

nici al unei alte împ r !ii. Dac acestaar fi fost scopul, Isus ar fi putut ajungeușor împ rat în momentul în carechiar diavolul I-a propus s -I ofere nu

ăă

ăă ă ă

ă ă

ăă ă

ăă

ăă

ă ă ăă ă

ăă

ă ăă ă

ă ăă

ă ă

ă ă ă

ăă

doar o împ r !ie, ci toate împ r !iilep mântului (Matei 4:8-9). Înstrebuie s ne imagin m cum ar fiar tat o împ r !ie condus de Isus darcare la rândul Lui s fie subordonatdiavolului.Ar fi ar tat altfel P mântulde cum arat acum, când cel r u s-aautoproclamat St pânitorul acesteilumi? Pe p mântul nostru se fur , seînșeal , se comit crime, p mântulnostru este plin de egoism, de ur , demândrie, de neadev r. Ar fi putut Isuscare a spus c El a venit sm rturiseasc despre adev r sguverneze acest p mânt dup reguilecelui r u? Isus a spus: „Eu n-am nimicîn lumea aceasta, iar st pânitorulacestei lumi n-are nimic din Mine.”Împ r !ia lui Isus nu este deci dinaceast lume.

Când Pilat a scris pe cruce - „Isusnazarineanul, Împ ratul Iudeilor”,iudeiii au zis: „Scrie c El a zis c esteîmp ratul iudeilor”, îns Isusniciodat n-a declarat despre Sine car fi Împ ratul vreunei împ r !iip mântești. El a spus c Împ r !ia Luinu este din aceast lume. La începutullucr rii Sale, Isus a spus c a sositÎmp r !ia, dar prin asta nu a spus c vatransforma acest p mânt, așa cum else g sește acum într-o împ r !ie a Sa.Cu durere trebuie s spunem tuturorcelor care așteapt ca pe acest p mântmânjit de p cat s curg lapte și mieresau s fie instaurat o pace f r sfârșit,c lucrul acesta nu se va întâmplaniciodat . Când Isus a spus c a sositÎmp r !ia, El a vorbit de o împ r !iepe care a adus-o cu Sine, nu de una pecare a g sit-o aici. Și lucrul acesta estetotal diferit.

Isus a numit împ r !ia Sa,Împ r !ia cerurilor, și aceasta nu maiare nimic în comun cu împ r !iaacestei lumi. Principiile dup care seguverneaz sunt altele, caracterul

ă ă ă ăă ă

ă ăă ă ă ă

ăă ă

ă ăă

ă ăă ă

ăă

ă ăă ă ă ă

ă ăă

ă

ă ăă

ăă ă

ă ăă ă

ă ă ăă ă ă ă

ăă ăă ă ă

ăă ă ă

ăă ă

ă ă ăă ă ă ă

ăă ă

ă ă ă ă

ă

ă ăă ă

ă ăă

ă

>>> continuare pagina 5în

„Degeaba tii să citeşti dacă nu ai citit niciodată Biblia!”ş

Popescu Cornel

„Iată… Eu stau la uşă şi bat.

Dacă aude cineva glasul Meu şi

deschide uşa, voi intra la el, voi

cu el, şi el cu Mine”cina

Unde este Împãratulde curând nãscut?

Da, dragul meu cititor, Dumnezeu există şipoate face minuni, dar numai acele minuni pecare ni le putem imagina şi pe care îndrăznim săle cerem. Rugăciunea, unul dintre cele maipreţioase daruri pe care Dumnezeu a putut să lefacă omenirii căzute, această comunicareintimă cu Dumnezeu – rugăciunea – ascunde înea o putere care nu poate fi descrisă în cuvinte.

(…)

Înainte de încheiere am să-ţi mai scriu,dragă cititorule, despre faptul că Dumnezeueste atent la detalii, că aceste detalii, puse unullângă altul, creează o imagine de ansamblureală şi uimitoare despre Dumnezeul în carecred şi că răspunsul la rugăciunile „mici” nusunt altceva decât încurajări să cerem lucrurimari.

Spiritual

5

fiin!elor care o populeaz difer de alcelor de pe p mânt. Totul e diferit.Cândva aceast Împ r !ie a cuprins șiP mântul, dar de la c derea omului înp cat cele dou împ r !ii difercomplet. Când Dumnezeu a creatP mântul, acesta era ca o gr dinfrumoas și era parte din Împ r !ia luiDumnezeu, o parte pe care Dumnezeuo d duse omului. Când omul a alesneascultarea de Dumnezeu, atuncilucrurile s-au schimbat definitiv.

În Geneza 3:24 scrie: „Astfel aizgonit El (Dumnezeu) pe Adam; și lar s ritul gr dinii Edenului a pus nișteheruvimi, care s învârteasc o sabieînv p iat , care s p zeasc drumulcare duce la pomul vie!ii”. Aici s-audesp r!it cele dou împ r !ii. Unadintre împ r !ii avea s fie plin dedurere și moarte, iar în cealalt avea sse g seasc permanent sursad t toare de via! . Dumnezeu a datafar pe om din împ r !ia Sa pentru cmai înainte, prin neascultare, omul I-aspus de fapt lui Dumnezeu: „eu mi-amales alt st pân; Te rog frumos fiecarecu treaba lui”. Și Dumnezeu a plecatluând cu Sine via!a veșnic pe careomul nu a pre!uit-o și pe care mul!i șiast zi, o sacrific bucuros pe pl cerilede o clip ale acestei lumi.

De ce a venit totuși Isus înaceast lume? El a venit pentru copiiS i care, s tui de aceast lume, îșidoresc o lume mai bun , o lume încare Împ rat s fie Isus. Pentru unii,via!a pe p mântul acesta poate p reaun rai, în realitate îns ea este ca otemni! , care, f r interven!ia lui Isus,macin ușor via!a celor pe care-ig zduiește. În Isaia 61: 1-3 se spune:„C ci Domnul M-a uns s aduc veștibune celor nenoroci!i: El M-a trimiss vindec pe cei cu inima zdrobit , svestesc robilor slobozenia, și prinșilorde r zboi izb virea; s vestesc un ande îndurare, și o zi de r zbunare aDumnezeului nostru; s mângâi peto!i cei întrista!i.”

Orice om de pe acest p mânt f rperspectiva eliber rii, a vie!ii viitoare,a Împ r !iei cerurilor, oricât de libers-ar sim!i este un prizonier care s-aobișnuit cu ceea ce ofer temni!a,c utând s stoarc orice aparen! debine, ne!inând cont c dincolo de

ă ăăă ă ă

ă ăă ă ă ă ă

ă ă ăă ă ă

ă

ă ă ăă ă

ă ă ă ă ă ă

ă ă ă ăă ă ă ă

ă ăă ă

ă ă ăă ă ă ă

ă

ă

ă ă ăă

ăă ă ă

ăă ăă ă

ăă ă ăă

ăă ă

ă ă ă

ă ă ăă

ă

ă ă ăă

ă ă

ăă ă ă ă

ă

lumea noastr este o Împ r !ie al c reiÎmp rat a coborât cândva ca un pruncîntr-o iesle și curând se va întoarce caÎmp ratul Împ ra!ilor. Aceastm rea! eliberare ofer celui care afost prizonierul bolii perspectiva uneivindec ri veșnice, celui permanenttulburat o pace f r sfârșit, celui care aîn!eles c orice bucurie pe acestp mânt dureaz pu!in sau este scump

pl tit pespectiva unei bucurii curateși de durat , iar nou tuturor, fiin!emuritoare perspectiva unei vie!i f rsfârșit. Pentru aceasta a coborât Isusîn lumea noastr și aceasta a fostÎmp r !ia peste care El S-a numitÎmp rat.

În prima sa epistol , apostolulPetru amintește celui credinciosfaptul c Isus a venit din ceruri ca sofere oamenilor o „moștenirenestric cioas ... care nu se poateveșteji, p strat în ceruri pentru voi”(1Pt.1:4). Petru de fapt în tot capitolul1, face o compara!ie între lucrurilecare apar!in acestei lumi, lucruritrec toare, și cele care apar!inÎmp r !iei lui Isus, lucruri veșnice.Lucrurile trec toare:

1.Aur, argint - „c ci ști!i c nu culucruri pieritoare, cu argint sau cuaur,a!i fost r scump ra!i” (1Pt.1:18).Lucrurile materiale care nu sunt releîn natura lor dar apreciate exageratajung s înrobeasc sufletul.

2.Felul deșert de vie!uire -(1Pt.1:18). Poftele trupului carene!inute sub control distrug s n tateași duc la instabilitate emo!ional șirela!ional .

3.Slava - „toat slava este... cafloarea ierbii” (1Pt.1:24). Mul!ioameni au experimentat poate, iarmajoritatea dintre noi am în!eles dinexperien!ele altora, cât de scurt estedrumul de la succes la eșec, de la

ă ă ă ăă

ă ă ăă ă ă

ăă ă

ăă ă

ă ăă ă

ă ă

ăă ăă

ă

ă ă

ă ăă ă

ăă ă

ăă ă

ă ă

ă ă

ă ăă

ăă

>>> continuare pagina 4din

în l!are la c dere.4.Via!a - „orice f ptur este ca

iarba” (1Pt.1:24). Scurtimea vie!iieste general recunoscut . Vorbimdespre via! ca despre un vis, osuflare, un abur. Parc nici n-a începutbine și trebuie s se încheie. Setermin atunci când sim!i c ai mai fiavut atâtea de f cut.

Petru vorbește îns și delucrurile care sunt veșnice și pe careIsus a venit s le aduc celor care Îlcaut precum magii:

1. Cuvântul lui Dumnezeu -„Cuvântul lui Dumnezeu, care esteviu și r mâne în veac” (1Pt.1:23).Cuvântul lui Dumnezeu va fi mereuactual. El poate fi neglijat, contestat,aruncat, poate s fie mai moale, maisuav sau uneori mai t ietor, darCuvântul lui Dumnezeu nu va finiciodat învechit.

2. Sângele lui Isus - „a!i fostr scump ra!i cu sângele scump al luiHristos”. (1Pt.1:19) F r jertfaDomnului Hristos nu poate fi salvare,f r credin!a în moartea Lui pe crucenu poate fi mântuire.

3. Bucuria - „v bucura!i cu obucurie negr it și str lucit ”(1Pt.1:8). Despre aceast bucurievorbeau îngerii p storilor pe dealurileBetleemului, o bucurie care cuprindeîntreaga fiin! , o bucurie curat șipeste care nu trece nici un nor.

4. Mântuirea - „mântuireasufletelor voastre... !inta c ut rilorst ruitoare” (1Pt.1:9). Mântuireaînseamn acea eliberare de sub robiap catului, a neputin!ei și a condi!ieitrec toare. Este darul pe care, venindîn lumea noastr , Isus l-a adusp mântenilor.

Poate c te preg tești s mergi lacolindat, sau s primești colind tori,asigur -te dac ești însufle!it debucuria g sirii Marelui Împ rat. Veiputea atunci s cân!i despre ceea ce aiexperimentat și vei influen!a și pe al!iicu mesajul t u. Te-ai gândit poate soferi daruri sau vei avea bucuria sprimești, gândește-te îns c cel maipre!ios dar deja -ai primit. Isus !i S-ad ruit și odat cu El î!i ofer veșnicia.

ă ăă ă

ăă

ăă

ă ăă

ă

ă ăă

ă

ăă

ă

ă ăă ă

ă ă

ăă ă ă ă

ăă

ă ă

ă ăă

ăă

ăă

ăă ă ă

ă ăă ă

ă ăă

ă ăă

ă ă

ă ă ăL

-sfârșit-

MeditatDe

6

Era odată un om care nu credea în Dumnezeu şinu ezita să spună şi altora ce simţea el în legătură cureligia şi sărbătorile creştine, cum ar fi Crăciunul.Soţia lui, totuşi, credea, şi ea şi-a crescut copiii săaibă, de asemeni, credinţă în Dumnezeu şi în Isus,în ciuda comentari i lor lui negative şiîmpotrivitoare.

Într-un Ajun al Crăciunului încărcat dezăpadă, soţia lui şi-a luat copiii la un serviciucreştin în satul în care locuiau. L-a invitat şi pe el,dar a refuzat: „Povestea asta n-are nici un sens!” aspus el. „De ce Dumnezeu s-ar fi smerit atât pe Sineca să vină pe Pământ ca şi om? Este ridicol!”

Aşa că ea şi copiii au plecat şi el a rămas acasă.Puţin mai târziu, vântul a început să bată mai

tare şi zăpada a început să fie viscolită. În timp cebărbatul se uita afară pe fereastră, totce vedea era o furtună de zăpadă. S-aaşezat să se relaxeze înainte de aaprinde focul pentru noapte. Atunci aauzit un pocnet puternic. Ceva a lovitfereastra. Apoi încă un pocnet. S-auitat afară, dar nu a putut să vadă maimult de câteva urme de picior. Cândvântul s-a liniştit puţin, el s-a aventuratafară să vadă ce a putut lovit fereastra.În câmpul de lângă casa lui el a văzutun stol de gâşte sălbatice.

Se părea că ele zburau spre sudpentru perioada de iarnă când au fostprinse de viscol şi nu au mai pututînainta. Ele s-au pierdut şi au eşuat laferma lui, fără mâncare şi adăpost. Ele tocmai îşimişcau aripile şi zburau în jurul terenului încercuri mici, orbite şi fără nici un scop. Câteva dinele se pare că s-au izbit de geam.

Bărbatul a simţit milă pentru gâşte şi a vrut să leajute. „Ferma ar fi un loc grozav pentru ele săstea”, s-a gândit el. „Este călduroasă şi sigură; cusiguranţă ele ar putea să-şi petreacă noaptea aici şisă aştepte sfârşitul furtunii.”

