222 REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XIX NR. 4, An 2010

O COMPARAŢIE A PIERDERILOR DE PRODUCTIVITATE PE TERMEN SCURT ÎNTRE

PACIENŢII SPITALIZAŢI ŞI CEI NESPITALIZAŢI PENTRU ACUTIZAREA DURERII LOMBARE

JOASEA comparison between hospitalized and non-hospitalized patients suffering

from acute low back pain regarding short term productivity loss

Dr. F. Berghea1, Dr. Simona Prizlopan2, Dr. Violeta Vlad1, Dr. Mihai Abobului1, Dr. Andra Bălănescu1, Dr. Violeta Bojincă1, Dr. Denisa Predeţeanu1, Dr. Ruxandra Ionescu1, Dr. Şt. Şuţeanu3

1Spitalul Clinic „Sfanta Maria“, Centrul de cercetare RCRD, UMF „Carol Davila“, Bucureşti 2CMI Ileanda, Judeţul Sălaj

3Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino“, UMF Carol Davila, Bucureşti

RezumatDurerea lombară joasă este o afecţiune dezvoltată virtual de orice bărbat sau femeie în cursul vieţii. La două săptămâni de la declanşare, procentajul celor vindecaţi ajunge la 90%. Afecţiunea are consecinţe directe asupra cantităţii şi calităţii muncii prestate, mai ales dacă aceasta impune mişcări ample ale coloanei vertebrale. Obiective: Obiectivul studiului a fost de a aprecia nivelul pierderilor de productivitate (absenteism şi prezenteism) la pacienţii cu durere lombară joasă acutizată, în funcţie de varianta terapeutică aleasă: tratament în spital sau ambulator. Material şi metodă: În două centre medicale diferite, au fost identifi caţi 126 de pacienţi diagnosticaţi cu durere lombară joasă acutizată trataţi într-unul din cele două feluri. Calitatea vieţii a fost evaluată la momentul 0 şi după 14 zile folosind chestionarul EQ5D iar pierderea de productivitate folosind chestionarul WPAI.Rezultate: Pierderile de productivitate şi procentajul timpului de lucru pierdut au fost găsite corelate cu intervalul de calitate al vieţii măsurat la debutul afecţiunii. Pierderile datorate prezenteismului pentru a doua săptămână după îmbolnăvire au variat între 58% din pierderile totale până la 84,8% din pierderile totale. Concluzii: Studiul de faţă ridică problema optimizării duratei concediului medical şi a perioadei de internare în cazul durerii lombare joase acutizate.

Cuvinte cheie: durere lombară joasă, absenteism, prezenteism, calitatea vieţii

SummaryLow back pain is a frequent health problem that could affect every person during the lifetime. About 90% of the patients are complete cured at two weeks after the onset. It also has a deep impact on duration and quality of the work done during the acute and reco very phases. Objectives: To evaluate the loss of productivity (absenteeism and presenteeism) for patients with low back pain with respect of the non-medical treatment: hospitalization or early return to work. Methods: 126 volunteers selected from two regional sites have been included in one of the two treatment groups (hospitalization or early return to work). Quality of life (by using EQ5D scale) and loss of productivity (by using WPAI questionnaire) have been assessed twice: at day 0 and day 14. Results: Total loss of productivity and the proportion of lost working time have been found correlated with day 0 quality of live level. Total loss due to presenteeism has been situated between 58% and 84.4% from the total loss of productivity. Conclusions: This study supports the effort of optimization of the sick leave duration.

Key words: low back pain, absenteeism, presenteeism, life quality

Adresă de corespondenţă:Dr. F. Berghea, Spitalul Clinic „Sfânta Maria“, Bd. Ion Mihalache 37-39, Bucureştiemail: berghea1@gmail.com

LUCRĂRI ORIGINALE

223REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XIX NR. 4, AN 2010

INTRODUCEREDurerea lombară joasă este o afecţiune musculo-

scheletală comună care este întâlnită la aproximativ 80% dintre indivizi în cursul vieţii lor dar care virtual atinge orice persoană, bărbat sau femeie (1, 2). Ea reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de prezentare la medic, estimându-se că în jur de 6-7% dintre adulţi consultă medicul de familie anual pentru această afecţiune. Deşi suferinţa este, în general, autolimitată, totuşi recuperarea este lentă şi afectează major calitatea vieţii (3-5). În cazul pacienţilor care relatează un episod acut de durere lombară joasă, s-a constatat că abia la două săptămâni avem recuperare integrală pentru 90% dintre cazuri. Mai mult, recurenţa afecţiunii este mare şi se situează în jurul a 60% în cursul unui an (3).

