REVISTA

·,

j

REVISTA

~SJi

71997

Acest numara aparut cu sprijinul fmanciar al

• FUNDATIEISOROSPENTRU 0 SOCIETATE DESCHISA

Colectiv de redactie:

DRAGO~ PETRESCU (presedinte ERASMUS)ALIN CIUPALA. (redactor stiintific)

l[lRA~ln:lf!~RevisL4 a Sociellitii de Studii lsrorice ERASMUS

B-dul Mihail Koglilniceanu nr. 13Facultatea de Istorie, etajul I, sala 103

REVISTA

Jf3RA~ 3lt~

EDITURAIARTEMIS

Plata Presei Llbere nr. 1, tet.: 222 666171341 Bucuresti

ISBN 973-566-003-6

Coperta I: Emsmus din Rotrerdllm. Albrecht DUrer(1471·1528)

J

CUPRINS

Studii

Gennin PETCU: Simbolul social al vestimentatiei la azteci 8

Ionu] EPURESCU PASCOVICI: Alfred eel mare (871-899),opera politica ~i reputatia postuma : 13

Serban Marin BASARAB: Prezenta ~i propaganda bogo-milica la nord de Dunare (II) 27

Alin CIUPALA: ,,0 opera eminamente nationala, in interesullani". Participarea Romznlei la Expozitia Universals de laViena - 1873 34

Emil PERHINSCHI: Discursul nationalist romanesc ~i mitolo-gia indoeuropeana 42

Laurentiu PANAlTE: Prima flsura in Pactul de la Varsovia(4 octombrie 1963) 48

Cristina PETRESCU: 1977-Momentul ratat alintelighentiei romane 52

Dragos PETRESCU: Aproape singuri in desertul de beton.Reflectii asupra protestului muncitoresc in Romania 1977- 1987 60

Note de lectura

John MEYENDORFF, Sfantul Grigore Palamas ~i misticaortodoxii (Alina Minghiras) 68

Terry EAGLETON: Ideology. An Introduction(Emil Perhinschi) 71

5

Joe J. HEYDECKER, Johannes LEEB, Procesu1 de 1a Niimberg(Cristina Petrescu) 73

Emilian M. DOBRESCU, 50 de ani care auzguduit1umea 1944-1994(Dragos Petrescu) 74

Jean-Pierre MOHEN, Les rites de I'eu-del« (Claudia Nitu) 75

Stelian TANASE, Ora olicia/a de iama (Cristina Petrescu) 77

Dornnita ~TEFANESCU, Cincianidin istoria RomOniei. 0 crono1ogie aevenimente1or: decembrie 1989 - decembrie 1994(Dragos Petrescu) 78

Roland MOUSNIER, L 'Homme Rouge ou 1a vie du Cardinalde Richelieu (Mihai Dinu) 79

Jean DELUMEAU, Civilizeti« Rena~terii(Claudiu Dumitrescu) 81

Henri PIRENNE, Mahomed# Carol eel Mare (Claudiu Dumitrescu) 82

Isaiah BERLIN, Patru eseuri despre libertate (Marin Pruteanu) 83

Viata stiintiflca" ,

Sesiuni stiintifice studentesti (Alin Ciupala) 88

Al VII-lea Congres International al ISHA-Viena, aprilie 1996(Serban Marin Basarab) 90

Elogiu si .elogiu! nebuniei" (Victor Marin Basarab) 92

Colaborari

Relatii socio-culturale romano-luxemburgheze (Dan Ciupala) 94

r!

•

Studii

SIMBOLUL SOCIALAL VESTIMENTATIEI LA AZTECI,

Gennin Petcu

rI

i-,

D ESCOPERIREA ~i cucerirea .Lumii noi" a suscitat in epees un viu interes dinpartea eurcpenilor, interesati de acest eveniment din diferite motive: unii auIntrevazut valorile materiale, altii Ie-au observat pe cele spirituale (este adevarat cit

numarul acestora din urma este mult mai mie). Dupa DUrer, care a fost primul european cea admiral valorile aztece (descrie in jumalul s4u tezaurul lui Mctecuhzoma), se potenumera lucr!ri ale unor contemporani ai epocii Conquistei: un Sahagun', un Las Cases',un Bernal Diaz de Castillo', ajungand apoi in epoca luminilor, cand chiar Voltaire va scriepe aceste teme, urrndnd apoi alte Iucrdrimai mult sao mai putin stiintifice. Dupd statuarea tarheologiei ca ~tiinfl independentii ~i dezvoltarea americanisticii, numsnn lucrarilor a r-erescut urmarindu-se aIte probleme acum, printre aceste lucrari putgnd fi mentionate cele tale lui Vaillant4, Thomson, Mead6

• IUnele dintre lucrarile mentionate mai sus sunt folosite ~i in acest studiu, indiferent .

dad ele au un earacter literer, cum ar fi lucrarea lui Sahagun', unul memorialistie ­lucrarea lui B.D. de Castillo" -, sau unul plctografic, cum este cazul codicelui de Bourbon­Codex Borbonensis.

incadrul societ!pi aztece s-a dezvoltatde-a lungul timpului un sistem de demercarlesoctala, existand marl diferente in funcJie de pczitia pe care individul 0 ocupa in cadrulcomunitatil. Informatiilepe care Iedetinem de la contemporanii epccii, ca ~i cele din codice,permit abordari diverse ale acestei probleme: astfel suntern informafi asupra functlllor pecare le detineau indivizii, punctand rangul pe care acestia it aveau, insa De in~tiinleaza maiputin, sau deloc, despre un alt mod de exprimare a rangului la azteci ~i anume eelvestimentar. Ca sa se poaradiscuta despre acesta din unnii trebuie privite straturile socie~lii

existente la azteci in acea perioada; vom observa ca oameniide rand, macehualii", purtau unanumit fel de tmbracamlnte, la fel ~i 0 anumiti pieptanaturn. Aceasra, ca ~i bijuteriile. veneasa compIeteze tinuta individului. Purtau un sort simplu numit maxtlatl'"; cele doua piese dincare era compus nudepa~au lungimeagenunchilor, fiindprinsecu un snur de piele. Pe langaacest sort mai purtau pe umeri 0 blanii de animal. J. Soustelle'' afirma ca purtau 0 mantie,asa-numita tilmatli"; afirmatia fiind totusi neconvingaroare. dad ne gandim ea oamenii derand triliau in colibe cu acoperisul din paie avand peretl de nuiele acoperiti cu lipltura de IUl,d mdncau 0 dam pe zi; pare destul de neveroslmil c~ acestla sa i~i fi putut permitecumpiirarea unei mantii - eel putin nu teti 0 puteau face. Irnbraciimintea femeilor, la fel desimpla, era totusi frumos omamenrata,constand dintr-c ciima~a din bumbac, de la mijloc injos Inclngandu-se ell 0 alti Jesaturi, avandde obicei ~i motive ce puteau fi de natura disa. Deremarcat cilia acest nivel nu se putea observe diferenja dintre un om liber ~i un sclav. dadsingurul indiciu ar fi fost imbracamintea.

eu rotul altfe! arnta vestimentaJia nobililor, a oamenilor de Vaz8, de asemenea apreotllor ~i a r.lzboinicilor, mult mai impodobiti ~i confeclionatii din alt material. in cadrul

8

- ---I

acestei clase, ca ~i la militari de altfel, rolul veatimentatiei bogat impodobite, al bijuteriilor ~i alcelorlalte materiale ce indicau statutul individului pot fi mai usor de observat

Astfel, sorturile membrilor claselor superioare erau bogat impodobite, decorurileabunddnd pe eIe; de asemenea, In locul simplei bldni de animal aruncate peste umjr purtaumantii bogate, confectionate din diverse materiale, avgnd ~i complicate coifuri de pene pecap. Departajarea actiona in cadrul aceleiasi clase sociale, indicdnd diferemele de rang.Nobilii mai mici aveau mantiile din lin4, doar impodobite cu pene, in timp ce marii nobiliaveau mantiile confectionate numai din pene! Costumele erau completate Cll bijuterii,acestea fiind proportionale ca numdr ~i valoare cu statutul celui care Ie purta. Se stie caMotecuhzoma alII-lea Xocoyztin, conducatorul suprem al aztecilor in vremea de tnceputa Conquistei. purta 0 mantie alcatuita din splendide pene de quetzal, bogat tmpodobita eupodoabe de nefrit. B.D. de Castillo, poate singurul cronicar care l-a vclzutpe Motecuhzomaal II-lea direct. lasii csreve informatii despre imbracamintea irnparatului, nedandu-si insascama de valoarea sociald reprezentati de aceasta"...Marele Montezuma veneainve~mAntatcu strilucire, asa dUpA cum ii era obiceiul?", Acest sfiI1it de frau, "dupa cumti era obiceiul" trebuie analizat mai atent; pini. in acea clipa conchistadorul nu-l mai vazuseniciodatl peconducatorul aztec; to concluzie, el nu avea de unde sa ~tie care ii era obiceiulacestuia. Se poate presupune ca aflase despre Motecuhzoma purine indicii pe cale orali dela eei clrora spaniolii Ie cerusera infonnalii despre acesta ~i despre statui condus de catreel; de asemenea, putem admite ca B.D. de Castillo sa fi observat acest "obicei" al hainelorfrumoase la ceilalti conducatori intMnip pAni atunei ~i sa-l fi atribuit ~i lui Motecuhzoma.firi a se intreba de unde provenea acest obicei. Ayea sa continue in eceeast few: .....purtato picioare niste sandale numite cotaras cu tc'ilpi de aur ~i bitute in nestemate?". ~i aiciputem observa ceva: este vizibil faptul.ca atentia spaniolului este atrasa de ceea ce erasclipitor, de ceca ce nu mai viziJse pdna atune], anume sandalele cu talpi de aUI ~i batuteco nestemate. Ii scapa insa un lucru: sosetele cu care conducatorul aztec era Impodobit,acestea fiind un lux considerabil Intr-o societate to care incaltamintea era inca alcltuitii dinsandale; pentru ochiul unui european acestea erau un sortiment obisnuit, fAd vreoinsernnatate speciala. La azteci insa, sosetele erau purtate numai de catre regi. In aceat sensconcordii ~i un alt document, anume desenul ce-I prezinti pe regele din Texcoco, Netzal­hualpilli, to care acesta este infati~at purtand un articol vestimentar asemWtor. Desenul Iieste atribuit lui Ixtlixochitl. Surprinzator este faptul ca to desenele panze] de la Tlaxcala nueste prezenta aceasti demarcatie, insa mai sunt ~i aIte lucruri care surprind la aceesu panzA.Alt element distinctiv al regilor era ~i eel purtat pe spate de ecestia. avand fonna unuifluture, fiind ~i el aldtuit din pene; acest semn poarta numele de Itzpapalotl - fluturele deobsidian",

Despre acest sistem de departajare ne vorbeste ~i un alt cronicar aI vremii, frateleB. de Sahagun", De la el aflam. eliatunci cand era ales un rege, 0 data cu recunoasterea sa,acesta i~i trimitea ambasadorii in regatele vecine, regii acestora venind sa asiste laceremonial sau trimitand Ia rsndut lor ambasadori care sa-i reprezinte. Sahagun spune catop inviratli erau adunajl cu 0 zi inainte de ceremonie, iar pentru aceasta .jegele pregatisemantiile, cingatorile ~i bijuteriile care trebulau impartite fiecaruia dupa rangul sau"",oferind astfel infcrmatii pretioese despre sistemul ierarhic existent Ia azteci, Continua prina spune ca .pentru a participa la petreceri ~i la hal ei purtau haine, bijuterii ~i pene pctriviteacestui SC:Op"19. Prin accentul pe care-I pune pe aceste sortimente se poate spune ca la acestfel de ceremonii nu participau tOli nobilii, ci door cei de rang malt; de asemenea, de aicimai peate fi trasa a concluzie, anume di in diverse cazuri costumele punare erau cele de

9

ceremonie - tinuta oficiala - in aite cazuri putand fl purtate (daca nu chiar trebuind a fipurtate) alte costume. 0 Indicatie in acest sens ne ofera ~i B.D. de Castillo, spunand: .celpatru seniori care npurtau de brat erau ~i ei bogat Invesmantati ~i vazuram ca aveau mantiianume cgnd se infi1ti~au dinaintea stapanului ~i altele cgnd ne primlsera pe not?".

Sahagun descrie in cartea sa costumatla regilor - tecuhtli" - asa-numitii .domnt"(prin acelasi tennen ii desemneazi insa ~i pe nobilii azteci, existand astfel posibilitatea unorinterpretiiri). Spune ca, atuncl cdnd plecau la rilzboi, acesti conduditori i~i puneau pe cap uncoifdin pene, putand ti observat mai ales smocul de pene de quetzal'. Pe spate atama 0 tobamica impodobitA pe margini cu pene bogate (puteau fi de diferite culori) - verzi, galbene,albe - totdeauna culoarea asociindu-se cu alte clemente ce desemnau rangul purtdtorului.Penele erau tivite cu aur; in afara annurii, alcatulte de asemenea din pene, mai aveau ~i unscut rotund sau oval, bogat impodobit cu pene, avend in mijloc un disc rotund de aur, pe careputeau fi observate diferite animale (fluturi sau dragoni) - acestea fiind Insemne regale - saualt gen de motive. Erau folosite de asemenea ~i stindarde impodobite cu pene ~i tivite cu aur;existau ,i stindarde mai reduse ca dimensiuni, la fel de Impcdobite cu pene, dar tivite cuargint (nu se poate afinna cu certitudine ca indica un statut inferior). Dupa rege, cel mai Inaltstatut in societate n avea viceregele, ce purta denumirea de femeia-sarpe - Cihuacoatl".Functla a fost intiinJatl de Motecuhzoma I Ilhuicamina pentru a-l onora pe fratele sau.TIacaelel. Impcrtanta ranguIui se reflecta ,i asupra vesmintelcr viceregelui; acesta purtahaine ce erau vopsite doar in alb ,i negro, imbricamintea sa tiind unidi in imperiu.Importanta rangului se reflecta ~i asupra altor lucruri: putem presupune di Ia ceremoniile derecunoastere a regelui, unde fiecare primea tot ceea ce era necesar rangului sau, viceregeleprimea vesminte doar in aceste dod culori. Se poate spune d pana ~i cestile din care sorbeaudiferitele Muturi de cacao erau vopsite in aceleasl culori, doarece Sahagun afmna dibaururile " ...se serveau in cestl foorte scumpe, potrivite rangului fiecaruil\23..." Femeia-sarpeera singurul aztec din imperiu care se putea prezenta inealiSt in fata Impjratului.

Regele aztec era ajutat de patru demnitari, acestia fiind alesi dintre mernbriisfatului. Sistemul de alegere at acestor sefi administrativi era asemdnator cu eel al gintei,fiecare ginta alegandu-si patru functlonari administrativi ~i patru militari. Sefliadministrativi se deosebeau de cei militari, Iucrul fiind vizibil ~i in vestimentatie prin faptulca primii patru purtau pecap 0 diadema din aur, jad ~i turcoaae. in timp ce razboinicii aveauatarnati de ~ia de piele de la brdu doi ciucuri.

La azteci principala virtute a unui razbcinic era capturarea de prizonieri pentrusacriticii. Cu cat un r.1zboinic captura mai multi luptatori inamici, cu atat putea avea uncostum mai bogat ornamentat, diferentiindu-se astfel de ceilalti. Diferenta pornea chiar de lapipranlltura: tinerii azteci purtau 0 ~uvita de par care li se tiiia la prinderea unui dusman. Ceicare nu reuseau acest lucru primeau un tatuaj in forma de coroana, Indicand faptul di nufusesera curajosi pe campul de luptd. Tanarul care captura un prizonier avea dreptul sa-~i

vopseascf tot trupul in galben ,i fata in rosu: de asemenea, primea in dar 0 mantie brodatdcu dungi violete, 0 cmgatoare brodara in rosu. Era autorizat sa poata purta cenrurl ~i mantiibogate. Mantaua pc care 0 purta se numea tguec", pe ea fiind tesure patru roze. Aceasta eraprima treapti a ierarhiei razboinicilor, mai jos fiind situati doar razboinlcii simpli, a carervestimentatie era confectionata din bumbac. Cel care prindea doi Inamici purta 0 mantieportocalie, avand dreptul sa poarte scut. De asemenea, trebuia sa poarte tocado-ul",ornamentul pentru cap din pene colorate. La (rei prizonieri prinsi pelerina avea pe spate unpenaj scump ce simboliza un fluture.

IncepAnd cu numarul de patru prizonieri capturati. razboinicul primea dreptulla 0

tunsurii ca cea a capitanilor, de asemenea primea rangul de capitan. Ultimul rang era

10

"c0(

d

8ea,

"f_ P

I •d0, p

•tud

dc~sIII

(

II

I,

•

reprezentat de eei ee prlnsesera cinei oameni, ei putand purta apAratori de barbie verzi,clucuri pentru cap ell benzi de argint impletite ell pene, podoabe de urechi din piele. Purtauo manta nurnita chicoapalnacazuinqui", din doua culori dispuse in mod ega! pedlagonala.Chiar ~i in interiorul acestui ultim rang existau diferente: daca dintre cei prinsi doi eraudin orasele Atlixco sau Huexctzinco, razboinicul putea avea ap1lratoare din chihlimbargalben, R1lzboinicii de rang Inalt aveau dreptul sa poarte ~i insemne personale distinctive,echivaland cu un blazon; de asemenea, aveau dreptul de a purta 0 tunica cu manect scurte,asa-numita xieou".

Aztecii acordau 0 mare importanta aeestor vesminte, faptul putand fi dovedit prinprezenta unifcrmelor de razboioici in tributurile percepute de catre azteci populatiilorsubjugate. c.A. Burland" ofem cateva cifre in una dintre lucririle sale: astfel, de la unuldintre oresele supuse erau primite 600 uniforme complete' pentru r3.zboiniei, iar pentruoflterii superiori erau primite 65 unifonne irnpodobite ell pietre pretioase. Acest lucru nepennite sa tragem concluzia ca in eadrul teritoriului stapAnit de azteci se ajunsese deja la 0

standardizare a valorii sociale a costumului.Mozaieul din pene era semnul distinctiv al nobletei, el impodobind scuturile luptato­

rilor de rang nobil. Acestla erau astfel usor de observat. Existau ~i ordine caveleresu, statu­tul acestora reputand fi exprimat cu siguranta, opiniile fiind diverse. in luptl unii purtau pieide jaguar (ordinul ocelotului), alti razboinici impodobindu-se ell pene (ordinul vulturolui).

La sarbatori imbricau costumele ~i ma~tile cu chipurile totemurilor, participand ladansurile rituale. Peate fi spus ca statutul poate fi unul intermediar, intre eel nobiliar (Iacare, de altfel, cei din rwdurile ordinelor puteau fi ridicati), ~i eel al rizboinieilor simpli.$efii, asa cum am amintit, purtau agAlati la brau doi ciucuri, In eazul obtinerii unor titlurlspeciale, insa numai in aceste cazuri, numarul ciucuriior sporea Ia brau, ei putand fi agalali~i de sandale. Pentru faptele lor r:lzboinicii primeau daruri din partea oobililor: pietrepretloase de diferite culori pentru buze, ciucuri de pus peeap flculi din pene bogate tmple­tite cu frunze de aur, cercei din piele ~i mantii regale cu diverse embleme.

Se pare cli purtarea podoabelor era apanajul celor din clasa Tecuhtli: totusi ceionorati puteau purta coifuri cu pene, cu cercei de aur ~i briitari; la nas aveau podoabe pre­tioase introduse prin septul nazal, de asemenea i~i pcrforau birbia pentru a putea purtabijuterii ~i sub buza de jos.

Preotii se distingeau ~i ei prin intermediul costumului. De obicei purtau rnantii cuglugli, culorile acestora flind inchise (negro sau verde). Dear in timpul sarbatorilor pre­vizute decultul pe eare it deserveau purtau vesmlnte speciale destinate sA-i decsebeasca derestul oamenilor prin fastullor. In cazul acestcra. cu atat mai mult poate fi BeutA paralelaculoare - simbol; se stie di negro} era culoarea unci divinitati de prim rang, Tezcatlipoca,iar verdele era euloarea reprezentativa a lui Quetzalcoatl, marele zeu civilizator al civili­zatiilor mexicane precolumbiene. Atal prin fastul lor. clit ~i prin functie ~i prin culoareahainelor purtate, preotli se bucurau de prestigiu. rnai ales in cadrul unci sccietati atat dereligioase eum era cea a aztecilor.