Aşa că el a mers până la fermă şi a deschis larguşile, apoi se uita şi aştepta, sperând că ele vorobserva ferma deschisă şi vor intra. Dar gâşteledoar dădeau din aripi învârtindu-se fără nici unscop şi se părea că nu au observat ferma şi nici că şi-au dat seama ce ar însemna ea pentru ele.

Bărbatul a încercat să le atragă atenţia, dar se

părea că a reuşit doar să le sperie şi ele s-au mutatmai departe. El a intrat în casă şi a ieşit apoi cu cevapâine, a rupt-o şi a făcut o dâră de firimituri care săle conducă spre fermă. Dar ele tot nu au înţeles.Acum el a început să fie frustrat. S-a dus în spatelelor şi a încercat să le fugărească spre fermă, dar eleau devenit mai speriate şi s-au răspândit în toatedirecţiile, numai spre fermă nu. Nimic din ce afăcut nu le-a determinat pe gâşte să intre în fermăunde le-ar fi fost cald şi ar fi fost în siguranţă. „Dece nu mă urmează?!” a exclamat bărbatul. „Nu potsă vadă că acesta este singurul loc unde ele ar puteasupravieţui furtunii?” El s-a gândit un moment şi arealizat că ele pur şi simplu nu vor urma un om.„Doar dacă aş fi gânsac, aş putea să le salvez”, aspus el tare.

Atunci i-a venit ideea. A intrat înfermă, a scos una din propriile lui gâşteşi a purtat-o în braţele sale până a ajunsîn spatele stolului de gâşte sălbatice.Apoi i-a dat drumul. Gâsca lui a zburatprintre celelalte direct în fermă şi, unacâte una, celelalte gâşte au urmat-ospre acel loc sigur.

Bărbatul a rămas tăcut pentru unmoment în timp ce cuvintele pe care le-a spus cu câteva minute mai devreme i-au revenit în minte: „Doar dacă aş figânsac, atunci le-aş putea salva!” Apois-a gândit la ceea ce i-a spus soţiei maidevreme: „De ce Dumnezeu s-ar fismerit atât pe Sine ca să vină pe

Pământ şi sa trăiască om? E ridicol!”Dintr-o dată, totul a avut sens.Aceasta e ceea ce

a făcut Dumnezeu. Noi am fost ca şi gâştele – orbi,pierduţi, distruşi. Dumnezeu L-a lăsat pe Fiul Săusă devină ca noi pentru ca să ne arate calea şi să nesalveze. „Aceasta este adevărata însemnătate anașterii lui Hristos”, şi-a dat el seama.

În timp ce viscolul se potolea, sufletul lui adevenit liniştit şi medita la acest minunat gând.

Ani de îndoială şi necredinţă au dispărut ca şifurtuna trecătoare s-a plecat pe genunchi înzăpadă şi a rostit prima rugăciune din viaţa lui:„Mulţumesc, Doamne, că ai luat chip de om şi aivenit să mă scoţi din furtună!”

-sfârșit-

De ce S-a născut Hristos?



7

Sfaturi UTILEPRACTICE

Dr. DANIELA ROBU, –Medic rezident –

Director – ,

MPH

DepartamentulASEFConferinţa Oltenia &

Medicină de Familie,Sănătate şi Temperanţă

Lect. Univ. dr.– medic primar neurolog

Sorin S ndulacheă

"Frica Domnului este începutul în!elepciunii; to!icei ce o p zesc au o minte s n toas , și slava Lui

!ine în veci." ( )ă ă ă ă

Ps.111:10

Zilele de toamn sunt mai lungi anul acesta, iar zilelede iarn , din câte se preconizeaz , vor fi la fel de generoasecu prezen!a, așa încât vom avea parte din plin de zile gri...

Din acest motiv, am vrut s schimb m pu!in traiectoriac l toriei noastre și s afl m câte ceva despre un organesen!ial existen!ei omului ca fiin! ra!ional , activ șiemo!ional , în ciuda oric ror obstacole, și anume: creierul.

Iat mai jos câteva informa!ii fascinante culese:Deși nu încape în obiectivul nostru s desf șuram

procesul anatomic, e bine s re!inem c structura creieruluieste format din trei p r i:

anterior - controleaz toate gândurile, sim urile,mi carea, func iile, emo iile i foamea

mediu - controleaz reflexele auditive i vizuale,precum i con tientizarea

posterior - controleaz coordonarea i analizasim urilor

Are dou emisfere - cea stâng pentru gândurianalitice, iar cea dreapt pentru gânduri creative.

Dac creierul ar fi un hard disk, acesta ar con ine 4terabytes de informa ii.

Pe lâng informa!ii, creierul administreaz un întregcomplex de activit !i interne și externe (activitateaneuronilor în serviciul tuturor organelor și al sim!urilor,analiza informa!iilor și r spunsul la acestea), fie eleautomate, programate, sau auto-impuse (cum ar fideșteptarea la o anumit or ).

De men!ionat c procesul de gândire al creierului estemai rapid decât însuși... gândul... un exemplu ar fi acela alreac!iei rapide a corpului atunci când ne împiedic m… înmai pu!in de o secund corpul reușește s se redreseze, decicreierul, în mai pu!in de o secund interpreteaz toatemodific rile tridimensionale ale echilibrului și reușește sidentifice organele care ar putea interveni în refacereaacestui echilibru postural, trimi!ându-le și semnalelepentru mișc rile necesare. Abia dup ce ne-am reglatechilibrul ne dezmeticim și ne d m seama c ne-amîmpiedicat și era s c dem.

Mecanismele sunt foarte complexe, undeva în urecheaintern se afl organele responsabile de echilibru, cel pu!inal capului, dar la nivel cerebral exist organe nervoasespecializate în me!inerea echilibrului întregului corp. Dacaam vrea s înv ! m tehnici de c dere pe care s le aplic mconștient, ar trebui s citim tratate întregi pentru a în!elegefunc!ia echilibrului... cu toate acestea, creierul descoper și

ăă ă

ă ăă ă ă ă

ă ă ăă ă

ăă ă

ă ăă ă

ă

ă

ă

ă ăă

ă

ă ăă

ă

ă ăă

ăă ă

ă ăă ă

ă ăă ă

ă ă

ă ăă

ă ă ă ă ă ăă

ă

Creierul și func"iile lui

ţţ

ţ ţ

ţ

ţţ

ş ş

ş

ş ş

ş

ac!ioneaz automat, în mai pu!in de o secund , pentrurestabilirea acestuia. Cum este posibil? Se pare c viteza cucare circul informa!iile între sinapsele neuronale estefoarte mare, de peste 270km/h.

Este excep!ional cum mecanisme biofizice șibiochimice pot atinge o astfel de performan! !

În urma tuturor activit !ilor pe care le intreprindemziua, raportat la odihna din timpul nop!ii, am tinde scredem ca cea mai mare parte a activit !ii creierului seproduce ziua.

Cu cât creierul nostru reușește s acumuleze si sproceseze mai mult informa!ie, cu atât are mai multnevoie de a amortiza excesele. Pe acestea le prelucreaz șile inhib sau poten!eaz ori elibereaz sub form de vise.

De aceea diminea!a, dac ne gândim la ce am visat,putem deduce unde sunt punctele de tensiune dinsubconștient, puncte ce ne pot afecta via!a, având putereade a le estompa și în mod conștient.

Prin studii electrice si nu numai, cercet torii au sesizatc noaptea creierul este mult mai activ decât ziua.

Oamenii de știin! nu au putut explica certmecanismele care stau în spatele acestui rezultat uimitor,îns ei cred c activitatea intens cerebral din timpulsomnului se datoreaz tuturor proceselor reparatorii, atât lanivel celular si energetic, cât și ca ansamblu func!ional, castructurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi preaputernici sau marcan!i, deci practic are loc o reechilibrareatât fizic , dar și psihic , emo!ional , comportamental .

Mai bine de o sut de ani s-a considerat c neuronii(celule adaptate la recep!ionarea și transmitereainforma!iei), nu se regeneraz . Ulterior, prin studii recente,s-a ajuns la concluzia c marea majoritate a neuronilorcresc si se dezvolt pân în jurul vârstei de 7 ani, de aceeacopilul mic trebuie s aib tot felul de activita!i care s îipun la treab , atât capacit !ile intelectuale, cât și motrice(dans, pian, alte sporturi ce necesit o coordonare maiintens , nu doar alergare).

Ulterior alte studii au scos în eviden! c unii neuronise regenereaz chiar la 2 s pt mâni. Acest fapt s-a aflat înîncercarea de a explica func!ia olfactiv (mirosul). Laanumite mirosuri foarte puternice sau care con!in noxetoxice, neuronii olfactivi, o bun parte din ei, mor.

La câteva astfel de întâmpl ri, dac nu s-ar regenera, artrebui s fie distruși to!i și noi s r mânem f r miros. Însacest lucru nu se întampl , pentru c la dou s pt mânineuronii olfactivi se regenereaz , men!inându-ne func!iaolfactiv în bune condi!ii.

Totodat al!i neuroni din creier se regenereaz , uniiîns cu o rat foarte lent , de exemplu de 30 de ani. Astfel,

ă ăă

ă

ăă

ăă

ă ăă ă

ăă ă ă ă

ă

ăă

ă

ă ă ă ăă

ă ă ă ăă ă

ăă

ă ăă ă ă

ă ă ăă

ăă ă

ă ă ăă

ăă ă

ă ă ă ă ă ăă ă ă ă ă

ăă

ă ăă ă ă

Mica enciclopedie de sănătate - E bine să stim

Articol semnat deAsistent

Mârzac Diana - MariaDirector Fundaţia Alinare

Creierul uman (I)

8

Sfaturi UTILEPRACTICE

>>> continuare pagina 7din

dac moartea unui astfel de neuron s-a produs la 40 de ani,teoretic regenerarea lui ar trebui s fie finalizat undeva la70 de ani, îns la aceast din urm vârst este mai pu!inprobabil datorit proceselor de senescen! (îmb trânire)care intervin.

Deși el reprezint centrul de percep!ie și interpretare adurerii, totuși materia nervoas propriu-zis nu prezintreceptori pentru durere. V gândi!i probabil: atunci cum nedoare capul? Sau de ce apar la un moment dat acele dureriinsuportabile când exist o tumor cerebral care crește șiapas pe materia nervoas ? Aceste dureri apar!in!esuturilor adiacente materiei nervoase, ele fiind inclusivde natur vascular (când crește tensiunea intracranian nedoare capul).

Deși reprezint doar 2% din greutatea corpului,creierul are nevoie de 15% din cantitatea total de sânge șide 20% din cantitatea de oxigen pentru a func!iona, precumși de o mare cantitate de glucoz pentru a-și desf uraprocesele.

Creierul are vase de sânge de aproximativ 100.000 demile - aprox. 160.934 km. (suficient pentru a str bateP mântul de patru ori) i 100 de miliarde de neuroni (acestecelule sunt cunoscute ca materia cenu ie ce proceseazinforma iile).

Înv area unei a doua limbi înainte de vârsta de 5 aniproduce schimb ri în modul în care creierul se va dezvoltamai târziu în via . Creierul unui astfel de copil este capabil

ăă ă

ă ă ă ăă ă ă

ăă ă ă

ă

ă ă ăă ă

ă ă ă

ăă

ă ăș

ăă

ă

ăăă

ş

ş

ţţ

ţ

s produc materie cenu ie mai dens la maturitate.Ceea ce m nânci afecteaz creierul. Un studiu realizat

pe un milion de studen i din New York a relevat faptul coamenii care au mâncat o mas f r conservan i saucoloran i artificiali au ob inut un scor cu 14% mai mare latestarea coeficientului de inteligen (IQ). Un alt studiu arelevat faptul c oamenii care au mâncat fructe de mare celpu in o dat pe s pt mân au manifestat o probabilitate de30% mai mic de a suferi de demen .

B rba ii proceseaz informa iile în principal cuajutorul emisferei stângi a creierului. Pe de alt parte,femeile au tendinta de a utiliza ambele emisfere în acela itimp. Femeile sunt mult mai emo ionale, deoarece acesteaau un sistem limbic mai mare, sistem care reglementeazemo iile. Cu toate acestea, b rba!ii au lobul parietal inferiormai mare, zon care controleaz capacitatea de analizmatematic .

Exist un mit cum c noi ne-am folosi în jur de 7% dincreier și doar Einstein a folosit 10%. Cercet torii au ajunsîns la concluzia ca în orice moment tot creierul nostru are oactivtate mai mult sau mai pu!in intens , îns cel pu!in oactivitate de baz , care s -i men!in tonusul. Practic nuexist zon inactiv din creier și dup rezultatelecercet torilor ne folosim mai mult din materia nervoas ,practic fiecare arie intr în activare intens

ii.

ă ă ăă ă

ăă ă ă

ăă

ă ă ă ăă ă

ă ăă

ăă

ă ă ăă

ă ăă

ăă ă

ă ă ăă ă ă ăă ă

ă ă în anumitesitua#

ş

ş

ţţ

ţ ţţ

ţţ

ţ ţ

ţ

ţ

-va urma-


...::: :::... ...::: :::... ...::: :::...Spiritual Spiritual Spiritual ...::: :::... ...::: :::...Spiritual Spiritual

...::: :::...ţa aşa cum esteVia ...::: :::... ...::: :::...Viaţa a Viaţa aşa cum este şa cum este


...::: Editorial :::... ...::: Editorial :::... ...::: Editorial :::... ...::: Editorial :::... ...::: Editorial :::...

