revista presei/2013... · web viewcurtea de conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au...

78
11.04.2013 Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173 Cod-F-PC-4 REVISTA PRESEI 11 aprilie 2013 - REVISTA PRESEI - Administraţia Naţională "Apele Române" Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 1

Upload: others

Post on 11-Jan-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI11 aprilie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

Page 2: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................5Raul Olt a fost poluat cu namol si ape de mina din zona Balan....................................5Codul Galben de inundaţii a fost prelungit până vineri................................................6Campania de promovare si constientizare a Proiectului Controlul Poluarii cu Nutrienti.......................................................................................................................6Teme similare...............................................................................................................9DIG RUPT de Dunăre, în Tulcea. O localitate este IZOLATĂ, sute de hectare de teren, inundate VIDEO............................................................................................................9Teme de mediu.............................................................................................................9Romenvirotec 2013: Expozitie de tehnologii de protectia mediului, deschisa in Bucuresti......................................................................................................................9Rovana Plumb a deschis a 20-a editie a Targului de Mediu Romenvirotec................10Retrocedari si taieri abuzive. Romania ramane fara paduri.......................................10

PRESA LOCALĂ............................................................................................................13ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................14

Teme ABA...................................................................................................................14Chinezii, momiți la Cluj să realizeze barajul Tarnița-Lăpuşteşti. Primesc la pachet şi Autostrada Transilvania, Spitalul Regional de Urgență, sistemul de irigații al județului, un terminal cargo la Luna şi un baraj în Maramureş..................................14INVESTITII – Autoritatile maramuresene mizeaza pe sprijin de la chinezi pentru finalizarea barajului Runcu.........................................................................................15Ieşim de sub codul galben de inundaţii......................................................................17Terenuri agricole inundate la Crasna.........................................................................18Prefectura evaluează pagubele inundaţiilor pentru a solicita despăgubiri................18Teme de mediu...........................................................................................................19PLANTARI DE PRIMAVARA – Aproape 1.000 de puieti si 500 de mii de rasaduri de flori, plantate pe raza municipiului Baia Mare...........................................................19

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Page 3: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................21Teme ABA...................................................................................................................2140 de baraje din Argeş care pot fi periculoase...........................................................21Protejăm natura pentru viață....................................................................................22Fluviul Dunărea este atent monitorizat de specialisti................................................22Teme similare.............................................................................................................22După ce fântânile le-au secat ori au fost infectate cu petrol, Locuitorii din satul Bădeşti cară apă cu bidoanele de la o cişmea............................................................22Teme de mediu...........................................................................................................23Codul Silvic trebuie să oprească afacerile “băieţilor deştepţi”...................................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................25Teme ABA...................................................................................................................25„Protejăm natura pentru viaţă!”................................................................................25Teme similare.............................................................................................................27ANIF Bihor... pompează..............................................................................................27Tărian - Condiţiile meteo încurcă lucrările de canalizare şi apă - Oameni fără acces la case............................................................................................................................27

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................29Teme ABA...................................................................................................................29Ministrul Lucia Varga vine la Vâlcea...........................................................................29Calamităţi la Muereasca.............................................................................................30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................31Teme ABA...................................................................................................................31La Bazias debitul Dunării este peste medie................................................................31Teme similare.............................................................................................................32Francisc Boldea şi Ilie Sârbu merg în audienţă la ministrul Rovana Plumb să ceară bani pentru canalizarea Lugojului..............................................................................32Teme de mediu...........................................................................................................32Energia caraseana trece pe „verde“...........................................................................32

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................33

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

Page 4: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Teme ABA...................................................................................................................33UN MUNTE DE BALAST, FURAT ÎN MIEZ DE NOAPTE DIN ALBIA RÂULUI SUCEAVA.. .33Râul care-şi schimbă matca loveşte la Ion Creangă: Siretul “muşcă” din pământul oamenilor...................................................................................................................37Lipsa de responsabilitate ne omoară, nu inundaţiile (Editorial).................................39Teme similare.............................................................................................................40Poluare pe Gârla Morii...............................................................................................40Poluare ape interioare în satul Căciuleşti, comuna Girov..........................................40Teme de mediu...........................................................................................................40Avizele de mediu se pot solicita şi online...................................................................40Mediul vă informează gratis.......................................................................................41

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................42Teme similare.............................................................................................................42Mureşenii au trecut printr-un exerciţiu de alertă la dezastre....................................42Bătălia pentru şefia la Asociaţiei ADi " Apa Văii Arieşului" face CUA să piardă 60 de milioane de euro........................................................................................................43AGA cu scandal la Asociaţia "Apa Văii Arieşului". Miza este funcţia de preşedinte al asociaţiei....................................................................................................................44Comunicat Tudor Ştefanie: Decizia coaliţiei USL-PPDD încalcă flagrant statutul asociaţiei Apa Văii Arieşului.......................................................................................46Comunicat asociaţia Apa Văii Arieşului: Convocare Adunarea Generală...................47Teme de mediu...........................................................................................................47Zeci de copii hunedoreni au devenit ecologişti..........................................................47Alba: Plantări de salcâm la Vinţu de Jos.....................................................................49Pagubele produse de tăierile ilegale de păduri în judeţul Mureş sunt de 240 de lei pe hectar.........................................................................................................................49

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

Page 5: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Teme ANARRaul Olt a fost poluat cu namol si ape de mina din zona BalanPrimarul localitatii Balan, Brezovszky Gyorgy, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX ca, in timpul procesului de lichidare a fostei mine din oras, multe din activele fostei exploatari miniere au fost vandute fara sa se tina cont de planurile de inchidere si de ecologizare sau de existenta retelelor de apa si canalizare aflate in legatura cu reteaua oraseneasca, conductele fiind sustrase, de-a lungul ultimilor trei ani, aproape in totalitate de cautatorii de fier vechi. Miercuri dimineata, angajatii de la Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Harghita au prelevat probe si au constatat ca raul Olt a fost poluat, anuntand Garda Nationala de Mediu, Agentia pentru Protectia Mediului, Primaria si Politia Balan, precum si proprietarul terenului, consilierul local Vlad Ion Daniel. Potritiv lui Brezovszky, echipa de specialisti care s-a deplasat la fosta exploatare miniera a constatat ca au fost furate mai multe conducte de aductiune a apelor de mina de la galerii spre statia de epurare, o cantitate de circa 30 de metri cubi de namol aflat in decantoare si de ape de mina deversandu-se direct in raul Olt, timp de aproximativ 15 minute. Primarul a afirmat ca unda de poluare s-a extins pe o lungime de aproximativ doi kilomeri in Olt. Conductele de evacuare a bazinului de decantare pasiva au fost sustrase cu mijloace mecanice, cu un buldoexcavator, si furtul acestora a provocat golirea fortata a namolului si apelor de mina, cu aciditate extrem de ridicata si mai ales cu un continut ridicat de metale grele si oxizi de fier, acumulate in bazin direct in Olt, a spus Brezovszky Gyorgy. Probele recoltate de reprezentantii SGA Harghita au fost trimise la un laborator specializat din Brasov. Localnicii sustin ca reteaua de conducte a fost furata partial de cautatorii de fier vechi, insa responsabil de poluarea Oltului ar fi chiar consilierul local Vlad Ion Daniel, care - sustin acestia - in calitate de proprietar ar fi pus sa fie scoase, marti, conductele de evacuare a bazinului de decantare pasiva. De altfel, in procesul-verbal de constatare, semnat de catre reprezentantii SGA, Garzii de Mediu, APM, ai Primariei si Politiei Harghita se arata ca Vlad Ion Daniel a declarat ca a sesizat Politia orasului Balan cu privire la faptul ca o parte din aceste conducte sunt furate de catre persoane necunoscute, cealalta parte fiind extrasa de catre el, declarand

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

Page 6: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

ca el este proprietarul. /Realitatea, http://www.realitatea.net/raul-olt-a-fost-poluat-cu-namol-si-ape-de-mina-din-zona-balan_1156328.html/Romania TV, http://www.rtv.net/raul-olt-poluat-accidental-cu-namol-si-ape-de-mina-in-judetul-harghita_75035.html

Codul Galben de inundaţii a fost prelungit până vineriCinci bazine hidrografice au primit o nouă avertizare Cod Galben de inundaţii valabilă în următoarele 24 de ore. Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, în intervalul 11 aprilie, ora 16.00 - 12 aprilie, ora 18.00, se menţine Codul Galben de creşteri ale debitelor pe cursurile inferioare ale râurilor Tur, Barcău, pe Crasna aval Craidorolţ (judeţele Satu Mare şi Bihor) şi pe Bega Veche (judeţul Timiş), conform Agerpres. Hidrologii mai atrag atenția că nivelurile apelor rămân peste Cotele de apărare. Avertizarea a fost transmisă Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţiei Naţionale 'Apele Române', Ministerului Administraţiei şi Internelor, S.C. Hidroelectrica S.A. şi Administraţiilor Bazinale de Ape: Someş-Tisa, Crişuri, Banat. /Libertatea, http://www.libertatea.ro/detalii/articol/cod-galben-inundatii-442952.html/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/188609-Codul-Galben-de-inundatii-valabil-pentru-cinci-bazine-hidrografice-prelungit-pana-vineri-la-ora-1800.html

Campania de promovare si constientizare a Proiectului Controlul Poluarii cu NutrientiMinisterul Mediului si Schimbarilor Climatice a organizat un seminar dedicat reducerii poluarii resurselor de apa in comunele CIUTI si GRLENI, din judetul BACU, doua dintre localitatile stabilite pentru intalnirile expertilor de mediu cu grupuri de promotori (profesori, invatatori, medici, preoti)care sa sensibilizeze opinia publica si tanara generatie cu privire la problemele de sanatate din mediul rural, generate de poluarea apelor, din surse agricole si menajere. Evenimentul face parte din cadrul celei de-a patra etape a Campaniei de sensibilizare si constientizare a Proiectului Controlul Integrat al

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

Page 7: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Poluarii cu Nutrienti,si anume Seminar local pentru formare de formatori educatie ecologica care se deruleaza in perioada 11 martie - 27 aprilie 2013 in 87 localitati, din 34 judete incluse in proiect. Selectia grupului de promotori, a avut la baza ideea ca, prin prisma profesiei practicate (profesori, invatatori, medici, preoti), acestia pot contribui cu experienta personala in instruirea copiilor si a intregii comunitati locale pentru inducerea de schimbari comportamentale si crearea unei atitudini pozitive in relatia lor cu mediul inconjurator. In cadrul sesiunii de formare, expertii de mediu instruit participantii selectati asupra urmatoarele aspecte: metodologia de formare de formatori (grupuri tinta, principiile invatarii, metode de instruire, evaluarea performantei invatarii);- calitatea apei (principalele surse de poluare, poluarea din surse agricole si menajere, vulnerabilitatea la poluarea cu nitrati a apelor de suprafata si subterane); sanitatia in mediul rural (managementul apei reziduale in mediul rural, managementul deseurilor menajere, managementul gunoiului de grajd); relatia intre calitatea apei potabile si sanatate (necesarul de apa, bolile posibil asociate apei, igiena aprovizionarii cu apa); cele mai bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii. Cea mai importanta sursa de intoxicare cu nitrati si nitriti o reprezinta apa din fantani. In majoritatea comunelor si satelor din Romania, apa din fantana este poluata cu aceasta substanta provenita din depozitarea haotica a gunoiului de grajd si a latrinelor neimpermeabilizate din gospodariile oamenilor. Limita sanitara maxima admisa pentru nitrati in apa potabilaeste de 50 mg/litru, la fel ca in Uniunea Europeana. In Romania peste 1.900 de localitati sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati. Nitratii scad rezistenta generala a organismului, iar consumul de apa poluata cu aceasta substanta poate duce chiar la decesul sugarilor si copiilor. In plus, nitratii din apa pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculina. Campania de promovare a proiectului urmareste constientizarea oamenilor la riscul poluarii cu nitrati si responsabilizarea acestora pentru depozitarea deseurilor animale.Informatii suplimentare despre proiectInformatii despre finantare

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

Page 8: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Proiectul este finantat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Facilitatea Globala de Mediu (GEF), care au acordat Romaniei un imprumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil.In ce consta proiectul:Se realizeaza activitati de colectare, depozitare si gestionare a gunoiului de grajd prin: constructia unor platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd; dotarea gospodariilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd; dotarea comunitatilor locale cu echipamente pentru colectarea, compostarea si imprastierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd.Obiectivul campanieiScopul campaniei este de a induce schimbari comportamentale la nivel de individ si grup pentru un control al poluarii cu nutrienti, dar mai ales pentru identificarea de solutii viabile pentru protejarea in viitor a poluarii apelor cu nitrati si nitriti. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este imbunatatirea calitatii vietii prin practicarea agriculturii ecologice, impadurirea terenurilor improprii agriculturii si crearea de perdele forestiere de protectie.Beneficiile proiectuluiAceste masuri elimina riscul imbolnavirii cauzate de consumul de apa contaminata si promoveaza utilizarea eficienta a gunoiului de grajd care, in acest mod, nu va mai fi un factor poluant. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/campania-de-promovare-si-constientizare-a-proiectului-controlul-poluarii-cu-nutrienti/

Teme similareDIG RUPT de Dunăre, în Tulcea. O localitate este IZOLATĂ, sute de hectare de teren, inundate VIDEOO şosea şi sute de hectare de culturi agricole au fost inundate în zona comunei Ceatalchioi, judeţul Tulcea, după ce un dig de pe Dunăre s-a rupt, informează România TV. Comuna din partea de nord a judeţului Tulcea este acum izolată de alte localităţi din zonă. Primarul Tudor Cernega a declarat, la România TV, că localitatea este înconjurată de ape, dar nicio persoană nu este în pericol. Patru gospodării au fost inundate, însă apa