Desi clasa negustorilor, asa-numitii pochteca", reprezenta luxul ~i avupa parnculara,acestla se fereau sa-~i etaleze bogatiile, cu exceptia banchetelor corporative,la care acceptausi participe ~i marii demnitari. Erau 0 clasa putemica ~i in plind ascensiune, insa societatea,mai bine-zis nobilimea aztecd, cauta sa {ina sub control aceesta elasa ee putea reprezenta 0

emenlntere la adresa ei. Totusi, ~i ei puteau sa se disting4 datorita faptului ca imp3ratul Ahui­zetlle acordase dreptul de a purta bijuterii de aur. Este de presupus d influenta societalii

11

s-a repercutat ~i asupra clasei negustorilor, deci ~i ei s! fi aplicat slstemul existent ininteriorul elasei pe care 0 reprezentau.

Nu se poare cunoaste eu sigurama originea acestui sistem, existdnd totusi unele in­dicii. In cadrul ariei Bolina au fost descoperite statuete ce erau reprezentate ~i cu placideasupra capului. Se pare cA placile reprezentau asa-numitele Tocados. Statuetele suntimpoclobitecu decoruri, acestea pibind a indica statutul celor pe care ii reprezentau. Stilulin care au fost realizate, pozitia geografica unde au fost descoperite indica relatii cutraditiile olmece, deci cu prima dintre marile civilizatii dezvoltatc in Mexic.

NOTE

B. Sahagun. Adevatata istorie a lUcnJrilor din NoulJSpanie. Bucutesti, Meridiane. 1989.

2 B. de las Casas. lfjstoria de las Indias. Leningrad.Ed. Academics. 1968.

3 B. O. de Castillo. Adevlntta istom a cuceririi NoHSpanii, Bucurefti, Meridiane, 1986.

4 G. Vaillant,La civilization aztecs, Mexic, Fondo decullura guvemementel.1964

. 5 E. Thomson. Grandeur et dtcadence de 13 civiliss­tion maya. Paris. Hectene, 1971.

6 C. Mead. Oldcivilisations of Inca land, New York.1974.

7 B. Sahagun. op. cit.8 B. D. de Castillo. op.cit.9 G. Vaillanl. op. cit.•p. 62.

!0 O. Manolescu, Tara $arpelui cupene. Bucuresti,Ed.Tmererulul, 1975,p. 24.

II 1. SOIIslelle. AztccH, BUCUTe~ti. Ed. Humanitas,1995, p. 78. .

12 Ibidem. p. 465.13 B. D. de Caslillo. op. cit.; p. 275.

SUMMARY

14 Ibidem. p. 468.15 Ibidem. p. 468.16 B. Sahagun, cp. cit., p, 117.17 Ibidem, p. 118.18 Ibidem. p. 128.19 Ibidem. p. 129.2(j B.D. de Castillo. op. cit.. p. 469.21 B. Sahagun, op. cir., p. 123.22 G. Manclescu, op.cit.. p. 58.23 B. Sahagun. op.cit.. p. 123.24 F. Lorint. Aztccii. BUCUTe$ti. Ed. Sport-Turism.

1968,p. 115.25 a. Manolescu, op.cn.; p. 106.26 Ibidem, p. 102.27 C. A. Burland, Popoarele soarelui. Bucuresti, Ed.

Meridiane, -1988, p. 170.28 M. Stingl, lndicnii precolumbieni, BUCUfC$ti.

Meridiane. 1982.p. 77.29 S. Bogss, VcstimcDrlls y Tocados antiguos, San

Salvador, 1971,p. 33.

,,

During that time. a system indicating the social differences was developped in theAztec society. As this study reveals. the social position can be recognized by the analysisof the clothes. This system can be applied to all the social classes. showing the rightposition of any person inlcuded in a particular class. A warrior with a certain position worea special costume, which could not be taken for another one, as it showed a specific rank;the situation was similar for the aristocracy too. The origins of this system is unknown, butsome clues do exist; on the basis of these proofs a connection with the Oimecs' traditioncan be made.

,

If

I~_~~~~~~ L

ALFRED CEL MARE (871 - 899),OPERA POLITICA SI REPUTATIA POSTUMA• •

Ionut Epurescu Pascovici

SAGA vikingilorplecati sa cucereasca InsulcleBritanice ~i epopeea saxonilorcare auluptal sA-~i apere p8m§nturile sunt astizi bine cunoscute: surscle vremii ~i talentulistoricilor moderni au contribuit Cll sucees la reconstituirea acelei epoci unice.

Departe de a rimfme fapte care trezesc doar curiozitatea istoricului profesionist, istoriileluptelordintre anglo-saxoni ~i vikingi au suscitat un larg interes - ceea ce, inevitabil,a dusla creeree unor veritabile legende. Este $i cazullui Alfred, personaj care ocupi un lac decinste, nu doer in istoria Anghei, ci ~i in eea universaHi - iar daci evenimentele istorice alcarer erou a fOSI sunt bine cunoscute, interpretarile nu au fast epulzate, ~i probabil, niei nuvor fi vreodati, din multitudinea problemelor pe care acea epoca le ridica, catevaimpunandu-se cu prioritate prin importanta lor.

Scopul acestui studiu este, deci, nu sl reia istoria luptelor dintre saxoni ~i vikingi,repovestita in numeroase lucriiri moderne, ci sA riste un raspuns propriu la cateva din Intre­barite cele mai controversate. Este deci yorba de interpretare, nu de narare, de expunere

... evenimentiala. In centrul aeestor dispute se atu, flresc, Alfred - intrel$ile vlzgndu-l di­reet. Ast:lzi meritele lui Alfred sunt recunoscute, asa cum fuseserd recunoscute inci dintimpul sAu - dar cdteva nuanliiri se impun. Meritele sale in promovarea culturii engleze ­~i chiar in crearea ei - sunt mai presus deorice indoialii; rolul sau in crearea unui stat englezunic este, de asemenea, evident, chiar dacA unii Istoricl it considers mai mare, iar altii, maimic. Mai controversate sunt calitatile lui militare, iar dod discutia atlnge problema renu­melui sliu militar, a faimei sale de .aalvator' al Angliei, devine ~i mai delicata - opiniilefiind diverse. Alfred este un personaj istoric de prim rang, un conduciitor abil ~i un om decultura, un rlizboinic tenace ~i un legislator tntelept - dar s-a ridieat ella inaJ.limearenu­melui pc care posteritatea i-l recunoaste?

CAteva intrebiiri care. in miisura in care ~i le-au pus istoricii au raspuns diferlt, potcontribui la 0 mai bunii jntelegere a problemei, oferind 0 solutie in acest sens,

A fost Alfred un mare conducator de osti, un strateg de exceptle? A actionat el doarpentru apararea Wessex-ului sau ~i pentru cea a Angliei? CAt din meritele victoriei asupravikingilor ii revin lui ~i urmasilor sm. - Edward eel Biitran, Aethelflaed, Athelstan? Era lamoartea sa asigurata supravletuirea consrructlei statale engleze? Si, mai cu seama, .. asalver', oare, Alfred Anglia?

Intentia acestui studiu este sa gaseasca un rdspuns propriu la aceste lntrebari si,tacand aceasra, sa evalueze din punct de vedere politico-militar domnia lui Alfred.

Opiniile pe tema domniei lui Alfred sunt numeroase - 0 istoriografie a problemeinecesitand un spatiu imens'. 0 scurta selectie a opiniilor principale din ultima jumatate deveac se impune insa. At fi de asteptat ca aprecierile cele mai maguliroare sa apartinaistoricilor englezi, iar rezervele sa tie exprimate de lstcricii ne-britanici; dupa cum ar fi larei denatural ca istoricii Heptarhiei sa fie mai favorabili lui Alfred. iar specialistii in istoria

13

vlkingilor, sa-i conteste meritele. Surprind in acest context opiniile lui AndreMaurois.istoric francez care publica, in 1937, celebra Histoire d'AngJctcrre - caci el it elogiaza peregele englez, exprimand una din cele mai magulltoare aprecieri din cAte is-au adus luiAlfred: ..Exemplullui Alfred arata rolul imens pe care it poate juca un indivld In istoriaunul popor. Fara tenacitatea sa, tara intreaga ar fi acceptat autoritatea pagAnilor.'·~ Iarraspunsul lui Maurois la una din Intrebilrile fundamentale legate de Alfred este taraechivoc: .Dmul acesta simplu ~i Intelept, care a fost in acelasi timp osteen. mariner, literat~i legiultor. a salver Anglia.?' Nu mai putin elogios este G.M. Trevelyan, autorul unei altefaimoase sinteze de istoria Angliei, tstods ilustratl a Angliei. Trevelyan it compara eeAlfred cu Carol eel Mare, numindu-l ••acest Carol cel Mare englez", ~i conchizand ca: .Jnchip firesc, Alfred cel Mare trebuie comparat cu Carol eel Mare. dupa modelul caruia aIntreprins, probabil, multe din actiunile sale"; sub rezerva ca dad opera politica a lui Carols-a desfasurat Intr-un cadru geografic mult mai intins, cea a lui Alfred este mai de durata,Trevelyan crede ca la moartea sa Alfred asigurase supravietuirea pcliticji a Angliei ~i

crease premisele actiunilor lui Edward eel BllIin ~i Aethelflaed", Daca opiniile autorilor deistorii nationale sunt mai entuziaste, cele ale speclalistilor epocii sunt mai temperate.

- Astfel, Sir Frank Stenton, tlri indoiala suprema autoritate in materie, considera ci Alfreda fost eel mai capabil rege din Europa Apuseana, de la moartea lui Carol cel Mare; ~i chiardacd ultimii ani ai domniei sale nu au avut rezultate clare, aceasta nu-i afecteaza locul Inistorie. Se apreclaza cli in 878 cand Wessex-ul era pe punctul de a fi tmpArJit Intre vikingi,Alfred a avut interventia decisivi, satvsnd Wessex-ul de la aceasta soarn'. 0 opiniesimilara exprima ~i Dorothy Whitelock subliniind conduits lui Alfred tn acea situatie, princomparane cu cea a contemporanului sau. Burgred., regele Merciei pe [umatate cucenra devikingi - In timp ce cealalta jumatate se afla sub vasalitatea lor - .Daca, urmand exemplullui Burgred, Alfred ar fi plecat la Roma ~i ar fi rilmas ecolo, flra tndoiala, Anglia ar fi intratsub stapanire daneza, iar credinta crestina n-ar mai fi supravietuit.?" Sunt citate ~i legendelecare circulau inca din vremea sa.fn care este tnfali,at ca un personaj ie~it din comun.' Lardndul sau. P.H. Blair t1 considers pe Alfred demn de renumele sau, fiind de parere cioricare din realizArile sale, fie cele pclitice. fie cele culturale, justifica pe deplin reputatiasa actuala" Magulltoare sunt ~i aprecierile lui H.R. Lyon, in timp ce D.J.V. Fischer exprimaunele rezerve in legatura.cu raporturile dintre Wessex ~i restul Angliei, prin prisma invazieivikinge (v. infra). Christopher Brooke este mai ponderat" to ce priveste rezultatele fmaleale eforturilor lui Alfred. dar elogiaza merlrele ~i calitatile acestuia: "i'ntr-o lume care seprabusea, el a avut curajul sa fad planuri pentru un viitor mai fericit; nu doar pentrudefensive, ci ~i pentru 0 viaTa mai prospera pentru supusii sai."lll - practic, C. Brooke e deperere di Alfred a taset regatului sau .speraeta securitatll". II

Opiniile istoricilor care sl-au dedicat activitatea studiului vikingilor diferil destul demult - exista sl specialisti care. eccentuand forta atacurilor vikinge. considerd di victoriilelui Alfred au fost mult mai putin impcrtante decat Ie arata reputatia de care se bucura regelewessex-ului. dar nu putini sunt cei care manifestd 0 vie apreciere. Astfel. JohannesBrondsted il considera pe Alfred unul dintre cei mai mari conducsrort politici ai Angliei ­el este ..celebrul rege care avea sa se dovedeascli, In cursul timpului, singurul om capabilsa-i fina departe pe vikingi.?" Gwyn Jones preia aflrmatia lui Sir Frank Stenton sustlnandca regele englez a fost eel mai capabil dintre adversarii pe care i-au avut vikingii In EuropaApuseana de la moartea lui Carol cel Mare, ~i chlar mai mult decar atAt, unul dintre aceiacare-sf merita pedeplin, in istoria lumii, titlul de "eel Mare"". Pozitia lui P. H. Sawyer este t

14

mai nuantata - !irA sA se lanseze in aprecieri privitoare Is personalitatea lui Alfred - elconsidera Croniea Anglo-Saxona un izvor mult prea favorabillui Alfred - ar rezulta astfeldi reputatia lui Alfred se datoreste in mare mbura acestei lucrjri .propagandistlce" (v.infra)". Un punet de vedere radical este exprimat de F. Donald Logan - care se situeaza laantipodul lui Johannes Brondsted sao Gwyn Jones. Lucrarea sa The Vikings in History,aparuta la Londra in 1983 ~i tradusa ~i in limba romana, este una dintre cele mai dure laadresa lui Alfred - nu fiindcii l-ar contesta meritele, ci pentru di Ii conresra renumele actual,datorat atatexagerarilor surselor. cat ~i entuziasmului istoriografiei .jradltionale". Departede a-I vedea pe Alfred ca pe unul din marii monarhi medievali, F. Donald Logan nu Ilconsiders nici mjcar ca pe monarhul reprezentativ din Anglia epocii vikinge - preferintelesale Indreptdndu-se spre Cnut cel Mare". Iar evaluarea generala a domniei este opusul celorale lui Maurois sau Trevelyan: .Alfred a realizat multe in timpul domniei sale, dar nu sepoate spune ca a salvat Anglia; el a avut multe merite ~i calitati, dar nu pe cea de a fi ungeniu militar' .16

Acestea ar fi pozitiile istoricilor postbelici asupra problemei. Dar inainte de aanaliza domnia lui Alfred din punctul de vedere pc care l-arn anuntat, este utila 0 sumaraexpunere a evenimentelor acelor ani.

Dupa ce ,.Marea armata" vikinga, condusa de fratil Ivar ~i Halfdan, fii presupusi ailegendarului Ragnar Lothbrock, debarca in Anglia in 865 ~i devasteaza, in cursulexpeditiilor terestre din anti 866-869, East Anglia, Northumbria, Mercia, lnvingandjncercarite de rezistenta ~i ucigAndu-i pe regii primelor dona regate mentionate - inNorthumbria a fost pus un rege fidel lor, iar East Anglia a fost ocupata. ram§.nand legendarrnartiriul ultimului rege, Edmund, sanctificat ulterior - in 870 (spre sfiir~itul anului),danezii (cum cei care invadeaza Anglia acum sunt danezi, in mare majoritate, denumireade vikingi fiind generica, se vor folosi ambii termeni - izvoarele engleze ii numesc cel maiadesea pagAni, dar ~i .danes'' sau oameni ai nordului) areca Wessex-ul in care domneaBthelred, ajutat de fratele sau mai mic, Alfred. Cei doi obtin 0 victorie importenta laAshdown, asigurand supravietuirea ultimului regat anglo-saxon independent; in 871, lamoartea lui Ethelred, fratele sau ii suceede la tronul saxonilor de vest ~i continua lupta cudanezii aflap in Anglia. In 874, "Marea armata" (..micel here") se divide - 0 parte subconducerea lui Halfdan se i'ndreaptl spre nord., uncle ocupa Nortbumbria punand bazeleregatului viking cu centrul la York., iar cealalta pane reia luptele cu Wessex-ul; in 874Mercia este ocupata de danezi - regele Burgred pariise~te lara, refugiindu-se la Roma, $iMercia va fi divizatii in 877; 0 parte Ie revine danezilor, care-si impart pamanturile, iarcealalta ramdne sub un rege mercian, Ceclwulf numit inca din 874, un fost thegn al luiBurgred. Ramas singur in fata danezilor, Alfred reuseste in cele din urma sa-i invinga -IaEdington in 878, victorle declsiva. in urma careia se ajunge la 0 Intelegere: capeteniadanezilor, Guthrum, se cresttneaza - este botezat de Alfred cu numele de Athelstan - iardanezii par:!sesc Wessex-ul intordindu-se in Mercia sl East Anglia. Anii urmatori sunt aiunor noi conflicte; raspunzand la hartuielile vikinge, Alfred ocupa Londra $i teritoriulaferent ~i 0 fncredinreaza unui vasal, ealdonnan-ul Ethelred din Mercia (886). in eceastavreme se incheie un tratat intre Alfred $i Guthrum - ca reprezemarui ai anglo-saxcnilorliberi $i, respectiv, ai vikingilor de la sud de Humber (regatul viking din Northumbria areo dezvoltare prcprie, independentd in bun3 parte de evolutia pcliticd de dincolo de raulmennonat), Se delimita un teritoriu controlat de danezi, Danelaw. a carui existentd Alfredc recuncasre. ~i un teritoriu al englezilor liberi, care recunosteau suprematia Wessex-ului

15

lui Alfred. Ultimii ani ai domniei lui Alfred sunt marcati de luptele CU un nou val devikingi, care debarca in Anglia in 892; dar sunt ~i anii reorganizarii administrative, politice~i militare a Wessex-uIui, identificat cu teritoriul neocupat de danezi, teritoriul anglo­saxonilor liberi. Au fost astfel constituite premisele efortului de recucerire a Danelaw-ului,efort pe care dupa 899, anul mortli lui Alfred, urmasii sai it intreprind.

Aceasta este istoria eonflietelor lui Alfred eu vikingii, in expunerea ei evenimen­tiala, cronologlca. Ea este reconstituita pe baza mai multor surse, a carer inventariere esteindlspensabila Intelegerii problemei. Opera fundamentala este The Anglo-SaxonChronicle, prescurtat, Cronica. Scrierea acestei cronici ineepe in timpul lui Alfred, mareleavantaj pe care it ofera fiind asadar eel al contemporaneitatii autorului cu evenimenteleprezentate in Cronica, pentru anii domniei lui Alfred. yedem deci domnia aeestuia prinochii unui martor contemporan - dar personalitatea autorului nu transpare in cronies(identitatea lui nu a fast, de altfel, stabilita), insemnarile avdnd un caracter pur analistic si,adesee, mult mai lacunar decgt ne-am dori. Dezavantajul principal it reprezinta partizanatulei - caci Cronica este scrisa in Wessex, cu scopul de a prezenta c.§t mai favorabil istoriaacestui regat (,,3 glorifica", considers unii istorici) ~i mai ales faptele lui Alfred. Totusi,desl este pdrtinitoare - ce istorie nu e? - Cronica nu este 0 lucrare comandata de Alfred ~i

supravegheata de el- fapt demonstrat de Sir Frank Stenton, care a argumentat ca. confuziagrava pe care cronicarul, un mic thegn din sud-vestal Wessex-ului, dupa toate aparentele,o face in relatare unui eveniment la care Alfred fusese martor (e yorba de 0 ceremonie lacare Alfred participase in copilane, la Roma) nu se explici daeA admitem ca luerarea a fastscrisa sub supravegherea regelui", In consecinja, desi este evidenta inclinalia Croniciipentru Wessex ~i Alfred, ea nu trebuie privlta ea 0 istorie oficiaHtin eel mai diu inleles altermenului - Cronies nu defonneaza evenlmentele, eel mult tratandu-le cu paninire, ~i nicinu suprimd faptele defavorabile lui Alfred - eel putin, din care stim prin coroborarea cu altesurse". Biografia lui Alfred, scrisa de episcopul de Sherborne. Asser, in Iimba latina, spredeosebire de Cronies. scrisa in anglo-saxona (Old English). este bazata in buna parte pcCronica, pe care 0 foloseste pam la analele anului 887. Rebus Gestis Aelfredi este sensain 893 ~i dedicata lui Alfred; are un ton laudativ. imbinat cu accentele de naivitate aleautorului - care este inspirat de modelullui Einhardt. Ea nu aduce mari completari in cepriveste istoria evenimentiaja. dar ofera cheia Intelegerii personalitatii lui Alfred.Inevitabil, este ~i ea favorabila lui Alfred - dar exagerarile admirative ale lui Asser nuatecteaza fondul faptelor, iar caracterizarea pc care t-o face Sir Frank Stenton reflectaperfect continurul lucr8rii: ,,0 biografie foarte naiva, dar sincerd ~i personala.. '9• Acestordoua izvoare narative primordiale Ii se adauga ~i altele, care aduc nuantari sau completariin unele cazuri: cronica lui Ethelweard, Histoiie Regum, a lui Simeon Durham, FloresHistoriarum, a lui Roger de Wendover. Din documentele vremil cdteva au 0 importantdrelativa la acest subiect: Burghal Hidage, documentul care Inregistreazf fortificatiileconstruite de Alfred, tratatul dintre Alfred ~i Guthrum, nu in ultimul rand testamentul luiAlfred (pentru documentele privind perioada v. ~i infra).

Revenind Ia obiectul acestei investigatii, prima comroversa - de care depinde in bundmasura raspunsut ta celelalte probleme - esre cea a calita.{ilor militare ale lui Alfred. A fostAlfred un strateg de exceppe? Istoricii care sunt Inclinati sa raspunda negativ aduc caargumente absenta unor descrieri a victoriilor sale, subliniaza inconsecventele, erorile ~i In­frangerile sale. Realitatea este insa diferitd. Imaginea pe care ne-o lasa documentele e cea a

16

!