...::: :::... ...::: :::... ...::: :::...Anunţuri de la cititori de la cititori de la cititoriAnunţuri Anunţuri

Oniţa Halunga

Anonimă

Calcea Romelia Elena – Întorsura Buzăului (Covasna)

nsilier juridic Georgeta-Mihaela Sima - Fundaţia Serafim - Consiliere juridică gratuită

Nota redacţiei: Responsabilitatea corectitudinii informaţiilor din anunţuri, aparţine în totalitate autorilor!

Există în România CNR (Cercul Naţional de Rugăciune). Seară de seară, peste 250 de persoane se roagă la ora 22. Dacăai vreo cauză pentru care merită să ne rugăm ş şti să te alături, contactează CNR. Poţi primi zilnic ubiectul derugăciune

Angajez menajeră cu carte de muncă, fără vicii şi fără obligaţii. Ofer locuinţă.

Mă numesc Adriana, am handicap gr. I şi am nevoie de un cărucior automat, electric, să mă pot deplasa singură. Dacă arecineva să-mi doneze un cărucior să mă sune la .

ţia mea are ulcer varicos şi necesită o operaţie urgentă. Operaţia costă mult. Cei care pot ajuta o pot face trimiţând banila adresa:

Doresc să găsesc un loc de muncă, ca muncitor necalificat. Cei care mă pot ajuta îi rog să sune la

Dragi cititori, intraţi pe forumul traforaj.ro sau pe Viorel Geană pentru a vedea lucrări minunate. Dacă doriţilaţii despre traforaj mă puteţi contacta la

Vând cărucior electric stare foarte bună.

Rog dacă poate cineva să mă ajute cu un elevator (mini-macara), menit de a ridica persoana cu handicap de pe pat pecărucior. .

Vă mulţumesc.

Vând Ford Mondeo, îl poate conduce orice persoană cu handicap locomotor şi este omologată şi înscrisă în România.Aregeamuri, oglinzi şi încălzire electrice,ABS, este super dotată. ITP2012. Preţ negociabil. Tel.

Doresc să ajut pe oameni să cunoască Biblia, pentru o viaţă mai bună şi pentru viaţa veşnică. Cei interesaţi mă pot suna laş

Am 68 de ani, handicap uşor, mă deplasez singur, am maşină BMW, am permis, casă mare cu tot ce trebuie. Vreau săangajez o doamnă pentru menaj, în vârstă de 45-60 de ani, internă, pe termen lung. Îi ofer toate condiţiile de trai, plus salariunegociabil. Poate avea şi un copil minor, însă prefer doamnă fără obligaţii.

Dacă de revistă are vreo cunoştinţă sau vreo vecină care doreşte această ofertă să sune şi îi mulţumesc. Fix(după ora 20) şi mobil .

Am un handicap gr. I, mă deplasez greu şi aş avea nevoie de un scuter electric pe 3 roţi. Menţionez că am un ajutor deînsoţitor de 525 lei şi indemnizaţia de 290. Cu acest venit nu-mi pot achiziţiona aşa ceva, abia dacă îmi ajung de la lună la lună,aşa că vă rog pe cei care aveţi bunăvoinţă şi suflet bun să mă ajutaţi cu unul.

Juristul Fundaţiei Serafim Georgeta-Mihaela Sima oferă consiliere juridică gratuită venind în întimpinarea persoanelor cuhandicap şi a celor care nu au posibilitatea financiară pentru rezolvarea problemelor de ordin juridic. Dorinţa noastră este de avă ajuta în adoptarea unor decizii care să se bazeze pe o informaţie corectă şi care să vină în sprijinul tuturor celor care necesităun sfat juridic eficient, în special al persoanelor cu handicap. Ne puteţi scrie pe adresa:

i/sau dore S.Adresa: , tel. sau

So. Pentru mai multe detalii tel.

sfaturi saure

i

un primitor

pt. doamna juristsau e-mail:

CNR – Oniţa Halunga, com. Brăhăseşti, jud. Galaţi, cod 807055

Teodorescu Maria, str. Brăneşti, nr. 227, com. Poduri, jud. Bacău

Calcea Romelia Elena Str. Ciumernic, nr. 675,loc. Sita Buzăului, jud. Covasna, cod 527155

Fundaţia SerafimMihaela Sima Str. Libertăţii, bl. 6, ap. 50, Jud. Neamţ, Loc. Roman, Cod 611015

0741-303874 0761-708276

0740-616125

0753-359909

0767-8548010767-854801

0723-392624

0760-422604

0239-641288

0741-043353

0720-154534 0760-039547

0244-345239 0748-143700

, tel. 0769-751428

[email protected]

Anonim

Adriana

Teodorescu Daniel Vasile

Anonim

Anonim

Anonim

SoareAlexe

Co

Geană Viorel – Cornu (Prahova)


9

Ridică-te>>> continuare paginadin 8

. Un mod de via!ă: Asocia!ia „Ridică-te și umblă” ...::: :::. .

Un om în cărucior a observat în fa#a unui magazin o femeie cu baston alb care plângea. Apropiindu-se de ea a întrebat-o de ce plânge. Ea i-a spus că înso#itoarea ei a lăsat-o în fa#a magazinului și a plecat, aruncându-i peste umăr ultimile cuvinteprin care a asigurat-o că nu se mai întoarce s-o ducă înapoi, acasă. Femeia oarbă plângea și pentru faptul că nu va mai puteasă facă pia#a, întrucât era departe de casa ei, iar fără înso#itor era imposibil. Atunci bărbatul i-a propus că el ar putea să oducă acasă cu condi#ia să-l împingă în direc#ia locului în care se afla casa ei, dirijând-o cu pricepere pe unde s-o ia. Ea a fostde acord, iar bucuria rezolvării acelei situa#ii a făcut-o să spere că va ajunge din nou acasă. Dar perspectiva sumbră de a nuse mai aproviziona a stârnit din nou un val de lacrimi, tocmai când se apropia de casă. Atunci el i-a făcut a doua propunere:când ea ar fi dorit să meargă la cumpărături, el ar aștepta-o în fa#a casei ei și ar conduce-o acolo unde ar fi dorit. Fa#a ei seînsori de bucurie și spuse un ”da” plin de speran#ă. Dar și ea l-a sigurat că îi va împlini și lui nevoia de a ajunge acolo unde arfi vrut. Și a început o prietenie cu mult folos.

După un timp în care cei doi își împleteau abilită#ile, ajutându-se unul pe altul, ea i-a mărturisit că se descurca greucu gătitul, întrucât înso#itoarea care a părăsit-o făcea ea totul. Atunci, cu multă re#inere, dar cu demnitate și teamă, i-a propussă o ajute din când în când să-i prepare o mâncare gustoasă, căci era priceput în arta culinară. Bucuria ei era de nedescris.Prietenia lor era tot mai strânsă și scăldată în recunoștin#ă reciprocă. Într-o zi, el i-a spus că a avut un vis, dar că îi este greusă-l spună. Ea a insistat să-l relateze. Cu un tremur în voce el i-a spus că a visat că se căsătorise cu ea. Femeia s-a îmbujoratde plăcere și a început să plângă. El continuă să relateze visul spunând că în momentul în care ea a ajuns la altar, împingându-l în fa#a preotului și atunci când fiecare a spus ”da”, deodată ea a strigat că vede, dar că și el s-a ridicat din cărucior mergândfără sprijin. ”E doar un vis” a spus el. ”Care trebuie împlinit”, a continuat ea. Și a fost o nuntă frumoasă. Dragostea lor le-aadus ochi să vadă și putere să meargă.

După ce am descoperit viziunea asocia!iei ”Ridică-te și umblă” în ocaziile trecute, vom parcurge în mod necesar untraseu practic de misiune pe care nu doar il propunem să fie aplicat, ci se va impune cu putere din trei motive:

a. o ini!iativă spre binele altora revigorează pe destinatarul proiectului cât și pe cel care o ini!iazăb. ac!iunea de a oferi un bine necondi!ionat dă sens de via!ă și rost celui care promovează acest stil de via!ăc. doar prin dăruire se poate descoperi dragostea, singura capabilă să aducă împlinire totală și veșnică, singurul

combustibil de suflet care determină și între!ine eternitatea vie!ii

Acest proiect are scopul formării unei familii unite prin suferin!ă, părtășie, activită!i comune, dragoste și credin!ă,pentru ca în acest cadru să învă!ăm să fim de folos unii altora pe un registru sufletesc cât mai bogat. Spunea cineva în modinspirat așa: ”în fiecare zi când mă trezesc îmi spun că atâta timp cât soarele este pe cer, iar mintea îmi este limpede, am datoriafa!ă de mine în primul rând să trăiesc fiecare secundă, să realizez tot ce-mi propun, să iubesc, să învă!, să ajut și, cel maiimportant, să fiu om egal cu to!i ceilal!i, dar unic în felul meu.”

Asocia!ia ”Ridică-te și umblă” își va afirma cu strigăt valorile ei. Valoarea egalită!ii, valoarea demnită!ii umane, înciuda dizabilită!ilor, valoarea respectului, valoarea prieteniei garantate, valoarea sprijinului necondi!ionat, valorile spiritualeale credin!ei, iubirii și a faptelor pline de bunătate.

Fără principii clare și respectate se năruie orice familie. De aceea, din inima acestui organism creat pentru o via!ă degrup fericită, vor izvorî eforturi îndreptate spre o societate care năruie valorile existen!ei și pe care o cheamă la refacerea aceleiatitudini de frumuse!e morală și demnitate.

Asocia!ia, prin oamenii cu dizabilită!i, alături de voluntarii ei, vor căuta să-i apropie pe oamenii valizi de conduitacorectă și nobilă fa!ă de cei care au dezavantajul de a nu fi asemenea lor în capacită!i fizice, dar boga!i în cele psihice șisufletești în urma depășirii limitelor.

Oamenii cu dizabilită!i din asocia!ia care își declară speran!ă prin numele ei, vor căuta să slujească pe orice om princapacită!ile lor șlefuite de suferin!ă și luptă cu handicapul. Ei vor face o infuzie de sensibilitate și talent exprimate în darurilepe care Creatorul le-a dat cu generozitate. Din experien!a suferin!ei lor ei vor aduce vestea vindecării de depresie și de lipsă desens.A-l ridica pe altul este satisfac!ia deplină, dar și etalonul pentru cel mai bun lucru care se poate face pe pământ.

Asocia!ia își propune, ca apogeu al autodepășirii limitelor, să dea glas speran!ei în Dumnezeu ca răspuns la oferta pecare Creatorul o dă fiecărui om atins de dizabilitatea păcatului, restabilind prin credin!a în El scopul pentru care a fost creat.Acela de a fi o reflectare fidelă a dragostei divine, nu doar pentru o perioadă scurtă de via!ă, ci pentru eternitate. Altfel nimeninu are sens pe pământ și nimeni nu se poate bucura de via!ă decât în măsura făgăduin!elor refacerii complete, fizice șispirituale din oferta Dumnezeului nostru bun.

Reamintind viziunea

Prioritatea nr. 1

Prioritatea nr. 2

Prioritatea nr. 3

Ridică-te și umblă... ca să ridici pe al"iiGEORGE UBA - președinte

Asocia"ia „Ridică-te și umblă”

. . . . . ...::: :::. . ..::: :::. . ..::: :::. .„Ridică-te și umblă” „Ridică-te și umblă” „Ridică-te și umblă”

Talentul

10

Talentul…(Creatia ta)

Trâmbiţa din cer răsunăDă semnalul arzătorCăci Isus va reveni,Însă ca Judecător.

Cerul parcă ne vesteşte,Când priveşti atent în zori,Nu e mult şi Domnul vine,

Ziua aceea nimeni n-o ştieCa un hoţ va reveniÎnsă doar pe neaşteptatePentru acei nepregătiţi.

De căldura aceea marePe cei răi îi va topi.

Un sfârşit se prevesteşteUn sfârşit, dar arzător

Râurile dau năvalăDuc la vale muşuroi,Frunzele rămase-n valeAu căzut parcă chiar ieri.

ăi adiePrevesteşte un sfârşitPentru om, pentru planetăIată vine negreşit.

Domnul Isus ne vesteştePrevesteşte o judecatăPentru-acest pământ truditÎl va clătina odată

Tot pământul el va ardeNe vorbeşte Cartea SfântăNe avertizează Domnul.Să ne pregătim de nuntă

Dacă tot ce ne vorbeşte

Vei scăpa tu negreşit.

De-ndoială eşti răpus,

Dacă nu te-ai pocăit!

Să ne pregătim ia seamaViaţa să ne-o dăruimLui Isus ca şi-o comoarăSă-I slujim pân la sfârşit.

El va reveni pe nori.

Cerurile ca un trosnetAtunci se vor topi

Pentru om, pentru popoareEi vor arde-n foc de tot.

,

Susurul ce-n v,

,

.

.

Dumnezeu azi prin CuvântSe va împlini, amin

Tu, care mai stai pe gânduri

Oare cum vei sta atunci

,'

Tale

ntul

Creatia

ta

...

Creatia

ta

Talentul


Talentul...

nu cunoaste

handicap!

MICUL RAI

Când Adam și Eva au gustat din fructul oprit, Dumnezeu i-a izgonit din Rai, darîn nemărginita Lui dragoste s-a gândit să le mai dea o șansă și le-a creat o lumeasemănătoare Raiului, spunându-le că au la dispozi$ie câ$iva zeci de ani pământenisă dovedească că au învă$at să trăiască în acest mic rai, respectând regulile cereștiși să fie pregăti$i pentru Marele Rai din ceruri să pășească pentru o eternitate.

Ei și-au început via$a pe pământ înmul$indu-se și trăind o via$ă fărăresponsabilită$i. Urmașii lor au început să distrugă, pu$in câte pu$in, crea$ia divinăuitând de Dumnezeu și căzând în desfrâu.