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

Page 9: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

nu a ajuns şi în case, care sunt construite pe dâmburi de pământ, preventiv, tocmai pentru astfel de situaţii. Localnicii din Ceatalchioi au primit deja ajutor de la echipaje ISU Tulcea. Drumul judeţean care trece prin comună şi care face legătura cu alte localităţi este inundat, la fel şi sute de hectare de teren. /Rtv, http://www.rtv.net/dig-rupt-de-dunare-in-tulcea-sute-de-hectare-de-culturi-agricole-si-o-soseau-au-fost-inundate_75160.html

Teme de mediuRomenvirotec 2013: Expozitie de tehnologii de protectia mediului, deschisa in BucurestiMinistrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb a deschis marti, 9 aprilie, a 20-a editie a Targului de Mediu Romenvirotec 2013 - Expozitie internationala de tehnologii si echipamente de protectie a mediului', organizat in incinta pavilionului expozitional Romexpo din Bucuresti. /Actualitati, http://www.actualitati.net/high-tech/romenvirotec-expozitie-tehnologii-protectia-mediului-deschisa-bucuresti-672721/RTV, http://infoportal.rtv.net/articol~din-stiinta~info-3780078~romenvirotec-2013-expozitie-de-tehnologii-de-protectia-mediului.html

Rovana Plumb a deschis a 20-a editie a Targului de Mediu RomenvirotecMinistrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb , a deschis astazi a 20-a editie a Targului de Mediu Romenvirotec 2013 Expozitie internationala de tehnologii si echipamente de protectie a mediului, organizat in incinta pavilionului expozitional Romexpo, conform unui comunicat de presa. Ministrul Rovana Plumb a subliniat importanta asocierii unor astfel de evenimente, cu Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice precum si cu autoritatile locale. Targul Romenvirotec isi desfasoara activitatea in fiecare an si urmareste ca protectia mediului sa fie cunoscuta prin metode interactive si prietenoase. Targul Romenvirotec este o platforma importanta atat pentru progresul tehnologic, si vad aici foarte multe societati si asociatii in domeniu, cat si pentru eco-educatie, in vederea adoptarii unei atitudini responsabile fata de mediu, a completat

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

Page 10: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

ministrul Mediului. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/rovana-plumb-a-deschis-a-20-a-editie-a-targului-de-mediu-romenvirotec/

Retrocedari si taieri abuzive. Romania ramane fara paduriSuprafata fondului forestier in proprietatea publica a statului s-a redus in ultimii 20 de ani cu peste 3,02 milioane hectare datorita retrocedarilor catre persoane fizice si juridice, releva raportul de audit al Curtii de Conturi, citat de Agerpres.'In perioada 1990-2012, suprafata fondului forestier-proprietatea publica a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedari catre persoane fizice si juridice, ca urmare a aplicarii legilor de fond funciar. Procesul de retrocedare a terenurilor forestiere catre fostii proprietari sau catre urmasii acestora este inca in desfasurare', se arata in raportul citat de Agerpres. Daca la finele anului 1990 suprafata fondului forestier era de 6.367.660 hectare, din care suprafata padurilor 6.248.990 hectare si alte terenuri 118.670 hectare, dupa 20 de ani, respectiv la finele anului 2010, suprafata fondului forestier era de 6.515.173 ha, din care in proprietatea publica doar 4.363.000 ha si in proprietatea privata 2.152.173 hectare. In proprietatea publica a statului se aflau 3.338.898 hectare, din care 3.224.951 hectare acoperite efectiv cu paduri, iar 113.947 hectare alte terenuri. Potrivit raportului Curtii de Conturi, o suprafata de circa 561.168,84 hectare s-a retrocedat sau se afla in diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fara a fi indeplinite conditiile prevazute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase. 'Modificarea regimului de proprietate prezinta interes in legatura cu problema integritatii si dezvoltarii fondului forestier, in conditiile in care noile categorii de proprietari manifesta atitudini diferite in legatura cu mentinerea folosintei de padure si/sau cu o eventuala extindere a acesteia', mentioneaza raportul. In anul 1800, suprafata impadurita din provinciile istorice romanesti era de 8.500.000 hectare de padure, adica 36% din teritoriu, suprafata care s-a redus continuu, in principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 si a legii privind infiintarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de paduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrisate, in vederea transformarii in pasuni. Dupa adoptarea Constitutiei si etatizarea (nationalizarea) padurilor ca fiind 'bun al

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

Page 11: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

intregului popor', in anul 1948, suprafata fondului forestier era de 6.486.000 hectare. Romania ocupa locul 13 din punct de vedere al procentului de impadurire, situandu-se cu 5,1 procente sub media europeana de 32,4%. Din punct de vedere al suprafetei de padure raportata la numarul de locuitori, Romania se situeaza pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de tarile nordice (Finlanda, Suedia si Norvegia). Potrivit documentului, cele mai mici procente de impadurire se inregistreaza in zonele de campie, iar cele mai afectate zone sunt Campia de Vest (3,2% grad de impadurire), Campia Baraganului (3,5% grad de impadurire), Campia Moldovei (4,1% grad de impadurire), Campia Olteniei (5,3% grad de impadurire), Campia Transilvaniei (6,8% grad de impadurire). UPDATE 366.000 de hectare taiate ilegal Volumul total al taierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat si privata in perioada 1990-2011 acopera o suprafata de peste 366.000 ha, fiind valorificati peste 80 milioane metri cubi de lemn, in suma de peste cinci miliarde euro, conform sintezei Raportului de audit privind 'Situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990-2012', realizat de Curtea de Conturi. 'In perioada 1990-2011, volumul taierilor ilegale din padurile Romaniei s-a mentinut, cu unele fluctuatii anuale, la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind padurile aflate in proprietatea statului. Analiza volumului taierilor din aceasta perioada ne arata un maxim in anul 1992, cifrat la 281.517 mc si un minim de 51.900 mc in anul 2008. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace in Romania, se taie peste 3 ha de padure in fiecare ora. Din datele/informatiile prezentate de RNP-Romsilva, rezulta ca zilnic se exploateaza, in medie 41 ha, din care o mare parte o reprezinta taierile nelegale/furturile. Volumul total al taierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat si privata in perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispozitie de Ministerul Mediului si RNP Romsilva de 633.500 m.c. Avand in vedere volumul mediu de 217 m.c lemn/ha, rezulta ca in perioada analizata s-a taiat/defrisat ilegal padurea pe o suprafata de 291.932 hectare', se spune in raport. Volumul taierilor, in perioada 1990-2011 este de peste 80 milioane mc, de pe o suprafata ce depaseste 366.000 ha. Un calcul in care s-a luat in considerare pretul cel mai mic, de 70 euro/metru cub lemn de foc, arata ca valoarea acestor taieri depaseste cifra de cinci miliarde euro. 'Aceasta cifra este departe de a fi cea reala, intrucat cea mai

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

Page 12: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

mare parte a arborilor taiati din padurile Romaniei au luat calea strainatatii (catre tari din Europa, Nordul Africii, Asia) la preturi cu mult mai mari decat pretul minim stabilit pentru lemnul de foc', precizeaza raportul. In padurile de stat administrate de catre RNP-Romsilva, in perioada 1990-2011, volumul taierilor ilegale a crescut cu unele fluctuatii anuale, ajungand la un maxim de 281.517 mc in anul 1992. In toata perioada analizata, taierile ilegale de material lemnos s-au realizat in multe situatii pe fondul neglijentei/abuzurilor personalului silvic. Curtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532 mc din contraventii, 24.233 mc din neglijenta personalului silvic si imputat acestuia, iar pentru 689 mc s-a acordat riscul normal al serviciului. Valoarea pagubelor din taieri ilegale de arbori in 2010 a fost estimata la 10.207.049 lei, rezultand o medie de 207 lei/ha, valorile cele mai mari fiind inregistrate la directiile silvice: Mures - 234 lei/ha; Dolj - 213 lei/ha etc, iar cele mai mici valori la directiile Braila - 160 lei/ha si Covasna - 140 lei/ha. Avand in vedere volumul mediu de 217 mc/ha, rezulta ca in perioada analizata s-a taiat/defrisat ilegal padurea de pe o suprafata de 202.258 ha. In perioada 2005-2011, s-au efectuat taieri nelegale de arbori in volum total de 438.900 mc, din care cel mai mare volum de taieri ilegale s-a inregistrat in judetele: Suceava - 10.213 mc, Maramures - 9.542 mc, Bacau - 7.751 mc, Gorj - 7.686 mc, Arges - 6.160 mc si Olt - 4.501 mc. In ceea ce priveste taierile ilegale de arbori din padurile proprietate privata, in perioada 2005-2011, volumul taierilor ilegale din padurile private administrate pe baza de contracte de catre RNP-Romsilva a fost de 194.600 mc. Cel mai mare volum de taieri ilegale s-a inregistrat in judetele Suceava: 16.867 mc, Satu Mare: 13.370 mc, Arges -13.300 mc, Gorj -12.010 mc, Harghita -11.266 mc, Neamt -10.175 mc, Cluj - 7.646 mc, Maramures -6.772 mc etc. Volumul taierilor ilegale in padurile private administrate de RNP-Romsilva pe baza de contracte, in anul 2010, a insumat 35.641 mc, din care 10.489 mc din infractiuni, 6.279 mc din contraventii, 239 mc pentru care s-a acordat riscul normal al serviciului si 17.562 mc (49 % din total), nejustificat de personalul silvic si imputat acestuia. Valoarea pagubelor din taieri ilegale de arbori si pasunat abuziv, la aceasta categorie de paduri, in anul 2010, a insumat 6.199.683 lei, reprezentand o medie de 105,9 lei/ha. In urma deficientelor, abaterilor si neregulilor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

Page 13: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

constatate la controalele efectuate in anul 2010, s-au aplicat 367 sanctiuni, din care 36 desfaceri contracte de munca si 936 penalizari, in valoare de 238.803 lei. 'Insumand taierile de arbori din padurile Romaniei (proprietate de stat si privata), rezulta ca in perioada 2005-2011 s-a defrisat padurea pe o suprafata totala de 291.932 ha. In acelasi interval, s-au regenerat total si s-au efectuat lucrari de regenerare artificiala pe o suprafata de 120.067 ha. Prin urmare, suprafetele de pe care s-au facut taieri ilegale depasesc cu peste 170.000 ha suprafetele regenerate', semnaleaza raportul Curtii de conturi. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/retrocedari-si-taieri-abuzive-romania-ramane-fara-paduri-1032088.html/Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/retrocedari-si-taieri-abuzive-romania-ramane-fara-paduri/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAChinezii, momiți la Cluj să realizeze barajul Tarnița-Lăpuștești. Primesc la pachet și Autostrada Transilvania, Spitalul Regional de Urgență, sistemul de irigații al județului, un terminal cargo la Luna și un baraj în MaramureșMembrii conducerii companiei China Gezhouba Group Corporation (CGGC) una dintre principalele companii chineze de investiții în infrastructura de transport, energie şi turism, şi-au declarat, astăzi, la Cluj-Napoca, deschiderea față de finanțarea şi amenajarea barajului Tarnița-Lăpuşteşti din Cluj, proiect estimat la 1,3 miliarde de euro.CGGC, cu o cifră de afaceri de 200 miliarde de dolari în 2012, este principalul contractor al hidrocentralei “Trei defilee”, cea mai mare hidrocentrală din lume, de pe fluviul Yangtze, şi a realizat sau a participat, în Republica Populară Chineză, la construcția a peste 100 de hidrocentrale precum şi la peste 300 de lucrări din domeniul infrastructurii (autostrăzi, poduri, diguri, căi ferate, locuințe).

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

Page 14: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Chinezii au început încă de ieri negocierile cu statul român, direct cu ministrul pentru Energie, Constantin Niță şi cu mai mulți directori de la Hidroelectrica. “Este un vis pentru localnici şi va avea un rol foarte important în domeniul energetic din țară. Este un proiect important al țării. Cum putem atinge acest vis este o provocare pentru toți. Inginerii noştri sunt nerăbrădori să lucreze la descoperirea de soluții care să facă proiectul să funcționeze, fie soluții tehnice, fie financiare, pentru că în aceste proiecte există multe probleme, inclusiv de mediu. Avem experiență foarte bogată pentru construirea oricărui tip de baraj, iar Guvernul român este foarte dispus să atingă acest vis. Suntem deschişi să împărtăşim experiența şi cunoştințele noastre în acest domeniu, avem proiecte multe, în toată lumea şi aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm şi cu țările europene”, a declarat Shi Li, vicepreşedintele companiei din China.“Le-am oferit aceste posibilități de a investi în marile proiecte ale județului. Din punctul de vedere al posibilităților finaniare, compania este foarte potentă şi potrivită pentru asemenea investiții”, a declarat prefectul Gheorghe Vuşcan. Compania a primit cu această ocazie şi oferta de a realiza Spitalul Regional de Urgență (100 mil euro), Autostrada Transilvania, Spitalul Unic de Urgență pentru Copii (50 mil euro), Sistemul de irigații al Clujului (50 mil euro), posibilitatea construirii unui aeroport cargo la Luna şi a unui baraj la Runcu, în Maramureş, baraj început în urmă cu 30 de ani şi rămas nefinalizat. “Sunt două tipuri de obiective în România: cele începute şi nefinalizate şi cele noi. Totalul lucrărilor începute şi nefinalizte se cifrează la 6,5 miliarde de lei, în condițiile în care avem doar 400 milioane de lei la Ministerul Dezvoltării. Investițiile pe Hiroelectirca sunt mult peste capacitățile financiare pe care Hidroelectrica le poate asigura financiar. Avem legea privind parteneriatul public-privat, de care avem nevoie pentru a continua, în sensul în care aceasta trebuie să fie armonizată pentru că tot ce depăşeşte 15.000 de euro necesită licitație. În condițiile actuale, orice deschidere către altă investiție aduce deficit la bugetul de stat, lucru care nu va fi acceptat de către FMI”, a spus senatorul Liviu Pop. Aceasta nu este prima vizită a chinezilor în România. Restul vizitelor nu s-au concretizat în proiecte din cauza statului român, spun reprezentanții USL. Liviu Pop a precizat că aceasta este prima dată când un investitor de o asemenea anvergură nu merge la Bucureşti pentru negocieri, ci vine să viziteze partea de Nord-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