., -

unc11Pd8•

unui rege aflat permanent sub arme. Asser esre categoric in aceasti privin~ - el arati cumregele gasea timp pentru preocupari culturale ...in mijlocul razboaielor ~i frecventelor obsta­cole ale acestei vieti, ~i de asemenea a raidurilor pag~ilor."l0 EI sintetizeazl in diteva frazeIungile lupte cu danezii: ..el era preccupat, ~i pe buna dreptate, de invaziile constante alepopoarelor straine, pe care le-a Infruntat permanent pe mare ~i pe uscat, fld nici un intervalde pace. Ce as putea spune despre expeditiile ~i Mtaliile sale numeroase cu paganii ~i despregrijile guvemirii?" Este greu de crezut ca un razboinic care ~i-a petrecut cea mai mare partea vietii in expeditii ~i pe campurile de lupta nu a invatat nimic despre strategia militara.

Alfred a fost implicat in luptele cu vikingii inca din adolescenta - faptul, comun inEvul Mediu, sugereaza totusi experienta sa militara. Prima sa prezenta intr-o expeditiejmpotriva vikingilor are loe tn 868 - conform Cronicii. Este anul in care Burgred cereejutorul lui Erhelred impotriva danezilor care ccupesera Nottingham-ul; Ethelred ­eumnatullui Burgred - venit tmpreuna cu Alfred la eondueerea annatei saxonilor de vest,nu reuseste sA angajeze lupta, danezii evirjnd 0 luptA in camp desehis eu armatele regilorMerciei ~i Wessex-ului. Se incheie pacea ~i armata revine in Wessex, dar ce este de retlnure prezenta lui Alfred, la 17 ani, la eomanda armatei - ca ajutor al fratelui sau.

Ulterior el se distinge tn cursul luptelor din anii 870-871. La sf"ar~itul anului 870danezii ataea Wessex-ul stabilindu-si tabara la Reading - Croniearelateaza cum dupa douainfringeri in ciocniri preliminare, Alfred ~i Ethelred au luptat impotriva Intregii annate laAshdown. In Cronic! se relateazd eA Alfred a condus atacul tmpotriva trupelor vikingeconduse de jarl-I, in timp ce Ethelred a infruntat sectlunea annatei daneze comandatd deregii Halfdan (Healfdeane) ~i Bagsecg. Rezultatul este net favorabil saxonilor: .ambeleannate dusmane au fost alungate ~i multe mii de oameni ucisi.?" Asser are 0 versiunediferitii asupra bAtAliei. pe care 0 relateaza mutt mai complet - el Ii acorda credit lui Alfredpentru c~tigarea victoriei, cad ..3 trebuit sa tnceapa lupta singur. Intrucat fratele sAuasculta slujba ~i nu a vrut sA porneasca la lupta pAna la incheierea ei''." Este aeeasta 0

intormatie introdusa de biograf in dortnta de a-i atribui merite in plus lui Alfred? Nimic nupare sa Indice 0 atare ipoteza - astizi istoricii ii acorda lui Alfred meritul victoriei, desiparticiparea lui Ethelred, fapt sustinut de Cronicl, dar infirmatcum am vizut, de Asser, nutrebuie complet exclusa", Oricum, victoria de la Ashdown nu a avut un caracter decisiv,fapt remareat de toti specialistii. Conflictele au continuat, vikingii obtinand la rdndul lorsuccese ~i refic~d echilibrul. Dar chiar dacAnu a avut 0 importenta tactica - anglo-saxoniinu au putut sA 0 exploateze - victoria de la Ashdown are 0 semnlflcatle profunda, caei i-aImpiedicat pe danezi sa cucereesca Wessex-ul, a carui existenta era, Inaintea bAtAliei, grayamenintata. Desi nu decisiva, infrfulgerea a Cost severi pentru invadatori - Etherlweardscria cA .niciodata pW atunci ~i niei de atunci Inainte, nu s-a mai auzit de 0 asemenea dis­trugere. din vremea cdnd saxonii au obtinut Britania prin rizboi".~ Este evident ca victoriaa sporit enorm prestigiullui Alfred - iar la moartea fratelui sau. in aprilie 871, el Ii succedela tron, in dauna fiilor acestuia, incA minori; in contextul amenlntdrii vikinge era necesarun comandant militar capabil, nu un copil. Luptele eu vikingii continua - conform Cronlcli,in 871 s-au purtat nu mai pUlinde 9 bitalii eu armata aflatA inca pc teritoriul Wessex·ului.FAra indoialA ele nu au fost confruntiri de proportii (asupra foqelor angajate in expediliilevikingilor, v. infra) - dar la capatul anilor 870-871, Alfred apare drept conducatorulrezistentei impotriva daneziIor: iar pc planul marilor infruntari. care-i probeaza calitalilemilitate1 putem retine numeIe MtAliei de la Ashdown.

In 871 se ajunge la 0 intelegere intre Wessex ~i danezi ~i se rncheie pacca.Unmltorul interval. panA la 875. cand danezii rdau ofensiva, este repro~t de mulJi istorici

lui Alfred. sllspnindu-se ci nu a profitat de rlgazul oferit pentru a lua masuri ~e aparare;"Oriee alteeva l-ar fi putut preocupa pe Alfred in cei 4 ani de pace, dar este sigur ca nuapararea regatului sau.Faptul ca in 875 danezii s-au depleset nestingheriti de la Cambridgela Wareham dovedeste d nu era organizata 0 aparare a saxonilor de vest.':" Acest intervalscurs fara un folos aparent trebuie trecut in dreptul minusurilor lui Alfred - reprezentandun contraargument serios pentru cei care vad in Alfred un geniu militar. Ideea este sustlnuta~i de C. Brooke. care aduce ins4 0 explicatie subtil4- el considera c4 aceste inconsecventese datorese ritmului mai lent de dezvoltare a personalitstii lui Alfred - se invoca ~i faptulcii abia spre b4trfulele a 1nvitat Alfred sa clteasca ~i s4 scrie In latina. amanunr cunoscutgratie lui Asser. ~i care face dovada desav~irii treptate a regelui Wessex-ului. Sa mainotam totusi ca. desi surprins de atacul vikingilor din 875-:-876 ~i silit, se pare, sa cumperepacea cu bani, Alfred a primit de la vikingi jurdminte ca nu vor calca intelegerea incheiata- ceea ce are 0 sernnltlcatie nu atat practicd, vikingii reluand. ulterior, atacurile, ci maidegraba de ordin spiritual, recunoscandu-se prestigiul ~i autoritatea lui Alfred.

Campaniile din 878 probeazi insa capacitatea militarii a lui Alfred. Surprins dinnou de danezii care invadeazi wessex-ul la tnceputul anului, stabilindu-si rabara IaChippenham. ocupand pAmSoturile ~i alungAndu-i pe multi dintre locuitori dincolo demare, Alfred este silit sa se refugieze in padurite ~i mlastinile din Somerset. tmpreuna eu 0

mica rrupa (confonn Cronicil ~i lui Asser; Ethelweard adauga ca ~i un ealdorman,Ethelnoth. s-a refugiat cu ciliva ostasi jntr-o padure)," Dupa acest esec initial, Alfredgase~te forta sl revind; el i~i consolideaz4 pozitla la Alhelney (in vestul Wessex-ului) ~i

apoi se deplaseaza la est de Selwood, unde este intAmpinat de locuitorii din Wiltshire ~i

Hampshire. PrestigiuI sao ii reuneste pe saxoni ~i, cu fortele retlcute, Alfred ii infrunta pevikingi la Edington (Wiltshire), unde cbpne 0 victorie decisivl: ,,~i dupA incA 0 noapte aplecat la Edington ~i acolo a luptat impotriva intregii armate [daneze, n.n.] ~i a alungat-c ~i

a urmarit-o pllnA la fcrtiflcatii"." Spre deosebire de Ashdown. victoria de la Edington a fosto victorie tacticl: asediati de Alfred, danezii i-au dat ostatecii ~i au jurat ca vor p8r3siregatul ~i c3 se vor crestina sl, asa cum spune Cronica•..s-au rinut de cuvant". Intr-adevar,trei saptarnani mai tArziu Guthrum. regele danezilor, a fast botezat Ia Aller ( 1angaAthelney) Impreund eu 30 dintre dipeteniile sale. de cane Alfred - care este nasul luiGuthrum, botezat acum cu numele de Athelstan. F. Donald Logan oplneeza ca victoria sedatoreste faptului ca. oastea vikinga era doar 0 pane a "Marii armate" debarcate in 865 inAnglia ~i 0 considera departe de a fi rorala. Aceasra victorie nu pune capat Juptelor, daraslgura securitatea wessex-ulul, atlat la Inceputul lui 878 pe puncrul de a impana~i tristascans a ace lei pirJi din Mercia care fusese imparpta 'intre danezi. Practic, de acum tnalnteatacurile vikinge nu mai ameninta independenta. Wessex-ului. Revenirea lui Alfred. acea"brilliant recovery" cum 0 nume~te H.R. Loyn. a asigurat existenta ultimului stat anglo­saxon necucerit. Meritele lui Alfred sunt eu atat maj mari eu cat aceasta victorie ademonstrat eil danezii pot fi invin~j decisiv. intr-o batilie importanta, nu in incle~tari

minore.!8 Pare cu atAt mai surprinzator faptul ca. in general, in sinteze de istorie medie $ichiar in lucrari speciale. este citata drept fundamentala pentru domnia lui Alfred victoria de1a Ashdown ~i nu cea de Ia Edington.

Desigur, pentru a stabiIi daca Alfred a fost un condueator de o~ti de exeepfie.importante nu sunt doar rezultatele contlictelor sale. Esenlial este ~i modul in care au fostobJinute - iar aici obieefiile aduse sunt argumentate. Intrucat relatiirile bataliilor suntsuccinte. A~a cum am vazut, ~tim prea pUlin despre dispunerea annatelor. despremanevrele lor pc campurile de lupta - astfel ineat e difieil de stabilit care era elementul

18

deprOJ

dih,prdltl

m...,piiI1VI

d

"!rfl

P

epaIe

•p•c~

t

•tcCcr

••I,I,

_____L

decisiv fntr-o contruntare. Nici despre m4rimea lor nu se poate spune foarte mult - dar eprobabil ca fortele erau sensibil egale.19Ramane deci greu de precizat dad, Alfred a fostun strateg rafinat, in masura in care termenul poate fi folosir pentru 0 capetenie militaradin Evul Mediu timpuriu: dar e neindoielnic ci a fost un comandant de osti victorias,hotarat, experirnentat, capabil sa reziste adversitatilor destinului - revenirea sa dinprimavara lui 878 0 dovedeste. Iar a pune succesele sale pe seama sansei este absurd ­dupa cum e evident ca. eel putln pana in anii '90, Alfred a luptat in conditii de inferioritatetactica. vikingii detinand superioritatea in privinta arrnamentului ~i a experientei trupelor.

Calitatile de conducator militar ale lui Alfred sunt evidentiate ~i de refonnele salemilitare, din anii de sffir~it ai domniei (v. infra). De asemenea, seria succeselor sale rnilitareeste completata de victoriile flotelor sale - care insa, avgnd de infruntat redutabileleescadre vikinge, au triumfat mai rar declt trupele de uscat conduse de Alfred, ~i mult maiputin categoric. Cronica, consemneaza totusi astfel de ciocniri navale, ca cea din 875: ',,~i

in acea vam regele Alfred a ie~it pe mare cu 0 forta navala ~i s-a luptat cu echipajele a saptevase [vikinge, n.n.] ~i a capturat 0 nay' ,i le-a alungat pe celelalte," Se remarca participareadirect. a lui Alfred. 0 alii b.lilie de acest gen are loe in 885 clind flora trimisd de Alfredin East Anglia, ca represalii, obtine un prim succes asupra a 16 nave vikinge, dar esteinvinsa 1aIntoarcere de 0 .mere fOIla navala?". Oricum, implicarea sa ~i in lupta pe mare- necesara impotriva unor adversari ca vikingii, care depindeau in actiunile lor de succesulredutabilelor flote de caredispuneau :.. nu aduce mult tn plus in evaluarea lui Alfred capersonalitate milltara ~i nu modified concluziile exprimate mai sus.

lntr-o epoca de cnza ~i razboaie. in care masura valorii unui monarh era data decapacitatea sa militara ~i de succesul pe cgmpul de lupti'i, Alfred si-a creat 0 legend! tocmaiprin victoriile obtlnute impotriva vikingilor; aljnrri de celelalte realizari ale sale trebuietrecute ~i aceste batalii, a~a cum alaturi de numeroasele sale calitati ~i merite r~i gAse~te

locul ~i eel de capetenie rnilitarii iscusita.o alta problema vizeazi viziunea de ansamblu a lui Alfred. A aqionat el doar penrru a

selva Wessex-ul sau a fost preocupat de soarta intregii Anglii? EfortUrile sale au vizat aparareapropriului regat sau ~i recucerirea teritoriilor angjo-saxone ocupate de vikingi?

Nelndcielnic Wessex-ul a fost pe primul plan, ~i nici nu putea fi altfel Intr-o lumeanglo-saxond fnea. dezbinata, in care particularismele regionale erau pe primul plan ~i incare tentativele de unificare politlca se oprisera In stadiul exercitdrii unel suprematii, a uneihegemonii concretizatii in detinerea de catre unul sau altul din regatele anglo-saxone atitlului de bretwalda, de hegemon al lumii engleze. In sensul unei defavoriz3ri a lntereselorsaxonilor din afara Wessex-ului se pronunta DJ.V. Fischer. apreciind eli rezisternaintarnpinata de danezi in Wessex i-a determinat sa renunte la cucerirea acestuia ~i sa-~i

consolideze stapanirea asupra teritoriilor ocupate deja: Ncrthumbria. East Anglia ~i Merciadaneza - este decl verba de 0 defavorizare indirecta ~i neintentionata." F. Donald Loganconsideril ca nu a existat un plan de aparare a Angliei. Problema este alunecoasd sl unelenuantdri se impun. Caci dorinja lui Alfred era, flresc. alungarea vikingilor din Anglia ~i

eliberarea saxonilor supusi - de acestla legandu-I originea, limba, traditiile comune.afinitati etnice care treceau peste particularismele locale ~i fragmentarea poliuca, si nu inultimul rand, credinta, cad de~i Alfred iniliazii procesul de cre~tinare a danezilor, ace~tia

crau privili ca pagani. Pe de alta parte, in imprejuranlc grclc ale acelor ani, ~i date fiind ~i

inconsecvenlele lui Alfred, era firesc ca primullucru sacrificat Sa fie ideea apararii intregiiAnglii ~i apoi a eliberarii ei. Totu~i, ac{iunHe lui Alfred aratli ca a avO{ pennanent in vedere

19

nu doar wesscx-v; cl Anglia - sau eel putin Anglia de piln4 la Humber, caci in cursulistoriei Heptarhiei Northumbria a avut 0 evolutie oarecum aparte care a rupt-o intr-omilsurnde Incercdrile regilor englezi de a instaura 0 suprematie - ell exceptia ca~urilordodaceasta a fast impusli de propriii regi, care-si proclamf calitatea de bretwalda. Inrr-adevar,datorita fie ~i numai simplului fapt di 0 data Cll bunieul lui Alfred. Egbert. titlul debretwalda treee in Wessex, iar apoi sub Ethelwulf, tatln lui Alfred. aceasta dominatie awessex-ulul asupra Angliei de la sud de Humber se consolideazd, este evident di Alfred,regele celui mai puternic regal anglo-saxon, avea interese ~i in afara granitelor acestuia,Actiondnd in apararea saxonilor atacati de vikingi ~i mai apoi pentru eliberarea acestora,Alfred acticna pentru refacerea hegemoniei Wessex-ului in lumea engleza, Nu rareori aacordat Alfred sprijin ccmpamotilcr sai - un exemplu a fost deja mentionat, prezentaarmatei saxonilor de vest in ajutorul mercienilor care urrnareau sa recucereascaNottingham-ul, in 868, cAnd alituri de regele Ethelred s-a aflat ~i Alfred. El ti va sprijinipe anglo-saxonii din Danelaw ,i ca rege. 0 dovadj ca nu s-a limitat Ia respingerea tentati­velor daneze de a cuceri Wessex-ul 0 reprezinta ~i interventia sa din 885 cgnd danezii auatacar Rochester-ul. interventia lui Alfred a dus la 0 categorica Infrdngere a acestora: "Siatunei paglinii si-au plrlsit fortiflcatiile ~i au abandonat toti caii pe care-I adusesera dinImperiul Franc, ~i de asemenea au lasat ~i cea mal mare parte a prizonierilor, pentru diregele venise acolo pe neasteptate; iar saxonii au luat prizonierii ~i caii abandonati depagani." (Asserj". Textul Cnmicii relativ la aeest eveniment este neclar, datoritd unei eroria copistului manuserisului - conform F.M. Stenton -, dar pe baza textului lui Ethelweards-a putut stabili cii s-a incheiat 0 intelegere tntre Alfred ~i 0 parte a vikingilor Implicati inaceasta ciocnire; cum ei tncalca infelegerea se ajunge la expeditia navala din 885 (v. supra)trimisa de Alfred in East Anglia. Impliearea lui Alfred in afara granitelor Wessex-uluicontinua In 886, csnd, ca raspuns la provocarile vikinge, ocupa Londra; 0 data cu acest erasde 0 importantd strategica. Alfred redobandeste ~i 0 parte din Mercia. Aceste teritorii nusunt anexate wessex-ulul, ci Wpastreaza autonomia, sub un ealdonnan fidel, Ethelred,care-i succeda lui Ceolwulf, regele pus de vikingi. Ethelred se cAsatore~te cu fiica luiAlfred, Aethelflaed, ,i astfel acea parte a Merciei pe care vikingii 0 Iasasera lui Ceolwulf,ca vasal, este scoasa de sub dornlnatla daneza ,i intra in randul teritoriilor engleze libere.in unna acestul succes pozitia lui Alfred in lumea englezii devine preeminenta - dupaexpresia Cronicii; .,in acelasi an. regele Alfred a ocupat Londra ~i tot poporul englez ce nuse afla sub stapanirea danezilor i s-a supus lui. Si atunei el a incredintat orasul ealdonnan­ului Ethelred.«:\.' Sa pretinzi ca ocuparea Londrei reprezenta inceputul unui plan derecucerire a Angliei at fi exagerat; dar ea reflecta interesul lui Alfred in a slabi pozitiilevikingilor prin castlgarea de teritorii engleze supuse acesrora. Sigur di mctivatiile luiAlfred vor fi fost mai putin sentimentale - eliberarea compatriotilor de sub stapanireapaganilor - ~i mai degraba politice: consolidarea Wessex-ului si slabirea puterii daneze.Dar gratie lui s-au facut primii pasi in alungarea invadatorilor ~i eliberarea Danelaw-ului.ca ,i in unlflcarea teritoriilor locuite de anglo-saxoni ,i crearea unul stat englez. Limiteleactiunii sale apar in tratatul incheiat eu Guthrum, dupf 886 (documentul nu este datat).Tratatul este incheiat de Alfred, ca reprezentant al englezilor liberi ~i de Guthrum, ca repre­zentant al danezilor de la sud de Humber (regetul viking de 1aYork, intemeiat de Halfdanin 876 cunoaste 0 evolutie proprie ~i 0 indelungatii existentd, fiind reeueerit definitiv deenglezi abia sub Edgar Pacificatorul) - fapt menrionar in prologul tratatului: ,,Aceasta este

20

pacea pe care regele Alfred ~i regele Guthrum ~i eonsilierii intregii semlntii engleze ~i totioamenii aflati In East Anglia au convenit-o ~i au confirmat-o cu jurlminte. in numele lor ~i

al supusilor lor, atat eel aflati in viala. cat ~i eei nenfscuti inca, care doresc sa aiM gratialui Dumnezeu ~i a noastra. ,,34 Prevederile teritoriale fixeaza granlta intre teritoriulrecunoscut anglo-saxonilor ~i eel recunoscut danezilor: granita urrneaza cursul Tamisei dela varsare pa.na la confluenta cu raul Lea, apoi pe cursul acestuia pfula la izvoare ~i de acolocatre Bedford in linie dreapta, ~i apoi pe raul Ouse sl de-a lungul celebrului drum romanWatling Street. Desi tratatul Ii Hisa pe englezii de la est de aceasta linie sub stapaniredaneze. in ceea ce se numea Danelaw, teritoriul legii daneze a carui existenta Alfred estesilit sa 0 recunoasca, ei nu sunt abandonati, Este semnifieativ pentru conceptla larga a lUiAlfred. care-i includea in planurile sale pe toti englezii, faptul cl el a insistat asuprastipulWii in tratat a egalitiilii juridice intre englezi, deci inclusiv eel din Danelaw, ~i danezi;acest lucru se tecee prin stabilirea egalitatii de wergeld intre danezii ~i englezii de aceeasiclasa15

• 0 preocupare similard pentru soarta anglo-saxonilor supusi vikingilor 0 erareseAlfred inca din 878, dind, dupa victoria de la Edington, insistase ea vikingii sa secrestineze pentru a evita eventualele persecutli religioase ale acestora asupra compatriotilorsai din Danelaw/"De aceasta maniera va proceda ~i in relatiile cu vikingii care debarca inAnglia fn 892 - dot din fiii capeteniei vikingilor, Hasting, primind hotezul de la Alfred.