Atunci, Tatăl ceresc, vrând să le dea un semn al puterii Sale a creat un potopsalvând doar câ$iva credincioși într-o arcă împreună cu vie$uitoarele pământului.

Aceștia au început o via$ă nouă, dar care a dus tot spre păcat, spre mâhnireaDomnului, care vrând să le reamintească de ce sunt ei pe acest pământ, a distrusSodoma și Gomora, care deveniseră două mari centre ale păcatului.

Oamenii nu au $inut cont de aceste semne și au continuat să ducă o via$ă în careDumnezeu era uitat de tot mai mul$i necredincioși.

Dumnezeu vrând să ne arate totuși cât ne iubește, chiar și așa păcătoși cumsuntem, Și-a trimis Unicul Fiu ceresc pe pământ să Se nască în perioada iernii, cândtotul este purificat de pătura albă a zăpezii trimisă de Dumnezeu să acopere toatemurdăriile noastre.

Fiul lui Dumnezeu, crescând, ne-a învă$at ce este bunătatea, credin$a, iertarea,dragostea, fiind chiar El exemplu pentru noi, prin felul cum Și-a trăit via$a pe acestpământ.

Dar și această dovadă de dragoste a lui Dumnezeu pentru noi am ignorat-o,omorându-L chiar pe Cel care venise să ne salveze și să ne înve$e să găsim drumulspre Raiul etern. L-am crucificat, dar, ca un ultim semn, el a înviat primăvara de Paști,când natura revine la via$ă, când totul înverzește, când florile își deschid petalelemângâiate de razele soarelui.

În acest fel, Domnul nostru Isus, care S-a sacrificat pentru noi, ne-a arătat cănimic nu este pierdut încă și mai avem o șansă să ajungem lângă El dacă vom învă$asă trăim în acest mic rai, iubindu-L, respectându-L și având o via$ă în care să necâștigăm biletul spre Marele Rai.

-sfârșit-

Dragoș Dumitrescu - București

Talentul...

nu cunoaste

handicap!

Tale

ntul

Creatia

ta

...

Tale

ntul

Creatia

ta

...

TU NU EȘTI SINGUR

Tu nu ești singur niciodatăCă Eu veghez mereu asupra ta,Sunt umbra ta, pe mâna ta cea dreaptă,Din paza Mea, nicicând nu vei pleca.

Ridică-$i ochii înspre cer și veziTot ce-am creat e numai pentru tineȘi mun$i, cu dealuri și câmpii cu flori,Doar din iubirea Mea, doar pentru tine.

Sunt Păzitorul tău la orice pas,Și de căldura zilei, frig sau noapteCu sufletul să-$i fie plin de harȘi Tu să mă slăvești în toate.

Privește-n sus, mai sus, pe culmile credin$ei.De ce privești în jos, plin de-ntristare,Când Eu am dat, tot ce-am avut mai scumpChiar via$a Mea, pentru a ta răscumpărare!

Te vreau, copile, ești tot ce Îmi dorescO binecuvântare pe acest pământ, o mărturie,Prin tine să arăt acestei lumi,Că-n via$a ta, mă ai pe Mine.

Să fii epistolă, citită de oricineSă ară$i că Tatăl tău e Creator,Iar tu, făptura Lui cea vie.

Am gânduri mari copilul meu cu tine,Să-$i ară$i credin$a vie orișicui,Și apoi tu să-i aduci la MineSă vă iubesc cu sete de nespus.

Pot să se mute mun$ii și dealuri clătinate,Iubirea Mea nu va pleca din tineȘi legământul Meu de pace pururea,Îl voi păstra mereu, mai viu în tine.

Te-am pus ca o pecete, pe inima Mea,Căci dragostea-i mai tare ca moarteaPe unde-o fi să treci, Eu sunt cu tine,Copilul Meu să fii mereu încrezător în Mine.

Oricât de mari vin apele spre tineÎn mâna Mea, tu ești în siguran$ă.Încrede-te copilul meu deplinȘi vino să trăim mereu în pace.

Eu am venit să te salvez pe tineCu dragoste din cer, tot ce-am avut.Am investit cu drag, via$a Mea în tineCa tu cu ceea ce-ai primitSă mă slăvești deplin pe Mine.

Necazurile prin care ai trecutEu ajutor divin $i-am dat în toate,Te-am mântuit și te-am iubitDin prima zi de când tu te-ai născutȘi tot așa voi face, pân la moarte.

Un caracter plăcut e tot ce vreauCa tu să te împrietenești cu MineȘi te vei bucura de pacea Mea deplinȘi fericirea va izvorî mereu din tine.

'

Sabou Firu!a - Târgoviște

StĂ LA UȘI ȘI BATE

Peste lumile-nstelatePeste bol$i întunecateGlasul Tatălui răsbate:

S-a născut Isus.

Prin mul$imea de păcatePentru lacrime vărsate

Fiul, să mai stea nu poateȘi-a venit de sus.

Cerul a rămas departe,Lacrimile lumii, toate

Chiar de-atunci, din acea noapteEl mereu le-a plâns.

Prunc și Miel înjunghiatEl pe cruce a răbdatSă ne spele de păcat

Cât sânge a curs.

Astăzi, stă la uși și bateDar nu se deschid toate,

Și cărându-Și crucea-n spateEl plângând... S-a dus.

Ies afară-ntr-un târziuAcum drumul e pustiu

Plâng... și ce să fac nu știuȘi privesc în sus.

Doamne, ia-mi Tu inimaIesle ca să faci din ea.Iartă-mă, să pot vedea

Pe pruncul Isus.

Gheorghi!ă (în!ar - Târgoviște

CRĂCIUNUL

Când vine iarna, natura se îmbracă în alb,Este mireasa care-și așteaptă mirele drag,

Albul zăpezii simbolul purită$ii el este,Decembrie ne anun$ă o frumoasă veste.

Ultima lună din an ne spune, ne dă de veste,Că Nașterea Domnului foarte aproape este,În curând va veni Crăciunul de mul$i doritAtunci când pe lume Isus la noi a venit.

În seara aceea steaua sus pe cer a răsărit,Iar cei trei magi în căutarea Lui au pornit,

Și după ce pe părin$i și Isus au găsit,Aur, smirnă și tămâie ei i-au oferit.

Doamne ce multă bucurie pe lume este,Când ziua venirii Tale pe lume sosește,

Atunci natura îmbrăcată-n alb este curată.Și cheamă creștinii la biserică și se roagă.

Popescu NicoletaBughea de Jos (Argeș)

DECEMBRIE

Andreaş Dan - Zalău

Aşa se încheie anulCu această mare lunăÎn care aflăm cu toţii

Ştirea despre-o veste bună

Căci în ea MântuitorulPe pământ jos a venitSă ne-aducă bucurie

Noi îi zicem: Bun sosit

Dar şi ea are o cifrăDoisprezece orişicândCe-i simbolică şi marePentru întregul pământ

CĂUTARE

Călăuziţi de o lumină nevăzutăStrăbatem zi de zi drumul vieţiiDe învingem sau de am pierdutAm vrea să ţinem anii tinereţii.

Lângă noi, în suflet mereuSă ardă vie flacăra speranţei

Şi când e bine sau e greuSă râdă ochii tăi şi ai mei.

De bucurie sau de fericireSă sorb zi de zi un pahar

Înconjuraţi de căldură şi iubireSă nu o căutăm în zadar,

Credinţa sufletul să-l umpleSă ne regăsim în ceea ce căutămChiar dacă firele apar la tâmpleSă ne bucurăm, nu să regretăm.

Că viaţa e o căutarePeste care Dumnezeu e stăpân

Iar dacă adesea doareE pentru acel loc mai bun.

Călătorind spre paradisDe eşti trist sau fericit.

Dumnezeu e Cel ce a zisDe Mine eşti iubit.

Vali Fencea - Ciutelec (Bihor)

11

Talentul

Talentul...

nu cunoaste

handicap!

Când se vede că se poateOmul cel necumin

ă…Ca să se arate el.

Îăzând ca minte-ai pică

Te dispreă.

ă tu continuiSă te tot ridici la minteEl se ca ără pe tine…Fii băiete, fii cuminte.

Am văzut eu, am văzut,Spune gelozia-n pernă,Dar de lene mi-a plăcut

ă-n bernă.

Ce să vezi, aici nu-i cer

ăcat,El nu luptă viteje

ăă de-alte min

ă-i profană

ăr mintea calmăFără de zeflemiuneliDar cu gura geloziei

Am avut dulci răzbunări…

Gelozia e o fatăCare este numai ea

De e alta mai de ăMai frumoasă, în ă

Oropsire… via ă grea.

Gelozia e-o comoarăCând ărEste buna socotealăBate bine din picior.

Gelozia e-o tunicăCe se poartă de ăDar ca să tot fugii de ea

Să o faci jumi–juma.

Dă din ce aiă atunci, da socotealăGelozia va dispare

Hai sa o băgăm la oală.

ţelTe proste ţ

ţi chiar taie tot elanulDar v

ţuie

ţ

ţ ţiEa nu

ţi.

Eu îmi ap

ţeleaptţ

ţine de-adev

ţi-e fric

şte chiar în fa

şte-n vorbeŞi te ia şi de-o arip

Şi dac

Şi o arboreaz

Şi gelosul se dospeşte,El nu ştie de p

şte.

El da, este o lianŞi s-aga

ştie cŞi e rea şi şterge frun

şteapt

şi la altulC

Diaconu LiviuDumbrăveşti (Prahova)


Tale

ntul

Creatia

ta

...

Talentul...

nu cunoaste

handicap!

Tale

ntul

Creatia

ta

...

Tale

ntul

Creatia

ta

...

Talentul...

nu cunoaste

handicap!

VI S-A NĂSCUT MÂNTUITOR

Împăratul MăririiA coborât din slava cerească,Ca să îmbrace natura omenească.

A trăit pe pământ prin locuri greleȘi în mari încercări nu S-a retras din eleCăci Mărirea Lui a fost acoperită,Iar toată slava Lui a fost dovedită.

El evita strălucirea în afarăȘi nu lăsa un suflet rătăcit să piară,Și nici o frumuse$e să nu atragă-n jurul Său,Decât frumuse$ea Cuvântului lui Dumnezeu.

Mul$i îngeri au coborât pe pământDar pu$ini au fost aceia care i-au văzut,Lui Zaharia când la altar slujeaI s-a descoperit profe$ia.

Din neamul lui David în cetatea BetleemSe va naște Mesia, e marele semn,Îngerii ajutaseră pe Iosif și MariaEi știau de la început că are să Se nască Mesia.

Păstorii turmele-și păzeauDespre Mântuitorul făgăduit ei vorbeau,Și în noaptea aceea liniștită și seninăÎngerii le-au adus vestea cea bună.

Lumina a strălucit în jurul lorȘi îngerii le-au spusVi S-a născut un Mântuitor,Numele Lui va fi Hristos Domnul,Iar pentru omenire va fi Liberatorul.

Ca să-L cunoaște$i vă dăm un semn,E un Prunc în scutece-nfășatÎn iesle de vite este El culcat.

Și păstorii ziceau unii către al$iiHaidem să mergem la Betleem,Pe Iosif și Maria și Pruncul să-L vedem.

Sacrificiul Mântuitorului,Care a dat Tronul CeruluiIsus pentru omenireȘi-a dat via$a spre jertfireNoi să avem Mântuire.

Șuteu Magda

NINGE

DedicatăÎn mod deosebit lui

prietenilor de suferin!ă.Aurel Burcea

Chită AdrianaRăchitoasa (Bacău)

Ninge, este decembrie,Iarăşi a venit iarna la noi.

Noi cu drag colindătorii aşteptăm.Şi naşterea Domnului cântăm.

Că astăzi de la răsărit o Stea s-a ivit.Este steaua ce a răsărit

Când Domnul Isus S-a născut.Veniţi, veniţi cu mic cu mare

Să aducem daruri sfinţiei SaleAur, smirnă și tămâie.

Şi colinde sfinte să cântăm,Şi pe Domnul să lăudăm

Şi pe Maica sfîntă să prea mărimCă din trupu ei curat a născut

Pe al lumii Împărat

ALBĂ CA ZĂPADA

Dedicată fiicei mele Ozana Cozma

Gheordănescu MariaCobadin (Constan!a)

Are fa$a albă, ochii ca cicoarea,Păru-i se revarsă-n bucle caastanii

Trupu-i zvelt animă patruzeci de $ânciCând pornește jocul celor mai pitici.

Se apleacă caldă lângă o feti$ăCare-i supărată că păpușa ei

Nu vrea s-o asculte, nu vrea să mănânceȘi s-a murdărit pe mânu$a ei.Unul râde-n hohote, șiretul

Când educatoarea-i spune că-i ghidușAltul se dezmiardă că ar vrea să pleceDupă ce mănâncă, chiar pe derdeluș.Știe când să-i lase să se joace-n voie

Sau să îi adoarmă colo-n pătucel,Dar mai știe, doamne mândră, cu mărgele

Să-i înve$e scrisul și povești cu zmei.A$i ghicit voi, oare, cine este DoamneAlbă ca zăpada cu patruzeci de $ânci?

Este chiar Ozana, fiica mea cea scumpăȘi-i dedic eu, mama-aceste rime dulci.

ADIO

Pentru Elena Ghi!ă

Liviu ConeaLipănești (Prahova)

Adio îngeraș iubit,Rămâi de acum cu bine,

S-a stins iubirea dintre noi,Și dorul meu de tine.

Vei plânge poate mai târziu,Sau poate niciodată,

Vei regreta? Asta n-o știu,Dar multe se și iartă.

Vei plânge cum am plâns și eu,Vei plânge nu de mine,Ci pentru că s-a chinuit,

Un suflet pentru tine.