Page 15: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Vest a țării. Shi Li a adăugat că proiectul este cu atât mai important pentru companie, cu cât inginerii chinezi au participat în urmă cu 50 de ani la construcția barajului de la Porțile de Fier, de pe Dunăre. /Napoca News, http://www.napocanews.ro/2013/04/chinezii-momiti-la-cluj-sa-realizeze-barajul-tarnita-lapustesti-primesc-la-pachet-si-autostrada-transilvania-spitalul-regional-de-urgenta-sistemul-de-irigatii-al-judetului-si-un-baraj-in-maramures.html

INVESTITII – Autoritatile maramuresene mizeaza pe sprijin de la chinezi pentru finalizarea barajului Runcu Autoritatile maramuresene mizeaza pe sprijin de la chinezi pentru finalizarea investitiei de la barajul Runcu, demarata in urma cu aproape 30 de ani. O prima intalnire pe aceasta tema a avut loc in 10 aprilie, intre reprezentantii din conducerea judetului si o delegatie venita din China. Totusi, reprezentantii companiei asiatice au recunoscut ca pana acum nu au mai derulat niciun proiect de amploare in Romania. O delegatie venita tocmai din China a fost primita de autoritatile judetene la Palatul Administrativ. A fost vorba despre reprezentantii unei companii private care deruleaza in principal proiecte hidrotehnice. In acest context, alesii maramureseni spera ca vor reusi sa-i convinga pe oamenii de afaceri pentru a investi in finalizarea investitiei de la barajul Runcu. “Domnul vicepresedinte Shi Li raspunde efectiv de reabilitare si de constructii hidro care inseamna pentru Maramures un baraj ce sta de 30 de ani si poate fi una dintre prioritati”, a afirmat senatorul Liviu Marian Pop. Conform autoritatilor, investitia de la Runcu e una dintre prioritatile judetului, mai ales ca finalizarea constructiei ar insemna suplimentarea debitului de apa pentru Baia Mare si realizarea unei retele de apa pentru toate satele de pe Mara, pana in Sighetu Marmatiei si in zona Sapanta-Remeti. “Daca acest baraj va fi finalizat cat mai curand posibil, vor beneficia de servicii de alimentare cu apa si energie o buna parte din locuitorii din Maramures, chiar daca investitia e una de anvergura nationala. Este un proiect important care, speram noi, se va materializa”, a explicat seful administratiei maramuresene, Zamfir Ciceu. Vicepresedintele companiei din China, Shi Li, a declarat ca urmeaza sa se discute mai detaliat cu autoritatile despre

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

Page 16: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

proiect, astfel incat sa afle informatii despre ce presupune investitia de la Runcu. “Am inteles ca sunt proiecte de hidrocentrale, cat si infrastructura ce trebuie realizate. Autoritatile au intentia de a realiza aceste obiective”, a mentionat Shi Li. Autoritatile si-au exprimat speranta ca vor putea obtine sprijin chiar si pentru realizarea tunelului pe sub Gutai. “Nu dorim sa ne laudam, ci am dori intr-adevar sa realizam ceva pentru Maramures, fiind preocupati sa lasam festivismele la o parte”, a punctat prefectul Anton Rohian. Reprezentantii companiei din China au recunoscut ca pana acum nu au mai demarat niciun proiect in Romania. Despre posibilele investitii care ar putea fi derulate cu sprijin de la chinezi se va discuta si intr-o vizita ulterioara pe care oficialii Ministerului Economiei intentioneaza sa o efectueze in China. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/80966/INVESTITII-Autoritatile-maramuresene-mizeaza-pe-sprijin-de-la-chinezi-pentru-finalizarea-barajului-Runcu-/CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/investitori-chinezi-interesati-de-constructia-barajului-runcu-1238973

Ieşim de sub codul galben de inundaţiiSute de hectare de terenuri au fost afectate de apele scurse de pe versanţi Sălajul iese, în această seară, se sub incidenţa codului galben de inundaţii emis de specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Potrivit informaţiilor primite de la Cristian Crişan, directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor Sălaj, în cele 24 de ore în care două dintre cursurile de apă din judeţ – Barcăul şi Crasna – au fost sub risc de inundaţii nivelurile au răma sub cotele de atenţie. Asta nu înseamnă că Sălajul a scăpat de inundaţii, pentru că sute de hectare de teren au fost afectate de apele scurse de pe versanţi. În acestă perioadă, o comisie de specialişti, constituită prin Ordinul Prefectului, se deplasează în teren, în localităţile afectate de inundaţii, pentru stabilirea pagubelor. După inventarierea tuturor pagubelor se va întocmi un raport care va fi transmis către Ministerul Afacerilor Interne.Prefectul judeţului, Ionel Ciunt, a convocat azi o întâlnire de lucru, având ca puncte pe ordinea de zi prezentarea situaţiei din judeţ în urma fenomenelor meteorologice care au condus la inundaţii, dar şi instruirea primarilor privind modul de acţionare în astfel de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

Page 17: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

cazuri. În urma discuţiilor purtate, primarii au formulat o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgeţă, cum ar fi alocarea de fonduri pentru achiziţionarea de utilaje de intervenţie şi decolmatarea albiilor cursurilor de apă.La aceeaşi întâlnire, prefectul Ionel Ciunt le-a solicitat primarilor să aplice prevederile legale privind obligativitatea arborării drapelului naţional la sediul primăriilor. Nerespectarea acestor prevederi va fi urmărită la deplasările în teren efectuate de către reprezentanţii Instituţiei Prefectului, urmând a fi aplicate şi sancţiunile prevăzute de lege. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/zalau/iesim-codul-galben-inundatii-1_51655a2f00f5182b85a38201/index.html

Terenuri agricole inundate la CrasnaTerenurile agricole de la intrarea din Zalau spre Crasna sunt afectate din cauza precipitatiilor abundente care au avut loc in ultima perioada. Din cauza debitului foarte ridicat al apei, raul Martauta, care vine dinspre Nusfalau, a inundat hotarele locuitorilor din comuna Crasna. Mai grav este ca unele terenuri adancite in apa au fost cultivate cu grau si aici paguba este mai mare. Inca de sambata, in cadrul sedintei comitetului judetean, s-a avut in vedere analiza situatiei existente in Salaj in urma conditiilor meteorologice nefavorabile din ultima vreme, unde si Crasna era pe lista neagra. Potrivit prefectului judetului Salaj, Ionel Ciunt, Institutia Prefecturii a constituit deja o comisie privind evaluarea pagubelor produse de inundatii. Procedurile pentru evaluarea fiecarei comune din Salaj afectate ca urmare a precipitatiilor abundente din ultima perioada au inceput de ieri. Ionel Ciunt a declarat ca, in functie de rezultatul pe care il vor inregistra specialistii se va intocmi un raport, care va fi avizat de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Salaj si va fi trimis catre Ministerul Aface-rilor Interne. Daca se va considera ca va fi nevoie, persoanele din Crasna ale caror terenuri sunt inundate vor fi despagubite. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/index.php?cmd=articol&idart=34617

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

Page 18: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Prefectura evaluează pagubele inundaţiilor pentru a solicita despăgubiriInundaţiile produse ca urmare a precipitaţiilor din ultima perioadă au afectat 20 de localităţi şi circa 1.000 de hectare de teren agricol din Sălaj, potrivit datelor prezentate miercuri, de către prefectul Ionel Ciunt, în cadrul unei întâlnirii cu primarii din Sălaj privind situaţiile de urgenţă.“Sunt afectate 20 de localităţi, nouă unităţi administrativ teritoriale – comune, 12 gospodării inundate, sunt 20 de locuinţe afectate de o alunecare de teren, la Vârşolţ, trei kilometri de drum comunal afectat, un pod, patru podeţe, o punte pietonală – este vorba de puntea peste râul Someş, din comuna Gâlgău, opt hectare afectate de alunecări de teren între Crasna şi Marin, 786 hectare teren arabil inundat, 152 hectare păşuni inundate şi trei obiective economice <foarte importante> – distilerii”, a precizat prefectul. Acesta a mai spus că pagubele produse de inundații sunt deja evaluate pe teren de o comisie tehnică, în vederea stabilirii unor eventuale despăgubiri pentru persoanele afectate. “Începând de marţi se deplasează în comunele afectate o comisie tehnică ce face o evaluare a pagubelor produse de inundaţii. După întocmirea unui raport al pagubelor, vom obţine viza Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi materialul respectiv îl vom transmite către Ministerul Afacerilor Interne, în vederea acordării de despăgubiri”, a adăugat Ciunt. Întâlnirea de miercuri a avut ca scop instruirea primarilor din judeţ cu privire la managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii şi secetă, la ea fiind prezenţi, alături de şefii administraţiilor locale, reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Sălaj şi membri Comitetului Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă. Edililor le-a fost înmânat şi prezentat “Manualul primarului” privind managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii şi secetă, ce cuprinde o sinteză a actelor normative privind situaţiile de urgenţă. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/social/prefectura-evalueaza-pagubele-inundatiilor-pentru-a-solicita-despagubiri.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

Page 19: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Teme de mediuPLANTARI DE PRIMAVARA – Aproape 1.000 de puieti si 500 de mii de rasaduri de flori, plantate pe raza municipiului Baia Mare Actiunea de plantare a puietilor si rasadurilor este in toi in municipiul Baia Mare. Chiar daca ploile din ultimele saptamani au intarziat derularea programului, se fac eforturi ca in cel mai scurt timp actiunea sa fie implementata in toate cartierele, dar si in centrul orasului. Prin derularea unor actiuni de plantare de amploare, municipalitatea va incerca sa transforme Baia Mare in capitala verde a Romaniei. Strategia prin care in cativa ani se va obtine dezideratul a fost initiata anul trecut de primarul Catalin Chereches. In aceasta perioada, aproximativ 1.000 de puieti de platani, paltini, salcii si alte specii de pomi, dar si 500 de mii de rasaduri de flori sunt sadite in Baia Mare. „Anul trecut am inceput sa gandim o noua strategie verde pentru oras. Stiti foarte bine dorinta mea ca Baia Mare sa devina capitala verde a Romaniei. Din acest motiv, mai ales in zonele degradate, in zonele unde s-a plantat haotic, unde calitatea arborilor nu este cea mai buna, venim si facem plantari cu specii valoroase. Anul trecut am plantat aproximativ 1.500 de arbori, iar anul acesta, respectiv in perioada de primavara, continuam aceste plantari, inclusiv in zonele delicate. Spre exemplu, pe strada Caragiale a fost o anumita discutie, cu o parte din cetatenii care nu au inteles faptul ca taiem in toamna si plantam in primavara. In acea zona am taiat niste arbori depreciati, iar saptamana trecuta am plantat platani acolo si va fi chiar o zona frumoasa, o zona care ii va bucura si pe cetatenii care locuiesc acolo si pe ceilalti din oras“, a aratat Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare. In prima instanta sunt plantati aproape 800 de puieti de diverse specii: 400 de platani, 200 de paltini, 50 de duzi pletosi, 50 de salcii si 70 de tei. Platanii sunt prevazuti pentru strazile Caragiale, Petofi Sandor, Piata Pacii, Minerilor, Vasile Lucaciu, Cuza Voda, Culturii si Moldovei, dar si pentru bulevardele Unirii si Republicii. Salcii sunt sadite pe strazile Zambilei si pe podul de pe bulevardul Unirii, iar duzii pletosi sunt plantati pe bulevardul Unirii. Strada Margeanului va fi populata cu paltini, iar teii vor ajunge pe strazile Victor Babes si Dragos Voda. Puietii sunt plantati in alveolele dintre trotuar si carosabil, dar si intre blocuri, langa locurile de joaca, parcari si aliniamente stradale.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

Page 20: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Un alt pas important in reabilitarea zonelor verzi este plantarea de flori si infrumusetarea spatiilor publice cum ar fi podurile si sensurile giratorii. „Plantarile se fac dupa un concept care sa nu implice foarte multe costuri de intretinere, dar care genereaza un aspect frumos. Lucrul acesta va fi finalizat pana la sfarsitul saptamanii viitoare, iar apoi continuam pana cand vremea ne permite si vegetatia nu erupe foarte tare sa mai facem din toaletari si sa curatam zonele verzi din cartiere“, a explicat primarul Chereches. Alte lucrari de reabilitare vor fi cele de inlaturare a constructiilor ilegale de pe zonele verzi, dar si nivelarea alveolelor din cartiere si plantarea de gazon. Actiuni de ecologizare se vor face pe malurile raului Sasar, dar se va incerca si crearea unor noi locuri de agrement acolo unde spatiul o va permite. Spre final, edilul arata ca in acest an se asteapta la o activitate sustinuta foarte clara si foarte ordonanta a celor care presteaza servicii. „Le transmit de pe acum, in special celor de la Romprest ca daca lucrarile pe care le fac nu se ridica la nivelul asteptarilor mele si ale cetatenilor nu voi ezita sa reziliem contractul cu ei. Ne intereseaza nu doar o simpla intretinere, ne intereseaza un nivel inalt al calitatii pe care cu totii ne-o dorim“, a incheiat Catalin Chereches. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/80952/PLANTARI-DE-PRIMAVARA-Aproape-1-000-de-puieti-si-500-de-mii-de-rasaduri-de-flori-plantate-pe-raza-municipiului-Baia-Mare-VIDEO-