Toate aceste elemente probeeza viziunea sa de ansamblu asupra Angliei ­evidentiindu-i ~i limitele; 0 parte a lor sunt date de Imprejurarile grele ale vremii" - 0 alta.de imperfecpunile caracterului sau. La capatul acestei expuneri, ered ca se poate afinna diAlfred a fost preocupat de destinul englezilor din intreaga Anglie, actiunile sale urmarlndo imbunat3tire a vietii lor. indiferent dadi se aflau in Wessex sau Danelaw; dorind sa, Ieasigure 0 minima protecde acestora din urma, Alfred si-a asumat responsebilltatea pe careprestigiul sau 0 impunea.

Un aspect al domniei care demonstreaza atat calitatile sale pclitico-militare, cat ~i

viziunea sa de perspectlva asupra Infrangerii vikingilor it reprezinta reformele initiate dupatratatul cu Guthrum. Ele sunt introduse, in buna parte, pe fondul unor nol lupte cu vikingii;in 892, 0 armata care pustiise in prealabil coastele franceze debardi in Anglia si, sprijinita~i de danezii aflati aici, reia ofensiva impotriva wessex-ului. a carui existenla insa nu semai afti in discutie. aceste confruntari fiind departe de amploarea celor din 87(),..878.Alfred Ie face fata - ~i. in 896. castea viklnga se destrama. fapt apreciat ca atare demajoritatea speciallstilor. Cronica mentioneaza penrru anul 896 di pagubele produse devikingi nu au fost asa de mari, mai neplacme fiind recoltele proaste," Deci, desi sffir~itul

domniei lui Alfred este egitat, pericolul viking nu mai are Iorta sa ameninte independenta~i existenta sratala a Wessex-ului.

in ce masura au servit reforrneIe lui Alfred la apararea Wessex-ulul ~i in ce masumla recucerirea Danelaw-ului, sub urmasii sai. este 0 intrebare utila - fiindca este evident ca'rnasurtte luate tnaintea ~i in timpul luptelor dirt 892-896 I-au ajutat in respingerea cu succesa danezilor, dar pede alta parte actiunile lui Edward eel Batrful, Aerhelflaed, Atheistan nupot fi imaginate fiirli baza pe care rnasurile luate de Alfred au reprezentat-o. Ele au festatent analizate de istoriografia modema (acesta este ~i motivul pentru care nu voi insistaasupra lor) - prin fortarefele ridicate Alfred a prevazut Wessex-ul cu un sistem eficient derezistenlaJ9; a asigurat existenta unei 'foqe militare disponibile in orice moment-4l': aorganizat. cu mai pUlin succes. 0 flOta41

; a recurs la noi sclutH in problemele financiare ~i

in oranduirea curtii sale4~.

21

Preocupat de respingerea danezilor Afred nu a avut un sistem de combatere a lor,inca de la tnceput - urmand linia de~aviir~irti sale treptate ca monarh, planul sau de luptaimpotriva danezilor s-a conturat treptat. cu ezitari ~i inconsecvente; dar rezultatele efortu­rilor sale au fost remareabile. Chiar daea Ia orizontul Indepartat al actiuniior sale Alfred avazut, ca punet final al eonflietelor cu vikingii, alungarea lor din Anglia ~i unirea teritorii­lor anglo-saxone astfel eliberate in jurul Wessex-ului, este greu de erezut di a avut un plande eliberare a Angliei, asa dupa cum e evident di. in anii 870-878. cand insa~i existentapropriului regat era amenintata, el s-a gandlt la salvarea acestuia, ~i nu la apararea Angliei.

Problema rezultatului final al domniei lui Alfred si cea a raportului Intre merltelesale in victoria asupra danezilor ~i a eelor ale urmasilor sai sunt strans corelate.

S-a argumentat di. la 26 octombrie 899, data mortli lui Alfred. existenta statalitatiianglo-sax one era departe de a fi aslgurata. sl ehiar mai mult, perieolul danez era mai maredeeAt la jncepurul domniei lui Alfred, in 871. ,.In 871, la Inceputul domniei lui, vikingiierau putemici doar in Northumbria, unde erau grupati In jurul York-ului. In 899.la moartealui Alfred. ei eontrolau nu numai Northumbria, ci ~i East Anglia ~i Mercia de rasarit ~i

constituiau inca un pericol pentru Wessex...•J Din acest punct de vedere rezultatelecgrmuirll sale ar fi nu doar modeste, ci chiar negative. Totusi, aceesn abordare pacatuie~te

nu doar prin interpretarea partizanf a faptelor, ci ~i prin Intelegerea si, Intr-o masuca,ignorarea lor. Armata care a debarcat in 865 in Anglia reprezenta 0 f0cta tara precedentpentru aceste teritorii, iar intentiile ei <Ie cucerire erau evidente - nu mai avem de a face ~u

raiduri de prada ca cele din 793 de la Lindisfame sau din anii urmiitori, la Jarrow. Incontextul dramatic al acelor ani, faptele lui Alfred trebuie judecate cu 0 alta masura: el esteeroul legendar care face fata unei situatii exceptionale. Nu trebuie sa surprindllinrerpretarlle istoricilor modemi - Andre Maurois ~i Christopher Brooke - care considerade-a dreptul provldentialll ascensiunea lui Alfre-d la tronul wessex-ului ~i la conducerealuptei impotriva vikingilor ..... Acest bilan] general ignora considerente subtile. unele tinandde ordin psihologic - practic, faptul ca Alfred a clemonstrat ca vikingii pot fi Invinsi. Nutrebuie uitat nici ca harta Angliei la moartea lui Alfred - adtca cea stabilita in unnatratatului Incheiat cu Guthrum - nu reftecta decat 0 realitate strict teritorialli. La nivelulfortei politico-militare, Wessex-ul era infinit mai putemic in 899 dedit in 871. iar danezii,proportional, mai slabi. Acest lucru a fost realizat prin loviturile grele date de Alfredvikingilor ~i mai ales prin refonnele sale. Ele au facilitat victoria in fata vikingilor ~i auconstituit punctul de plecare al contraofensivei conduse de Edward ~i Aethelflaed ~i dupdei de Athelstan, asa cum rezistenta lui Alfred a constituit conditia necesara acestei actiunide recucerire. In aceasta consta raportul dintre realizarile lui Alfred ~i cele ale succesorilorsai. Merirele acestora nu trebuie in nici un caz subestimate, cad ei sunt cei care au refacutAnglia ~i, chiar mai multo au realizat un fapt tara precedent: au creat un unic stat al anglo­saxonilor, un stat englez. Elementul fundamental este insa conditicnarea acesteiperformante de victoriile repurtate de Alfred, incomplete cum au fest din punctul de vedereat castigurilor teritoriale. Momentul critic, unicul moment in care existenta statelor anglo­saxone - ~j in ultima Instantd a celui din urmd bastion rsmes necucerit, Wessex-ul- fuseseserios amenintatii, a fost depa~it de Alfred in prima parte a domniei, victoriile de 13Ashdown ~i Edington consacrandu-l ea rszboimc faimos, asa cum refonnele sale I-aueonsacrat ca om politic abil sl cu viziune larga. Incat. reduse la 0 expresie ultima.casnguntc domniei lui Alfred ~i in egala masuri1 meritele sale personale rezlda in exactaceste dona realiz3ri: victoriile in momentele decisive, cand totul putea fi pierdut slmasurile luate dupa 886.

22

-ac.,~

".~~PiIlPioj

"rI

iiiN

" ib. IIIl.,~-'"

In plan politic rezultatul asigurat de Alfred este ~i acela c:l a continuat procesul ­inceput sub Egbert ~i Ethelwulf - de afumare a dominatiei Wessex-ului in lumea anglo­ssxona, de unire a angjo-saxonilor in jurul Wessex-ului. Vietoriile obtinute de Alfredimpotriva danezilor consacra preeminenta acestui regal in Anglia. Eliberarea Danelaw-ului~i crearea statului englez se va face in profitul Wessex-ului ~i chiar dad artizanii acestorsuccese sunt Edward eel Batr/in, Aethelflaed, Athelstan, Edgar Paclficatorul, Alfred a avutcontributia sa.

Fie ~i din perspectlva pur teritorlala, situatia nu se prezinta defavorabil pentruAlfred. in 871, vikingii nu controlau doar Northumbria. aceasta fiind insa teritoriul in careerau, Intr-adeviir, eel mai bine instalati, asa cum aruma F. Donald Logan. Ei triumfasera ~i

asupra East Angliei ~i Merciei - incapabilf eu tot ajutorul saxonilor de vest, sarecucereasca Nottingham-ul. lar dupa 874, an care "a fost martorul distrugerii eelui de-altreilea regat englez?",vikingii contrcleaza toata tumea anglo-saxona, eu exceptia Wessex­ului, tn 886, Alfred reuseste sa smulga dominatiei daneze Mercia engteza ~i aceste granitesunt consaerate prin tratatul eu Guthrum. Dar la moartea lui Alfred. in pragul secolului X,teritoriul danez se prezenta fragmentat din punet de vedere politic. In Northumbria - undese aflau ~i numerosi norvegieni - exista un regat puremic; la sud de Humber, centro}Danelaw-ului era teritoriul numit Five Boroughs." Existau diteva regate daneze in EastAnglia. iar Mercia daneza forma un regat separat. tnsa.~i termenul de Danelaw are 0

conctatie care nu implied necesitatea unei unitali politice - el tnseamna practic teritoriul incare se aplica Iegea daneza. acesta fiind elementul comun, in conditiile in care in uneleregiuni jarlii ~i regii danezi conduceau efectiv, iar altele, in care elementul scandinav eradominant doar Ia nivelul aristocratiei locale ~i in instantele de judecata," Ca stare, realitateateritoriald la sf4r~itul secolului IX in Anglia este mai nuantata, concluzia fireasca fiind cadanezii nu se prezentau ca un bloc compact ~i ca, in consecinta, ei reprezentau un pericolmult mai mic in 899 decst in 871.

Valoarea realizarilor lui Alfred este dati ~i de conditiile in care acestea au fostinfiiptuite - raponul dintre mijloacele de care dispunea ~i dimensiunea performantelor luiAlfred sporindu-i acestuia meritcle personale. Alfred a realizat mult, avdnd la dispozltieputin (v. supra, raportulde forte Wessex! vikingi). lnu-o epoca in care vikingii terorizauEuropa - cazul Frantei ofera un termen de comparatie interesant, tinaod seama ca teritoriilepe care Carol eel Simplu a fost silit sa Ie cedeze vikingilor lui Rollon, in 911. prin tratatulde la Saint Claire sur Epte, vor fi mult mai tarziu ~i mai incomplet recuperate pentruregalitatea franceza decat a fost Danelaw-ul pentru eea engleza - epopeea lui Alfredramine unidi. .

Un ultim fapt relativ la problema raportului dintre reelizarile lui Alfred ~i cele alesuccesorilor slii vine sa atenueze opinia ca Alfred a beneficial de prezentari prea favorabiledin partea surselor vremii. Astfel, sub Edward eel Batran textul Cronicii, relativ la ultimii aniai dcmniei lui Alfred, este refiicut in asa fel Incdt sa sublinieze merite1e lui Edward si sa Ietreaca. sub tiicere pe cele ale lui Alfred - fapt evident din compararea Cronicii alfrediene cuversiunea lui Ethelweard. care pastreaza varianta modiflcera."

intrebarea fundamentaHi este daca Alfred a salvat Anglia. Un raspuns a ~i fost darin aceste pagini - rezultatele domniei lui Alfred constituie, probabil, eel mai bun raspuns.Nu trebuie uitar niei un moment di situatia in care sl-a infiptuit opera politicll eradrematlca. Venirea danezilor in Anglia in 865 ~i expeditiile lor pe insula au Insemnatsupunerea vechilor regate anglo-saxone, Northumbria, East Anglia, Mercia, tmpartlrea

23

paminturilor lor Intre vikingi ~i mcetarea existentei, pentru totdeauna a acestor state.~Danezii au provocat stingerea unor dinastii seculare - ei profltand in Northumbria (867) delupta pentru tron intre doi regi, pentru a-i ucide pe ambii ~i a supune regatuI, sub un regemartoneta, Inlocuit de altfel dup! 876 cu regi vikingi: l-au ucis in East Anglia pe ultimulrege al .acesrel dinastii, Edmund; l-au silit pe Burgred sa paraseasca tronul, in care statusecdndva Offa, inlocuindu-l cu Ceolwulf in aceasn siruatie Wessex-ul ramascsc singurulregat nesupus, ultimul bastion al anglo-saxonilor. Alfred a fost eel care a asiguratsupravietuirea acestui ultim regat liber, asigurand prin aceasta supravietuirea statalitdtiiengleze. Desigur insa, el nu avea cum sa .aalveze" Anglia, in Intelesul politico-teritorial altennenului, pentru simplul fapt d nu 0 stapdnea - el fiind, eel mult, suprema autoritaterecunoscure de englezii liberi, situatie consacrata prin tratatul cu Guthrum. Dar el s-aidentifieat cu ideea rezistentei anglo-saxone devenind simbolul ei ~i in aeest sens el poatefi considerat un ..salvator' - pentru ea a salvat Wessex-ul, adica ceea ce mai ramasese dinHeptarhia anglo-saxona. si-a asumat sarcina organizarii ~i conducerii opozitiei antidaneze,a pus bazele Reconquistei engleze, a asigurat supravietuirea constructiei politice engleze.

Incercand 0 comparatie care trece peste secole ~i distante geografice, Alfred se afIaeumva in situatia - mult mai familiara - a voievozilor romgni confruntati cu expansiuneaotomana: tara a reusi nici ei s~ oblina cA~tiguri concrete prea mari, au realizat totusi cevarnult mai important, au asigurat supravietuirea statelor lor ea individualitiiti politice.Aceasta perspectiva il apropie pe Alfred de destinullui Mircea eel Batran sau Stefan eelMare. care, confruntati cu un adversar mult superior, au fost siliti sa aeeepte pierderiteritoriale - raialele - ~i plata unor ,,raseumparari" ale pacii - cum se pare ca ~i Alfred apHitit in 875 - dar au fost eroii unei rezlsreore eu valoare de simbol. Visand la un viitor mailuminos, ei nu au avut puterea sA ~i-l apropie; dar au lasat urmasilor 0 mostenire care Ie-apennis acestora sa continue drumul pecare, pnn rezistenta lor. ei ndeschisesera.

Departe de a reprezenra sentlnte, raspunsurile propuse la aceste cateva Intrebari eevizeaza locul lui Alfred in istorie s-au limitat la a aranja ~i expune faptele Intr-oargumentatie proprie - concluziile apartin flecaruia din eei interesati de problema. Intre mit~i critica istorica, personalitatea lui Alfred a cunoscut nenumarate aprecieri ~i interpretari- dar, cu rezervelc de rigoare, eea mai potrivitd imi pare a fi cea a lui Andre Maurois, caresurprinde intr-o fraza esenta dlsputelor privind.domnia monarhului din Wessex: "Alfred afost un rege legendar a carui legenda e edevarata".~

NOTE

laui reperele bibliogrolfice fuodamentale. Pnncipalacolecne de surse. indispensabilil studierii penoadei,este Eng1J\h Historical Document.... volume I. c.500-1042. edited by Dorothy Whitelock. London,1968 - 0 lucrarecomplementari fiind Anlonia Orens­den, Historical Writing in EngllUJd. volume I,c.550toc. 1307. London, 1974. Dintre lucrdrile dedicateHepearhiei unglo-saxcee sc remardl (Ioate acordand.spalii largidomniei lui Alfred): Sir FnmJc M. Slenton.Anglo-Saxon England. Oxford. 1943; Peter HunterBlair. An Introducrion to AngJo-&xon Engl1md.london. 1966: CluislOpber Brooke. From Alfred to

24

Henry JIJ, 871 - J272. New York:, 1966 ~i 'l'he Saxonund Nomen King.'i, London, 1963; OJ,V. Fischer,The Anglo-Sexon AGe c. 400-1042, London. 1973;H.R.loyn, Anglo-Sa.xon England and the NonnanConquest, london, 1966, VoJumele Inchmate Isrorielvikingilor COnlin analize mteresante ale confliclelorsaxoni-viklngi. oferind 0 abordare din perspecrivaopusil: Johannes Brondsred. The Viking.'i, london,1965; P.H. Sawyer, The Age of Vikings, London,1971: GwynJones, A Hiworyofthe Viking.'i, Oxford.1973; F. Donald Logan. Vikingii in i.~torie trrad.rom.j. Bucuresti, 1990. Cele mai impormnte

monogramdedicate lui Alfred sun!:C. Plummer, TheLife and Times of Alfred rh<: Orear, Oxford, 1902;Bernice A. Lees, Alfred the Oreal rhe Truth Teller.New York, 1915; Eleanor Ducken. Alfred the Orealand his England. London. 1957. in isroriografiaromanl. cu exeepda menpunilor din smtezele deistoriemedie,domnia lui Alfrednu a fosl tratatli decalinlAmpllitor. in lucrlinle despre vikingi - dar tne-omaniera superficiala; este cazul lucrArii FloridiLorint. Oamenii nordului, Bucuresti. 1959. lucrarecare. de altfel, nu latruneste exlgenpele unci lucrliri$tiinlifiee.

2 Andr6 Maurois, Iston'a AngHei (trad. rom.), Bu­curesti. 1996, p,80.

3 Ibidem. p,78.4 a.M. Trevelyan. Istoria ilusrmtil a Anglici (trad.

rcm.j. Bucuresti, 1975. p.W8.5 F.M, Stemen. op.cit.• pp.266:253.6 English Historical Documents. volume 1. c.

500-1042. edited by Dorolhy Whitelock, London.1964: (ebreviat - E.H.D.,1.). p. 33.

7 Ibidem. p.34.8 P.H. Blair. op. cit.• p. 80,9 De altfel, lie constal! 0 evolutie a opiniilor sale - sau

eel putin diferenle rrure cele douli lucrliricitate: dadin "The Saxon and... " lie insislli pe i3f15a pc care aavur-o Anglia prin ascensiunea lui la tron tnrr-unmomem atat de important, cAnd exceptinnalele salecalil!Ii puteau sil inlAture pericolul viking. careameninta Anglia mai puternicca niciodala. in ••FromAlfred to.,." sunl precizate mai dar llmitele domnieilui Alfred, analizandu-se mai critic silUalia Angliei lamoartea sa (mergdnd pllnlila afirmalii transaete: lamoanea lui Alfred regatul sIlu era inca neconsclidat,chiar dacli Alfred reallzasemull in aeeasllidireClie),

10 Christopher Brooke. The Saxon and...• p.16.11 Ibidem. p. 104.12 Iohannes Brondsted. op.cit.. p. 53.13 Gwyn Jones. op. cit.• p. 229.14 P,H. Sawyer. op.cir.. p, 20.15 F. Donald Logan. op. cir.•p. 153.16 Ibidem. p. 166,17 E.H.D" I, p. 115.18 Antonia Gran~den. op. cit.. vol. l, p. 35,19 Ibidem. p, 47.20 E.H.D.• I. p. 267.21 Ibidem, p. 177.22 Ibidem.23 Sir Frank Slenton apreciaza c1I Alfred a deschis

lupW. singur - iar fratele sau is-a aliiturat ulterior:afirmalie care este in spiritul relalll.rii lui Asser;EM. Stemon. op. cit.. p. 247.