UN PLÂNS ÎN RAMA

Diaconu Liviu

Un plâns se-aude-n Rama,Plânset, bocet în ea,Plânge ah, Rahela,

Plânge menirea cea grea...

Plânge azi de necaz,Lacrimi sunt pe obraz,

Vin sa-i aduc azi un dar,Să-i şterg lacrima-n har.

Şi o apuca un dor ,De copil da pierdut,

De un blestem neştiut,De-un necaz cunoscut.

Sunt azi lacrimi în cer,Păcătoşi care pier,

Azi aud povara şi ieri,Şi aceasta-i un mare mister.

Emanuel Tu din cer,Vino azi la drumeţi ,La drumeţi însetaţi,

La părinţi neiubiţi şi la fraţi.

Vino azi de CrăciunVin cu Domnul iţi spun

Vino azi în RamaPlânge, plânge cu ea...

NINGE!

dedicată familieiBălan Cristina, Doina şi Iuliana.

Mincă Elena GabrielaAlexandria

Afară ninge necontenit,Sufletul e fericit.

Cu dantelă brodaţi pomii,Uite, ce bucuroşi sunt copii.

Iată, cerne zăpada mereuOamenii slăvesc pe Dumnezeu.

Crăciunul e iubire,Christos dăruieşte fericire.

Naşterea Lui binecuvântată,De îngeri şi oameni cântată.

Îngerii transmit bucuria,E credinţă veşnică Mesia.

ÎN(ELEPCIUNE

În mansarda Sa celestă,Unde nimeni nu-L contestă,

ARHITECTUL,Stă, gândește, desăvârsește...

Cu migală, fără fală,Nici în glumă, nici cu gumă,Construiește ample poduri

- de lumină și senin -Fără ură, fără chin,Între alfa și omega!

Nicolae Popcov - București


...::: le redac íei :::... ...::: le redac íei :::... ...::: le redac íei :::...Anunţuri ţ ţ ţAnunţuri Anunţuri


12

Anun"uriMitică

Lucu" Vasile

Dana

BologaAnișoara - Greci (Mehedin"i)

Dragii mei colegi de suferin!ă! Mă numesc Mitică și vă rog din suflet cine are să-mi doneze aparat de masaj. Amdiagnostic tetrapareză spastică. Pute!i suna la nr. . Vă mul!umesc.

Mă numesc Lucu! Vasile, jud. Satu Mare, com. Tur!, str. Uli!a Mare, nr. 290. Am un handicap gr. I și am mare, marenevoie de o pereche de orteze fixe de genunchi. Tatăl mi-a murit în urmă cu două luni, mama e grav bolnavă, iarindemniza!ia de înso!itor nu o prea primim de la Primărie. Rog din toată inima ca oricine poate să mă ajute să mă sune la

.Vă mul!umesc din suflet.

Persoană serioasă fără obliga!ii îngrijesc non-stop persoană bolnavă sau copil la domiciliul acestora. Tel .Anuntul e valabil pentruArdeal.

A plecat dintre noi, după o lungă și grea suferin!ă, Muscalu Iuliana din Strehaia. Noi, to!i prietenii tăi o să-!i ducemdorul și o să-!i sim!im lipsa.

16 noiembrie va rămâne o zi rece și tristă pentru că din acea zi, Marius Păsat, nu va mai putea răspunde la salutul celordin asocia!ia ”Ridică-te și umblă”. După o suferin!ă suportată cu optimism și răbdare, împletită cu speran!a refacerii, celcare nu știa să spună ”nu” atunci când era chemat să ajute pe cineva în nevoie, pleacă dintre noi totuși cu o pace în suflet și cudemnitatea unei vie!i a cărei influen!ă va rămâne printre noi.

Membru al asocia!iei și personalitate puternică ancorată în muncă, uneori prea multă, cu un angajament deseori cât doioameni valizi, Marius ne-a impresionat cu calmul lui, cu răbdarea și mai ales cu disponibilitatea lui fa!ă de cei din jur,măsurată prin sacrificiu. Oricând gata să parcurgă drumul de la Olteni!a la București în ocaziile întâlnirii asocia!iei, cei careerau lua!i în mașina lui pot spune despre caracterul lui rar și despre valorile lui sufletești pe care nu le po!i uita.

Alături de o mamă luptătoare și plină de dăruire, care a stat lângă patul lui de spital zi și noapte, într-o așteptare a uneievolu!ii mai bune a stării lui, putem spune că această familie ne-a vorbit și ne vorbește despre modul în care trebuie să nedăruim în dragoste autentică.

O mică delega!ie din partea asocia!iei compusă din Gina și Ciprian, Elena Pătrașcu și George Uba i-au adus un ultimomagiu vie!ii lui frumoase risipită printre noi.

Seninătatea cu care a plecat în somnul mor!ii ne dă posibilitatea de a crede că și-a făcut socotelile finale cu Cel carepoate să garanteze refacerea vie!ii dacă te agă!i prin credin!ă de El.

Ne va fi dor de el.

0747-364283

0740-779309

0784-763257

Omul care știa să se dăruiască (necrolog)

George Uba - președinte Asocia"ia ”Ridică-te și umblă”


Radio Vocea Speranţei lansează emisiunea NU ESTI SINGUR într-un nou format!

miercuri de laora 21.00 la ora 22.00

subiecte de interes

Începând cu luna octombrie 2012, emisiunea NU EŞTI SINGUR va fi de o oră în direct – în fiecare.

Se pregătesc încă de pe acum pentru fiecare ediţie în parte. În sfârşit, persoanele cudizabilităţi au posibilitatea să intre în direct exprimându-şi punctul de vedere faţă de subiectul ales!

De asemenea, în cadrul noii emisiunii „ ” vor fi invitaţi şispecialişti pe domenii de interes: sănătate – recuperare, nutriţie, legislaţie, consiliere, etc.

Un alt aspect deosebit de important este că noua emisiune NU EŞTI SINGUR îi va avea în atenţia şi peaparţinătorii persoanelor cu dizabilităţi. Şi aceştia vor avea posibilitatea să intre în direct în fiecare seară de miercuri(de la 21.00 la 22.00) să-şi spună punctul de vedere şi să se bucure de informaţiile oferite în cadrul acestei noiemisiuni.

Va fi pusă la dispoziţia tuturor ascultătorilor o adresă de mail electronic şi una de poştă clasică pentru exprimareapărerii cu privire la conţinutul emisiunii, pentru a adresa întrebări sau pentru a propune subiecte de dezbatere.

Sperăm ca noul format să aducă mai multă bucurie, speranţă şi împlinire sufletească în casele tuturorpersoanelor cu dizabilităţi!

NU EŞTI SINGUR – împreună, o oră pe săptămână

...::: :::...Să ne rugam pentru ...::: :::... ...::: :::...S Să ne rugam pentru ă ne rugam pentru

Să ne rugăm pentru familia lui Aurel Burcea, caDumnezeu să-i !ină familia sănătoasă, să-i vindece escarele,să pregătească sponsori și să-i binecuvânteze cu daruldărniciei și să-i mul!umim Domnului că ne poate folosi înlucrarea Sa. Domnul Hristos să fie lăudat că suntem niștefăpturi așa de minunate. Ruga!i-vă, ruga!i-vă, ruga!i-vă!Acum este timpul de rugăciune. Dumnezeu săbinecuvânteze pe to!i cei ce primesc revista.

Să ne rugăm pentru Aurel Burcea şi familia lui,ca Dumnezeu să le dea sănătate și să-l ajute săgăsească mereu sponsori pentru ca revista să aparămereu.

Să ne rugăm pentru familiile: Deaconu,Catargiu, Marta, Nistor, Cârjaliu, Miara, Iliescu,Manea, pentru ca Dumnezeu să le trimită belșug debinecuvântări.

Să ne rugăm pentru asociaţia „HandHope”,pentru revista „Împreună”, funda!ia „Alinare”, „ADRA” șiclubul „Ridică-te și umblă” (București, Prahova șiConstan!a) ca Dumnezeu să lase belșug de binecuvântări.

Să ne rugăm pentru fra!ii, surorile și prietenii de

Chiri"ă Alexandra - Balșa (Hunedoara)

suferin!ă ca Dumnezeu să-i binecuvânteze cu vindecări, cubucurii depline în familiile lor.

Să ne rugăm pentru familia mea care are mare nevoie deDumnezeu.

Să ne rugăm pentru familia lui Aurel Burcea, pentrusponsorii revistei, pentru familia Iordache din Viișoara,pentru unchiul meu, Gheordănescu Chirilă și pentru mătușamea Jeni, pentru fratele meu Gheordănescu Vasile și pentru

cumnata Valy și pentru to!i bolnavii din lume.

E tot mai greu. Să continuăm să ne rugăm caBunul Dumnezeu să continue să lucreze la inimaoamenilor, astfel ca revista să apară și în viitor.

Să ne rugăm pentru întâlnirile din Bucureşti,Ploiești și Constan!a, precum și pentru oamenii desuflet care vor să înfiin!eze filiale și în alte jude!e.

Să ne rugăm pentru concertul umanitar „Ridică-te șiumblă”, concert sus!inut de persoanele cu dizabilită!i pe 15decembrie, ora 18, la Palatul copiilor din București.

Iordache Ionel Marius – Viişoara (Constanţa)

Gheordănescu Maria – Cobadin (Constan"a)

Burcea Aurel – Peretu (Teleorman)

Burcea Aurel – Peretu (Teleorman)

...::: :::...Sfaturi utile şi practice ...::: :::... ...::: :::...Sfaturi utile şi practice Sfaturi utile şi practice

13

Pagina ta...::: :::...La Mulţi ANI! ...::: :::... ...::: :::... ...::: :::...La Mulţi ANI! La Mulţi ANI! La Mulţi ANI!

aduci un brad; / Nu avem preten#ii grele / Nici nu-#i ceremnici-un dar / Te rugăm să-L rogi pe Domnul / Sănătate săne dea!”

Nu în ultimul rând pentru, care pe data de 25 decembrie își serbează ziua

de naștere: „Tu mămică harnică / Cu dulcea#ă în vorbire /Î#i dorim să ai de toate / Să fii iubită, răsfă#ată, / Și să ai șisănătate!” Semnează toată „gașca”: Doini#a, Costel,Maria, Anișoara, Eugen - Cristian.

În luna decembrie prietenii mei de suferin#ă mai puno floare în buchetul vie#ii. Pe 4 decembrie,din jud. Bacău; pe 5 decembrie din Bistri#a; pe23 decembrie din Recaș, fac o frumoasăvârstă. Vă doresc dragii mei să vă de-a Dumnezu multăsănătate și multă putere de a merge mai departe. Vădăruiesc toate florile din lume și

Pentru care pe 1 ianuarie împlinește ofrumoasă vârstă. Î#i doresc multă sănătate, fericire,bucurii, putere de a merge înainte și de scoate mereurevista noastră de suflet.

Pentru , care pe 9 decembrieîmplinește o frumoasă vârstă. Multă sănătate, fericire

Pentru prietenele mele dragi și de sufletși , 12 decembrie. Le doresc multă

sănătate, bucurie, fericire șiPentru , 26 decembrie, multă

sănătate, bucurii, fericire

Pentru prietena mea care pe 12decembrie mai pune un trandafir în buchetul vie#ii. Unînger alb pe un covor de nea va trece azi prin casa ta și-#iva spune blând, șoptit și tot ce î#i dorești.

„La mulţi ani!” IonicaCiobanu

Liviu MacoveiAni Șalac

Mariana Lucu%a

„La mulţi ani!”

Aurel Burcea

„La mulţi ani!”Florin Horanic

„La mulţi ani!”Chită

Adriana Dedu Voicu%a„La mulţi ani!”

Beianu Victori%a„La mulţi ani!”

Chită Adriana


ChităAdriana - Răchitoasa (Bacău)

BologaAnișoara - Greci

Mocanu Jeni - București

Asocia"ia și Biserica “Ridică-te și umblă”

Popescu Petre

Pop Mihai - Breb (Maramureş)

Gheordănescu Maria – Cobadin (Constan"a)

Asocia#ia si Biserica “Ridică-te și Umblă”București urează membrilor și voluntarilor caresărbătoresc ziua de naștere în luna decembrie, un sincerși călduros , împlinirea tuturordorin#elor și Dumnezeu să îi binecuvânteze din belșug șineîncetat:

Cu ocazia zilei de naștere, aș dori să transmit pentrumamaia , care pe data de 26 dec. împli-nește o frumoasă vârstă, din partea mea, Petre, Alina -nepoată, Gigi - fiu, Rodica - noră și Gicu - cuscru celemai sincere urări de sănătate ,fericire și

De asemenea pentru , din parteanoastră, Gigi - cumnat, Rodica - sora, Alina - nepoată șinea Petre, tot binele din lume, sănătate și bucurii pentrudata de 30 decembrie, alături de un dinpartea tuturor!

Pentru o prietenă atât de minunată a sufletului meu,, ce pe 12 decembrie va adăuga o

frumoasă crizantemă la buchetul vieţii, îi transmit unsincer şi călduros cu multă sănătate,fericire, multe bucurii, împlinirea tuturor dorinţelor, oviaţă presărată cu multă iubire şi fie ca Domnul să-ipoarte paşii numai pe petale de trandafir! Dumnezeu să-ţi dea multă fericire, / Iubirea să-ţi încălzească sufletulmereu. / Dragostea şi succesul să nu te părăsească, / Să-ţi dea Domnul putere, ca tânără şi plină de viaţă sărămâi mereu!

Pentru fiica mea , care pe 15 decembrieîmplinește o frumoasă vârstă, cu dedica#ia: „Floarerară, floare de col# / Tu ești mândria și fericirea, / Cândintri în casă de drag eu mă pierd, /scumpa mea fată.”