Motivele apariţiei durerii lombare joase sunt variate, dar în principal legate de efortul fi zic intens sau prost dozat şi a mişcărilor de ridicare a unei greutăţi de la sol. Mijloacele de tratament includ pe lângă aplicarea unor soluţii medicamentoase şi pro-cedee fi zioterapice care, alături de o conduită de cruţare fi zică prin reducerea eforturilor fi zice, în special a celor ce implică coloana vertebrală, creează premizele unei internări într-o unitate spitalicească. În ciuda sfatului medicului pacienţii aleg frecvent să nu se interneze sau chiar să-şi continue munca încă de a doua zi după prezentarea la medic. Dincolo de consecinţele medicale pe termen scurt sau lung (reducerea vitezei de vindecare, persistenţa durerilor, creşterea necesarului de medicamente, creşterea du-ratei de tratament, creşterea frecvenţei recăderilor), această atitudine are şi consecinţe economice în zona productivităţii muncii. Pierderile de productivitate datorate acestei boli sunt împărţite în pierderi da-torate zilelor de muncă absentate (absenteism) şi pierderi datorate scăderii productivităţii muncii (prezenteism).

Deşi conceptul de prezenteism era cunoscut de mult timp, importanţa sa a fost recunoscută relativ recent, când s-a sconstatat că pierderile datorate prezenteismului pot fi chiar şi de 5 ori mai mari comparativ cu cele date de absenteism. În timp s-au dezvoltat mai multe instrumente de evaluare a prezenteismului; cel care pare a se impune acum prin uşurinţa de administrare şi robusteţea datelor este Chestionarul Work Productivity and Activity Impairment (WPAI). Acesta măsoară atât timpul de muncă pierdut, cât şi pierderile datorate scăderii productivităţii muncii pentru o anumită patologie în

ultimele 7 zile (6). Validitatea chestionarului a fost demonstrată pentru diverse afecţiuni cum ar fi cele alergice (7), dermatologice (8), gastrointestinale (9) sau respiratorii (10) iar recent şi pentru afecţiuni reumatismale – spondilita ankilozantă (11). Ches-tionarul a fost validat în limba română fi ind folosit în bolile gastrointestinale dar până în prezent nu a fost folosit în bolile reumatismale.

MATERIAL ŞI METODĂ În două centre medicale diferite (unul reprezentat

de un cabinet medical de medicină de familie şi un spital universitar) au fost identifi caţi 126 de pacienţi diagnosticaţi cu durere lombară joasă acutizată. După diagnosticare, acestora li s-au propus soluţiile terapeutice care pentru 96 dintre pacienţi a inclus internarea în spital. Numai 74 dintre aceştia au acceptat internarea şi au constituit lotul pacienţilor internaţi. Restul pacienţilor, indiferent dacă li se propusese sau nu internarea, au fost incluşi în lotul ambulator.

Fiecărui pacient i s-au recoltat date demografi ce şi de caracterizare economico-socială. Durerea şi mobilitatea au fost recoltate pe o scală numerică de la 0 la 100 atât la momentul 0 (M0) (prezentarea la medic), cât şi la momentul M1 (la 14 zile după pre-zentarea la medic). S-a ales evaluarea la 14 zile de la prezentarea la medic datorită datelor din literatură, care apreciază la 14 zile timpul necesar ca 90% dintre pacienţii cu durere lombară joasă acutizată să depăşească episodul acut. Calitatea vieţii a fost evaluată folosind chestionarul EQ5D varianta vali-dată în limba română şi scala de echivalenţă euro-peană. S-a evaluat calitatea vieţii în aceleaşi două momente M0 şi M1.

Tuturor pacienţilor li s-a aplicat chestionarul WPAI în varianta română la momentul M1, fi e direct, fi e telefonic. Datele legate de costuri au fost recoltate prin interviu, pacienţii au oferit date privind salariul lunar (pe baza căruia s-a calculat salariul pe oră) sau de venitul anual (în cazul fermierilor sau al celor ce nu lucrau într-o formă de muncă reglementată – liber profesionişti, lucrători zilieri sau fără carte de muncă). Aceste date au fost folosite pentru a se calcula pierderile de productivitate plecându-se de la premizele că nivelurile câştigurilor individuale refl ectă productivitatea (12). Rezultatul a fost în-mulţit cu 0,8 pentru a refl ecta probabilitatea ca re-ducerea timpului de muncă să nu genereze o reducere proporţională a productivităţii (13).

224 REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XIX NR. 4, AN 2010

Datele au fost analizate folosind SPSS 16,0 semnifi caţia statistică fi ind stabilită la p<0,05.