24 E.H.D.• I, p. 177.25 F. Donald Logan, op. cit.. p. 162.26 £H.D.• I. p. 179.27 Ibidem, P. ISO.28 Christopher Brooke. The Saxonand...• p. III.29 Disculiile despre mAr1mea armalelor vikinge sum nu-

25

meroase. P.H. Sawyer consided c! fortele danezetrebuie num.Arare in sme ~i nu in mii - astfel, mareaannal! debarc:al! in 892ar avea doar injur de 1000deoamcni. (P.H, Sawyer, op. cir., p, 131) Gwyn Jonesese de aceeast pli.rere. apreciind numlltul de oamenicare navigau pc 0 corabie la 32-35. (GwynJones, op.cit.. pp. 218-219), F. Donald Logan silUCazii ..MareaarmatA" din 865 la 500 pinA la 2000 de cement, (EDonald Logan. op. cit.. p. 158). lnformaliileCroniciiuebuie privite cu prudenl~ - eel putin in privinlam!rimii flotei. dar implicil $i a armatelor- conformAntoniaGransden;alii eurort acceplil. $icifrede 350decor!bi~ avensare de Cronici, In privintamijloaeelordecare dispuncau cele douli pilti. vikingii lie aflau inavantaj - cu 0 annal! expcrimcntatli $i bine inarmataei aveauIadispozitieun miJloc rapidde deplasarc: caiiluati de Ia anglo-saxonii supu$i. pe care Vikingii s-andeplasat inclldin865. cind au debarcatin EaSl Anglia.Alfred avea la dispozilie InJpe1e putin numeroasc alethegn-ilor sli. Iyrd-ul, masa rumror luplAtoriior.mobilizfi.ndu·lie greu.

3Q E.H.D.•I, p. 182.31 DJ.V. Fischer, op. cit.. pp. 218-219.32 E.H.D.. I. p. 181.33 Ibidem, p. 183.34 Ibidem. p. 380.35 Ibidem. p. 380.36 Christopher Brooke. op.CIt. p. Ill.37 Caci au exister $imomente in care Alfred - datoritii.

poare. eccstor drcumstante nefavorabile - nu si-aajurat vecirul aracatt de danezi; de pildli.. in 874.clnd Mercia este cucerlta$iBurgred alungat flW caAlfred sA intervind.

38 E.H.D" I. p. 188.39 Documentul fundamental rn eceesu privinJli este

Burghal Hidage. De$idatAnd de la inceputuldomnieilui Edward. documennd menlioneazA cca 30 defortificatii ridicaledeja la'sflilliml cc1ei a lui Alfred­ele lie aRa toale la sud de Tamisa. intinzAndu-se de laHasting... rn est. pltnlila Lydfordin vest, $icuprinzAnd$i cllteva foste ora~ romat'lC uncle vechile fortiftcaliiau fannat nueleul pentru cele noi: Bath. Exeler.Porchesler. Winchesler. (P.H. Blair. op. cit.• pp.7~77) Ridicate in mare parte intre anii 886-892. for·tificaliile au CODtribuil la respingerca annalei vikingedin 892; dar exisllt ~i opinia cd ele au fast proslamplasale. F. Donald Logan apreciindca ele ernudes·tinate unci prOleClii in principal impotrivaunor al:lcurivenitede pc mare $ide pe cAile navigabile ale Wessex­ului in condiliile in care vikingiiau venit. in general.pc uscat: •.Asemeni liniei Maginot care a fostamplasatli grc$it in 1940. aceasl! linie din We~sex

fusese amplasatli gre$il in anii 890." (F. DonaldLogan. op.cit~ p. 171) Pentru ilustmrea modului deedificare a acestor intlirituri, un document interesantesle eel privind fortificarea Worcester-ului (E.H.D.. I.p. 498) - lie remarcA alit initierea acestui proiectdeclitre Aethelflaed ~i Ethelred. in prezenla regelui AI-

Alfred the Great (871-899), the legendary king of Wessex, was one of the greatestrulers of England. He led the Angle-Saxons against the Vikings who invaded England in865, won the battle of Ashdown (871) and Edington (878) and ensured the independenceof Wessex. He conquered London in 886 and became the supreme authority recognised byall the free Anglo-Saxons; but he was compelled to accept the existence of Danelaw, theterritory conquested and ruled by the Vikings. His military and administrative reformsconstitued the premises of the English .Reconquista" of Danelaw, which wasaccomplished by his successors.

The aim of this study is to answer some of the fundamental questions regardingAlfred's realm:

- Was he a military genius?- Did he have a plan of defending the whole England or just the kingdom of

Wessex?- What were his achievements in defeating the Vikings in relation with those of his

successors (Edward the Elder, Aethelflaed, Athelstan)?- What was the outcome of his efforts?- And finally, did he "save" England?

fred. cal $i implicarea episcopului de Worcester inconducerea ~Iui (borough) astfel intmt - jumAtatedin dreprurile regelui asupra comuni~lii sunl cedaeeacesnda mizAndU-se, probabil. pe angajarea sa inapirarea fonificaliilor (cea 889-899).

40 A$8 cum am arlilat (v. supra).Alfred a dispus lainceputulconfruntArilor cu vikingii de forte limitale:in principal lhegnii sli ~i cetele lor de rbboinki,cAci mobilizarea generaill. era grecaie$ioasreaasrfelslfAnsll., fyrd-ul, nu pcrea rll.m!ne sub arme multtimp. ln anii '90, el i$itrnpartearmatain douA, astfelincat, confonn Cronicii: .jntotdeauna jumllale dinoameniisllierau la casele lor, iarjumll.tate sub anne.in afm de eel care pazeau cetll.lile." (E.H.D.. I.p.l8S)

41 Cronica relaleazll. ccesrucde cori'ibiilor, in 896. lacomanda directi II lui Alfred, care a dispus sA fiecoescune nici dUpA model viking.nici dupA modelfrisian, ci confom ideilor sale. adicA de dimensiunicit rnai mario dUble fatll de cele viklnge. Arlllandu­se din nou critic faJil. de iniliativele lui Alfred, F.Donald Logansusnne esecur acestui plan. corlbiiJefiind greoaie p nemanevrabile (F, Donald Logan,op. cit.,p. 165)

42 Acesre mllsuri sunt detaliar expuse de Asser(RH.D., I, p. 275) - se remarca organizarea servi-

SUMMARY

eiului militaral thegnilorla curtea lui Alfred,43 F. Donald Logan, op. cit.•p.I66.44 V. $1 supra. Christopher Brooke constdera cA 0

coincidenJll. miraculoasa a fl'icut ca tocmai in mo­mentul in care Anglia era eel mal greu ameninlatll,Alfred a preluat conducerea - caracterut spectaculosrezid1i in aceeaelielle succeda celor trei frali ai sai,Elhelbald, Ethelbert. Ethelred, $i 0 face $i in dauOanncr lui Ethelred, minori la moanea tatAlui lor.Aceaslll. complicatll. succesiune a adus pe tronulWessex-ului peomulcare, prin calWilile sale,era eelmai polrivil sa faci fat! momenrulut. (c. Brooke,TheSaxon and.... p. 116)

45 P.H. Blair. op.cit.. p. 72. Este vorbade Mercia.46 Johannes Brondsted. op. cir., p. 54. Acest teritoriu

indudea Lincoln, Stamlord, Leicester, Nottingham,Derby.

47 H. R. Lyon.op: cit.. p. 5L48 AntoniaGransden, op.cit.. p. 35.49 Ele vor fi incorporate, dupA ehberare. in statul en­

glez consnruitin jurul wessex-ulul. MerciaengledI$I pAslre3Zii individualitarea sub Ceolwulf ~ epot,dUpA 886_ sub Elhe1red ~i Aelhelflaed pAoli lamoarrea acestela (918).

50 Andre Maurois, op. cit.. p. 78.

s~

~

sn

CrI,III,

PREZENTA SI PROPAGANDA BOGOMILlCA. LA NORD DE DUNARE

(II)

Serban Marin Basarab

DATAfiind respingerea oricarui obiect de cult, demonstrarea prezentei ecestor ereticila nord de Dunare devine deodata extrern de dificillt Cu toate acestea, sapiturileefectuate ~i publlcate de G. Cantacuzino au pennis unele concluzii care yin in

sprijinul acesteidemonstratii, concentIindu-se pc unele sirnilitudini cu monnintelecercetatein Bosnia ~i Hertegovina, care se deosebesc de cele ortodoxe prin pozitia antebratului celuiinmonnAntat ~i prin relativa llpsii a oricaror obiecre ,i a sicriului". Este meritulautorului malsus citat de a fi tncercat 0 corelare fi Cll prezenta acestor morminte chiar in regiunile J8riinoastre in care au fost atestati emlgranti venili deIa sud de Dunire in diferite perioade",

Aceleasi dificultili se intimpina ,i in abordarea izvoarelor sense. intIind indomeniul atAtde disputat at ..tikerii surselor". Gisim totusi 0 ..bre~ii": unul dintre cele treimemorii ale franciscanului Bartolomeu de Alvema. vicar al Bosniei", referitor la .erorile~i ereziile" popoarelor intrate in aria sa misionari (romani, sirbi ~i bulgeri), in care neatrage atentia un citat, sernnalat de ~. Papacostea": ••... aliqui propter destinationem aliquipropter conversationem, quam babent cum Paulitinis de Vlachia et cum heereticis deBosoa"-'O. Nu este yorba numai de 0 mendonare disparata, ci l;ii de 0 subliniere a roluluiatribuit de autorul misionar ..pauliclenllor?" in procesut de "compere" a ritualului tra­ditional al populatiilcr ortodoxe nord-balcanice".

in aceeasi nota, ne raportam la un alt document. care. neficand referiri directe, nelasa sa tntelegem 0 influenti bogomilica pc teritoriul Olteniei: corespondenta dintre Sf.Eftimie, ultimul patriarb de TAmov053

• ~i Sf. Nicodim, ctitorul mana.stirilor Vodita ~i

Tismana. Relatia Bine-Rau, episodul caderii ingerilor ca urmare a mAndriei ~i ambitieiexponentului Raului - sunt probleme care. conform acestui schimb de scrisori, preocupaupe ieromonahul Nicodim. Iar drept cauza no ar putea fi decat infiltrarea unor elementebogomile in regiunile pastorite de el. in aceeasi sfera se inscriu ~i celelalte intreb.lri: desprelupta Diavclului eu arhanghelul Mihail, despre intruparea Domnului lisus Hristos,existenta ~i lucrarea ingerilor, cinstirea Sfintei Cruel ~~a.m.d. - sunt probleme pe carebogomqii Ie puneau ~i Ie considerau conform ereziei lor".

In privinta datarii unor anumite curente de imigrare la nord de Dundre a unorcomunitdti bogomilice lucrurile no sunt definitiv lamurite. Cu toate acestea, anumitecomunitati au atras atentia cercetarortlor, prin mentinerea unor particularitati distincte ~i

(ceea ce ne Imereseaza) prin observatiile facute de dlversi misionari catolici, care dovedescanumite practici bogomilice. Ne referim la cazul grupului de ..carasoveni" din Banat, inprivinta cjirora ne insusim opinia lui V. Tufescu: "se vede limpede ci sunt deopotrivagresite paredle emise de unii cercetatori care sustin originea etnica unicd a carasovenilor?":asadar. nu avem de-a face eu 0 comunitate care sa aiM notiunea deflnira a etnicului. Ce arfi putut line unitd aceastli populatle eterogena atatea secole? indriiznim sl presupunem:credlnta ~i modul de viall. diferit fala de al eelor din jur". Cazuri la fel de Interesante sunt

27

cete ale asa-numttnor .•schei" de la Cergaul Mic, din zona Sibiului sau din jurul Campu­lungului (care, ca ~i carasovenii, nu se recunosc nici ca bulgari, nicl ca sarbi, nici ca ro­mani") sana aeelor..caiari" (adror prim! prezenf3 in paqile R§mnicului valcea -Cll ecouin toponimia ~i onomastica medievall- pare a coborl pan3 in secolul al XIV_lea58

) .

'Nu trebuie neglijat3. corespondenta geograflcd a acestor regiuni Cll cele care aupennis, sub aspect arheologic, concluziile lui G. Cantacuzino",

in general, singurele informatii fumizate de bogomilii in~i~i se gasesc in literaturaapocrifa", Asupra rolului ereticilor in crearea acestor opere literare s-a insistat destul ~i s-ascris mult", dar nu putem fi siguri daca elementele eretice existente in eceste legendeapocrife s-ardatorain totalitate 10r61

• Totusl. influenta ~i propaganda bogomililor, ingraditain sfera vietii bisericesti ca unnare a progresului organizArii canonice a bisericii in Tara Ro­maneasca, s-a sublimat in folcIor ~i in scrierile apocrife. Para a fi neaparat autorii acesteiIiteraturi, este cert ci ei au contribuit din plin la rispAndirea sa, inclusiv in regiunile nord­dunirene. Se pare ci nu au ficut alteeva decit sl retina din aceste lucriri ceea ce cores­pundea conceptiilor lor sau, dUpl caz, sa. le adapteze, Exprimand totul in forme simple,inteligibile pentru omul de rand, aceasta operatiune s-a bucurat de un deosebit succes, fiindun exemplu reusit de propaganda, DAm un singur exemplu: .Panoplia dogrnatica" a luiEuthyimios Zygabenos ne transmite varianta bogomila privitoare la crearea ornului. Con­form antropogoniei lor, Satanel a plasmuit trupuJ lui Adam, dar, nereuslnd sa-l insufleviata, a apelat la Dumnezeu, care " a sufiat duhul vietii ( ... ) ~i indata s-a filcut omul, trdindin sufIet, care sa glorifice trupul ~i s1\-1 trnpodobeesca cu rnulte virtuti?". Legenda, culeasain unni cu 9 secole din gura bogomililor de cstre calugarul bizantin, trdieste ~i astazi incicIul de credinte ale romanilor, referitoare la crearea omului, "zidit cu trupul de Necurat,iara cu sufIetul dat de la Dumnezeu?".

Exemplele ar putea continua", lar domenial ne putem extinde in lumea proverbelor,remarcandu-se in registrul propriu paremiologiei rolul deosebit jucat de principiul Rduluiin fantezia populara".

Privit in ansamblu, acesta este poate aspectul eel mai interesant, prin faptul diexprimd mentalitatea ~i mentalul la nivelul popular. Foarte adesea, ideile eretice de nuantadualista au perslstat, chiar ~i dupa disparitia doctrinelor care Ie-au generat". Mediilepopulare au pastrat ecouri ale unor credinte ce avusesera sau propusesera anumite Donnemorale, cosmogonii ~i eshatologii proprii.

Ne-am Indepdrta insii de realitate daca am vedea in erezia bogomilii factcrul care sa fiintrodus 0 viziune dualistl in randurile eelor de jos. Conceptia dualisra em ell mult anterioaracrestinlsmului in aeeste medii, iar inflltratiile bogomilice, in cazul mitclogiei romdne, ,,nu auadus modifidiri de continut in ideea arhaica a dualismului fratrocrat Fartat-Nefartat?". Dar eleau readus la suprafatd acest substrat dualist, printr-c abilli propaganda.

NOTE

46 G. Cantacuaino. Le,~ Tombe.~ des BogomiJ.~ dkou­venes en Roumanie et leurs reopens avec lescommuneutes Mrtliques byzan(ine.~ et lmlkanique,~.

in •.Acres du XIVe Congres International des EtudesByzantines. Bucarest, 6--12 seplembre 1971". vol.II. Bucarest. 1975, pp. 515-528. Autoru! face re­ferire ~i la cele douli tablete de la Budanestl (Ia nord-

28

est de Tumu Severin). cercerate ~i ell careve'decenfin urmade L. Clomu, Un vecbi monument epigmficsuv lu Tumu Severin .... in ..Revlsta tsrortcaRomBna". vol. VIII (1938). pp. 210-234: Slstnntos.care este invocar in cele doua rablete, a devenit unsfluu popular (sf. Sisoe). vindecjtcr de bali. pro­teeter a! femeilor ~i copiilor (v. ~i N. Cartojen.

•

,- ...•

l

Cir{llc popuJare.... vet. I, Bucurcfli. 1974, pp.184-194), dar fnvocarea lui (fonnularca. are un ce­racer mix!, rcunind ejemente orientale precresnne,i paieocresnnecu etemenre duallste maniheene) afost inlerzisll de Biserica ortodoxll tv. Runciman.op. cit.. p. 77-78). Problema penetrajjei curenteloreretice bogomilice in zona Olteniei in secolul alXlv-lea se aflll tn leglltura sl cu schimbul de scrisoridlnrre Nicodim ,i patriarhul Eftimie de Tllmovo (v.infra, nora 55).

47 Autorul Slabile~te p31rU zone de concentratea aces­lor comunitllti: Bucuresti ,i imprejurimile (Bucu­re$ti-5triule$ti, Cemica-ClldAraru. Cemica-Tlln­ganu. dinue care ultimul toponim ar putea fi pus inlegAturii cu acei ..atingani" - v. supra. nota 8).Cll.mpulung-Muscel (CAmpulung-Fundeni, Schei.[.ere,ti). Banatul meridional. la sud de raul Caras(Pojejena, Moldova veche, Sichevita, IIidia), Mol­dova eentraIA (ZAne$ti). V. infra. noete 56. 57. 58.

48 Aniidevicariac 1367-1407.49 S. Papacostea, {kneza sfawluiIiI evurmediurom~­

nesc: Cluj. 1988; pp. 21~220. 22\ (pentru proble­ma care ne interescw). Penlnl text, v, DicnysiusLasi£. O.P.M., Fr. B.rrhoJomaei deAlvem•• VicariiBosniae. 1367-1407. quaedam scripta hucusqueinedlr•• in .,Archivum Frandscanum Historicum", I.55. 1962, 1-2. pp. 59-81.

SO v. nola 49; pasajul apare in ceo'l de a doua scriere avicarului Bosniei. avSnd utlul (alribuit de O. La~ic).,Errores schismaticarum orientalium". p. 66. spud.S. Papacostea. op. cit.•p. 219.

5I Pentnl confuzia paulicieni-bogomili $i numele de.,pavlicheni" acoroat ereticilor bogomili. v. supra.nOla4.

52 S. PapacOStell. cp. cit.. p. 220. Adercnti ai erezieivor mai fi consemnali in mod direci abia tn a douajumltate a secolului al XVI-lea: exemplul cel maiilustrativ este prelatul catolic Ieronim Arsenga care.efectuSnd 0 vizitA in Tara RomSneascil to 1581,serle: .,Fiind oameni simpli $i lipsiti de preolicatolici, se I~ tmpin$i tn mulle mllkiri ale ere­dintei (de erron del fede navigano conognivento) Pavlicenii sunt departe de Silistnlcale de cind zile: aee$lia sunt eretid maniheeni. Nuse poate a$tepIa nimic de la ei. sunt inclipiltAnali.nudnstesc crucea. $i nimeni nu poate sla de vorbll cuei. cAci nu au ochi sll. vadil pc ere$tini". in CiIliJrori,stnJini despre rurile lOmllne. vol. II. Bucure~li. 1970.pp. 509-510.

53 Anii de paslorie: 1375-1393. Despre personalltllteapalrlarhului Eftimie de Tamovo. E. Turdeanu.Opera patriarhului Eltimie 81 T!imovei in literJfUrJslavo-romlinil. (exlras din ..Convorbiri literare", VI.Bucure,li. 1946); idem. La liUerature bulg~ dllxtve siecle et .sa diffu.~ion dl/ll~ les pays lOumain.<;,Puris, 1947; R. Theodorescu , Bizllnf, BOJ}cuni. Oc­cident /OJ fncepl.lwrik culwriimedievaJe romilne$ti.Bucure$ti. 1974 ~.a.

54 Ceea ce ni i-a pi.~Ir.lt din coresPondenta Sf. Eflimie

29

eu orsanizatorUl vietii cAlUSIn:p:1 din Vltema sumdouA scrtscrt ale patriarhului bulgar. Prima scrtsoereapare sub forma enor rlspunsuri la 0 sene de intre­bllri ale lui Nicodim. Dim ee exemplu intrebarea atreia. in care ieromonahul de la Tismana puneurmll.loarea problemi: ,.Riul neavAndfiintl. precumcredem. cu greu se mi~cll spre rlu (ingerii) odatllclIzuli ~i noui toamennon ne-e mijlocit aceasta. Sicum (de cej Creatorul ptestiindacestea Ipomirea lorspre raul a adus acea~t3. creatuJi (l-a creens-'. La'Cart Eftimie vine cu urmlltorol rbpuns: .,Ca rAul .~1I

aibll fiinlll, aceasta nici noi n-am invillal. nici pe aljiinu invllJlm. Raul i~i ia fiinfa prin sine tnsu'1i. Pre­cum anmci c~nd nu esre luminA, se face lnruneric,asa $i aceasta. Cel ce din voinl! proprie nu voiestesll rAmllnll in ceea ce este din fire. se va afla ... inafarii din fire. Despre aceasra a zis lsaia cu glasmare: A lis tn inima sa vrljma$ul. cu l!ria mea vciface $i cu intelepciunea mea voi ridica hotarejelimbilor $i vot dobort tma lor $i vot cutremura ce­tlI(ile ce viennese $i voi lua Ioatlilumea cu mAna cape un euib ( ...); $i vet pune scaunul meu in nori $ivoi fi asemenea celut de sus. Si cum a cugetatecesrea,a chul din ceea ce era dupi fire ,i in loculluminii a urmSl a fi inlunericul.. ... De asemenea.rAspunsul la cea de a cincea intMbare face referiridireete la lupta Diavolului cu Mihail (problemA afla­tl tn centrol oonceptiei bogomilice): .....diavolularall atA13 neru'1inare fatA de trupullui Moise, tncAla tndriiznit sA se luple cu Arltanghelul Mihail ......Intr-o a doua SCriS03fC. lucrurile par '1i mal tr3n$:mtecu privire la problema unor influenle duaiisle lanord de Dunilre. oonfonn dlatului dat de G. Canta­Cllzino.op. cit.. p. 522 (dar pc care nu I-am psit inalte referiri la corespondenta lui Eftimie): .,beau·coup d'llUCnlion et de circonspection afin quequiconque ne puisse pas un exces d'indulgencechoir dans J'MtisiemBlassienne" (s.n.); referirea s-arface la erezia massalienilor, care in stcolul al XIV­lea s-a identifical cu eea a bogomililor (despreidentificarea bogomili-massalieni, v. D. Obolensky.The Bogomils.... pp. 145-164. 222. 24~241.