Pentru care pe data de 12 decembrieîmplinește ani plini de în#elepciune și dăruiresufletească. Noi to#i prietenii: Doini#a, Eugen - CristianBelciu, Ganea Constantin, î#i spunem to#i

cu dedica#ia: „Adriana, scumpă Adriana / Cu glasdulce ca bomboana / noi î#i urăm /Sănătate, fericire / Crezi tu să ne scrii / Ești iubită, tu săștii!”

Pentru , care pe data de 7 decembrieîmplinește o frumoasă și tânără vârstă, tăticulConstantin și toată „gașca”: Doini#a, Maria, Anișoara,Eugen - Cristian, î#i urează cudedica#ia: „ dragă Daniela, / Cea cusufletul tău cald, / Te rugăm să urci la stele, / Și să ne


Andrei Liviu Bălăceanu, Cristian GabrielCretburg, Maria Danac, Valentin Cătălin Horhan,Ionu% Gabriel Neacșu, Cătălin Sebastian Pacu, IonelaElena Pacu, Ioan Rândașu, Florentina IulianaStanislav, Cristian Cătălin Torje, Camelia MariaTudose,Amelia Vlahopol.

Popescu Elena

„La mulţi ani!”Bălășoiu Gheorghe


Adriana Chită


Ozana


Chită Adriana

„La mulţiani!”


Daniela Ganea

„La mulţi ani!”„La mulţi ani!”


Gânduri...

14

..:: Gânduri... de la prieteni Gânduri... de la prieteni Gânduri... de la prieteni::.. ..:: ::.. ..:: ::..

Vali FenceaCiutelec (Bihor)

M-am întrebat adesea dacă nu e nevoie să suferim ca sădiscutăm serios despre fericire, dacă nu cumva drumul spreParadis trece obligatoriu prin Infern.

Viaţa este o călătorie, o căutare. Încă de când suntemcopii ne dorim o mulţime de lucruri, mai ales jucării, iar maitârziu haine şi alte obiecte materiale. Când le obţinem,suntem bucuroşi şi ne place să spunem că suntem fericiţi.Aceste stări de extaz, bucurii confundate cu fericire, avemparte adesea pe tot parcursul vieţii. De-a lungul vieţii avemparte de multe dureri şi tristeţi, iar bucuriile trec atât derepede încât de multe ori spunem că tot ce e frumos trecerepede. Dar există totuşi o compensaţie: în toate viaţanoastră e ca un carusel, după clipele dureroase vin celefrumoase şi invers.

Când suntem bucuroşi? Când după o boală grea şilungă suferinţă, ne facem bine, când ajungem la şcoală şiavem rezultate bune, când primim cadoul dorit, când neînconjoară şi ne întâmpină familia cu zâmbete largi şi cândne înconjoară cu multă dragoste, când întâlnim mareaiubire, când simţim că am ajuns într-un anumit punct al vieţiişi ne considerăm realizaţi şi împliniţi. Trăim intens fiecareclipă, gustăm nectarul bucuriei, dar avem mereu onemulţumire, suntem în căutarea fericirii.

Ce e fericirea? E o stare de fapt, o binecuvântare pentrusuflet, pentru că atunci starea noastră de spirit e bună şisufletul e zâmbitor, triumfător. De fapt eu spun că ea nuexistă, că e doar o mângâiere care, atunci când ne atinge, neface bine.

De blândeţe şi mângâieri toţi avem nevoie şi toţi avemparte, fie de la oameni, fie de la soare. Cât de bine ne facemângâierea şi căldura soarelui. În anotimpurile calde,uneori ne adăpostim şi ascundem de aceste binefaceri pe laumbră, iar acum, în aceste zile de toamnă târzie, căutămaceste mângâieri.

Căutăm şi aşteptăm fericirea. Când viaţa doare, debucurie şi tristeţe, de emoţie sau fericire, obrajii ne suntbrăzdaţi de lacrimi. Fericirea poate fi asemenea uneilacrimi. Chiar şi ea dispare ca şi cum şi ele se usucă cutrecerea orelor.

Toamna ne întâmpină cu multă răceală şi ploi uneori.Privind pe fereastra camerei asemăn fericirea cu o picăturăde apă care, sub căldura privirii sau soarelui, sub bătaiavântului, se evaporă. Strop cu strop ploaia formează bălţi,lacuri, mări imense de apă ce au durabilitate sau nu. Suntemefemeri în viaţă ca aceste lacrimi şi picături de ploaie.

Suferim uneori într-atât de mult încât avem impresia căpentru noi totul s-a sfârşit. Suntem doborâţi ca şi cum am fifost striviţi de un buldozer şi tăvăliţi în noroi şi ni se pare căaşa am trăit mereu şi că aşa vom încheia această lume. Ni separe că suntem singuri şi părăsiţi. Strigăm după ajutor şiparcă nu ne aude nimeni. Dar cum după ploaie şi furtunăapare vreme bună şi curcubeul apare... şi în viaţa noastrărăsare o lumină şi o voce divină care ne contrazice,dovedindu-ne că nu suntem uitaţi şi că am fost aleşi săsuferim pentru a ne pava prin durerile noastre drumul spreparadis.

Toate lucrurile materiale, căutările şi aşteptările, nuvor mai conta. Fericirea va fi mereu în jurul nostru, nu simplifulgi de nea pe care îi luăm în palmă şi... privindu-i, dispar.

Să credem în Dumnezeu şi în puterea Sa. El poate facebucuria şi fericirea permanentă.

Niciodată să nu lași teama să te oprească din drumul pecare ai început să mergi cu scopul de a ajunge până la capăt!Nu te teme să încredin#ezi un viitor necunoscut în mâna unuiDumnezeu Atotcunoscător și iubitor;

Încredere înseamnă să accep#i situa#ia prezentă,indiferent de obstacolul cu care te confrun#i, indiferent deceea ce #i-a distrus visele, indiferent de factorii care încearcăsă te doboare. Încredere înseamnă să ai capacitatea de a staîn picioare în fa#a oricărei încercări, deoarece Hristos #i-apus la dispozi#ie puterea Lui. Isaia.41.10.

Nu există suspin al inimii tale pe care Domnul să nu-Laudă, nu există rană a sufletului tău pe care El să nu o poatăvindeca, nu există rugăciune fără răspuns, ci întotdeauna Elrăspunde. Nu uita că pentru orice triste#e Dumnezeu arebucurie, pentru orice durere Dumnzeu are alinare, pentruorice încercare Dumnezeu are biruin#ă, iar pentru tine vaavea întotdeauna ceva special pentru că ești "Copilul Săuiubit"

Dacă Dumnezeu î#i răspunde la rugăciune î#i măreștecredin#a. Dacă întârzie î#i măreste răbdarea. Dacă nu î#irăspunde, înseamnă că are pregătit pentru tine ceva maibun.

Ai primit în dar o nouă zi, în care te po#i bucura cătrăiești. Rămâi azi sub aripa lui Dumnezeu și odihnește-te laumbra dragostei Lui. Nu-#i fie teamă de nimic, ci gândește-tecă El este lângă tine clipă de clipă... zi de zi!

Iarna ninge, cu bănuţi de argint. Grădinile, pomii şialeile sunt acoperite de omătul alb ca laptele. Acoperişurilecaselor şi-au pus căciuliţe pufoase de iarnă. Fumul iese pecoşuri afară. Oamenii, privesc pe ferestrele pictate înacuarelă de gerul de afară. La gura sobei, credincioşii spunpoveşti despre naşterea Mântuitorului. Mamele, pregătesccozonacii, care sunt fierbinţi în tăvi. Plăcinte cu mere şipiftia, felul regal care aşteaptă să fie mîncată. Copiii sejoacă afară. Se dau cu sania pe derdeluş. Ei fac un om marede zăpadă, spre hazul şi veselia celor mari. Zarva lor, seaude până departe. Seara, copiii vin în casă, zgribuliţi defrig, de atâta joc. Părinţii învaţă copiii să cânte colinde. Cuglasurile lor cristaline ei cântă dând slavă lui Dumnezeu.La biserică, glasurile celor mici se înalţă către cer şi seîmpletesc cu cîntecul îngerilor din cer care ne anunţă că 'niS-a născut un Mântuitor'. În drum spre casele lor,credincioşii fredonează plini de bucurie şi fericire: Domn,Domn să-nălţăm, Astazi un cântec răsună, şi Moş Crăciuncu plete dalbe.

Irina ModreanuBucurești

Mircea Costel BratosinBucurești

Mocanu JeniBucurești

Mincă Elena - GabrielaAlexandria

(continuare)

Cine poate fi persoană fizică autorizată,procedura ş ţării

persoanei fizii actele necesare înfiin

ce autorizate

Litere de lege

În urma solicitării unui cititor al revistei Împreună,în numarul de fa!ă voi prezenta câteva aspecte generalecu privire la pensia de invaliditate, neavând, desigur,preten!ia de a răspunde punctual oricărei situa!ii cu carecititorii s-ar confrunta. Asrfel că, dacă ave!i întrebărisuplimentare, le aștept pe adresa de mail:[email protected].

Așadar, conform articolului 68 din Legea 263/2010,pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-aupierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea demuncă, din cauza:

a)accidentelor de muncă şi bolilor profesionale,conform legii;

b)neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;c)bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au

legătură cu munca.Legea 263/2010 mai stabilește că au dreptul la

pensie de invaliditate, în aceleași condi!ii şi elevii,ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţinjumătate din capacitatea de muncă, ca urmare aaccidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite

Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţinjumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, caurmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţieidin Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentelerevoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşiîntr-un sistem de asigurări sociale anterior datei iviriiinvalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie deinvaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensiade invaliditate persoanelor care au suferit accidente demuncă.

Mergând mai departe, articolul 69 stabilește că, înraport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă,invaliditatea este:

a)de gradul I, caracterizată prin pierderea totală acapacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;

b)de gradul II, caracterizată prin pierderea totală acapacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii deautoîngrijire;

c)de gradul III, caracterizată prin pierderea a celpuţin jumătate din capacitatea de muncă, persoanaputând să presteze o activitate profesională,corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normalde muncă.

(2)CNPP şi casele de pensii sectoriale, prinintermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală

în timpul şi din cauza practicii profesionale.

şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al comisiilorcentrale de expertiză medico-militară ale MinisteruluiApărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şiInternelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz,organizează, îndrumă şi controlează activitatea deexpertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabiliriigradului de invaliditate, se face, , de cătremedicul specializat în expertiza medicală a capacităţiide muncă din cadrul CNPP, denumit

, sau de către comisiile de expertizămedico-militară de pe lângă spitalele din sistemul deapărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională,acolo unde este cazul.

Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şidocumentele medicale ale solicitantului se depun lacabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncădin cadrul casei teritoriale de pensii competente, înfuncţie de domiciliul solicitantului, sau, după caz, lacomisiile de expertiză medico-militară de pe lângăspitalele din sistemul de apărare naţională, ordinepublică şi siguranţă naţională.

În urma examinării clinice şi analizăriidocumentelor medicale, medicul expert al asigurărilorsociale completează raportul de expertiză medicală acapacităţii de muncă şi

. În cazul comisiilor de expertizămedico-militară de pe lângă spitalele din sistemul deapărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională,acestea emit decizii medicale de încadrare într-un gradde invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală deexpertiză medico-militară a Ministerului ApărăriiNaţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor saua Serviciului Român de Informaţii, după caz.

În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale,sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitatesuplimentare, medicul expert al asigurărilor socialepropune, după caz, prelungirea duratei concediuluipentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiilelegii.

la cerere

emite decizia medicală asupracapacităţii de muncă

Totuși, trebui să re"ine"i că decizia medicală seemite în termen de 45 de zile de la data înregistrăriicererii şi se comunică în termen de 5 zile de laemitere.

medic expert alasigurărilor sociale

15

Av. DANA BORDEIANU


Pensia deinvaliditate

...::: :::...Sfaturi utile și practice ...::: :::... ...::: :::...Sfaturi utile și practice Sfaturi utile și practice

TraducereaANDREI FLOREA - Canada

şi adaptarea

"Via a ta va

fi

ceea tu

ţ

ce

(partea a II-a)

La al 36-lea Bal anual - Dragoste și Speran%ă, cu tema "Onorarea Americii": (LR)Institutul de Cercetare pentru Diabet (DRI) Președinte si CEO a Funda%iei, Robert A.

Pearlman; Preşedinte executiv Sandra Levy; Hope şi Dr. Craig D. Shriver, preşedinteleemerit pe viaţă Sonja Zuckerman; Senior Airman SUA Tre F. Porfirio şi logodnica lui,Ahja Nock; Preşedinţii Interna%ionali Linda şi Barry Gibb, şi Directorul Știin%ific al

Institutului de Cercetări, Dr. Camillo Ricordi

Marc-André Emond

Marc-André Emond este așezat infotoliul rulant de o infirmieră și de

tatăl său, Marc Dubé.

61

De Pretutindeni

O mamă caută cauza boliimisterioase de care suferă fiul ei,jucător de hochei.

A doua săptămână de încercăripentru fiul meu de 12 ani: eram laserviciul de neurologie al spitaluluipentru copii din Toronto, SickKids -și priveam la un tehnician care l-atransformat pe Christopher înmeduză, fixându-i electrozi pe cap.Neurologul său îi prescrisese oencefalogramă (EEG), un test caresă-i măsoare activitatea electrică acreierului, pentru a descoperior iginea cr izelor de colapsnediagnosticat de care suferea.