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme ABA40 de baraje din Argeş care pot fi periculoaseAutoritățile județene au întocmit o hartă a barajelor de tip C şi D din Argeş care pot pune în pericol localitățile atunci când apele "se umflă". Autoritățile județene au întocmit o hartă a barajelor de tip C şi D (ceva mai mici) din Argeş care pot pune în pericol localitățile atunci când apele “se umflă”. În total, sunt 40 de puncte (baraje) unde pot să apară probleme. Aceste baraje sunt răspândite pe raza a 19 localități (18 comune şi un oraş), iar unele dintre ele se află în administrare privată. Toți deținătorii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

Page 21: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

unor astfel de baraje au obligația să le întrețină şi să le repare, atunci când este cazul. Localitățile vizate sunt Oarja, Bradu, Suseni, Rociu, Costeşti, Negraşi, Căteasca, Teiu, Mozăceni, Stolnici, Bârla, Râca, Buzoeşti, Izvoru, Ungheni, Lunca Corbului, Căldăraru, Recea şi Răteşti. Trei dintre cele 40 de baraje sub observație au probleme evidente. Barajul Mozăceni Vale s-a rupt la inundațiile din 2003, la fel şi cel de la Urluieni, iar cel de la Cornățel a pățit acelaşi lucru la aceleaşi inundații. Administratorii obiectivelor de mai sus trebuie să supravegheze permanent lucrările de acumulare, să exploateze lacurile conform normelor în vigoare, să efectueze manevrele de pregolire şi tranzitare a viiturilor numai după informarea autorităților, să avertizeze imediat administrațiile locale şi cetățenii în cazul apariției unei probleme la baraj şi să informeze imediat şi ISU. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/11250-baraje-arges-periculoase.html

Protejăm natura pentru viațăFluviul Dunărea este atent monitorizat de specialisti

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

Page 22: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

/Cuvantul liber, http://www.cuvantulliber.com/pdf/1213.pdf

Teme similareDupă ce fântânile le-au secat ori au fost infectate cu petrol, Locuitorii din satul Bădești cară apă cu bidoanele de la o cișmea Primarul comunei Bârla, Ion Neacşu, încearcă de ceva timp să găsească o soluție pentru alimentarea cu apă în satul Bădeşti, însă fără niciun rezultat până la acest moment, acesta nu se dă bătut şi spune că va încerca în continuare să găsească o posibilitate de a le băga apă acestor oameni. „În satul Bădeşti este populație puțină, 350 de persoane, cu copii cu tot, dar acei oameni nu au apă. Stau la coadă cu bidoanele unde curge apă ca pe deget la o cişmea. Toate fântânile au secat, sunt infectate de petrol, se duc la Cotmeana

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

Page 23: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

şi Vedea la gârlă, iau apă cu bidoanele. Am încercat pe Agenția Fondului de Mediu, pe Ordonanța 7, nu mi-a aprobat nimeni pentru că e populație puțină şi nu poate justifica investiția.“, ne-a explicat edilul de la Bârla. Acesta nu s-a oprit aici. „Mai nou, am demarat să mă leg la măsura 322 cu apă, să mă duc cu apă cel puțin până în satul Bădeşti, investiția e mică, undeva la 6 - 7 miliarde de lei, aş face pe fonduri proprii, bani aş găsi, dar nenorocirea e că nu mă lasă să mă leg de apa asta în măsura 322. Am făcut adresă şi la Bucureşti şi nu am voie.“, a mai adăugat Ion Neacşu. /Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=48228:dup-ce-fantanile-le-au-secat-ori-au-fost-infectate-cu-petrol-locuitorii-din-satul-bdeti-car-ap-cu-bidoanele-de-la-o-cimea-&catid=2:politic&Itemid=3

Teme de mediuCodul Silvic trebuie să oprească afacerile “băieţilor deştepţi”Potrivit Curții de Conturi, prejudiciul cauzat de tăierile ilegale raportate în urma controalelor se ridică la 5 miliarde euro. Potrivit Curții de Conturi, prejudiciul cauzat de tăierile ilegale raportate în urma controalelor se ridică la 5 miliarde euro, sumă care, susține senatorul PNL Ion Popa, este chiar mai mare, capacitatea de control în acest sector fiind ea însăşi limitată. “În ultimii ani s-a tăiat ilegal de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri şi asta numai în partea care a putut fi cuantificată”, a sublinat liberalul, care a arătat şi consecințele acestui fenomen, de la afectarea stării de sănătate a populației, până la inundații, alunecări de teren etc. Măsuri dure Potrivit estimărilor, costurile pentru diminuarea riscului de inundații în anii următori se ridică la circa 17 miliarde euro. În acest context, Ion Popa susține modificările propuse pentru Codul Silvic, afirmând că s-a ajuns în situația în care legislația permite, conform Curții de Conturi, chiar încurajarea şi perpetuarea infracțiunilor de tăieri şi comercializări ilegale de lemn. “Modificările principale privesc împiedicarea exploatărilor abuzive şi a tăierilor ilegale prin scoaterea comercianților din pădure şi înăsprirea regimului sancțiunilor. Prin modificările la Codul Silvic scoatem comercianții din pădure. Agenții economici şi populația vor putea achiziționa lemnul necesar doar la drumul forestier fără a mai avea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

Page 24: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

acces în pădure, iar serviciile de exploatare a masei lemnoase se vor face numai prin licitație pentru pădurile proprietate publică de către agenți economici atestați. Comercializarea masei lemnoase se poate face doar în urma sortării pe platformele primare (drum forestier), iar lemnul provenit din pădurile proprietate publică se va vinde doar prin licitație. Personalul silvic are obligativitatea de a deține autorizație de practică, care poate fi suspendată sau retrasă în cazul unor abateri grave. Transportul masei lemnoase se va face doar în timpul zilei. Reglementarea pedepselor se va face în conformitate cu legea penală a faptelor de tăiere, furt şi distrugere, fără drept, a arborilor din păduri, indiferent de volum sau valoare. În prezent, prin Codul Silvic se reglementează sancționarea faptelor care constituie infracțiuni numai dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei. Micii proprietari pot opta pentru asocierea în vederea exploatării sau pentru compensații anuale”, a precizat Ion Popa. “Lege avem şi acum, dar nu se aplică” Şeful Direcției Silvice Argeş, Armand Chiriloiu, susține că este nevoie în primul rând ca legea să fie aplicată “la sânge” şi solicită reintroducerea Jandarmeriei în acțiunile de control pentru a rupe legăturile locale cu cei care “chelesc” pădurile. “Noi nu am primit încă un draft cu propunerile de modificare ale Codului Silvic. Eu consider însă că este nevoie de sancțiuni mult mai dure şi un control intens al organelor abilitate mai ales la ocoalele private. Acum, noi nu avem drept să intervenim asupra proprietăților private. Dar trebuie să existe restricții clare. Nu poți da autorizație pentru un ocol silvic al cărui şef este unul cu antecedente în defrişări. Trebuie făcute comisii speciale de control. Trebuie urgent să se permită din nou Jandarmeriei să facă controale. Multe defrişări sunt permise, dacă vreți, în înțelegere cu unii reprezentanți ai statului. Direcția Silvică nu poate asigura paza, ocoalele silvice private nu fac contracte cu noi, pentru că noi am marca acolo unde nu ar trebui să se taie, şi atunci de ce să ne prefere pe noi? Dar măcar putem avea încredere că Jandarmeria județeană nu poate fi bănuită de genul de înțelegeri care sunt acum între cei care defrişează şi transportă ilegal material lemnos cu instituții locale ale statului. O altă măsură este introducerea obligativității existenței, în momentul controlului, a documentelor la materialul lemnos. Acum, cine este prins în control în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

Page 25: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

trafic şi nu are documente se scuză că le-a uitat. Are 72 de ore la dispoziție să facă rost de asemenea documente şi, în timpul ăsta, poate face rost de câte vrea, chiar şi cumpărându-le. Şi gândiți-vă că din 10 camioane, poate doar unul e oprit în trafic, alte nouă trec cu lemn despre care nu se va şti niciodată nimic. Cum să transporți marfă fără documente de proveniență? Aşa ceva este total anormal. Legi sunt şi acum, dar, din diferite interese, mai ales la ocoalele silvice private, nu sunt aplicate aşa cum trebuie. Şi ne-am trezit cu mulți moştenitori care se uită să facă rapid bani. O pădure creşte în 120 de ani, un om trăieşte 70 de ani în medie. Ce credeți, că cel care ia o pădure se gândeşte el să lase pădurea moştenire nepoților, sau să taie lemnul şi să ia bani pe el cât mai repede? Oricum ar fi modificată legea, dacă nu va fi aplicată la sânge, nu putem salva pădurile”, a afirmat Chiriloiu. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/11217-codul-silvic-trebuie-sa-opreasca-afacerile-baietilor-destepti.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURITeme ABA„Protejăm natura pentru viaţă!”In judeţul Bihor, 560 de copii au demonstrat că le pasă de ape şi păduri. În săptămâna cunoscută sub denumirea de „Şcoala altfel”, Administraţia Bazinală de Apă „Crişuri” a susţinut proiectul naţional „Protejăm natura pentru viaţă!”. Îndrăgita mascotă STROPI s-a întâlnit cu cei mai tineri voluntari de la Grădiniţa nr.25, din Oradea. Personaje precum, „Poluarea”, „Seceta”şi „Inundaţiile” au încercat să îi pună în dificultate pe micii ecologişti. Cu toate acestea, cunoştinţele temeinice, precum şi grija micuţilor faţă de apă şi păduri au făcut ca, în final, Stropi să se declare fericit şi foarte mulţumit. De asemenea, cei 50 de ecologişti au dorit să transmită un mesaj părinţilor, aşa că, au pictat baloane cu mesaje pro ape şi păduri. „Astfel de activităţi sunt foarte bine primite de copii întrucât le antrenează memoria, spiritul civic şi îi ajută să înţeleagă mult mai bine legătura lor cu mediul înconjurător.” a declarat Florina Zoţ, educatoare la Grădiniţa nr. 25. Vizita la Laboratorul de Calitatea Apei a fost cea mai solicitată activitate din cadrul proiectului. Aici, nu mai puţin de 180 de elevi au avut ocazia să studieze la microscop

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

Page 26: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

alge şi micro-organisme, să facă o determinarea de PH sau să observe oxigenul din apă. Pemtru câteva zile, cabinetele laboratorului au devenit săli de curs pentru elevii şcolilor generale nr.16 Oardea, „Oltea Doamna”, „Don Orione” şi din cadrul Colegiului Naţional „Samuil Vulcan” Beiuş. Atractive au fost şi ateliere de creaţie. Elevii de la Şcoala „Avram Iancu” Oradea, având la dispoziţie câteva resurse, au fost nevoiţi să lucreze în echipă pentru a realiza afişul proiectului. „Rezultatele au fost peste aşteptările noastre. Atât cadrele didactice, cât şi elevii au fost foarte implicaţi şi s-au arătat dornici să înveţe mai multe despre protejarea mediului. Prin aceste activităţi, tinerii au conştientizat faptul că, APA şi PĂDUREA sunt resurse limitate, iar grija faţă de mediu trebuie să fie una colectivă.” a declarat Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Elevii şcolilor orădene „Nicolae Bălcescu”, „Dimitrie Cantemir” şi din cadrul Colegiului Tehnic „Traian Vuia” au avut ocazia să privească râul Crişul Repede de pe digul Prizei de Apă Oradea. Astfel, nu mai puţin de 120 de elevi au avut acces pe barajul prizei. Pentru a conştientiza mai bine munca depusă în vederea eliminării deşeurilor din cursurile de apă, tinerii au asistat la o demonstraţie. Grilajele de curăţare au fost puse în funcţiune la un interval de 30 de minute. „ Nu ne-a venit să credem câtă mizerie s-a strâns pe râu în jumătate de oră. Ne întrebăm cât se poate strânge într-o săptămână?!” a declarat Robert Dulca, elev în clasa a III-a , Şcoala „Nicolae Bălcescu” din Oradea. De asemenea, voluntarii din cadrul şcolilor „Nicolae Popovici” Beiuş, „Alexandru Roman” Auşeu şi din cadrul Liceului Tehnologic nr.1 din Popeşti au dat dovadă că le pasă de mediu şi au desfăşurat numeroase acţiuni de igienizare pe cursurile de apă şi în spaţiile verzi. După vacanţă, voluntarii din cadrul proiectului vor primi diplome de onoare pentru munca depusă în folosul mediului înconjurător.Proiectul „PROTEJĂM NATURA PENTRU VIAŢĂ!” a fost iniţiat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi s-a desfăşurat în toată ţara. În total au fost implicaţi peste 16.500 de elevi şi 850 de cadre didactice din 180 de instituţii de învăţământ. /INFORMATIA DE BIHOR, http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8061-protejm-natura-pentru-via.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

Page 27: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Teme similareANIF Bihor... pompeazăPentru a preîntâmpina producerea unor situaţii de urgenţă cauzate de neasigurarea secţiunilor de scurgere a apelor, ANIF Bihor a pus în funcţiune, încă din data de 9 martie,12 staţii de pompare, cu ajutorul cărora s-a evacuat un volum de 18 milioane m³ de apă. În acest moment, nivelele pe canalele administrate de ANIF sunt în scădere, dar este încă necesară continuarea pompării... Zonele afectate de ploile din ultima vreme au fost pe raza localităţilor Salonta, Mădăras, Cefa, Avram Iancu, Săcuieni, Ineu, Sânicolau Român şi Tulca, dar evacuarea apelor de pe aceste zone continuă şi acum, iar acţiunile ANIF Bihor vor continua până la evacuarea surplusului de apă. Vom reveni. /INFORMATIA DE BIHOR, http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8067-anif-bihor-pompeaz.html