251-254; v. $i supra. nota 4). Patriamul de TArnovoa inlrerinut corespondent" $i cu mitropolitul Antimal Ungrovlahiei. in care Eflimie precizeaza elipreotul Ghenes (probabil un trimis al du) i-a co­munical unele lucruri in leglifilril cu mitropolia Un­grovlahiei ~i mai ales despre ..oamenii rJuvoitori.care rilsprlndese in Ungrov1ahia 0 alUl invlilalurJdedit cea adevarata". ceea ce ar pulea fi 0 aluzie lafaptul cit misionari ai bogomililor din BUlgariadlutau sli extinda erelia $i la nordul Dunarii. Pentrucorespondenla ultimului patnam de TSmovo (dupli.cucerirea de ditre lureii otomani a tardtului. inaltapersonalitate bisericea.\Ca va pleca in exi1) cu Nico­dim '1i cu mitropolitul Antim. AI. ~tefule.o;cu. MJ­nAstirea Tismana (Bucure~ti. 19(9). E. Norocel.St'JJnwf Eftimie. ultimll/ jmtriarh de TAmovo. Iii Ie-

plurile lui cu biutics romDneasca, in BOR, 5-0,1966, pp. 552-513: R. Theodorescu, op. cit

55 v, Tufcscu, 0 mAmn!'pOpula,;e balcanjcl, ln .,Bal­canla", IY (1942).Bueure~i. pp.503-524.

56 Despre comunhatea cerescvennor din Banat s-nuemisdiferitepheri (fnregistra1e amAnuntit de Th N.TrApcca, Cra~venjj - 0 ..mArumil" popu/atk dintan' noastrl, In ,,studU", X (1957), nr. 6, pp.93-101): ca proveninddin BUlgaria ( mai precisdinzona Vidin ,i CiprovAtj la ccrcetAtori, precumCzoemig. Schwicker, Drinov,Kanitzetc.),ca evando originc romAno-bulgarA (emograful maghiar O.A. Czirbusz, BUlgarij din Tjmjf $i Torontal - fnlimba maghiarl), albanezlt (lenO. Szentklaray. 0sud cit: ani din iSloria mai nouiI n Ungariej de sud.In maghiarA. Timi$0M80 1879,pp. 2j5-25,6). sArbo­creal! (Is L. MiletU', Ober die Sprache undHerkunft dcr Krassovancr in sUd-Unglim. in,,Archiv fOr slavische Philologie", Berlin. 1903:Em. Perrovlct, Grajul Crnfovenilor, Bucure,ti.1935) sau slavo-romAnlt cu 0 infil~e a1banezaerr. Simu. Ori,ineJJ CrufovCfliJor. Luaoj. 1939). PeIdnga faptul eli nu-,i recancsc nici 0 altA denumiredcclt de ceresovent (V. Tufcscu. op. cit.• pp.513-514;Tr. Simu.op. dt.•pp. 25-26: Th.Tripcca.op. cit., p. 98). remarcltm 0 ahA caracteristidinteresanllt: In calendarul ecestei comunitltp nuapue locmaicreatorUl bisericiiortodoxe ~Irbclti. ~i

anume Sf. Sava, fiu at marelui persecutoral bogo~mililor. Stefan Nemanja. AceastAlipsA a prhnuirii,,pauonului" paporutui sArb se peate exptica prindod modaJitAp: pc de 0 pane. migratiaH pradUllinainteCD Sava sA fi fost beatificat(sec. al XIII-lea);pc de alta pane.resentimentullor fatA de acesta, re­levdndu·se tneA 0 datA caracterulde opozan~i ratA deautorilAtile rcligiOllse din Serbia. Toste aceaca ne-arputU duce la <:oncluzia clI. actuala comunitatecarqaveanil este u~a unui grup de boaomili.rcfugiap din Serbia in unna pcrsecupilorlui StefanNemanja fsau. eventual. ale unna$llor acestuia) ~i

stabiliti In regiunea Banatului. Menlinerea lor pAIlltin ziuade osllzl dovede$te 0 remarcabillt con$tiintAde sine care, ncputAndu·se baza pc fa<:torul emic(am vAzut caracterullor ctcrogendin acestpuneldeve-dcrc). ar fi avut <:a Hant <:onfesiunca religioasAbogomilidl. de$i in cele din urmA nu au pututrezislaprozelitismului catolic al Regatului maghiar des­fll.!jurat in zona Banatului (Tufeseu. op. dt.. p. 514;TrJpcea. op. cit.• p. 100; G. Camaeuzino. op. cit..pp.520-521).

57 Si in leg1ituri cu acc$li ,,~hei" s-au emis diverseopinii: ei au fost viizUli ca descendcnli ai slavilorcare locuiau in sccolul al VI-lea in Nordul Dunilriilcf. Fr.Miklosich. Dic Spmche der BUJgarcn in Sic­benbilrgen. fn "Dcnkmll.lem der K. A.... Viella.1866): a fost subllnial caracterul bUlgar al Ilmbii~Iave vorbite odinioarltde comunitatca ftheilor de18 CcrgAul Mic (L. Mitetic. Scmjgnlthkitc Mlgarii,

30

In "BIIglU"Ski PrcgIcd", IL 1896> C.J~k, rne-crecenzie asupra studiilor 1111 Mitetlc, fn ..Archlv fUrslavlsche PhilOlogle", XX, 1898. pp. 115-120; J.Cvijit, La PenjnsuJe Bldhlnlque. Paris. 1918. p.122; B. Tonev, lstoriis na BIlgIltSkJ ezjk. vot. I,Sofia. 1919. pp.417-418); tn cele din unnl punan­du-se $i problema unei oriainl boaomilice (primaoarA. la Julius Pit $1 dr. A. Amlacher. Die DWci­scben Slaven und eser,etkr BulJaren. in •.sir­zungsbcricbte der kgJ. BDmischer Gesellschaft derWjssenschaJt". Fraas, t888). Pcnuu toate eeesreipeteee, I. Mu,lea. Scbdl de M c«pu Ji flok1orulJor, In .•Dacoromanla", V. 1927-1928, pp. I-50.Conctuziile lUtUror aeestor c:en:etIri convcrs spreidees eli qezarea acestel populaJli fn TransUvania aavut lac tnaintea anului 1306. an In care CergAulMit era dejacencscut cance1lril1or mqblme (undeapare lub nUrJ!ele ..Cherpod BulprI<:um". cr. Fr.Zimmermann ,I C. Werner. Urftundenbuch zurQeschjcbre der DeutM:hen lnSJeben6ilrpn, vol. I.Sibiu. 1892. pp.232-233. doc. 204,I pp. 474-476.doc. 52.5, spud Muflea, 01'. cit.). PapWl cI. tnaintede a tmbrltip. lulietaOismul, comuniwca ~heilor

din CeraAul Mic trAil fIrI preot poace fI un ind.iciucl ar fl aparJinu£ cmflnfd botcmUtce. In orice caz,Iimba vorbitlt la CeqIul Mlc(In ~zenl, nemalfiind1It1lizlll!, dar cunoscutI printr-o carte de rogAtiuniredactatlla 1834) osre0 varIanti a dlalectuluide estal Umbil bulaare.de dp dunIrean. dialect care con­serv' trIsIturi llnavlsdce speclfice secolulul alXIU-Iea, Ca ,i fn caul altor oomunitAti de !;ehei"(satele Bunaant' ,I Rus<:ioril. tot din zona Siblului:~heii de IAngi CAmpulUIII MU5Cel; ,eheii de laBratov.ca ,I cei depeSilet. din Moldova centraill.,adicll aproxlrnadv reaIunilo remarcatede O. Canta­cuzina.01'. dt.. v. nota 47) no fnsufim pll:ereacli arfi yorba de rezultatul"metanasauic" (tennen inlrodu~

de savantul sArb J. Cvijit $I preluat Is noi de Th. N.Trtpcca) al represtunilor anb'bogomilice tntreprinse~b parol Bcrill.

58 "Catarii"din zonaYll<:11 para fI urm~ii emigran{i­lor din sccolul at XlV-tea, ca unnare a pcrsec::u(:iilortarolui bulgll!' loan Aloxandru. Yezi A. Sacerdo­teanu. ..Calarii"la Rlmnicul V'kli. In ..MilropoliaOtteniei", XIII (961). nr. 5-6. pp.317-330.

59 v.supra.nota47.60 Predieatoril bogomili trebuie s.li fi fost buni cunos­

dlori IIi ~crisului (v. Kozma, ed. Popruzhcnko. p.30; ed Sharenkoff. pp. 72-73 - uncle se spune cilercliciipoanilIn pcnnanentA Evanghetla ell oi. 0 ci­tesc ,i 0 comenteau; Zygabenoll, ed. Migne. col.1292). Pentru propaganda lor. un lac central I-aocu­pat tocmai difuzateaunui anllmit gen de Iiteraturil.care sa aibll succespcnlm un public nesatisflkut deliterdtUr-.l oficiali care. exclusiv tcologicil ~i lilur­gici. derivadintr-osurd strl'iinii (grradi). Bogomiliiau seslzat avantajelc pc care Ie pot obtine de pcunna acestei tendinte ~i au rAspAndit 0 multlme de

L

lucrlri Iircrare. unele dintre ele (dadl nu majori­U1tea) contravenlnd credintei onodoxe. Acestgen deIiterawri. d~i presorts de Biserica. era gusm depublic; numlrul mic de cib1i sense nu a constiWit 0

piedicli: predicatorii ereuct ctteeu eceste lucrAri po­pulatiei analfabete, care le invll.18 pe dinafarA fi. cuprima ocane. mai opera modificari. Pc de aWl pane,o mare proportie a literaturii apocrife era adaptaIadoclrinei bogomililor. fllnd impregnaIa de lriisAturiale acesreta (Sherenkoff op. cu.; pp. 52-54). Deallfel. Biserica onodoxll avea frecvent probleme caunnare a numllrului mare de lucrltri apocrife carecirculau, iar bogomilii nu au. Bcut dedlt sAimpuisioneze aceesra ctrcurene. De aceea. bisericileorroccxe adoptau metoda publicltrii unor index-uri;de exemptu. index-ul Bisencii ruse intitulat "DesprelucrirHe autentice fi cele false" (v.Ia St. Runciman.I.e manjcheisme...• p. 76). al clrui text se gllseftereu-un ,,Nomocanon" de seeol XIV. cu probe­bilitatea ca lista sA fi fun alcAtuitA anterior. Inecesteindex-uri, multe 1ucn1ri ii sum alribuite lui Ieremte(pnnne acestea: .Lemnul Crucii"...Cum a devenlrHrislos precr'. "Cum a arat Hrislos cu plugul'', .Jn­lrebltrile lui IeremiaclI.tre Maica Domnului" etc).

61 Pare improbebil ca vreuna din scnerile etribuheereticilor bogomili sA fie produ.fil de ei. fiind maidegrablt; Yorbade adaptare $i, fltd nid 0 indoialA, derispAndire (Runciman. op. dt., pp. 77-81). E. Tur­deanu. Apocryphes bogomiks et apocryphes pseu­do-bogomiks. in "Revue: d'Histoire des Religions",138, 1950. pp. 23-52; 176-218, arat! (ea ~i

Runciman. op. cit.. pp. 79-110 ~.a.) clI. singura pro­duclie lilerari propriu·zisA a bogomililor este"lnterroglltio losnnis'~ printr-un hazard destul decurios, tocmai aecaslA lucrare (care. cf, Turdeanu.op.cit" p. 204 formeazA piesa de rezislentA a lilera­turii bogomile) nu s-a pltstrat tn slavona, d in tnldu­cere latinA; descopc:ritll in sudul FranlCi de dtreinchizitori, a fosl recopialA integral de dilre ace~lia,

iar pe manuscris a fost scris: .,Aeca~1a este carteasecretli a ereticilor din Concoresso, adusll.din Bul­garia de Nazarie, episcopul lor, ,i plinil de eroriJHoc esl secretum haereticorum de Concorezio. por­U1lum de Bulgaria a Nazario suo episcopo, plenumerroribus" Wind publicaIa in J. Benoist. Hi.~rojre de.~

Albigeois et de.~ Vaudois ou Barbat~": vol. r. pp.283-296, Pari~. 1691, apud Runciman. op. cit.. p.RO). Lucrarea se inlCmeiaz! pc un dialog intre IQilnEvangt!elistul ~i Hristos. aviind ca subiect originealumii, cuprinzlind capitole1e d1derii lui Satan. inill­IArii lui Enoh, Lc:mnuluiCrucii. Toaia cartea eSIe unrezumat popular ~i alegoric 'II ereriei bogomile(Runciman, op. cit., p. 80). In caregoria "apocnfebogomile" esrc inclusa ~i "Viziunea lui llllia" (Tur­deanu. op. cit" pp. 213-218), insa cu mari rezerve.In rest. !Oale ce1elalte apocrife ne apar ca ni,tesimple adapillri ale unor lexle anterioare; "Apoca­/iPfu lui Baruh" (ibidem. pp. 177-181) compusil

31

inlre mijlocul secolulul I d. Hr. (dupA "Cartea luiEnoh" - v, infra, cu care prerintil afinitAti) ,i inaintede Ongene (185-204), care 0 mentloneaza in "DePrincipiis", II. 3,6: "elUTea secretA a lui Enoh"(ibidem. pp. 181-187), ca 0 supravieruire a uneilucrltri iudec-crestine $Crisa in greceste in secolul Id. Hr.; "Legenda lui Adam Ji a Evei" (ibidem. pp.187-194), compusd de un scrilror evreu. influentatde elenism, probabil la Alexandria, la punn limpdupa "Cartc:a lui Enoh"; ,,DiSputll lui lisus cu Diu­volu/"(ibidem, pp. 194-199), plistraIa in doull. ver­sluni grecesri din secclele XU-XIlI. in cneva slave(dimre care cea mai veche daleaz! din secotul 'IIXIV-lea) ~i trur-o traducere romAnll. de secol XVIII~i care se inspira din Malc:i (4:1-11) ~i Luca(4:1-13), dezvoltllnd scena ispitirii lui Ilssus indesert; "Evanghelia copillriei" sau "Evanghelia luiPseudo-Toms" (ibidem. pp. 199-204). care derivildintr-o mai veche lucrare gnoslid, pe care Bisericaa sflrlil prin a 0 tolera, dupA ce f-a epurat ele­menrele cele mai suspecte: serisa in siriacll.. ea a fost,tradus! in grecege inainte de secolul al Xclea.Asadar. at fi Yorba de trei calegorii, atund dnd neraportlm la pori,ia erericilcr fatA de textele ape­crife: lucrltri create de bogomlli ("Interrogatioloannis"), lucrltri adaprate (..Viziunea lui lsala") siIldoprllte, fl1rA sA se apercze nid cde mai midR:tu~uri (toale celelalte). Pozifia aceasla a lui EmilTurdeanu vine sA mai lempcreze elanul unorcercel3ri care atribuiau bogomil.ilor rolul principalin privinta crei1rii acestei liter-nuri: v. Jagit. Soko­loy (dtali in Dr. Dragojlovi( ~i Vera Antit. Bogo­milstvoro.... pp. 224-225) fi mai ales I. Ivanov, carea selectal 12 leXle pc care Ie-a grupal in categoriacreap'iJorbogomilice (in Ivanov. BogomJ1.dd knighi j

leghendi, Sofia. 1925).62 Istoricii lileraturilor sud-slave au atribuil multA

vreme ereziei rolul precumpanitor in raspAndirea le­gendelor apocrife in lumea slavll.fi romllneasca. Pil­rerea istoricilor .~lavi a fost impltnilfilll la noi maiinilli de Hasdeu care atribuia cele mai mulle dintrelegendele cuprinse in ..Codex Sturdzanus" bogomi.lilor (vezi Hasdeu. Cuventt: den MtrJni. vol. 11.1879, capitolele..Texlc: miihllecne" ~i .,Texte bogo­milke"). Pilrerea a fost insu~ilA ~i de M. Ga~ter. Li­teraturd populanl romAml, Bucure~ti. 1883. pp. 262sqq ~i p. 366. unde se .~pune cil ..Provenienfa bogo­milicil.( ... ) e.ste mai presus de oriee indoiali1 pentmliteratum slavll, prjn unnarc: ~i pentru cea roman!";s-a ajuns in unele cazuri (I. G. Sbiera, citat de N.Cartojan, Car,i1e populare. .., vol. I, p. 39) Cll tnse~i

inceputurile liter.nurii noastre Sa fie puse in leg.lltur5cu mi~area bogomilicA. Cu timpul, istoricii Iilera­lurilor slave au devenit ceva mai rezerva\j (v. PavlePopoviC. Pregled .~rp.fko knijevno.~ti. ed. a 2·ll.Bclgrad. 1913 apud Canojan. op. cit.. pp. 64-65).Ba chiar se ajunge in ecalalIa extremA (v. dr. Ora­gutin Prohaska. DtJ.~ kroutisch-&rbi.'iche Schrifttum

Ill

in Bosnkn und der HeTul/OwHJa. apud jbjckm. p.65). rididndu-se numeroase obiecfii asupra roluluiboSomiliior ,i tJtsAndu-se com::luzia: pllsmuiloriirespecttvelor kgendc sunr rocmar du,manii bogo­mililor. ecei ortodoclji nc,tiulOri indcajuns de binc altexrelor biblicc! InislOriografia postbelid. semenpIK. in general. 0 pozitie de mijloc (Runciman.op. dt•• pp, 81)...81). dar nu lipsesc nicl exagerarile,in special in siwafia in care se dorc,te exacerbareainfluentei stavone. inclusiv asupra lireraturii ro­mine. ca ti a rolului social-polilic al bogomililor(vezi A. Balotl. BogomjJismul fi cultura maselorpopulate din Bulgaria ii T4rile Rom8ne. in .Rcma­noslavica", X. 1964. pp. 19-71; P.P. Paaahescu.tncepururilc sctisului rn limba romAnA, in ..Studii ~imaterialc de istorie medic", vol. IV (1960). pp­117-190; Isroria RomlJniei. vol. II. Bucuresti, 1962.pp. 191-192 ,.a.m.d.)

63 Zygabenos. ed. Migne. col. 1298.64 Sc pot aduoe numeroase exemple: T. Pamflle, Po­

vesrea lumiidedemu/r. Bucuresn, 1913. pp. 54-55;E. Niculill-Voronca. Darine/c fi cmlinfCle po­pornlui Romln .... vol. 1. pp. 8-9; luliu A. zenne.Pro-verbele Romlniler.... vet. 11. p. 463; M. Oh­nescu. MitoJogie romlnelJScI. Bucuresti, 1944. pp.127-130 g.a.m.d.

65 In literdtura noastrA populad (ti fn cea cst ,isUHstcuropeanl. in general) circuill., de pildlt, ciclul deIcgende care au ca fundamcnt conccptia dualist!asupra lumil: antagonismul Dllmnczeu - Satana (v.•printre a1tele, 1.A. Candrca. larba /i/Oeler.... Buell­rc,ti, 1928. pp. 59-67 etc.); de asemcnea, tema aOla­girii Evci de clItre Satanail, inl6lnitl la Zygabenos.ed. Mignc. col. 1298 (avllnd drept corolar na,terca.din pAcat,a lui Cain), dar}i in credinla popular.t cunumcroase variante, dintre care prezcnt!m un exem­plu din Bucovina: ..lndatl ce Adam ~i Eva au fastizgonip din Raiul ceresc in iadul pAmlntesc, ca sAfie chinui)i, Diavolul ,-a dat bine pc lAngi Eva: ,iEva, poale lungi ,i minte scurtli. s-a dat in maleicDill.volului, ti din pleat s-a niiscut un eopil cu $uplecapctc" (Nieulitil-Voronca, op. cit., vol. I. p. 18).Antagonismul Dumnezeu-Satana se mai poaleobserva in lextelc eulese de C. RAdulcscu-Codin.Lcgenrk. troJdifij $i umintiri istorll.'c... , Bucllre~[i.