"Noi nu cunoaștem aproapenimic despre creierul uman", spunetehnicianul fără să-și ridice privirea.Cuvintele sale nu mă prea încurajau.Totuși, determinarea și calmul său,m-au făcut să-l aprob, înclinându-micapul. Christopher a fost internat deurgen!ă de două ori deja. El a fostsupus la un IRM al măduvei(examen al măduvei spinării prinrezonan!ă magnetică), o radiografiea umerilor, un bilan! cardiac, analizede sânge... și multe colapsuri.

El descria ce a sim!it: "Este ca șicum un curent electric pleca dinumărul sau din gâtul meu și circulaprin corp foarte repede. Apoicădeam."

De fiecare dată când se prăbu-șește, el este scuturat de tremurături,înainte de a-și găsi echilibrul.Colapsurile nu durează mult, dar îlobosesc foarte tare. Cum încă nureușisem să descoperim cauzaacestora în cele două săptămâni decând au apărut, Christopher dădeadovadă de o mare pruden!ă. Euaveam nervii întinși la maxim, darîncercam să fac o bună figură în fa!afiului meu.

Medicina modernă procedeazăprin eliminare. L-au supus la teste,pentru a vedea dacă nu suferă de oanumită boală. În așteptare, nuaveam decât un subiect care măpreocupa: absen!a diagnosticului.Christopher mi-a zis: "Tu va trebuisă mă îngrijești cât voi trăi?" Eramtristă că el se gândea la aceastăposibilitate și speriată că ar puteaavea dreptate.

În cursul unei ședin!e, doctoriide la spitalul SickKids ne-au anun!atcă încă nu descoperiseră nimicanormal pe plan medical. Aceastăveste era însă ca o sabie cu douătăișuri. După părerea lor, crizele fiu-lui meu, erau de origine psihologică.Poate era prea stresant pentru el săjoace hochei într-o echipă decategoria AA? So!ul meu aexclamat: "Sigur? Dar noi nu l-ampresat niciodată să facă aceasta. Afost întotdeauna ideea lui să joace,niciodată a noastră!" "Atunci poateacesta este cauza: conflictul", replicăneurologul.

Totodată, am văzut că a apărut șio problemă psihiatrică. CumChristopher nu a ob!inut undiagnostic - și neputând să ignoreceea ceea ce i se întâmpla -, panica aînceput să-l cuprindă. Nu mai puteamerge la școală și chiar dacă colegiiși coechipierii îl vizitau, viziteleacestea îl stresau și crizele au începutsă se multiplice. Când prietenii îlsunau, el le cerea să nu vină deoarecese sim!ea foarte obosit.

În cursul primei luni deincertitudine, Christopher a începutsă nu mai aibă poftă de mâncare și aslăbit cinci kilograme. Era speriat deideea să meargă singur la toaletă șiprefera să nu iasă pentru a evita sămeargă . Acasă , nu vroia săpărăsească canapeaua și nici măcar

să se ridice. Încetase să-și maiutilizeze bra!ul stâng. Pentru a evitacăderile, prefera să se târască. Înciuda precau!iunilor, el se prăbușeade două până la șase ori pe zi.

Am încercat să mă încurajezcând crizele s-au mai rărit. Patru ore!Mi-am sunat so!ul, mirată de acestlung timp fără colapsuri. ApoiChristopher eșuă din nou și inima mise strânse.

Îl întrebam adesea fiului meu:"Ești sigur că nu !i s-a întâmplatnimic?"

Într-un final mi-a povestit unincident: "Înaintea primei căzături,am făcut o mișcare greșită în timpulunui antrenament cu echipa mea. Unjucător și-a scăpat crosa din mână îndirec!ia mea. Nu am observat-o, amcăzut pe umărul stâng și m-am lovitde bară. Capul mi-a fost puterniczdruncinat din fa!ă spre spate. Apoim-am ridicat."

- De ce nu mi-ai spus nimic?- Vroiam să mai joc! Mă sim!eam

bine. - O remarcă tipică de atlet,părea această ac!iune a lui: să-șiascundă rănile.

O altă evaluare psihiatrică. De a-ceastă dată i-a fost pus un diagnostic"Ceva ce seamănă cu o stare de strespost-traumatică" s-au ESPT. Chiardacă mă bucuram că avem în sfârșitun diagnostic, ne-au prevenit că vordura săptămâni, chiar și luni, până ceChristopher va putea fi văzut deechipa de psihiatri a spitalului.

Christopher a !ipat într-o noapte.M-am trezit și m-am înspăimântat căar putea să moară. Într-un sens chiarasta s-a și întâmplat. El nu mai eradecât piele și os. Bra!ul stâng i seatrofiase și-i mai rămăsese pu!ini

>>> continuare pagina 7în 1

- -ultima parte

Când corpul si creierul

nu mai sunt în contactde Kathryn Kuitenbrouwer

Greg Nappi, dreapta și camaradulsău Joe Butler care a fost grav

rănit la escaladarea pisculuiBellicose Peak în aprilie 2009.

mușchi la picioare. Spatele și bra!elei se acoperiseră cu păr negru și cândl-am privit de aproape mi-am datseama că pielea sa începuse sămiroasă urât. Îl sim!eam ca pe unanimal care se descompunea. Fiulmeu era pe cale să putrezească. Amînceput să înnebunesc în așteptareaconsulta!iei psihiatrice. Cum puteamsă-l văd prăpădindu-se, fără să facnimic?

Scriam pentru a-mi câștigaexisten!a și am decis să mă consacrula ceea ce puteam să fac mai bine: m-am lansat în cercetarea despre ESPT,traumatismele, panica. Am decope-rit că creierul reac!ionează bizarcând nu mai are încredere îndiferitele păr!i ale corpului: elîntrerupe contactul. Creierul ajungesă nu mai recunoască membrele carefunc!ionează normal. Singuraposibilitate de a "reconecta"membrele, era să le utilizezi, darChristopher refuza să mai parcurgăcâ!iva pași prin casă și să miște bra!ulși mâna stângă.

M-am agă!at cu îndârjire deaceastă mică speran!ă. Am cerutajutorul unui practician a metodeiFeldenkrais, o tehnică care ajută lacreșterea conștien!ei de sine prinmișcare care repune în contactcorpul și spiritul. Am avut o mare

șansă, această pistă a fost bună."Trebuie să-i masa!i jambele și să-imișca!i mâinile și degetele. Trebuiesă-i aminti!i creierului, că poate săaibă încredere în membre." El m-aînvă!at cum să procedez.

În t indeam pic ioare le lu iChristopher și i le masam. Îi cereamsă le împingă cu for!ă pe podea. Îi!ineam degetele sub un jet de apăchiar dacă erau sensibile de !ipa câtputea de tare. Pu!in câte pu!inmetoda a început să de-a rezultate.Fiul meu a început să meargă și săalerge. A început să-și utilizezebra!ul și să !ină un creion. Într-unfinal a reușit să aibă și sprijinulechipei de psihiatrie a spitaluluiSickKids care l-au încurajat să-șiasume și mai multe riscuri, pânăacolo că trei luni mai târziu,colapsurile au dispărut.

După două luni fără probleme,Christopher se sim!ea suficient derefăcut pentru a putea merge la unparc de distrac!ii cu un nou prieten.Eram foarte fericită pentru el.Încrederea lui mă impresiona. S-adat cu plăcere în toate instala!iilecare sfidau gravita!ia. S-a întorsacasă ame!it și cu grea!ă și areînceput să se moaie. Aceastăcădere a avut loc pentru vreo treisăptămâni, dar eroic Christopher nu

s-a panicat. El s-a ridicat și și-a reluatactivită!ile.

Am scris un mesaj doctoruluisău pediatru pentru a-l întreba dacăcăderea aceasta nu este urmareavreunei como!ii cerebrale făcute cumai multe luni în urmă. El mi-arăspuns că contrar la ce am crezutînainte, leziunile la creier nu i-aucauzat efecte pe termen scurt saulung. El mi-a spus că corpul poate deasemenea declanșa un strespsihoemo!ional și că ipoteza mea nueste plauzibilă: creierul estecomplex.

Da, creierul este complex. Noiștim foarte pu!in. Poate că într-o ziștiin!a va putea demonstra că existălegă turi foarte strânse întreneurologie și psihologie. De aicipână acolo, Christopher a înlocuithocheiul cu breakdansul. Într-o zi s-atrântit la pământ și a făcut o rota!iedificilă. "Aceasta se numește un get-down!", îmi spuse râzând.

Să te trântești la pământ și sărâzi. Oare ar exista un mijloc maibun să alungi amintirile înspăimân-tătoare de anul trecut?

-sfârșit-

Sursa : Selection.ca dec. 2012Trimis de TRAIAN FLOREA –

Canada

17

>>> continuare pagina 6din 1

De Pretutindeni

. . . . . . . . . ...::: :::. . ..::: :::. . ..::: :::. . ..::: :::. . ..::: :::. .Diverse Diverse Diverse Diverse Diverse

. . . . . . . . . ...::: :::. . ..::: :::. . ..::: :::. . ..::: :::. . ..::: :::. .Diverse Diverse Diverse Diverse Diverse

...::: :::...ţa aşa cum esteVia ...::: :::... ...::: :::...Viaţa a Viaţa aşa cum este şa cum este


Premierea: Dr. Camillo Ricordi de laDiabetes Research Institute, Senior Airman

Tre F. Porfirio şi Dr. Craig D. Shriver deWalter Reed Army Medical Center, pentrurecunoașterea puterii de colaborare şi al

spiritului american prezentat în timpul uneiintervenţii chirurgicale fără precedent.

..:: De meditat ::.. ..:: ::.. ..:: ::.. ..:: ::.. ..:: ::..De meditat De meditat De meditat De meditat...::: :::...Litere de lege ...::: :::... ...::: :::...Litere de lege Litere de lege Litere de lege...::: :::...

Desigur,

, la comisiile medicale de contestaţii sau lacomisiile centrale de expertiză medico-militară aleMinisterului Apărării Naţionale, MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor şi Serviciului Român deInformaţii, după caz.

Comisiile medicale de contestaţii funcţionează încadrul centrelor regionale de expertiză medicală acapacităţii de muncă şi Institutului Naţional de ExpertizăMedicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi alecomisiilor centrale de expertiză medico-militară aleMinisterului Apărării Naţionale, MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor şi Serviciului Român deInformaţii date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacatela instanţele judecătoreşti competente

decizia medicală asupra capacităţii demuncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de lacomunicare

în termen de 30 de

zile de la comunicare.Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă,

precum şi deciziile prevăzute la alin. (9) necontestateîn termen rămân definitive!!

„ Persoanele careşi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unorboli obişnuite sau a unor accidente care nu au legăturăcu munca beneficiază de pensie de invaliditate

”

Articolul 73 din legea 263/2010 a suferit recent om o d i f i c a r e i m p o r t a n t ă p r i n D e c i z i a d eNeconstitu!ionalitate 680/2012, astfel că vechiul text:

, la ora actuală este redat astfel:

Cu alte cuvinte,

Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă dincauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu aulegătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditatedacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cuvârsta

dacăau realizat stagiul de cotizare necesar.


18>>> continuare pagina 9în 1

INVITAŢIE – APEL

IMPORTANThandicap locomotor

!Reînnoiesc rugămintea de a trimite adrese ale semenilor şi prietenilor noştri cu care, ca

şi noi, trec prin aceleaşi frustrări, dezamăgiri, descurajări şi lupte sufleteşti.Este frumos să ne bucurăm împreună de această revistă, de informaţiile pe care le conţine, de aceste articole

deosebite, scrise de oameni deosebiţi. Mergem înainte prin credin!ă!

Vă rog mult, nu mai trimite!i anun!uri, felicitări sau orice altceva pe mess sau pe Facebook. Există riscul maresă nu le vede!i publicate! Trimite!i prin scrisori, sms, e-mail sau telefonic.

De asemenea, vă rog mult, trimiteţi copii ale poeziilor, deoarece nu le pot returna.

ATEN*IE!!!

După cum ști!i, revista o trimit deja de mul!i ani și în format electronic, prin e-mail, mai exact zis: în formatpdf. Primirea prin e-mail are mai multe avantaje (primirea mai devreme cu câteva zile, toată revista color,claritate a imaginilor, etc.) și un dezavantaj (nu poate fi citită decât pe computer sau altceva asemănător). Părereamea de rău constă în faptul că nu o primi!i mai mul!i dintre voi prin e-mail. Fac un apel la voi, cei ce ave!icomputer, acces la internet, adresă de e-mail, trimite!i-mi pe adresa mea de e-mail ( ) unscurt mesaj cu numele, adresa poștală și adresa de e-mail, astfel încât să o pute!i primi și pe e-mail, în formatelectronic, digital.

Subliniez: to!i cei care îmi ve!i da adresa de e-mail ve!i primi revista și în format tipărit (atâta timp cât maisunt fonduri) și în format electronic! Momentan 70 de persoane cu dizabiltă!i o primesc în felul acesta. (Oprimesc în ambele formate, deoarece, în general, o dau și altora s-o citească)

Însă dacă printre voi, cei care ave!i acces la internet, sunte!i și persoane care o citi!i numai voi și nu ave!inevoie de ea și în format tipărit, încerca!i să o primi!i numai în format electronic. Poate vi se pare o măsurămăruntă, însă la fiecare 100 de reviste netipărite şi neexpediate, economia se poate ridica la multe milioane pe an:

- 100 reviste netipărite și neexpediate – 1.580 lei / an (15.800.000 lei vechi / an);- 200 reviste netipărite și neexpediate – 3.160 lei / an (31.600.000 lei vechi / an);- 300 reviste netipărite și neexpediate – 4.740 lei / an (47.400.000 lei vechi / an);- 400 reviste netipărite și neexpediate – 6.320 lei / an (62.400.000 lei vechi / an);- Etc.Până acum 167 prieteni, în!elegând nevoia mare de a face economii, au renun!at la a o mai primi în format

tipărit, primind-o doar în format electronic.Vă mul!umesc din toată inima.