Tărian - Condiţiile meteo încurcă lucrările de canalizare şi apă - Oameni fără acces la caseChiar dacă la prima vedere, beneficiarii direcţi ai lucrărilor de canalizare şi apă din comunele bihorene ar trebui să fie mulţumiţi, totuşi, modul haotic în care aceste investiţii se derulează pe străzile lor, afectându-le traiul zilnic, îi fac pe riverani să se revolte. Locuitorilor din Tărian constructorul nu a înţeles să le asigure acces la propriile case, astfel că se văd nevoiţi să meargă la şcoală şi la serviciu prin noroaie, dar şi să care, bucată cu bucată, lemne de foc din stivele de la capătul străzii, pentru că nici maşina cu lemne nu mai poate intra pe uliţa lor.Un adevărat câmp de bătălie.Tărianul este una dintre zecile de localităţi din Bihor unde se află în plină desfăşurare proiectul pe POS Mediu, privind extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare menajeră. Pentru zona 8, care include localitățile Sântandrei, Palota, Girişu de Criş şi Tărian, valoarea lucrărilor se ridică la 25.280.301,43 lei, exclusiv TVA. Contractul cu asocierea SC Cartel Bau SA - SC Gerpe Contratas Y Construcciones SL - SC Simbac SA - SC CIAC SA s-a semnat pe 20 iunie 2012, având ca termen de finalizare 24 de luni. Pentru zecile de comunităţi din mediul rural aceste proiecte sunt un dar divin, iar pe acest motiv mizează şi constructorii şi beneficiarul lucrării, Compania de Apă Oradea, atunci când trec cu vederea anumite

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

Page 28: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

nereguli şi refuză să-i asculte pe cetăţeni. Reclamaţiile s-au ţinut lanţ în ce priveşte strada nr. 14 din Tărian. Strada fiind una dintre cele mai late din sat, s-a decis ca aici să fie introdusă conducta principală de distribuţie, refulare şi apă, iar la capătul ei, să fie amenajată şi staţia de pompare. În aceste condiţii, săpăturile ajung şi până la 6 metri. Riveranii au reclamat, imediat ce lucrările au demarat, lipsa apei din fântâni, acest lucru fiind pus pe seama lucrărilor de canalizare de pe strada lor. Sesizat, primarul din Girişu de Criş, de care aparţine satul Tărian, Ionel Paşca, le-ar fi replicat că problema cu apa este pe cale să se rezolve prin aceste lucrări. "Primarul a spus că nu e treaba lui că am rămas fără apă în fântâni, amintindu-ne că acum se lucrează la reţelele de apă. Lucru care nu m-a liniştit, mai ales că termenul de execuţie este de doi ani", ne-a precizat Andreea Blaj, unul dintre riverani. Problemele nu s-au oprit aici, la scurt timp de la demararea săpăturilor, nemulţumirile s-au accentuat. Încă de la început, constructorul nu a asigurat căi de acces spre casele oamenilor. Întreaga stradă arată ca un câmp de bătălie, cu şanţuri de 6 m, cu noroaie, movile, apă stătută. Un trotuar de pământ bătucit era funcţional numai pe o parte a străzii, astfel elevii şi părinţii lor se vedeau nevoiţi, în fiecare dimineaţă, să străbată strada prin noroaie şi printre şanţurile nemarcate. Un alt inconvenient vizează faptul că nicio maşină nu a mai intrat de câteva săptămâni pe stradă. "A fost o iarnă lungă, mulţi vecini au rămas fără lemne. Cum maşina nu a putut intra pe stradă, oamenii, mulţi în vârstă, au fost nevoiţi să care buştenii în curte de la capătul străzii", ne-a mai spus Andreea Blaj. Accesul Ambulanţei şi al Pomperilor ar fi o altă problemă ridicată de riverani.Condiţiile meteo sunt de vină.Ca şi cum toate aceste lucruri nu ar fi de ajuns, la câteva zile de la demararea lucrărilor, acestea s-au oprit, dirigintele de şantier, Valeria Ştirb, dând vina pe condiţiile meteo. Localnicii reclamă şi unele aspecte legate de proiectare. "Nu sunt probleme. E adevărat că s-au creat unele dificultăţi de acces. Aşteptăm ca vremea să se stabilizeze pentru a realiza o zonă de acces. Am făcut deja o adresă constructorului. În ceea ce priveşte proiectarea, nu sunt nici aici probleme, există mici neconformităţi. Unde aţi văzut dumneavoastră un proiect 100% fără dispoziţii suplimentare de şantier?", ne-a precizat Valeria Ştirb. Pe lângă strada nr. 14, alte probleme par să se fi înregistrat şi pe strada 4, deşi tot satul este ca un câmp de război,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

Page 29: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

plin de tranşee şi noroaie. Contactată în legătură cu această situaţie, conducerea Companiei de Apă Oradea ne-a comunicat: "Asistenţa Tehnică pentru supervizarea lucrărilor "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor" a transmis instrucţiune de şantier pentru strada nr. 14 din localitatea Tărian, solicitând remedierea situaţiei care a rezultat în urma execuţiei lucrărilor la conducta de canalizare şi refulare. Termenul de conformare este imediat". /CRISANA, http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/tarian-conditiile-meteo-incurca-lucrarile-de-canalizare-si-apa-oameni-fara-acces-la-case-134964.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAMinistrul Lucia Varga vine la VâlceaVIZITĂ. Şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea, ce va avea loc la sala Teatrului “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, în data de 11 aprilie 2013, se va desfăşura în prezenţa ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga. La această şedinţă au fost invitaţi să participe, pe lângă membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, atât primarii localităţilor din judeţul Vâlcea, cât şi reprezentanţi ai judeţelor Administraţiei Bazinale de Apă Olt.Prefectul judeţului, Mircea Nadolu, a considerat necesar ca la această şedinţă să se discute despre inundaţiile care au avut loc în săptămânile trecute în judeţul nostru, dar şi de posibile investiţii, acolo unde situaţia o impune. Aşadar, la întâlnirea de joi, 11 aprilie, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Olt, Ion Stoenescu, va prezenta un material despre situaţiile de urgenţă generate de ploile abundente de săptămâna trecută. Prezentarea va cuprinde toate obiectivele (locuinţe şi anexe gospodăreşti, drumuri, poduri, podeţe, terenuri agricole, păşuni, fâneţe, reţele electrice etc.) afectate, pentru fiecare localitate în parte, pe raza căreia s-au înregistrat fenomenele hidro-meteorologice periculoase, precum şi cauzele afectării (alunecări de teren, precipitaţii abundente, scurgeri şi aluviuni de pe versanţi, revărsare pâraie, creşterea debitului de apă şi eroziunea malurilor, torenţi puternici etc.)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

Page 30: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

La punctul 2 de pe ordinea de zi se va supune, spre aprobare, executarea unui drum tehnologic de acces spre perimetrul de exploatare a U.M.C Berbeşti, ce va asigura şi accesul spre cătunul Trestia, satul Valea Mare, oraşul Berbeşti, pe un traseu ocolitor ce afectează terenul forestier, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ocolului Silvic Horezu. Realizarea acestui obiectiv este absolut necesară întrucât, pe fondul precipitaţiilor abundente din ultima perioadă, s-a accentuat alunecarea de teren, fenomen ce a condus la distrugerea platformei DC 135 C Berbeşti-Valea Mare- cătunul Trestia, unde un număr de 15 gospodării au rămas izolate din punctul de vedere al traficului auto. Conform agendei întâlnirii, reprezentantul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice– Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură va prezenta planurile de amenajare a bazinelor hidrografice, precum şi proiectul de lege privind propunerile de modificare ale Codului silvic. /Vocea Valcii, http://www.voceavalcii.ro/2013/04/11/ministrul-lucia-varga-vine-la-valcea/print/

Calamităţi la MuereascaÎn urma ploilor din ultimele zile, comuna Muereasca a fost grav afectată. Practic, pe Drumul Judeţean 658 la kilometrul 7 + 900 metru, din cauza eroziunii produse de pârâul Muereasca, zidul de sprijin a fost afectat, punând în pericol circulaţia auto. Din aceeaşi cauză şi la kilometri 10 + 100 metri şi 10 + 400 metri, platforma drumului a fost afectată. Şi la kilometrul 10 + 500 metri al Drumului Judeţean 658, din cauza eroziunii produse de pârâul Muereasca, zidul de sprijin al drumului s-a răsturnat, afectând platforma acestuia. „La kilometrul 12 + 300 metri al DJ 658 s-a produs o alunecare de teren care a antrenat vegetaţia forestieră, obturând platforma drumului, iar circulaţia rutieră este pusă în pericol. Pe terenul aparţinând Şcolii Muereasca de Sus s-a produs o alunecare a talazului din apropierea terenului de sport care pune în pericol o locuinţă din vecinătate. În satul Andreeşti, cătunul Chilie, s-a produs o alunecare de teren care a angrenat vegetaţie forestieră din zonă, punând în pericol o locuinţă. Ca şi comitet local pentru situaţii de urgenţă ne-am întrunit şi ne-am deplasat acolo unde a fost necesar. Am încheiat un proces verbal de constatare al calamităţilor şi l-am înaintat către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, iar domul prefect a fost foarte prompt şi în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

Page 31: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

calitatea pe care o are de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, a delegat o comisie mixtă, formată din reprezentanţi ai prefectului, Consiliului Judeţean, Sistemul de Gospodărire al Apelor şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţe. Comisia respectivă a avenit la faţa locului în cursul zilei de marţi, 9 aprilie. S-a dispus un plan de măsuri şi sperăm ca în perioada imediat următoare să adopte un proiect de hotărâre către Guvernul României, pentru remedierea problemelor şi pagubelor pe care le avem”, ne-a pus primarul comunei Muereasca, Ion Ungureanu. Mihaela Borcan. /Viata Valvii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/13964-calamiti-la-muereasca.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABALa Bazias debitul Dunării este peste medieDebitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş, este de 11.800 mc/s, situându-se peste media multianuală a lunii aprilie, de 7.900 mc/s, cu 3.900 mc/s.Această situație a generat depăşirea cotei de atenție la stația hidrometrică cu 56 centimetri şi cotele de inundație la Calafat şi Bechet cu 28 şi respectiv 60 centimetri. Nivelurile apei Dunării în aval de kilometrul fluvial 863+358 au crescut, mai ales debitele instantanee defluente înregistrate la barajele Porțile de Fier I şi Porțile de Fier II de 11.561 mc/s şi respectiv11.556 mc/s. Între 12 şi 16 aprilie, conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară va fi staționar în prima zi la valoarea de 11.900 mc/s, apoi în uşoară scădere până la valoarea de 11.700 mc/s în ultima zi a intervalului de prognoză. /ADEVARUL RESITA, http://adevarul.ro/locale/resita/la-bazias-debitul-dunarii-medie-1_5165535700f5182b85a355d5/index.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

Page 32: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Teme similareFrancisc Boldea şi Ilie Sârbu merg în audienţă la ministrul Rovana Plumb să ceară bani pentru canalizarea Lugojului Francisc Boldea a declarat că a avut o discuție cu Rovana Plumb, Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în legătură cu programul de reabilitare a canalizării şi alimentării cu apă a Municipiului Lugoj care se derulează în prezent prin acest minister.Cu acest prilej, edilul şef a cerut o audiență. „Voi merge în audiență împreună cu domnul senator Ilie Sârbu, care s-a oferit să ne sprijine în demersul nostru de a continua programul de reabilitare pentru instalațiile de apă şi canalizare din oraş tot prin intermediul Ministerului Mediului ca până acum. Este vorba de un proiect aflat în derulare de câțiva ani şi nu de unul nou. De aceea, considerăm că este firesc să-l ducem la capăt cu aceiaşi parteneri", a declarat primarul municipiului. Cei doi vor fi primiți de ministru, vineri, 19 aprilie. /REDESTEPTAREA, http://www.redesteptarea.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4562:francisc-boldea-i-ilie-sarbu-merg-in-audien-la-ministrul-rovana-plumb-s-cear-bani-pentru-canalizarea-lugojului&catid=294:administratie&Itemid=414

Teme de mediuEnergia caraseana trece pe „verde“CARAŞ-SEVERIN – Numărul investitorilor care încearcă să scoată profit din energie regenerabilă creşte simțitor.Fata de anul trecut cand intențiile agenților economici de a investi în energia verde erau destul de timide, în acest an lucrurile se mişcă într-un ritm mai alert. „Constatăm, aşa cum este şi normal în condițiile actuale, o accelerare a pasiunilor şi investițiilor în energia regenerabilă. De exemplu, în ceea ce priveşte parcurile eoliene, se află în procedură pentru eliberarea avizului de mediu trei investiții – la Berzasca, Vrani-Răcăşdia şi Domaşnea – Cornea – Cornereva – Mehadia. Cu procedură finalizată la acordul de mediu sunt 14 parcuri – Cornereva, Vrani-Răcăşdia, trei în zona Moldova

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

Page 33: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Nouă, Coronini, Turnu Ruieni, Slatina Timiş, două la Topleț, trei la Oravița-Poieni şi Răcăşdia. În procedură pentru acordul de mediu sunt alte 12 astfel de investiții. Cu autorizație de mediu sunt două – la Topleț şi Oravița“, a precizat ing. Marius Vodiță, şeful Serviciului Reglementări în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraş-Severin. O creştere şi mai mare se observă în ceea ce priveşte microhidrocentralele (MHC), cu aviz de mediu finalizat fiind trei asemenea investiții, cu procedura finalizată la acordul de mediu – 12, în procedură nouă asemenea construcții şi cu autorizație de mediu – opt (pe râurile Sebeşel, Valea Mare, Bârzava, Caraş, Bistra Mărului, Nera, Camenița şi Hididel). Parcurile fotovoltaice sunt cele care, deşi au început timid, iau anvergură în județ – pe procedură simplificată (finalizată) cu aviz de mediu diind doi investitori diferiți în comuna Sacu, unul la Bocşa şi unul în Iaz. Alte trei se află în procedură pentru acelaşi aviz de mediu, iar în ceea ce priveşte acordul de mediu, şase asemenea parcuri au finalizat procedura, alte trei parcurgând încă etapele necesare (Băile Herculane, Sălbăgelu Nou şi Brebu). /CAON, http://www.caon.ro/energia-caraseana-trece-pe-%e2%80%9everde%e2%80%9c/1274722