1914, p. 3: C. Fununll., Cuvinte scumpe.... Bucu-

SUMMARY

rc,ti. 1914, p. 25,cu. paralele la bulSilri (L. Si,­manov. Usendes populaires bU16ares,' Paris, 1896.pp. 6-7, apud Cartojan, op. cit., p. 63). la tisanii dinArdeal ~i din Ungaria. la ru,i, la Ictoni ere. Este unfapt recunoscut cA cele mai multe dintre ecesrelegende sunr, in escnla lor, dualiste sau enter de-a-dreptul bogomilc. Dar ele prezinti1 0 mare diver­suate: dupAuncle. Dumnezeu ,i Satana sunt frati (1.lanoc. op. cit.. vet. I, p. 556), dupA altere. eel dcinici nu se cuncsteau in momentul in care s-auintllnit pe nesfAllitul apelor(Niculitl-Voronca. op.cu.; vel. I. p. 5; M. Olincscu. op. CiL, p. 11-12), inuncle intervine in seen! ti Sf. Petru (Pamflle, op.cit., p. 7). St. Runciman, cp. cit., p, SO, sugereazll. $1alte variante, f4rA 51 expuce sursele: Dumnezeu I-acreat pe Satan din umbra sa; Satan este nurnai unIngerchut etc. Rolul juest de Dumnezeu $i de Satanin ereene difer! de 18 0 legend! la alta. De ase­menea, perscene tut Hsus ti ac)iunilci sale sunt expli­cate tn moduri cAl se poate de difcrite. Este ira­posibil de precizst ell exaetibdC in ce ml~uril. unasau alta dintre legende reprezintl aurenncetecredinte bogomilice. Tot Runciman (ibidem. p. 81)gise,te cI cea mai bunA expiicatie a acesrordiferente s-ar datonl varlllliunilor locale. inevitabileatune! cAndpovestirile se tnlnsmit prin viu !J'8i.

66 Dlim citeva exemple: ,,Man:: e Dumnezeu, darmc~ter e ti dTBCU!" (com. StinifOal'll. jud Suceava.,dar ti in com. DobrovA\:, judo Vaslui; Sinaia. judoPrahova; SI.tina. judo Olt) (1. Zanne. op. cit.. vol.VI, pp. 642-643); ,,sl crezi In Dumnezeu. dar nidpc dra<:ul sll. nu-I uip" (com. Smul~i, judo Covurlui)(ibidem. p. 643); ..Ii ar.1{i pc Dumneleu lji zicc clI. edracu" ( com. Pelc,li. jUdo Dolj) (ibidem. p. 635);..Incbinll.-Ie la Dumnezeu. dar nu IC slrlea nid cu

'dracul" (com. Milini, judo Suceava) (ibidem, p.643); ..CARd va Dumnczeu cu arnu!, vine $i draco cucolaci" (com. Broscari, judo Mehcdinti; com. Zc­graia. judo MehedinJi>: ..Cand fi dA Dumnezcll. nicidracul n-arc ce-i face" (com. Mllini. jUdo Suceava)(ibidem, pp. 649-650) !l.8.m.d.

67 A. Abel. Asp«rs socioJosiques des rr:1igiOlls "Ma­nich«nnes". in ..M~langes Crozet". I, pp. 42-43.

6N R. Vulcllnescu, Mitologie romSnl. Bucure,ti. 1987.p.234.

As a heresy. the Bogomilic way of thinking was the result of the contaminationbetween the Christianity and me ancient dualist religious dogmas.

In their dispute with the official orthodox Church and looking for new followers.the Bogomil preachers resorted to various modalities of propaganda. In this way, one of theareas where they succeeded was the region in the North of the Danube. Here, the Bogomilpropaganda relied on the tolerance and especially on the ignorance of the clergy (consi­dering that in this territory an ecclesiastical hierarchy didn't exist yet). The Bogomil ideas

32

I---'---

satisfied the people's desire, because their statements were quite simple and went withoutsaying. Hereis the principal reason why theirpropaganda was successful.

Talking strictly about the future Romanian regions, we have to specify that thedocumentary and archaeological sources are very few. But, like in other problems, we havenot to take "the silence of the sources" as an argument for absence. Resorting to the fieldof folklore, of legends and proverbs, we are going to fmd that the people's mentalitypreserved many Bogomil influences.

,,0 OPERA EMINAMENTE NATIONALA,tN INTERESUL TARU:"

PARTICIPAREA ROMAN'IEI LA EXPOZITIAUNIVERSALA DE LA VIENA - 1873 .

Alin Ciupala

AI N 1873 Expozitia Universala de la vlene a atrasatentla lumiiprin faptulci pentruprimadatastatele germane participau ca 0 entitate politici la un eveniment extern. Noul Reichi~i afirmaexlsrenta ~i. pentru moment, suprematia in Europacontinentale. Victoriade laSedanadusese Gennaniei un plusde prestlgiu, pe care aceastatntelegea sa·l fotoseasca.

Ideea unci astfel de manifesthi in spaliul german apAruse inel din 1863, pentru a oferiimaginea unci Viene innoite ~i prospere, ca urmare a construirii de cartiere nol pe loculvechilor fortiflcatii'. Razboiul din 1866 ~i Infrdngerea pe care a adus-o au zaiM.micit pro­iectuI. Realizarea dualismului ~i infrlngerea Prantei au reconflgurat balanta raporturilorintemationale, avAnd ca centro lumea germans. 0 lume care simtea nevoia unui port-drapel,a unui mijloc prin care sa se faeil auzita. De aceea, Expozitia Universals, chiar daca limitatain limp, a fost binevenita. Un prilej al fastului, al culorii, in cadrul caruia s-au Impletitexuberanta ec1ectismului ~i rigurozitatea tipic germana, Cu toate acestea, din punct de vederefinanciar, expozitia s-a soldat cu un usturator deficit. resimtit de organizatori''.

Si acum Romania a fost invitata sa participe. Daca in 1867.Ia Paris, discutia asupracelor doua probleme esentiale, rostul organiziirii unui pavilion romAnesc ~i ampiasamentulacestuia, s-a purtat la nivelul principiilor, cu un rezultat pozitiv, in 1873; dezbaterea Im­braca 0 forma mult moo concreu. Interesant este deobservat ci in cadrul confruntdrilor, inspecial in cele doua Carnere, necesitatea participant Romaniei la Bxpozitia UniversaHi din1873 a fost analizata din perspectiva rezultatelor .xazului" 1867. Acest fapt nu a constituitun precedent, iar maniera de abordare a problemei r!mane un element caracteristic pentruparticiparea noestra la Expozitia vieneza,

Pentru a Intelege mai bine cursul evenimentelor in discutie trebuie avuta in vederesltuatia interna a Romaniei. Guvemul conservator condus de Lasch Catargiu, ce se vaocupa ~i cu organizarea ~avilionllluiRomAniei la Expozitia Universal4 din 1873 (11 rnartie1871 - 30 martie 1876), fusese adus la putere de printul Carol pentru a pune caplit uneicrize politice cu accente antidlnastice. ce culminase cu tulburilrile organizate de liberaliiradicali la sala Slatineano. In unna alegerilor legislative din mai - iunie 1871 conservatoril'obtineau tn Parlament 0 majoritate ccvarsitoare. Opozitla Iiberald, coalizata, a incereat sase opuna lnitiativelor legislative conservatoare. Prioritatile guvemului Catargiu vizau, pede 0 parte, echilibrarea bugetului ~i rezolvarea afacerii Strussberg, iar pede alta, iesirea desub dependenja politica a Portii.

Expozltia Universala din 1873, ea ~i cea din 1867, a fost conslderata un bun prilejpentru ca Romania sl-~i atinga scoput. Numai cil, acum, patirnile politice s-au facutsimtite cu mai multa tiirie decAt in 1867. mai cu seams cu ocazia discutartl in AdunareaDeputatilor a legii pentru acordarea fondurilcr necesare organizlrii expozltiei'. Doud aufost opiniile exprimate. Liberalii, dar nu numai ei", s-au prorruntat hotarAt Impotrivaparticipdrii Romaniei, prin vocea lui Mihail Kogiilniceanu ~i Nicolae Ioneseu. Ideile

34

j

esentlale tn jurul clrora s-a structural discursul Imerar av~au 1U \,CUf>-H.. , u. 1"" _ ••_,

faptul cit Romania nu avea ce S3expuna la Viena, deoarece "ca sa expunem ceva, mai intwsa producem'", jar in at doilea rand, se accentuafaptul ca "prin expozitiade la Paris n-amca.~tigat nimic, nu a venit un comparator mal mult in lara noastra, ca sa compere ceva'...Mihail Kogalniceanu avea dreptate dod vorbea de starea economlca precara a tani,cauzata de 0 industrie incipienta, dezavantajatii de inexistenta unui sistem protectionist, lacare se adauga "pozitiunea noastra politicd, greutdtile Intemaponale". Credem, tOSa, caexagera atunci dod considera di agricultura a decszut dupa 1867, iar la Viena ..comer­ciantii cunose agricultura noastrd mai bine decal noi, datoritd statisticilor ~i rapoartelorriguroase ale consulatelor". Daca ne gandim la "Notice sur la Roumanie" ~i la lucrareasimllanl, ce-i drept mai redusa, sensa pentru Expozitia din 1873, vedem ca romanli i~i

cunosteau destul de bine agricultura. Pe de alta parte, rechizitoriul liberalilor se axeaza peideea ineficientei guvernului, Iasand sa se Inteleaga ca 0 eventuala guvemare liberala ar fimai eficient5.. In aceste conditii, opozltia din Camera concluzioneaza transant: ..Vom aveafoarte bune tncapert. ne vom preumbla prin locuri frumoase, Yom lua fnghetata. acoloavem sa ne Intalnlm cu cuncscutii nostri ~i s3 ne bucurarn'", Dar atat. Eflcienta demersuluiRomdniei ar fi nuld, din punct de vedere economic, pentru cit tara noestra se recomanda.prin numilrul mare de corabli ce trimite porturile Braila, Galati ~i Bechet" ~i nu prinparticiparea Ia Bxpozitia Universala, Liberalii nu pun deloc in discutie aspectul politic alacestei prezente romanesti Ia Viena ~i pierd din vedere aspectul. atat de bine reliefat la1867, al necesitatii implicarii directe peplata europeans. Argumentele ~i expunerea lui M.Kogalniceanu ~i a prietenilor sai politici nu sunt intampHitoare. Omisiunile, exagerartlesau argumentele pertinente, care nu au lipsit din discursulliberal, toare prezentate printr-oretorid elevata, sunt circumscrise unui oblectiv politic: lupta pentru putere. Mentalitateapolitlca a elitei romanesn era la fnceputurile et. intr-un stadiu in care erau constientizatein primul rand scopurile ~i mai putin mijloacele de atingere a acestora. tn plus, trebuie avutin vedere earaeterul radical al opiniilor celor mai mUlti fruntasi llberali, unii dintre eideputati, Sigur, Kogalnlceanu a fost un moderato pczitia sa dand de multe ori un plus defermitate atitudinii grupului sau. Dar in epoca el era in opozltte, ~i tntetegea sa se jnscrlein ,,regulile joeului", criticdnd mai mult sau mai putin constructiv. Modemizarea sl, ere­dem, evolutia constanta a socieratli romanestl, pe aceasra cale, cu exeesele ~i limitele sale,a adus 0 nuantere a mentalitatii ~i, in ultima instanta, a discursului politic. Elocvente inacest sens, in perspectlva ce ne inrereseaza, sunt discutiile din 1889 si 1900 ce vizau alteparticipliri ale Romaniei la Bxpozint Univeraale.

In decembrie 1872 conservatorii au avut sensa sa puncteze, ~i nu au ratat-o. Mernbriiguvernului ~i liderii deputatilor au pus accentul, Ia nlndul lcr, pe aspectul economic, lueru cuatit mai mult de Inteles cu cat primii ani ai guvernarii au fest marcati de eforturile de lichidarea deficitului bugetar'", Resplngand acuzatia ca am oecazur dupa Paris, demonstratia minismlorplead de la premisa nevoli de capital strain, atit pentru agriculnml, cAt ~i pentru industrie,considerand ca evidenta preeminenta agriculturii. .jncurajerea adevaratii va fi atunci numaicand agricultura va dispune de capitaluri suficiente; numai atunci vom putea spera eaagricultura va putea progresa CAt pentru celelalte industri~ acestea, numai dup3 ce agriculturava ajunge la un grad deinaintare care s~ ne dea destule capitaluri in tara, numai atonci va fi loeca aeea abundenta de capitaluri sa fie aruncatii ~i asupra celorlalte industrii"l1. ManolacheCostache Epureanu. ministrul justitiei. nu laeea altceva decAt sa expuna sintetic concep{iaconservatoare in domeniu. capitali~tii occidentali nu puteau veni sa investeasca in RomfuliadecAt in euno~tint8 de cauza. aducfuId capitalul in schimbul materiilor prime romfute~ti. De

35

aceea, ..cand vom ariita simpluceea ce tara ncastd posedi, grill, porumb, vinuri, lemne, sate",Europa se va uita la noi, apreciindu-ne,~a cum a ficut-o ~i in 186711

• Presedintele consiliului,Lascar Catargiu, ~i Vasile Boerescu au subliniat dimensiunea politicaa interventlllor liberale",dorintaacestora de a se opune cu orice pret Jegii''. Chiardac! dezbaterea s-a axat cu predderepeproblemele economice,nu au lipsitnici cele legatede statutul extern al ~i. Din acest punctde vederesituatia era mult mai delicata. Pe de 0 parte trebuiau menajate susceptibilitatile puteriisuzerane ~i evitate interventiile diplomatice ale susfinatorilor acesteia Impotriva intereselorRomAniei, ceca ce presupunea, Inainte de toate,0 atitudine prudenta a guvernului, care ar fi fostcompromise in cazul uneidiscutii deschise in Parlament. Pede alta parte, liberalii, nu numaielinu au Inteles acest lucru,darnu puteaucombateobiectivul eminamente national, promovat deguvemulCatargiu,care viza emanciparea desub tutelapoliticii a Portii. In acestsens, ExpozitiaUniversaIa din Vienaera blnevenita pentruromani, asacumfusese ~i cea din 1867.AtuncicandNicolae Kretzulescu, ministrul Lucrilrilor Publice, declara cii: ,,Noi avem 0 galerie care neapertine 0001"15, ficea dovada scopuluiatins. "Galeria noastra" nu era nici a conservatorilor,nici a liberalllor, ci se ana sub insemnele Romftniei, fapt unanim recunoscut,

Dincolc de disputa liberal-conservatoare propriu-zlsf ~i de reoriile opuse, mai multsau mai putin argumentate, puse in discupe, dezbaterile parlamentarene pennit s4 decelaminse~i motivatiile demersului Romaniei in 1873cu oeazia Expozitiei vieneze,

Ca ~i la 1867, au primat considerentele de ordin economic ,i politic, pe care amincereat sA Ie 14murim mai sus. Rezultatele obtinute la Expozipa Universal! din Paris,considerate"indestul de favorabilesub toatepunctelede vedere?", au reliefatavantajele uneiasemenea participdri, atat pentru dezvoltarea agricola ~i industrial!, cat ,i pentru sporirearelatlunilor lnrernatlonale. Era evident c3 Romaniaavea "colul slu in miscarea economic! aEuropei" ~i di nu puteasta izolali "sub pedeapsade a decline?". Izolarea putea fi nu numaieconomica,ei ~i politic4, ~i de aceeaguvemeJeRominiei, conservatoare sau Iiberale, au facuttot posibilul de a ie,i de sub tutela suzeranitiitii Portii. Putem spune di organizareaparticip3ri.i Romdnlei la Expozitia Universalsdin 1873,ca ~i in 1867,in conditii de egalltatecu celelalte state, cu tot caracterul statutului international al t4rii, restrictiv, a reprezentat unuldin momentele politicii de independenta ale Romaniei, urmat de conventia comercialll cuAustro-Ungaria ~i de razboiul balcanicdin 1877.Deaceea, momentul Vierra-1873 nu a fostrater. Spre deosebire de 1867,cand organizatoriiau constituitun Intregdiscurs ideologic carenu a avut rezultatele scontate, la 1873, motivatlile natlonaliste au fost mai temperate. Nu alipsit apelulla pattiotismul producatorilorromdni" ~i nici argumentul gintei Jatine", rostit inCamerll de Cezar Bolliac, unul din membrii Comisiei princiare. insll. specificul national eradefmit de Bolllac ea parte cornponenra a .arborelul" civilizatiei europene, cuprinzAnd unspajlu aflat Intre Occident ~i Orient. Nuantdrile dovedesc ca. eel putin in eceasta privinpi,romAnii tntetesesers Iectla pariziana: eeea ce trebuia considerat inainte de toate era prag­matismuI. Blnelnteles,nu erau user de depasit anumitepreconcepte ~i sta:ri de spirit, mai multsan mai putin nereceptive la non. Totugi, mentalitatea elitei romanesti se transforms. faptdemonsttat ~i de felul in care se vor discuta viitoare1e participiiri ale Romaniei la ExpozitiileUniversale din 1889 !i 1900.

Mai exista un obstacol ce trebuia depa~it: interesele divergente ale marilor puteri.Diplomatiaromaneascaa avut meritul de a folosi adesea aeeste raporturi in propriul avantaj.Unexemplu in acest sens it constituie moduJ in carea fostrezolvata problema amplasamentuluipavilionului romanesc la Expozitia vienezii. Agentul nostru la Viena era Petre P. Carp:!!', eel

36

care a tratat direct co autorltatlle Imperiale, pe baza instructiunilor primite dm jera . .:)IlU.i1tJ.i1

generalaera destulde delicati. Daronta "defectiunii"afaceriiStrussberg, cancelarul BismarckIncepuse 0 serle de presiuni atat asupra guvemului roman, cat ~i asupra Portii, cerandu-i saintervind. Pe de alta parte, Austro-Ungaria tncearca sa obtina aprobarea sratulul roman invederea realizarii jonctiunii caner ferate, Apropierea RomAniei de monarhia dualism l-adeterrninat pe Bismarck sa adopte 0 atitudine concilianta", renunpind la sprijinul Portii. inaceasra conjuncture se plaseaza ~i problema expozitiei. Demersullui Carp,la Inceputul anului1872, atat pe langa conteleAndrassy", cat ~i pe langabaronul Schwarz-Senbom, se incheie cupromisiunea acestora de a sprijini cererea rcmgneasca in vedereaprimiriiunuipavilionseparatde eel al Imperiului oroman", 0 promisiune, tara Indoiald diplomatidi, deoarece timpde patrulunidiscutiilenu au avut0 flnalitate concrera". Co reateca intellgentul Carppropusese 0 solutiede compromis pentru amplasarea pavilionului nostru, dacd geograflc" Romania se aill Intrecele doua imperii, rurc ~i habsburgic, atunci ~i la Expozitie sa figuram intre acestea,dar in afaraTurciei, exasperate de tergiversarile Austriei, dar ~i ca mijloede presiune, autoritcltile romsnedispun renuntarea la negocieri" ~i chiar la orice participare. Lucrurile nu S-8U incheiat, insa,aiel,din doua motive. tn primal rand,avaod tot interesulsa sprijine cererearomaneesca, pentrua ca~tiga un ascendent politic, Austro-Ungaria renunta la pozitla ambigua iniPal8. Pe de altaparte, la insistentele lui P.P. Carp", guvernul romanntrimite peGr. Bengescula Vienapentrua reglementa problema", La 5 august 1872 acesta putea anunta la Bucuresti ca, in sfarsit,.Conslltul Expozitiei a destinatun loe separatexpozitieiromane".