REZULTATE Datele demografi ce sunt prezentate în tabelul 1.

TABELUL 1. Date demografi ce – descrierea grupurilor de pacienţi

(N = 74) (N = 52)Vârstă (medie, SD) 50,3 (10,06) 48,01 (11,35)Sex ratio (F:B) 1 : 1,96 1.88 : 1Studii:Mai puţin de 4 ani 10 65-8 ani 31 22Liceu 22 15Studii superioare 11 9Loc de muncă:Şomer sau pensionar 11 8Fermier 13 8Liber profesionist/fară contract de muncă permanent

8 5

Angajat (inclusiv propria afacere)

42 31

Analiza datelor nu a arătat diferenţe semnifi cative din punctul de vedere al compoziţiei între lotul pa-cienţilor internaţi şi cei ambulator. De asemenea nu s-au remarcat diferenţe semnifi cative statistic în ceea ce priveşte durerea sau limitarea mobilităţii între cele două grupe.

Calitatea vieţii la momentul M0 a variat între un scor al utilităţii de 0,002 (3-2-2-2-2 pe scala EQ5D) şi 0,796 (1-1-1-2-1) în cazul pacienţilor internaţi şi 0,020 (2-2-1-3-2) şi 0,76 (1-1-2-2-1) în cazul pacienţilor ambulatori. Media şi deviaţia standard pentru cele două loturi în acest caz a fost de 0,51 (0,39) respectiv 0,58 (0,54), fără a se putea identifi ca o diferenţă statistic semnifi cativă. Evoluţia durerii la momentul M1 arată o diferenţă statistic semnifi cativă între cele două loturi din punctul de vedere al diferenţei M0-M1. Mobilitatea însă nu a arătat o

îmbunătăţire diferită între cele două loturi. Calitatea vieţii s-a îmbunătăţit semnifi cativ în ambele loturi cu o ameliorare medie a utilităţii de 0,27 (0,33) şi 0,19 (0,2) în lotul internat şi respectiv ambulator.

Pentru a exprima pierderile de productivitate mai precis, am împărţit cele două loturi în trei subloturi în funcţie de calitatea vieţii măsurată la M0 astfel încât fi ecărui sublot să îi corespundă un interval exact în care să varieze calitatea vieţii. Rezultatele pierderilor de productivitate sunt prezentate mai jos. De men ţionat că durata medie a spitalizării a fost de 4,3 zile (SD= 3,6).

Se observă că pierderile de productivitate şi procentajul timpului de lucru pierdut sunt corelate cu intervalul de calitate al vieţii măsurat la debutul afecţiunii. De asemenea, există o diferenţă statistică între lotul spitalizat şi cel ambulator în ceea ce pri-veşte totalul timpului de lucru pierdut, ca şi a scăderii de productivitate, lotul ambulator prezentând în timp o pierdere mai mare de productivitate la 14 zile de la debutul bolii.

Considerând că veniturile salariale realizate de cei în cauză sunt fl uctuante, am modelat câteva scenarii în funcţie de datele de productivitate obţinute variind nivelul veniturilor. Din considerente de reprezentativitate am ales următoarele tranşe de

FIGURA 1. Pacienţii la M1 – îmbunătăţirea durerii faţă de M0

TABELUL 2. Pacienţii la M1 – pierderile de productivitate şi de ore de lucruSubloturi (separate după utilitate)

Timp de lucru pierdut

(%)

Scăderea productivităţii la

lucru (%)

Pierderea generală de productivitate

(%)

Pierderea de productivitate în alte

activităţi (%)Lot spitalizat0,002-0,2666 30,2 59,8 61,2 31,60,2667-0,531 15,4 51,2 51,9 18,60,532-0,796 11,2 39,7 42,1 14,9Lot ambulator0,02-0,266 18,5 64,2 66,7 26,80,267-0,513 13,2 61,5 63,5 19,90,514-0,76 8,6 52,5 55,5 20,1

225REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XIX NR. 4, AN 2010

venituri: 600 lei (salariul minim garantat), 1100 lei (salariul mediu pe economie), 2200 lei (dublul sala-riului mediu pe economie) şi 4300 lei (echivalentul a 1000 EURO). Pentru pacienţii internaţi cu cea mai proastă calitate a vieţii la internare, grafi cul variaţiei pierderilor de productivitate este prezentat în fi g. 2.

Pierderile datorate prezenteismului pentru a doua săptămâna după îmbolnăvire variază între 58% din pierderile totale (în cazul pacienţilor spitalizaţi ce aveau cea mai proastă calitate a vieţii la internare) până la 84,8% din pierderile totale (în cazul pa-cienţilor ambulatori care se prezentaseră cu cea mai bună calitate a vieţii la îmbolnăvire).