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAUN MUNTE DE BALAST, FURAT ÎN MIEZ DE NOAPTE DIN ALBIA RÂULUI SUCEAVAHoția se petrece de luni de zile, la numai 300 de metri de podul care leagă localitățile Liteni şi Roşcani, şi care acum trei ani a fost distrus de viituri. Excavatorul şi cele trei autocamioane, care aparțin firmelor Nisipul Auriu şi Agremin SRL Liteni, ambele aflate în administrarea lui Mircea Dincu, au fost puse sub sechestru, iar polițiştii i-au întocmit dosar penal pentru furt calificat. Un munte de balast scos clandestin din albia râului Suceava era transportat hoțeşte, în miez de noapte, la o stație de sortare aparținând unui afacerist cu state vechi de plată în domeniu. Mai grav este că furtul avea loc la doar 300 de metri de podul care traversează râul Suceava şi leagă localitățile Liteni şi Roşcani, şi care în cursul anului 2010 a fost distrus de viituri. La fel de condamnabil este că totul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

Page 34: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

s-a petrecut sub ochii indiferenţi ai autorităţilor, care s-au făcut că nu văd nimic. „Orbul găinilor" pare singura explicaţie plauzibilă pentru care muntele de balast aflat la doi paşi de podul afectat de inundaţii nu a fost observat. Iar în timp ce unii se îmbogăţesc din exploatarea ilegală a balastului, podul de peste râul Suceava stă şi acum nefinalizat, iar oamenii de pe cele două maluri sunt obligaţi să ocolească aproximativ 25 de km pentru a putea folosi autovehiculele. O situaţie tipică pentru România secolului 21, în care indiferenţa autorităţilor se îmbină cu nesimţirea unor afacerişti, şi toate în detrimentul amărâţilor.Activitate febrilă la „umbra" întunericuluiExistenţa acestei balastiere ilegale a fost semnalată încă de acum câteva săptămâni de mai mulţi oameni deranjaţi de activitatea nocturnă a camioanelor firmelor SC Agremin SRL şi SC Nisipul Auriu SRL Liteni, aflate în administrarea lui Mircea Dincu. Deşi părea greu de crezut că în plină iarnă cineva se ocupă cu exploatarea balastului, situaţia din teren avea să arate că albia râului Suceava se transforma într-un adevărat furnicar pe timp de noapte. În urmă cu zece zile, reporterii cotidianului Monitorul de Suceava au mers la faţa locului, dar în acea seară doar excavatorul era pe poziţii şi scotea materia primă din albie. Ulterior, apele au crescut, iar activitatea a fost sistată. Aşa cum era de aşteptat, scăderea debitului râului Suceava a coincis cu reluarea exploatării balastului. Marţi seară, imediat după ce întunericul s-a aşternut, în aval de podul distrus de inundaţii de la Liteni-Roşcani a început o activitate febrilă. Trei autocamioane de mare tonaj stăteau la rând pentru a fi încărcate, iar imediat ce excavatoristul îşi termina treaba marfa era trimisă către staţia de sortare aflată undeva pe raza satului Roşcani.Administratorul SC Agremin SRL, între muţenie şi explicaţii ridicule. La a treia cursă, la faţa locului au ajuns poliţiştii de la Rutieră, care i-au luat la întrebări pe şoferii autocamioanelor şi pe mecanicul excavatorului. Fireşte, oamenii erau trimişi acolo de şefii lor, informaţii pe care le-au dat şi cu ocazia audierilor ulterioare. „Nu sunt în măsură să vă dau eu mai multe informaţii. Nu am venit de capul nostru aici, ne-a trimis şeful", a fost răspunsul oferit de unul dintre şoferi. Venit în pripă la balastieră, Mircea Dincu, administratorul firmelor Agremin şi Nisipul Auriu, a declarat că nu are nici o explicaţie pentru ceea ce se petrece. Au fost singurele sale vorbe din seara de marţi,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

Page 35: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

pentru că în câteva minute s-a volatilizat şi a abandonat la faţa locului maşina cu numere de Bulgaria.Discursul său s-a schimbat radical după mai puţin de 12 ore. Ieri dimineaţă, Mircea Dincu a oferit o explicaţie ridicolă spre comică despre activitatea nocturnă a propriilor angajaţi: „Aseară (n.a. - marţi seară) am scos camioanele de la reparaţii şi am vrut să văd dacă merg bine. Băieţii (n.a. - şoferii) au fost curioşi să vadă dacă maşinile merg bine şi au zis să facă un transport de aici". Dincu a negat că angajaţii firmelor sale au săpat în albia râului Suceava şi afirmă că muntele de balast care se vede şi din avion era scos încă de anul trecut. „Noi nu am excavat, ci doar am luat nişte balast şi l-am dus să facem ruta ocolitoare pe care să treacă oamenii de la Liteni la Roşcani până se repară podul mare", a completat administratorul SC Agremin SRL şi al SC Nisipul Auriu SRL Liteni. Acesta a recunoscut că nu are autorizaţie de exploatare din partea Apelor Române, dar a continuat să se considere curat ca lacrima în ciuda evidenţelor care îi erau total potrivnice.Florin Boeru, SGA Suceava: „Haiducie"În afara poliţiştilor de la Serviciul Rutier, la balastiera ilegală de pe malul stâng al râului Suceava au sosit apoi şi poliţiştii şi jandarmii din Liteni, reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, ai Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, dar şi ai Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF) din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Suceava. O adevărată mobilizare de forţe pentru a stabili un lucru evident de mult timp. „Criminaliştii vor face fotografii şi măsurători, întocmim un proces verbal de cercetare la faţa locului, audiem şoferii, iar apoi discutăm şi cu administratorul SC Agremin SRL. Utilajele au făcut obiectul unui furt, că despre asta vorbim aici, şi, în consecinţă, vor fi confiscate", a explicat comisarul-şef Liviu Roman, din cadrul SIF Suceava. De cealaltă parte, inspec¬torul Florin Boeru, reprezentantul SGA Suceava, a estimat că în muntele de balast există circa 3.000 de mc de material.„E haiducie ce se întâmplă aici, că doar nimeni nu vine noaptea la ora asta (n.a. -23.00) să exploateze balast", a arătat Florin Boeru.Exploatarea balastului, interzisă pe o distanţă de doi km în avalul unui pod

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

Page 36: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Faptul că Mircea Dincu nu avea nici un fel de autorizaţie de exploatare nu reprezintă nici o surpriză. Legea Apelor prevede că în cazul existenţei unor poduri pe cursurile de apă, exploatarea balastului este interzisă pe o distanţă de un km în amonte şi doi km în aval. La Roşcani, de la podul distms de inundaţii în urmă cu trei ani şi până la balastiera firmelor Agremin şi Nisipul Auriu era o dis¬tanţă de doar 300 de metri. Pericolul unei astfel de activităţi a fost descris de Florin Boeru.„Această exploatare din aval de pod poate produce afueri, iar în afara pilei de pod căzute şi a culeei dis¬truse la viitura din 2010 este posibil să fie puse în pericol şi celelalte pile ale podului", este concluzia reprezentantului SGA Suceava.Dosar penal şi amenda aplicată de Garda de MediuÎn cursul zilei de ieri, împotriva lui Mircea Dincu a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de extragere de agregate minerale fără autorizaţie din partea Apelor Române. În paralel, cele trei autocamioane şi excavatorul depistate la balastiera ilegală de pe malul râu¬lui Suceava au fost indisponibilizate. De asemenea, Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a aplicat o amendă în valoare de 30.000 de lei pentru extragerea de agregate fără autorizaţie. „Sancţiunea contravenţională a fost aplicată pentru că societatea desfăşura activităţi de exploatare a agregatelor minerale fără acte de reglemnetare pe linie de protecţia mediului", a declarat Adriana lordache, şefa Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu.Firmele Agremin şi Nisipul Auriu, sancţionate în repetate rânduriMircea Dincu este un client vechi al instituţiilor statului când vine vorba de sancţiuni. Din 2006 şi până în prezent, firmele administrate de Dincu au fost amendate de mai multe ori. SC Agremin SRL a primit o amendă de 75.000 de lei în cursul anului 2006 pentru exploatare ilegală de balast. O altă amendă, în cuantum similar, a fost aplicată în 2009. De această dată, pentru exploatare de agregate minerale fără a respecta autorizaţia de gospodărire a apelor. Un an mai târziu, în 2010, SC Agremin SRL Liteni a mai primit o amendă de 35.000 de lei, pentru că executa lucrări fără a deţine aviz de gospodărire a apelor. Şi SC Nisipul Auriu SRL a fost în colimatorul celor de la SGA Suceava. Anul trecut, firma administrată de Mircea Dincu a primit o sancţiune contravenţională în valoare de 75.000 de lei pentru că avea aviz de exploatare a balastului pe o anumită plajă şi îşi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

Page 37: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

derula activitatea într-o cu totul altă zonă. Potrivit reprezentanţilor SGA Suceava, firma Nisipul Auriu nu deţine în acest moment acte pentru exploatarea de agregate minerale din albia râului Suceava. /Monitorul de Suceava

Râul care-și schimbă matca lovește la Ion Creangă: Siretul “muşcă” din pământul oamenilor* Risc sporit de inundaţi!* De teamă, câţiva localnici deja şi-au părăsit casele* Soluţia: defrişarea câtorva copaci din liziera plantată… în albia râului* Dar nu se poate, că-i “pădurea” statului…Dintotdeauna Siretul a fost o ameninţare pentru localităţile riverane. La ploi mai mari, Siretul iute iese din matcă inundând terenuri agricole, “măturând” prin gospodăriile populaţiei. Ultima sa mare “ispravă” a fost în anul 2008, când mai multe sate au fost complet acoperite de ape. Atunci, piedrerile au fost imense: case distruse, drumuri rupte, agoniseala de-o viaţă fiind repede “înghiţâtă” de ape. După asta, “pompieristic” s-a mai făcut ceva pentru a pune stavilă apelor învolburate ale Siretului. Investiţii care s-au realizat doar în amonte de comuna Ion Creangă. De aici încolo…”potopul”.Împreună cu Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă, am “inspectat” zona vulnerabilă, situată ceva mai jos de podul de peste Siret, podul cel mai lung din judeţul Neamţ. Şi, ceva mai târziu, poate, şi inutil, fiind posibil ocolit de ape. Că, după cum evoluează acum lucrurile, se poate întâpla şi asta! “Povestea” Siretului ne-a spune primarul Petrică Prichici. Şi nu doar atât! Că multe sunt de zis şi despre zbaterile oamenilor întru “cuminţirea” Siretului. Zadarnice, deocamdată! ”Acum, suntem localitatea cea mai predispusă inundaţiilor. În anii din urmă s-a reuşit refacerea digurilor în amonte de comuna Ion Creangă, de la Gâdinţi şi până la Paşcani. Acum, toată apa se strânge “gramadă şi vine “buluc”spre noi. Vine mai multă şi cu viteză mai mare. Din păcate, n-am reuşit să facem un dig şi aici. Înainte, intrarea Siretului era perpendiculară pe pod, acum apa face o curbă şi apoi intră sub pod. Este foarte mult erodat malul stâng, la o distanţă de vreo 300 m de pod. Pe celălalt mal, Direcţia Silvică Neamţ a plantat plopi şi salcâmi, chiar şi în albia râului. Asta a deviat cursul Siretului, care tot

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

Page 38: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

“muşcă” din malul stâng. Peste tot am atras atenţia asupra pericolului real ce se abate asupra noastră, că nu-i o glumă. De la an la an, Siretul se mută cu 15-20 m, vine spre comuna Ion Creangă. Albia se tot mută, malul cu liziera se colmatează, iar celălalt mal se tot rupe, se prăbuşeşte apa râului. La o viitură mai mare, cum a fost cea din 2008, apa îşi “croieşte” drumul pe lângă pod, el rămâne pe uscat. Atunci cheltuielile vor fi cu mult, mult mai mari faţă de ce ar trebui făcut acum. Am atras atenţia factorilor de decizie de la județ. Au venit proiectanţi, au făcut diverse măsurători, au pozat şi au filmat. Să vedem ce se va face de data asta. Singura soluţie e să se îndiguiască malul stâng şi să se taie cele 16 ha din liziera de pe malul drept. Aşa s-ar muta Siretul pe vechea sa albie. Dacă s-ar face 400-500 m de canal, s-ar rezolva problema inundaţiilor, de la Cotu Vameş şi din comuna Ion Creangă. Dar asta nu depinde de noi. Nu trebuie acţionat promperistic, ca până acum. Unde arde, acolo stingi! Pericolul de inundaţii este permanent. Mai ales după ce Siretul a făcut acea curbă, înainte de ajunge la pod. Mai are oleacă şi ocoleşte complet podul, devine inutil podul. Când s-a făcut podul, în 1974, Siretul intra pe primii 3 piloni, spre Cotu Vameş. Acum acea zonă este colmatată, s-a format un strat de pământ înalt de 10-12 m. Podul trebuia să fie dublu de lung, faţă de cât s-a construit. Cu “planul cincial” de atunci s-a scurtat podul, ca să fie investiţia gata la termen…”Cum de a apărut “pădurea” în calea apei? Primarul Petrică Prichici spune că de vină au fost planurile anuale de plantări de arbori, de împăduriri. Unde să pună cei de la Silvic puieții? Acolo unde era teren liber. Fie şi în albia râului Siret.Anul trecut a fost o propunere legislativă, aprobată de Senat şi Camera Deputaţilor, dar legea n-a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Motivul? E pământul, “pădurea” statului, musai trebuie dat teren la schimb. Acum se fac demersuri ca acea lizieră să fie preluată de Consiliul Judeţean Neamţ, ca apoi să se poată face defrişări. Abia după preluare. Acum nu se poate, că-i “pădurea” … statului. Suntem stat… în stat!Până una alta, Siretul tot “muşcă” din pământul oamenilor, îşi tot mută albia, ocoleşte podul, putând să-l facă inutilizabil. În plus, preicolul inundaţiilor planează serios asupra gospodăriilor din acea zonă. Câteva case deja au fost părăsite, de teama inundaţiilor. /Ziarul Ceahlăul (Neamț), http://zch.ro/?p=11307