În viitor, sunt șanse foarte mari ca revista să nu mai apară decât pentru pu!ine luni în formattipărit. Vă rog mult, trimite!i adresa de e-mail.

[email protected]

...::: le redac íei :::... ...::: le redac íei :::... ...::: le redac íei :::...Anunţuri ţ ţ ţAnunţuri Anunţuri

a

, ,

Litere de legenu mai are importan!ă vârsta dar legea obligă încontinuare la cotizare – adică muncă salarizata siimpozitată.

Pe de altă parte, trebui să ști!i că pensionarii deinvaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate audreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentruînsoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţieipentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punctde pensie, stabilită în condiţiile legii. Aceastăindemnizaţie pentru însoţitor se suportă de la bugetul destat.

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuiriimedicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervalecuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelorstandard de pensionare, la termenele stabilite de mediculexpert al asigurărilor sociale sau, după caz, de cătrecomisiile centrale de expertiză medico-militară.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert alasigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale deexpertiză medico-militară emit o nouă decizie medicalăasupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, dupăcaz:

a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;b)încadrarea în alt grad de invaliditate;c)redobândirea capacităţii de muncă.Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau

încetează începând cu luna următoare celei în care s-aemis decizia medicală asupra capacităţii de muncă,emisă în urma revizuirii medicale.

Nep rezen t a r ea , d in mot ive impu tab i l epensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendareaplăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care eraprevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetareaplăţii pensiei, în condiţiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cerereapensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţitsau, după caz, s-a agravat.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisăla revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri decontestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 71.

La solicitarea pensionarului, revizuirea medicală sepoate efectua şi înaintea termenului stabilit în deciziamedicală a capacităţii de muncă, indiferent de gradul deinvaliditate, dar numai până la împlinirea vârstelorstandard pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Cererile de revizuire pentru agravare sau ameliorare,împreună cu documentele medicale care atestă starea desănătate, se depun la cabinetul de expertiză medicală acapacităţii de muncă ori la comisiile de expertizămedico-militară, după caz.

Mare aten!ie, nu mai sunt supuşi revizuirii medicalepensionarii de invaliditate care:

a)prezintă invalidităţi care afectează ireversibilcapacitatea de muncă;

b)au împlinit vârstele standard de pensionareprevăzute de prezenta lege;

c)au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârstastandard de pensionare şi au realizat stagiile complete decotizare, conform prezentei legi.

Constatarea se face numai cu avizul InstitutuluiNaţional de Expertiză Medicală şi RecuperareaCapacităţii de Muncă sau al comisiilor centrale deexpertiză medico-militară ale Ministerului ApărăriiNaţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şiServiciului Român de Informaţii, după caz.

Conform articolului 80, Institutul Naţional deExpertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii deMuncă, centrele regionale de expertiză medicală acapacităţii de muncă sau comisiile centrale de expertizămedico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale,Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ServiciuluiRomân de Informaţii

..

la Institutul Naţional de ExpertizăMedicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, lacentrele regionale de expertiză medicală a capacităţii demuncă sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale,Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ServiciuluiRomân de Informaţii,

.Suspendarea plăţii pensiei se face începând cu lunaurmătoare celei în care neprezentarea s-a comunicatcătre casa teritorială de pensii sau către casa de pensiisectorială, după caz.

Pensionarii de invaliditate, cu excepţia câtorvasitua!ii, sunt obligaţi să urmeze programele recuperatoriiîntocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care aemis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, învederea reintegrării socioprofesionale.

Ne îndep l in i rea , d in mot ive imputab i lepensionarului, a acestei obligaţii atrage suspendareaplăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.

Casele teritoriale de pensii şi casele de pensiisectoriale efectuează controlul asupra respectăriiprogramelor recuperatorii, pe baza normelormetodologice emise.

Suspendarea plăţii pensiei încetează cu lunaurmătoare reluării sau, după caz, începerii programelorrecuperatorii.

În final, articolul 82 din legea 263/2010 stabilește căla data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensieipentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devinepensie pentru limită de vârstăiar

şi pe durata acordării pensiei pentrulimită de vârstă.

-sfârșit-

avocat

pot convoca pentru expertizarepensionarul de invaliditate

Neprezentarea

din motive imputabilepensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei

indemnizaţia pentruînsoţitor se menţine

Dana Bordeianu

Concluziile expertizăriisunt obligatorii şi definitive


19

Po ţieişta Redac

Tip rit la .ă : Tipografia Î.F. Gîgîlice - tel f 0247-313041ix ; mob. 0748-137997

Dănilă Neculai - Suceava

Morariu Dionizie - Frătău"ii Noi (Suceava)

Gheordănescu Maria - Cobadin (Constan"a)

Popescu Nicoleta - Bughea de Jos (Argeș)

Trif Corina - Mangalia

Maggie Parrish; Mocanu Cătălin; Magda - Rădău"i

Nu mai mi-a!i scris de atât de mult timp, așa că atunci când amvăzut că plicul este de la d-voastră, am citit rapid cele scrise, dornicde a afla cum vă mai sim!i!i și ce a!i mai făcut. Îmi pare rău că dinpunct de vedere fizic starea d-voastră s-a înrăută!it, însă mă bucur cădin punct de vedere spiritual a!i rămas cu aceeași încredere neclintităîn El, în dragostea și-n purtarea Sa de grijă.

Vă mul!umesc pentru multele referin!e biblice pe care mi le-a!itrimis.

O scrisoare lungă și bogată, cu o impresionantă poveste de via!ăa acelui „frate de suferin!ă” rus. Încă nu știu când și dacă o voipublica.Aștept să mai scrie!i.

Ca de obicei, o scrisoare caldă și bogată în con!inut, astfel căiarăși întâlnim numele d-voastră la 3-4 rubrici ale revistei. Mul!umimși slavă lui Dumnezeu că v-a smuls din acele probleme de sănătate.

Ca întotdeauna, o scrisoare plină cu detalii și comentarii dinnatură, din lumea religioasă, din lumea socială, etc. Nu știu cum ar fio lună fără... Practic, de 2-3 ani de zile, scrisoarea ta sosește prima dinlună. Să nu-!i dispară acest bun obicei.

Te felicit pentru modul în care scrii acum. Până acum, parcăcopiai din reviste, acum spui aceleași lucruri, dar sunt altfel spuse,sunt mai personale, mai din tine. Mul!umesc pentru cele scrise. Și euaștept ca El să înlăture răul de pe pământ. Și într-adevăr, multărăbdare a avut și încă are cu fiecare dintre noi.

Mesaje scurte de apreciere și confirmare a primirii revistei.Mul!umesc!

Doresc să corespondeze:Marius

Nicu

Vasile

Leonard

Mitică

George

Joica

Marius

Bună, mă numesc Marius, am 33 de ani, sufăr de un handicapfizic. Aș vrea să cunosc o fată tot cu handicap, să ne acceptămreciproc! Mă pute#i găsi pe mes: sau la tel.

și

Mă numesc Nicu, am 42 ani și caut o doamnă cu dizabilită#i,vârstă apropiată. Rog seriozitate. Tel.

Domn, 44 de ani, diabetic insulino-dependent, caut persoanădiabetică pentru căsătorie. Tel. .

Ma cheamă Leonard, am 35 ani, sunt din Prahova / Câmpina,am o problemă de sănătate „mono pareză dreapta” și doresc săcunosc și eu o femeie cu suflet bun și credin#ă în Dumnezeu, pentru orela#ie de lungă durată. .

Mitică, 48 ani, diagnostic „tetrapareză spastică”. Merg pepicioarele mele, dar cu mici sechele. Îmi doresc să cunosc o femeiecu probleme de sănătate asemănătoare cu ale mele, pentru o rela#iede căsătorie.

Mă numesc George, am 31 ani, 1.75 m, șaten, ochi căprui,handicap gr. 2, doresc să cunosc o fată pentru prietenie / căsătorie.

și

Mă numesc Joica și sunt din Pașcani, jude#ul Iasi. Am 54 de ani,1.65 m, 70 kg. Din nefericire sunt o persoană cu dezabilită#ineuromotorii. Vreau să înving singurătatea. Pentru aceasta dorescsă corespondez pentru prietenie și căsătorie cu persoane care dorescacelași lucru ca și mine. Tel. cosmote

Mă numesc Iordache Ionel Marius, am 31 ani, sunt creştinpenticostal şi aş vrea să-mi fac prieteni din toată ţara, să vorbimdespre Cuvântul lui Dumnezu şi despre alte lucruri. Tel.

coroby_marius 0727-338062; 0760-347592 0755-457283

0763-896262

0725-377650

0720-855327

0747-364283

0756484156 0733-318264

0236-346885; 0761-411210

0734-

750257

0737-459099; 0749-346779 [email protected]

0731-882752; 0755-773450 0768-437333

0768-265889

0733-113288

0747-040411

0747-799153; 0766-819991

Trif Corina Str. M.I. Dobrogeanu, nr.77 bl. Gold, et. 1, ap. 106, loc.Mangalia, jud. Constanţa, cod 905500

0786-935704

0747-364283

Mircea

Vasi

Bogdan

Viorel

Paul

Paul

Trif Corina - Mangalia

Daniel - Bârlad

Mitică

Mă numesc Mircea, am 29 de ani, 1,75 m, 50 kg., albinismgeneralizat, cu ochi albaştri, persoană cu handicap vizual, creştinadventist din Bucureşti. Doresc o relaţie de prietenie care să sefinalizeze cu căsătorie, cu o fată creştină adventistă. Îmi doresc cafata să fie serioasă, sinceră, fidelă, să ofere încredere, să se implicetotal în relaţie (ca şi mine), să mă iubească, să mă accepte aşa cumsunt, aşa cum face şi Dumnezeu cu noi; să fie spirituală, să fiecredincioasă şi să iubească pe Dumnezeu. Îmi doresc o fată fărăobligaţii, cu acelaşi handicap ca şi mine (vizual şi albinism) saunormală pentru a-mi fi un ajutor potrivit mereu, aşa cum vreaDumnezeu, ca să mă înţeleagă aşa cum sunt eu, din toate punctele devedere. Fata să aibă între 18-29 ani. Cine îşi doreşte o aşa căsnicie oaştept la tel. şi , e-mail şiID: . Vă rog seriozitate maximă!Mulţumesc mult pentru înţelegere. Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Am 33 de ani, 1,75 m, 72 kg, ochi albaştri, păr şaten şi am unhandicap de vedere gradul 2. Sunt o fire romantică, sensibil, sincer,modest, fără vicii şi obligaţii, cu credinţă în Dumnezeu. Sunt încăutarea jumătăţii, să aibă vârsta între 20-35 ani. Să fie sinceră, fărăvicii, cu sau fără obligaţii. Tel. sau

Bună! Mă numesc Bogdan, am 30 de ani, am un handicap gr. 2,doresc să cunosc o domnișoară cu vârsta cuprinsă ntre 22-31, pentruprietenie / căsătorie. (între orele 9-16). Nu răspund lanumăr privat.

Caut tânără adventistă pentru prietenie / căsătorie. Mă numescViorel Măciucă. Am 44 de ani și sunt din Prahova. Relaţii la tel.

Tânăr, 35 ani, brunet, ochi căprui, plinu#, inteligent, sensibil,atrăgător, dar cu o dizabilitate motorie, doresc să cunosc odomnișoară 30-35 ani, prezentabilă, inteligentă, gospodină și cu ooarecare dizabilitate. Men#ionez că locuiesc în Iași. .

Paul, 47 ani, 1,80 m, 75 kg, prieten adevăr, romantic, situaţiebună (casă), zonă urbană, (Oltenia) vreau căsătorie pentru veşnicie,cu o fiinţă ce-L iubeşte pe Creator, să vină la mine pntru a învăţaîmpreună cuvîntul „Iubire”. Dacă eşti sinceră, serioasă,singurătatea ţi-e grea, suferi, vrei s-o alungi, şi-ţi doreşti fericirea,sună-mă la tel: ; şi sigur vei fi fericită şiiubită pe vecie. Garantez. Mă rog, ştiu că exişti potrivită mie la suflet,eşti la răscruce cum sunt şi eu, te caut prin Rugăciune şi numai cuajutorul Domnului vreau să te găsesc. De aceea te caut, te chem, testrig! Răspunde-mi şi vino, femeie, bună, modestă şi cu bun simţ, doartu şi împreună să fim. Amin!

Mă numesc Corina, am 34 de ani și doresc să corespondez pediverse teme, dar mai ales pe teme biblice ce pot aduce mângâiere.

Sunt un tânăr foarte simpatic de 33 ani, care nu miroase abăutură, #igară, transpira#ie, serios, la locul lui, am handicap gr. 2 șiaș vrea să-mi găsesc și eu jumătatea mult căutată, de vârstăapropiată, 30-33 ani, necăsătorită sau divor#ată, dar fără copii,credincioasă, frumoasă, calmă, foarte calmă, foarte sinceră, care aavut și ea un mic accident, nu din naștere. Dacă se poate, să fie dinîmprejurimi.

Mă numesc Mitică din Tulcea, doresc o femeie cu probleme desănătate asemănătoare cu ale mele. Am tetrapareză spastică, cu micisechele. Merg pe picioarele mele. Dacă dorește pot locui la ea.

>>> continuare pagina 8din 1


SPONSOR: A S.I. ROMANIA.CONTACT: Str. Mureşului, nr. 1, loc. Nazna, jud.

Mureş, cod 547526 tel. 0265-320548;www.asiromania.ro

revista%20impreuna%20118%20 %20decemb

Documents