DISCUŢII ŞI CONCLUZII Existenţa unei diferenţe statistic semnifi cative

între lotul internat şi cel ambulator în ceea ce priveşte pierderile de productivitate, cu o pierdere mai amplă în cazul pacienţilor ambulatori, sugerează că pentru anumite valori ale profi tului realizat de angajat la locul de muncă ar fi mai efi cient pentru angajator pier derea unor zile de muncă prin concediu de

spitalizare decât reîntoarcerea rapidă la locul de muncă.

Din punctul de vedere al pacientului, orele de muncă pierdute, care variază direct cu prezenţa internării şi gradul de suferinţă la debutul bolii, pot însemna pierderi fi nanciare numai în cazul per-soanelor liber profesioniste, a celor fără contract de muncă ferm şi a fermierilor. Pentru aceştia din urmă este difi cil de cuantifi cat impactul fi nal datorită na-turii muncii lor.

Studiul de faţă ridică problema optimizării duratei concediului medical în cazul durerii lombare joase acutizate. Scurtarea prea accentuată a acestuia se poate să nu aibă asupra pacientului decât un impact în calitatea vieţii şi nu în venituri dar, pentru anga jator, prelungirea perioadei de pierdere a produc tivităţii ridică probleme specifi ce. Pe de altă parte, pre lungirea acestui concediu va genera o reducere a prezenteis-mului dar pierderile angajatorului şi ale pacientului (prin rambursarea parţială a orelor de muncă pierdute) ar putea fi mai mari. Studii mai ample sunt necesare pentru stabilirea unei linii optime.

FIGURA 2. Pierderile de productivitate în cazul pacienţilor internaţi şi care au prezentat cea mai slabă calitate a vieţii la M0. Variaţia veniturilor s-a realizat între 600 şi 4300 lei

Burton AK, Clarke RD, Mc Clude TD et al1. – The natural history of low back pain in adolescents, Spine 1996, 212, 323–2328Croft PR, Macfarlane GJ, Papageorgiou AC et al2. – Outcome of low back pain in general practice: a prospective study, Br Med J 1998, 3161, 356–1359Hestbaek L, Leboeuf-Yde C, Manniche C 3. – Low back pain: what is the long-term course? A review of studies of general patient populations, Eur Spine J 2003. 12, 149–165

Waddell G4. – A new clinical model for treatment of low-back pain, Spine 1987, 12: 632–644Coste J, Delecoeuillerie G, Cohen de Lara A et al5. – Clinical course and prognostic factors in acute low back pain: an inception cohort study in primary care practice, Br Med J 1994, 308: 577–580Reilly MC, Zbrozek AS, Dukes EM6. – The validity and reproducibility of a work productivity and activity impairment instrument, Pharmacoeco nom 1993; 4: 353–365

BIBLIOGRAFIE

226 REVISTA ROMÂNĂ DE REUMATOLOGIE – VOL. XIX NR. 4, AN 2010

Reilly MC, Tanner A, Meltzer EO7. – Work, classroom and activity impairment instruments: validation studies in allergic rhinitis, Clin Drug Invest 1996; 11: 278–288Reilly MC, Lavin PT, Kahler KH, Pariser DM8. – Validation of the dermatology life quality index (DLQI) and the work productivity and activity impairment: chronic hand dermatitis questionnaire (WPAI-ChHD) in chronic hand dermatitis (ChHD), J Am Acad Dermatol 2003; 48: 128–130Wahlqvist P, Carlsson J, Stalhammar NO 9. – Wiklund I, Validity of a work productivity and activity impairment questionnaire for patients with symptoms of gastro-esophageal refl ux disease (WPAI-GERD) – results from a cross-sectional study, Value Health 2002; 5: 106–113

Andreasson E, Svensson K, Berggren F10. – The validity of the work productivity and activity impairment questionnaire for patients with asthma (WPAI-asthma): results from a webbased study, Value Health 2003; 6: 780Reilly MC, Gooch KL, Wong RL et al 11. – Validity, reliability and responsiveness of the Work Productivity and Activity Impairment Questionnaire in ankylosing spondylitis, Rheumatology 2010; 49: 812-819Weisbrod BA12. – The valuation of human capital, J Polit Econ 1962, 69: 425-436Pritchard C, Sculpher M 13. – „Productivity Costs: Principles and Practice in Economic Evaluation”, London Office of Health Economics, 2000

Vizitaţi site-ul

SOCIETĂŢII ROMÂNE DE REUMATOLOGIE

www.srreumatologie.ro