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

Page 39: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Lipsa de responsabilitate ne omoară, nu inundaţiile (Editorial)Ploile puţine căzute în această primăvară au arătat un adevăr simplu, dar dureros: avem o infrastructură de apărare împotriva inundaţiilor de tot plansul.Autorităţile au văzut după inundaţiile din 2005 o bună oportunitate de a face diverse şmenuri pe bani publici, nu ocazia de a pune la punct digurile, gabioanele şi alte lucrări de protecţie. La aproape opt ani de cand Vrancea a devenit un lac uriaş, la orice ploaie avem drumuri distruse, poduri şi podeţe distruse, paraiaşe care iau cu ele malurile atunci se umflă un pic. Nu e o vină doar locală, e o vină colectivă, a celor care au stat la carma ţării şi a celor care au condus judeţul. DJ 205 D a fost stricat din nou de Zăbala, după ce Consiliul Judeţean a pompat în el cateva milioane de euro, bani de care raul din munţii Vrancei a ras în ultimii doi ani atunci cand a plouat. Podeţele din tuburi au fost măturate ca şi cum nu ar fi fost, din cauza lemnelor cărate de ape. De Măicăneşti nu s-a auzit nimic pană acum în acest an, dar acolo e o situaţie de tot rasul, ca să nu-i spunem plansul: guvernanţii au dat bani pentru începerea lucrărilor şi după ce digurile au fost “scurtate” investiţia nu a mai primit fonduri. Situaţia e dezastruoasă pe toate cursurile de apă din judeţ şi nu putem decat să fim bucuroşi că nu a mai plouat de mult timp ca în 2005, pentru că altfel ne confruntam cu o tragedie şi mai mare. Totuşi, nu e normal ca autorităţile să se închine la ploaie şi să intervină doar punctual atunci cand vreun drum este luat de apă, prin realizarea unei lucrări provizorii, care nu ţine decat pană în anul următor. Chiar nu au fost de ajuns 16 oameni care au murit în vara anului 2005, mii de oameni rămaşi pe drumuri şi pagube de sute milioane de euro făcute de apă? Se pare că nu. Din păcate, lipsa de responsabilitate ne omoară, nu inundaţiile. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/opinii/91582-lipsa-de-responsabilitate-ne-omoara-nu-inundatiile.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

Page 40: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Teme similarePoluare pe Gârla MoriiSătenii din Căciuleşti, comuna Girov, au observat că pârâul Gârla Morii care traversează satul, a devenit alb pe circa 50 de metri pătraţi, din cauza unei substanţe ciudate deversate de un inconştient. Imediat, cineva a sunat la 112 şi a anunţat incidentul, o echipă de pompieri de la Detaşamentul Piatra Neamţ ajungând la faţa locului. Echipajul a stabilit că în apă a fost vărsat var lavabil şi au făcut un baraj din baloţi de paie pentru a opri extinderea petei şi pentru curăţarea apei în aval. /Ziarul Ceahlăul (Neamț), http://zch.ro/?p=11322

Poluare ape interioare în satul Căciuleşti, comuna GirovDispeceratul unităţii ISU Neamt a primit un apel prin care a fost anunţata producerea unei poluări pe cursul pârâului Gârla Morii, în satul Căciuleşti. La locul producerii evenimentului s-au deplasat pompierii militari pietreni cu o autospecială de intervenţie complexă (FRAP). Ajunse la locul producerii evenimentului, forţele de intervenţie au constatat că poluarea se manifesta pe o suprafaţă de cca. 50 mp. şi a fost cauzată de o persoană care a vărsat conţinutul unui recipient (var lavabil) în albia pârâului. Pompierii militari au executat un baraj din baloţi de paie pentru filtrarea apei. /Ziar Piatra Neamţ, http://www.ziarpiatraneamt.ro/poluare-ape-interioare-in-satul-caciulesti-comuna-girov/

Teme de mediuAvizele de mediu se pot solicita și onlineÎn vederea implementării la nivel național a proiectului Sistem Informatic Integrat de Mediu, inițiat de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului, începând cu data de 10 aprilie 2013 se va pune în aplicare noua modalitate de înregistrare a solicitărilor de emitere a actelor de reglementare, în format electronic (online).În acest context, pentru solicitarea actelor de reglementare de către persoane fizice/juridice se vor parcurge mai multe etape. Astfel, solicitanții se vor înregistra la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

Page 41: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

adresa http://raportare.anpm.ro , conform instrucțiunilor din Ghidul de utilizare a formularului online de înregistare (numit eFORM) în vederea obținerii contului de acces (user şi parolă). După înregistrare, titularii vor depune online (electronic) cererile privind eliberarea/reavizarea actelor de reglementare, însoțite de documentația aferentă fiecărei solicitări, în sistemul informatic integrat de mediu (SIM). Documentele se vor depune şi în format tradițional (pe hârtie), la sediul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Neamț. Cererile privind emiterea actelor de reglementare vor fi luate în considerare doar dacă există înregistrate şi copiile electronice ale acestora, depuse de către titular, în sistemul informatic integrat de mediu (SIM).Pentru informații suplimentare sau clarificări, solicitanții se pot adresa la sediul APM Neamț, la telefon 0233-215.049 sau pe adresa de e-mail: [email protected]. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/36805/avizele-de-mediu-se-pot-solicita-si-online/

Mediul vă informează gratis“În vederea implementării la nivel național a proiectului „Sistem Informatic Integrat de Mediu”, inițiat de către ANPM, începând cu data de 10.04.2013, se va pune în aplicare noua modalitate de înregistrare a solicitărilor de emitere a actelor de reglementare, în format electronic (online). În acest context, pentru solicitarea actelor de reglementare de către persoane fizice/juridice se vor parcurge următoarele etape: solicitanții se vor înregistra la adresa http://raportare.anpm.ro, conform instrucțiunilor din Ghidul de utilizare al formularului online de înregistare (numit eFORM) în vederea obținerii contului de acces (user şi parolă); după înregistrare, titularii vor depune online (electronic) cererile privind eliberarea/reavizarea actelor de reglementare, însoțită de documentația aferentă fiecărei solicitări, în sistemul informatic integrat de mediu (SIM); documentele se vor depune şi în format tradițional (pe hârtie), la sediul APM Neamț. Cererile privind emiterea actelor de reglementare, vor fi luate în considerare, doar dacă există înregistrată şi copia electronică a acesteia, depusă de către titular, în sistemul informatic integrat de mediu (SIM). Pentru informații suplimentare, sau clarificări,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

Page 42: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

solicitanții se pot adresa la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Neamț, la tel. 0233/215049, sau pe adresa de e-mail: [email protected]Ă: Întrucât informațiile incluse în material prezintă interes pentru cititorii dv, vă rugăm să-l publicați fără obligații financiare din partea APM”. /Mesagerul de Neamţ, http://mesagerulneamt.ro/mediul-va-informeaza-gratis/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme similareMureşenii au trecut printr-un exerciţiu de alertă la dezastreSirenele au pornit în tot județul la ora 11. Au fost puse în funcțiune atât sirenele autorităților locale, cât şi cele de la agenții economici. Alarma la dezastre a avut durata de 2 minute şi a fost compusă din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Tîrgumureşenii nu au intrat în panică la auzul alarmei. Totuşi, într-o situație reală, ei nu ar şti unde să se adăpostească şi nici ce trebuie să facă în caz de dezastre. Exercițiul a avut ca scop conştientizarea populației, care trebuie să ştie semnalele ce anunță un dezastru natural, tehnologic sau biologic. În zilele următoare, primăriile vor trebui să transmită Inspectoratului pentru Situații de Urgență disfuncționalitățile sistemului de alarmare, pentru remedierea acestuia înaintea apariției unei situații reale. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/mure_enii_au_trecut_astazi_printr_un_exerci_iu_de_alerta_la_dezastre.html

Bătălia pentru şefia la Asociaţiei ADi " Apa Văii Arieşului" face CUA să piardă 60 de milioane de euroPreşedintele AGA de la AVA, Ioan Racolța, solicită primarilor USL să cadă la pace. Războiul purtat de cele două tabere pentru şefia Comitetului Director al Asociațiilor ADI ”Apa Văii Arieşului” dăunează cetățenilor din arealul Comunității Urbane Arieş. Acest fapt a fost relevat de participanții la conferința de presă organizată la sediul acestei asociații, pe str. Bogata nr. 1, la care au participat Ioan Racolța, preşedintele nou ales al

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

Page 43: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

AGA de la Asociațiile ADI ”Apa Văii Arieşului”, directorul executiv al aceleiaşi asociații, Ludovic Moldvay, şi directorul general al Companiei de Apă ”Arieş”, Alexandru Sabău. Cel dintâi a relatat jurnaliştilor prezenți desfăşurarea şedinței de joia trecută a AGA de la această asociație, în cadrul căreia primarul comunei Viişoara, Ioan Roman, a propus ca preşedinte de şedință pe viceprimarul Câmpiei Turzii, Dorin Lojigan. În acel moment, primarul comunei Petreştii de Jos, Ioan Pîrv, i-a spus colegului său: ”- Stai, Romane, că poate mai sunt şi alte propuneri.” ”În acest caz, eu nu particip la această şedință”, ar fi spus Dorin Lojigan, conform celor afirmate de Ioan Racolța, părăsind sala de şedință. El a fost urmat şi de Ioan Roman care ar fi afirmat că ”noi suntem legați ombilical”, conform declarațiilor participanților la şedință. Astfel că, nemaiexistând cvorumul necesar pentru continuarea şedinței, o nouă întrunire a fost convocată pentru a doua zi, vineri, 5 aprilie. Vineri, la ora 11.45, mai mulți primari care aveau dreptul să intre în sediul AVA au refuzat să facă acest lucru, după ce firma de pază de acolo nu a permis intrarea primarului comunei Sănduleşti, Augustin Duca. Realitatea este că primarii respectivi fac parte din USL şi doreau impunerea viceprimarului Lojigan drept preşedinte al AVA însă, fără primarul din Sănduleşti, nu exista numărul necesar pentru a face acest lucru. Astfel, şedința AGA convocată cu o zi înainte s-a derulat în absența acestora, urmându-se ordinea de zi anunțată în mod legal. Directorul CAA, Alexandru Sabău, a arătat că accesul în perimetrul de securitate severă se face după anumite reguli. Conducerea AVA a solicitat CAA, cu o zi înaintea desfăşurării adunării AGA, să permită accesul următoarelor persoane: Hanga Ioan Radu, Racolța Ioan Vasile, Saşa Valer, Roman Ioan, Zeng Ioan, Crişan Radu Cosmin, Pîrv Ioan, Pădurean Florin, Truță Aurel, Tor Laurențiu, Popa Teodor Cristinel şi Păcurar Virgil. Documentul este semnat de directorul executiv Moldvai Ludovic. Acesta este singurul motiv pentru care primarul Augustin Duca, de la Sănduleşti, a fost oprit la poartă, lui alăturându-i-se şi colegii săi din USL. Ioan Racolța, din funcția sa de preşedinte al AGA de la AVA, a făcut un apel la colegii săi, primari ai celorlalte localități componente ale asociației să cadă la pace, să se înețeleagă, într-un mod sau altul, atrăgând atenția că neînțelegerile dintre ei nu fac altceva decât să anuleze şansele CAA de a accesa alte 60 de miliarde de euro pentru pasul II al proiectului de reabilitare rețele de apă şi canalizare. /Ziarul 21 CJ,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

Page 44: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/11790-btlia-pentru-efia-la-asociaiei-adi-apa-vii-arieului-face-cua-s-piard-60-de-milioane-de-euro

AGA cu scandal la Asociaţia "Apa Văii Arieşului". Miza este funcţia de preşedinte al asociaţieiMai mulți reprezentanți ai comunităților locale membre ale adunării generale a asociației care guvernează activitatea Companiei de Apă Arieş nu au fost lăsați să intre la şedința de azi, convocată la sediul AVA, de pe strada Bogata nr. 1. Cei care nu au intrat sunt membri ai PSD, PNL şi UDMR, organizații care doresc să pună mâna pe conducerea CAA, după ce, în decurs de numai două zile, săptămâna trecută au schimbat conducerile a două societăți subordonate Consiliului local Turda - Domeniul Public şi Turda Salina Durgău - acolo beneficiind şi de aportul PP DD. Vineri, 5 aprilie, la ora 12 fără 15 minute, reprezentanții numiți de Consiliile locale Turda, Câmpia Turzii şi Sănduleşti, în persoana avocatului Nicolae Giurgiu (PNL), viceprimarului Dorin Lojigan şi primarului Augustin Duca, au fost împiedicați de reprezentanții firmei de pază care operează la sediul AVA şi CAA de pe str. Bogata nr. 1 să intre la şedința care trebuia să înceapă la ora 12.00. Reprezentanții firmei de pază susțin că au primit ordin (fără să precizeze din partea cui), să nu permită accesul decât a persoanelor ale căror nume le au pe o listă. Cei de la Compania de Apă ”Arieş” se apără arătând că nu au comis niciun abuz. Printr-un document trimis Companiei de Apă Arieş de către Asociația ”Apa Văii Arieşului” s-a transmis acesteia lista nominală cu persoanele care reprezintă unitățile administrativ-teritoriale, arătându-se totodată că pentru şedința Adunării Generale a Asociației ADI ”Apa Văii Arieşului”, din data de 4 aprilie 2013, respectiv 5 aprilie 2013, s-au trimis două documente de reprezentare. Este vorba de împuternicirea nr. 6879 din 29 martie 2013, prin care primarul municipiului Turda l-a împuternicit pe administratorul public Radu Crişan să-l reprezinte la adunarea menționată. Cel de-al doilea document este Hotărârea Consiliului local al comunei Sănduleşti nr. 20 din 29 martie 2013 prin care este mandatat să reprezinte unitatea administrativ-teritorială Florin Pădurean. Cu aceeaşi ocazie, conducerea AVA a solicitat CAA să permită accesul următoarelor persoane: Hanga Ioan Radu, Racolța Ioan Vasile, Saşa Valer, Roman Ioan, Zeng Ioan, Crişan Radu Cosmin, Pîrv

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

Page 45: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Ioan, Pădurean Florin, Truță Aurel, Tor Laurențiu, Popa Teodor Cristinel şi Păcurar Virgil. Documentul este semnat de directorul executiv Moldvai Ludovic. Primarul comunei Sănduleşti susține că la şedința de ieri a aceluiaşi organ a fost pur şi simplu scos de la şedință de agenții de pază. Primarul comunei Viişoara, Ioan Roman, susține şi el că a fost împiedicat să intre, la ora 11.50, când i s-a solicitat legitimația de primar, iar el a răspuns că, deşi este în acea funcție de 13 ani, nu are aşa ceva. El a afirmat că s-a simțit umilit şi că nu va mai participa la astfel de întruniri, la Asociația ”Apa Văii Arieşului”. Tot aşa au rămas alături de colegii lor primarul UDMR-ist al comunei Mihai Viteazu, Ioan Zeng, şi primarii USL, Augustin Duca (Sănduleşti), Valer Saşa (Tritenii de Jos) şi Laurențiu Tor (Luna). Le-au ținut companie la poarta sediului Asociației Apa Văii Arieşului şi Companiei de Apă Arieş, consilierii locali PSD şi PNL, în frunte cu viceprimarul Lucian Nemeş. La rândul lor, cei de la Compania de Apă susțin că primarul comunei Viişoara, Ioan Roman, primarul comunei Luna, Laurențiu Tor, primarul comunei Mihai Viteazu, Ioan Zeng şi ceilalți primari nu au fost împiedicați să intre, cu excepția primarului comunei Sănduleşti, Augustin Duca, întrucât, referitor la această unitate administrativ teritorială a fost comunicată Asociației ADI ”Apa Văii Arieşului” HCL menționată mai sus, care îl dădea pe Pădurean Florin, fostul primar al comunei, drept reprezentant. În această hotărâre, se menționează, la art. 1: ”Se modifică hotărârea Consiliului Local Sănduleşti, nr. 14 din 2013, în sensul că, în organele de conducere ale Asociației Văii Arieş (AVA), comuna Sănduleşti va fi reprezentată de viceprimarul comunei, Pădurean Florin Traian”. Viceprimarul Câmpiei Turzii, Dorin Lojigan, a chemat prin intermediul numărului unic 112 poliția, un echipaj prezentându-se imediat la adresa menționată, apoi au ajuns pe rând, şefii de Birou şi Compartiment, ambii ofițeri superiori de la Poliția municipiului Turda. Polițiştii au constatat conflictul apărut însă nu au putut face nimic, reprezentanții firmei de pază acționând în baza unui plan de apărare avizat şi aprobat de Poliția municipiului Turda., Aşa că primarii, viceprimarii şi consilierii locali care doresc să-şi impună un preşedinte la Asociația ”Apa Văii Arieşului” au fost nevoiți să plece, după aproape o jumătate de oră. /Ziarul21 CJ, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/11746-aga-cu-scandal-la-asociaia-apa-vii-arieului-miza-este-funcia-de-preedinte-al-asociaiei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

Page 46: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Comunicat Tudor Ştefanie: Decizia coaliţiei USL-PPDD încalcă flagrant statutul asociaţiei Apa Văii ArieşuluiDecizia Coaliției Consilierilor USL - PP-DD de revocare a reprezentantului de drept al municipiului Turda din cadrul AGA a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Apa Văii Arieşului” este eronată şi încalcă flagrant statutul Asociației. Potrivit Statutului, în art. 14 pct. 2, se stipulează: “Primarul ales este reprezentant de drept al autorității locale pe perioada mandatului său”, în condițiile în care documentul a fost aprobat şi semnat de fiecare reprezentant al localităților membre (primarii aleşi) şi certificat de către un avocat. Art. 14 din statut respectă întru totul recomandarea cu putere de lege prevăzută în HG. 855/13 august 2008 – ca reprezentanții în AGA să fie primarii aleşi ai municipiilor/comunelor membre în ADI. Actualul statut nu dă competență nici unei autorități, fie ea şi Consiliul Local, să opereze modificări indiferent de natura lor, aceasta însemnând că decizia de revocare şi înlocuire a reprezentantului de drept, primarul în exercițiu, constituie un abuz. Orice modificare se face doar prin votul unanim al membrilor în AGA a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Apa Văii Arieşului”, astfel că decizia de astăzi a fost luată în forță şi fără temei legal. Şedința Consiliului Local a fost convocată de urgență profitându-se de lipsa primarului municipiului din localitate. Consider că este o sfidare la adresa Instituției Primarului şi a legilor democratice. Consilierii prezenți şi-au asumat o mare responsabilitate luând decizii care contravin legilor în vigoare, dovedind că prioritatea în acest moment este numirea clientelei politice şi a rudelor în funcții de decizie care pot aduce câştiguri materiale imediate. Primarul Municipiului Turda în calitatea sa de reprezentant în AGA nu a beneficiat niciodată de vreun avantaj pecuniar sau de alta natură. Solicit Instituției Prefectului să se autosesizeze şi să anuleze Hotărârile de Consiliu Local luate în cadrul şedinței de astăzi. Primarul Municipiului Turda,Tudor Ştefănie. /TurdaNews CJ http://www.turdanews.net/articole/politic/24746-comunicat-tudor-stefanie-decizia-coalitiei-usl-ppdd-incalca-flagrant-statutul-asociatiei-apa-vaii-ariesului.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

Page 47: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

Comunicat asociaţia Apa Văii Arieşului: Convocare Adunarea GeneralăSe convoaca Adunarea Generala a Asociaților ADI “Apa Vaii Arieşului” pentru data de 08.04.2013 ora 12:00 la sediul Asociației din Turda, str. Bogata nr. 1, cu următoarea ordine de zi: 1. Respectarea prevederilor Contractului de finanțare nr. 91757/2008 încheiat cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile referitor la ajustarea tarifelor de apă şi apă uzată practicate in aria de delegare; 2. Emiterea unui nou aviz (atualizare Aviz nr. 62/09.06.2009) pentru primirea unui nou membru (Comuna Moldoveneşti) în rândul Asociației; 3. Aprobarea modificarii Act Constitutiv/Statut al Asociației; 4. Diverse; In cazul în care nu se intruneşte cvorumul, a doua sedința se convoacă pentru data de 08.04.2013 ora 13:00, la aceeaşi adresă şi cu aceeaşi ordine de zi. Presedinte AVA, Ioan Racolța. /TurdaNews CJ, http://www.turdanews.net/articole/actualitate/24745-comunicat-asociatia-apa-vaii-ariesului-convocare-adunare-generala.html

Teme de mediuZeci de copii hunedoreni au devenit ecologiştiAproape 100 de elevi, coordonați de profesorii lor, au participat la concursul interjudețean “Ocrotirea mediului, o şansă pentru generațiile viitoare”. Copiii au realizat studii referitoare la poluarea din oraşele lor, dar au confecționat şi machete, sau au realizat creații plastice din deşeuri!Copiii au reuşit să confecționeze, din deşeuri, mici opere de artă. Proiectul interjudețean “Ocrotirea mediului, o şansă pentru generațiile viitoare” a fost organizat de structura Şcolii Generale Nr. 11 din Hunedoara, din cadrul Colegiului Național de Informatică „Traian Lalescu”. Anul acesta, competiția a ajuns la ediția a patra, iar la deschiderea concursului au participat şi reprezentanții Agenției de Mediu Hunedoara.“Până acum am organizat concursul doar la nivel județean, dar anul acesta ne-am extins şi am invitat la competiție încă două județe partenere, respectiv Bacău şi Neamț. În total, aproximativ 100 de copii din județul Hunedoara, dar şi din celelalte două județe amintite au participat la competiție, fiind coordonați de profesorii lor. Competiția a inclus trei secțiuni: prezentări Power Point, creații plastice şi machete realizate din deşeuri şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

Page 48: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

materiale reciclabile. Organizarea concursului a fost coordonată de profesori de biologie, de chimie şi de geografie”, explică profesoara de biologie Anca Tănase. Câțiva dintre copiii hunedoreni participanți au luat parte la realizarea studiului “Poluarea în municipiul Hunedoara”.De unde vine poluarea în oraş? Copiii au mers pe teren pentru a identifica sursele de poluare şi zonele poluate din Hunedoara, iar la final au adăugat studiului lor şi soluții pentru remedierea problemelor descoperite. “Elevii au descoperit că printre zonele poluate ale oraşului se numără halda de zgură, combinatul care încă mai emite tot felul de pulberi, deşi acum nu mai lucrează la capacitatea la care funcționa în trecut, dar şi diferite zone din oraş în care mulți locuitori, în loc să arunce gunoiul în zone special amenajate, aruncă deşeurile la întâmplare, şi Râul Cerna. Şi acolo copiii au depistat unele deşeuri”, menționează Anca Tănase.Concursul organizat de Şcoala Generală Nr. 11 din Hunedoara, în parteneriat cu inspectoratele şcolare din județele Hunedoara, Neamț şi Bacău, urmează să fie jurizat în săptămânile care vor urma. “Până la finalul anului şcolar toți participanții vor primi diplome de participare şi CD-uri, şi tot până atunci urmează să anunțăm şi câştigătorii. Avem nevoie de ceva mai mult timp pentru a citi şi a evalua toate lucrările copiilor. Oricum, deşi data limită pentru primirea lucrărilor a fost 4 aprilie, continuăm să primim şi acum lucrări, de care intenționăm să ținem cont, având în vedere efortul făcut de copii pentru a participa la competiție”, a precizat profesoara de chimie Julia Lup. /Servus HDhttp://www.replicahd.ro/?p=100 20

Alba: Plantări de salcâm la Vinţu de JosO nouă etapă a acțiunii ”KAIZEN pentru Oameni şi Natură”, parte a proiectului ”KAIZEN pentru România”, va avea loc mâine, joi - 11 aprilie, în județul Alba, 600 de puieți de salcâm fiind plantați în zona localității Vințu de Jos.Cei 140 de participanți la acțiune, organizatori şi voluntari se vor deplasa în comuna Vințu de Jos unde vor planta 600 de puieți de salcâm.“Această acțiune a început de anul trecut în județul Alba şi este o acțiune prin care Consiliul Județean vrea să le reamintească tuturor că trebuie să avem grijă de natură şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

Page 49: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

să utilizăm armonios resursele județului nostru, fie că vorbim de rsursele naturale, cele economice sau umane”, a spus Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Județean Alba.Programul a demarat în județul Alba în anul 2012, sub sloganul reprezentativ ”Reînnoieşte-ți inima şi mintea ca şi cum ar fi mereu primăvară!”. Atunci, 118 voluntari, printre care şi autoritățile locale, au plantat un număr total de 700 de puieți de pomi în zona localității Oarda. Anul acesta, acțiunea ”KAIZEN pentru Oameni şi Natură” este organizată de Consiliul Județean Alba în parteneriat cu Institutul KAIZEN România, RNP Romsilva – Direcția Silvică Alba, Supremia Grup, Stabilus România, Johnson Controls Mioveni, Centrul Local “Axente Sever” Alba Iulia al Organizației Naționale “Cercetaşii României”, Colegiul Economic "Dionisie Pop Martin" Alba Iulia, Scoala Gimnaziala “Iuliu Maniu” Vintu de Jos, KAIZEN Manager Club, AOTS România (Asociația de Instruire în Management Japonez). /CityNews AB http://alba.citynews.ro/din-oras/alba-plantari-de-salcam-la-vintu-de-jos-1238982

Pagubele produse de tăierile ilegale de păduri în judeţul Mureş sunt de 240 de lei pe hectarAşa relevă un audit al Curții de Conturi, realizat pentru perioada 1990-2011.Potrivit raportului, în județul Mureş s-a înregistrat în anul 2010 un vârf al tăierilor ilegale. Şeful Direcției Silvice Mureş, Ilie Covrig susține că acest fapt a fost cauzat de două infracțiuni silvice penale din localitatea Stânceni, aflate acum pe rolul instanțelor de judecată. Covrig spune că tăierile ilegale au scăzut între timp. În general se taie ilegal arbori în zone cu populație săracă, hoții fiind greu de prins, afirmă şeful Direcției Silvice Mureş, Ilie Covrig. Raportul Curții de Conturi arată că la nivel național, volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier, în perioada 1990-2011, acoperă peste 366.000 ha, fiind valorificați peste 80 milioane metri cubi de lemn, în sumă de peste cinci miliarde euro. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace, în România se taie peste 3 ha de pădure în fiecare oră. Din datele prezentate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva rezultă că zilnic se exploatează, în medie 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile ilegale şi furturile. /Radio Mureș MS

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

Page 50: Revista Presei/2013... · Web viewCurtea de Conturi da ca exemplu situatia din 2010, cand s-au taiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infractiuni, 10.532

11.04.2013

http://www.radiomures.ro/stiri/pagubele_produse_de_taierile_ilegale_de_paduri_in_jude_ul_mure_sunt_de_240_de_lei_pe_hectar.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50