.Locul eonvenabil", dupA cum spunea Cezar Bolliac:l(l. acordat Romanlei avea 0

suprafata de 657 mp" in Palatul Industriilor, in galeria or. 15, ~i se invecina in stanga ellImperiul Rus, in dreapta eu Imperiul Soarelui Rasare, spre nord cu Imperiul Otoman, iarspre sud se afta intrareaprlncipala", ln parcul expozitional aria destinata tarii noastre era de1250mp. Fata de Paris, suprafetele expozitionale sunt ceva mai mari", Romania trebuia saImpartdpavilionul cu Serbia. Pentru a se Hmuri situatia, Ia inslstenjele Comisiei princiare",ministerul Afacerilor Straine anunta ca Serbia nu va participa la Expozitia de la Vierra". Deaceea, Comisia Romanal6

, ce Il avea pcEmanuel Kretzulescueomisar general, I-a tnsarcinarpe Grigore Bengescu, aflat inca la Viena, cu decorarea pavilionului romanesc", Conco­mitent,minlstrul Lucrarilor Publicennumea pe AI.Oriscu arhitect-decorator", ~i-I trimiteala Viena, unde se intilnea cu Anton Gruska, arhitectul vienez angajat de Bengescu", De faptprin decorare, a carei sustinere financiari era estimata la 16.000 de Ilorini", se inlelegeaconstruirea standurilor, amplasarea vitrinelor din care multe au fost confectionere sau

s cumpdrate la fata loeului, Intr-un cuvdnt strategia generaldde punere in valoare a obiectelor~i produselor romanesti. Colaborarea celor doi, asistati de Grigore Bengescu", a fost buna.lotte timp, la Bucuresti, comisia princlara, dupa propria-i reorganizare", adcpta 0 serie demiisuri asemilnatcare eelor din 1867. Pe de 0 parte, se cerea sprijinul ministerelor pentru ase obtlnecclaborarea institutiilor" ce depindeau de acesreain vederea realizlirli exponatelor~i, totodata, se solicitii particlparea intreprinziitorilorparticulari". Pe de aWl parte, s-a creato srrucrcra administrativd in tara, alcatuitii din subcomisille judetene instituite pe 1dngllprefecturi, ce avea acelasi rol, pe plan local, cu al Comisiei centrale. Toate cbiectele ~i

produsele expozabile erau centralizate la Bucuresti", aflandu-se in custodia ministeru1uiLucrarilor Publice. .

o alta problema a fost aceea a cheltuieiilor, mai cu seema in eonjunctura create deopozitla Iiberala in Camera ~i de situatia generala a finant:elor ,arii. Ca ~i in 1867 la Paris.~i acurn sust:inerea bugetului expozitiei s-a Cacut de catre guvemUl

• in acest sens, George

37

Manu a prezentat Camerei Jegea unui credit suplimentar de 166.150lei acordat rninisteruluiLucriirilor Publtce'Lla care se adauga cei 20.000 lei aprobati cu un an inainte. Acesti baninu au putut acoperi in intregime cheltuielile, atat datorira faptului d necunoscand la timpin ce buget sa se incadreze. organizatorii n-au stiut "pAna unde sa intinda cercul nosnu?",dupa cum spunea Bclliac, cat ~i Imprejurarii ca la Viena platile au depa~it nlvelul estimatinitial. De aceea, la star~itullunii august 1872, Romania avea 0 datorie fata de auroritattleimperiale de 25.000 florini ~i 18.000 francl, fiind in pragul unui scandal financier", inaceste conditii, Em. Kretzulescu era obligat sA apeleze la .ajutorul printului Carol, careintervine. Oficialitarile romano au beneficiat de reducerile (intre 20-50%) pe carecompaniile de transport austro-ungare le-au acordat pentru obiectele ~i produsele destinateExpozitiei Universale". Elementul nou care a aparut in acest domeniu l-a constituitcontributia flnanciara a judetelor. Comisia princlara a invitat comisiile generale judetene savoteze fonduri pentru cumpararea sau Inchirierea de obiecte. in afara de judetele Ismail.Iasi ~i 'Tutova, toate celelalte au rispuns Ia apelul organizatorilor, aproband sume Intre 1­3000 de lei", asa incit subcomisiile din tara au dispus de un capital de 37.082 let!.

Aspecrul financiar a avut 0 importanta mai mare decgt in 1867 deoarece con­ditiona direct achizitionarea de exponate, Daca pentru Expozitia pariziana obiectele aufost obpnure mai mult prin dcnatll sau imprumuturi, in 1873 autorirarlle se vAd obligatesli Ie cumpere. Bineintelea, au existat contributii dezinteresate $i acum, dar in mai micamasura, ~i aceasta ca 0 consecinta a defectlunilor in inapoierea obiectelor 13 1867.Experienta pariziana demonstrase alit faptul eli oamenii erau mult mai receptivi la 0

recompense blneasca, cllt ,i ineficienta unui centralism riguros in stIingerea obiectelor.in aceste conditii, Comisia princiari cbtlne acordul guvemului ca Irrteritoriu comisiilejudetene sa se ocupe cu strangerea oblectelor, folosind banii acordati de comisiile gene­rare judeleneJJ. Trebuie sa spunem, insa, d inertia administratiei a impiedicat obtinereaunor rezultate notabile ~i mai ales rapide. Pentru a depli,i situatia, in condltiile in caretimpul rames pAnli la deschiderea Bxpczitiei era Iimirat, ministrul Nicclae Kretzulescudispone. in decembrie 1872, impirJirea Imi in trei zone", tncredinjare ..fruntasilor de~tiin,a ,i cu cuno~tinfA de productlunea f8rii''", care sa se ocupe cu completarea colectieide obiecte ~i produse romanesti. Cu toate greu!alile intampinate, financiare, administra­tive sau de mentalitate, exponatele au fost in st8Ilit srranse". Em. Kretzulescu a redactatun catalog general al ecesrora, prefatat de 0 notli privind Romania sub raport fizic, admi­nistrativ ~i economic. realizata de Petre S. Aurellan", Avand ca model. in mod evident,,,Notice sur la Roumanie", din 1867, volumul nu se ridid la iniitimea acesreia, fiind maisumac". Tradus in limba frenceza, catalogul ne oferi. 0 vedere de ansamblu asupra expo­natelor romdnesti la Expozitia Universala din 1873. in esenfl. categoriile de produse suntaceleasi ca $i in 1867. Putem spune ca acum, Intr-o oareeare masura. s-au schimbat prio­ritatile. Costumele nationale. $i in general tot ee era legal din eceasta perspective depropria speciflcitate, prezentate in 1867. pe acelasl plan cu resursele econornlce, minerale.forestiere ~i cerealiere, trec lntr-un plan secund. SA ne amintim d in 1867, pe IAnga 0

colectie arnpla de costume $i ustensile populare, publicul putea admira 0 serie de ma­nechine in marime natur.aUi. ee etalau astfel de costume. Acum portul national facea partedin grupa XXI (industrie domestica nationu15l in propoqie de aproximativ 20%J9. Altezece procente reprezentau imbrikaminte religioasA, restuI, deci eea mai mare parte.euprindea stofe. tesaturi ~i articole de vestimentafie produse in ateliere ora~ene~ti dediferiti paniculari. Nici in 1873 nu se construie~te 0 gospodarie liiriineasc8 in parcul

38

eXIsecbomrneinp,otcedeEl

B'If<misSl

p:jl:

r1n

bPcaS

t'S

aI,

expozltlonal'", figurdnd patru planuri de case de thani rnu-o grupa Spel,.;li:U" y"'lHJ.U ...........

seop. tn schlmb, specifieul national pune tot mai mult In prim plan cealalta dimensiune:bogatla resurselor. Discursul realizat in 1867, care punea accentul pe originea latina ~i

mostenirea cultural-religioasa bizantina, concretizate in forma unui fond nationalnealterat, ~i care nu a fost receptat la Paris, este inlocuit cu unul preponderent pragmatic.in 1873 modemitatea nu se reflecta in primul rand tn produsele expuse, aceleasl ca laParis. ci mai ales in modul de realizare a prezentdrii. Dad strategia se schimba,obiectivul. recunoasterea europenitatll romdnilor. ramAneconstant. Europa avea nevoie deceea ce Romania putea oferi, chiar dad pentru moment era vorba numai de materii prime,de la carbuni la cereale ~i de la sare la vinuri, Printul Carol a vizitat in careva randuriExpczitia, lnsotit de gazdele sale imperiale", ~i a putut primi direct aprecierile,

~i 1a Viena tezaurul de la Pietroasa, alaturi de colectia de antichitati a lui CezarBolliac6~. a primit admiratia publicului. A mai atras atentia grupa artelor, dominara de por­tretele in ulei ale printului Carol, in uniforma de calara~i, ~i al printesei Elisabeta, in costumnational. Pe Hingli acestea, Aman expunea 0 serie de tablouri ce aveau in prim plan figuriistorice", Lapusneanu, Mihai Viteazu, Grigore Ghica, prinrul Cantacuzino, ceea ce ar puteasugera 0 continuitate. dad nu chiar 0 Iegitimitate diitastica.

Alaturi de Grecia. Romania a fost ~i la Viena singura tarit sud-est europeana care aparticlpat la Bxpozltia Universals. Co cei 1498 de expozantl", statui roman s-a situat lajumatatea listei generale", iar cu cele 237 de recompense s-a plasat in ultima treime.

Ce concluzii am fi indreptaNi sa tragem in urma unei evaluari generale? in prirnulrand. prezenta romsneesca si la Viena in 1873 demonstreaza botararea elitei politice rornj­nestl de a continua opera edificarii unui stat modem, in dubla sa semnlficatie: progreseconomic ~i un statut extern de sine statlitor. Expozitia Universala vieneza constituia unhun prilej pentru afirmarea celor doua deziderate, iar discutia care se poartd in jurulpavilionului romanesc in capitala unui imperiu din perspectiva raportarii exponatelor lacerintele occidentale ~i mai ales dorinta organizatorilor romani de a detennina 0 astfel deapreciere, scoate in evidentd dimensiunea europeans a procesului de modernizare asoctetatli romanestl. Un proces care nu poate fi abordat decat prin deplina considerare atuturor nuantelor ce il compun. In al doilea rand, momentul 1873 a marcat 0 modificare astrategiei Romdniei de afinnare a dorintelor ~i posibilitatilor sale. Importanta unui modadecvat de prezentare fusese evidenta dupd 1867. ~i de aceea implicarea directa a unorprofesionisti in organizarea pavilioanelor romanesti devine tot mai necesara, ceea ce se vavedea in 1889 sl 1900.

NOTEAnne Rasmussen. Brigitte Schroeder • Gudehus.Les fl.me.~ du progre.~. Le guide de.~ Expo.~ition.~ unt­verseJIes. Paris. Aammarion, 1992. p.84.

2 Ibidem: Titlu oficial- ..Welt-Ausstellung. 1813 imwten": Simbol-palatul Rotonda. cu un diametru delOS m ~i 0 inllliime de S4 m. cea mai mare cupollldin lume in epodl.: Local amplasarii - Prater. Dala:I mai -31 octombrie 1813: Supr.tfliia - 233 ha, dincare 16 ha accperite: Bxpozunti - 53.000. din care9104 austried: Ylziratori-1.255.000: Pre~ de lnrru­re - torte 50 kreilari ~i 5 florini: Cost - chellUieli:19.123.210 florini, incasari: 4.256.349 Ilorini, deficit:

39

14.866.921 florini: Comisia- 215 membri.arhiduceleRegnier - presedtme. baronul Wilhelm de Schwarz ­Senbom - director general; Participare slf'Jiml - din100ue continemele; Congrese in limpulexpoziliei- mJuriu - 956 membri: Recompense - 15.065 ~i 1O.5U7diplome.din care Austriaa o"'inul 25%.

3 Ion Mamina. lon Bulei. Guverne ~j Guveml.lIl/i/866-1916. Bucure~ti. Silex. 1994. p. 33.

4 In Camera conservetoare au introit lji junimiljtii (T.Maiorescu, V. Pogor, I. Negruzzi, N. Oane. G.Racovi~. P.P.Carp !jiTh. Rosetti).

5 Monitorol Oficil.l1 al Romiiniei. nr. 281 din 30 de-

ccmbrie 1872/1 lanuarie, 1873. Adunarea DePUlali­lor, fCdin(a din 15decembrie 1872.

6 A. Lahovary a 5ustinul ,i el puncrul de vedereliberal.7 Monirorul Dlieisl aJ Rominiei, p. 1560.8 Ibidem.9 Ibitkm.

10 Ion Mamina, Ion Bulei, op. cJ~., p. 35.II MonitolUi OfieialaJ Romlniei. p. 1561.12 Ibidem.13 Ibidem, p. 1561-1562.14 fn cele din unnA, legee a fost votatl Cll 66 voturi

pentru,i 26 vomrtimpotrid.IS Monitorul DlieialaJRominiei. p. 1559.16 Ar. St B.. fond MLP, ds. 9/1872, fila 38, "Apel

dtre lOp produclilOrii romanr, agricultori, comer­cianp, industri~i ,i erusu''.

J7 Ibidem.18 Ibidem, fila 39.19 Monirorul Dlieialal Rominiei, p. 1559.20 PetreP. C3Ipa fast agentla Viena,i Berlinintre 20

martie 1871 ,i 21 aprilie 1873.21 Ministru de Bxreme a fost Gh. Costaforu (JUrtie

187I-aprilie 1873) succedandu-i V. Boerescu (apri­lie 1873-ianuarie 1875).

21 Cu atAt maimullell cAt consorpul banchcrilor Blekh­roeder-Hasemann praIllaSe conunearea lucr.'lrilor.

23 Din toamnalui 1871 ministru de exteme aI Austro­Unaariei.

24 Ar. SI. B., fond MLP,ds. 911872. fila 11. Rapon allui C3Ipdin 16februarie 1872-

25 Idem, fila 438.26 Principiul de organizare a E"{pozipei de 1a vkea a

fost geografic, in timp ce.Ja Paris, in 1867, fuseseeel a1fabetic.

27 Ar. sc B., fond MLP,ds. 911872, fila 25.28 Ibidem, fila 23.29 Ibidem, fila 438.30 Monirorul oticial al Rominiei, p. 1559.31 Lungimea pavilionului 900m. Illfimea 230m. fn mij­

loese af1a 0 gaIerie de eccesde 30m.iarperpendicularpe aceasra erau. dispuse galerii transversale, conch­ponAnd exponatele, de 100mlungime ,i 14m IItirne.

32 Ar. 51. D.• fond MLP.ds. 9/1872.fila 72.33 La Paris pavilionul avea 648 mp. iar in pare erau

destinap 1100mp.34 Ar. St. B.• fond MLP.ds. 911872. fila 251.35 Ibidem, fila 232.36 Comisiaera farmati din: Emanuel Kretzuleseu. de·

putat,fast agentdiplomatic al Rominiei la Paris. co­misar general ~i prqedinte al Comisiei. Membri: P.Poenaru, fast reclor aI UniversitAtii; P.S. Aurelian.director al ~co1ii de agriculturll: C. Esarcu. vicc:­prefC(tinte aI Atheneului romAn; C. Dalliac.dep'lIl1t;S. Jorceanu. ingmer.inspector la ministerul Lu·crArilor Publice; C. St!ncc:scu. profesor la Academiade Belle-An~ A. Gubler. prefCdintele Camerei deComett: S. loanid.bancher: A.Polizu.depUlal. AIa­,ap: C. Pantazoglu ~i E. konomidi. Arlliteel IIta~at

Comisiei: A. Gruska, apud La Roomanie it L 'Expo­sition Universelle de Vienneen 1873. 1813. p. 5.

37 Ar.St D., fond MLP.ds. 9/1812.fila 183.

40

38 Ibidem, fila 344.39 Ibidem. fila 532.40 Ibidem, fila 23L41 Acc:Sla a fost implicat ,i in organizarea expozitiei

lOmb la Paris tn 1889.42 At. St. B.,fondMLP,ds.9/1812, filele 41. 71 'i 124.43 ibidem. fila 148. ~coli, penslcnate, pennenciere, sa­

line, spkale,Arsenalul Arrnatei. administra(.ia cAilorferate, mftnAstiri etc.

44 Ibidem, fila61. latA careve nume:tipografia .Socec",legllorii de cAr1i, ~legel ,i Dusuca, fotografii Sas­mann ,i Da~u. zincograful Vonemberger, arhiteCfiiMontoreanu ,i Burrell. Corel & G. (conservealimentare). starostele de lumllnllri etc.

45 fncAperile de jos din .Hotelul dupA Bufevard" aufostInchiriate de la lancu Herdanin acesrseop, vealAt. St B., fond MLP, ds. 9/1812. fila 335.

46 At. St B., fond MLP. ds. 9/1812, fila 225. Tabloude chelruielile necesare sectiunii romine ta Expo­zipa de la Vienadin anul 1813:

a) cheltuielide instalareTn PalatulExpoziliunii -72.310

b) cheltulellde ambalare ,i transpon (dus­intors)- 83.840

c) deosebite cheltuieli- 30.000Total 186.150 lei. din care se scade suma de 20.000lei acordatA din bugetul pe 1812.

47 Monitorul Oficialal Rom4niei, p. 1559.$edinta dinISdecembrie 1812.

48 Ibidem.49 At. St. B.,fond CasaRegalA vet.I, ds. 17/1873, fila I.SO At. St B., fond MLP, ds. 9/1872. tile1e 279-284.51 Ibidem. filele 3~31652 Ibidem, fila 438.53 Ibidem. fileie 203, 253-213.54 Ibidem, fileie 412, 420, 533.55 George Sion se ocupa de nordul Moldovei. Th.

Marian aveajudetelePrahova, BuzAu, Rlmnicu SArat,i Putna, iarAI.Polizu.Dambovi)3:. Arge,. Muscel ,iVlafCa. Piecare avea la dispozipe un fond de 2.000de lei ,ia diumll de 40 leipezi.

56 Pcntru obieetele destinate Expozilici, vezi:Ar. St. B..fond MLP. ds. 911872; fond MCIP. ds. 1652/1872.2657/1874, 2929/187S, 3244/1816: fond REAZ. ds.580/1813; fondMI. lis. 16911812.

57 Ar.St B.• fond MLP.ds. 9/1812. filele 205 ~i 369.58 Totu,i; nu trebulesubaprecialA. Ne oferlldate statis­

lice imponantepentru pcrioadade dUpi!. 1867. Ca 0

curiozitate, prezintii cursul principaleior monedestrAine fatA de leu (p. 42.)

59 La RoumlJIlie a L'Exposition Universelle de Vienncen 1873. 1873 pp. 76-80.

60 Ibidem. p.5.61 Memoriile Rege/uiCarolI al Romaniei (de unmartor

ocular) Bucure~li. Universul. 1912. vol. VII. p. 32.62 La RoumlJIlie aL 'ExpositionUniverselle de Vienne

en 1873. 1873, pp. SQ.-82.63 ibidem. pp. 82-83.64 Ibidem. p.6.65 Anne Rasmussen. Brigitte Schroeder-Gudehus, op.

cit.. p. 86.

RESUME

Les raisons economiques et politiques ont ete determinantes pour la participationroumaine a I'Exposition Universelle de 1873, a Vienne. C'etait important pour laRoumanie qu'elle obtienne (aussi qu' a1'exposition anterieure de 1867, aParis) son proprepavilion. separe de celui de I'Empire Ottoman, malgre Ie fait qu'elle De jouissait pas encoredes prerogatives d'independance. Do point de vue economique. la Roumanie a essaye deprouver qu'elle avail son role dans Ie mouvement economlque de I'Europe et «qu'elle nepouvait pas rester isolee, SOllS la sanction de decliner».

En ce qui conceme la maniere de se faire presenter. la Roumanie a renonce, dansune grande rnesure, au discours nationaliste, a la difference de 1867, pour une approchepragmatique, comme il sera Ie cas des expositions universelles du 1889 et 1900.

DlSCURSUL NATIONALIST ROMANESC. -SI MITOLOGIA INDOEUROPEANA,

Emil Perhinschi

LItvnTANnU-MA la modol in care realizam diferentele dintre nol ~i restul lumii voidemonstra, folosind ca baza un text pecareIl considerparadigmatic, ci aceeasi schemaorganizeaza atat discursul nationalist conternporan, cat ~i miturile prin care populatiile

vorbitoare de limbi indoeuropene i~i construiau REALITATEA religioasa ~i socials.Dupa Polly Wiessner, pentru un individ identitatea este 0 parte a imaginii despre

sine derlvata din constiinta apartenentei la un grup lmpreuna cu valoarea ~i semnificatiaemononala ata~ata acelei apartenente, Lipsa reperelor obiective irnpuniind evaluarea incapon cu altii, imaginea despre sine se reatizeaza prin comparatie sociala. Scopul corn­parstiei este colectarea informatiilor necesare strategiilor sociale. Canalul prin care iden­titatea proprie este prezentara altora este stilul. in procesul prezentarti infcrmatiilcr despresimilaritati ~i diferente stilul reproduce, rope, modifica sau creeaza relatli sociale: eel carene seamana sum de-ai nostri. restul sunt cu at§.t mai straini cu c§.t sunt mai diferiti. Dintr-omesa mare sum selectate csteva persoane (grupuri) ~i elemente ale identitatii lor. Res­trictiile in alegerea partenerilor de comparatie ~i a marcilor stilistice sunt: (1) intensitateainteractiunii cu ele, (2) un rol functional ~i simbolic particular', (3) tensiuni ~i competitietntre persoaoe ~i grupuri care tind sa dirijeze comparatia spre anumite dimensiuni ~i (4)raporturi relativ stabile in timp, care sa permita asocierea unor marci stilistice particularecu anumiti referenti.

Entitatile sociale selectate (iodivizi sau grupuri) sunt organlzate, prin relatiile deIdentltate ~i diferenta lnstituite de ocurentele concrete ale acestor dimensiuni stilisticeretinute pentru comparatie, intr-o srructcra care atribuie fiecarui personaj (individ sau grup)un statue valerie ~i conotatii emotlonale particulare. Rezultatul este 0 •Jmago mundi" saracitiiin substanta ei, tocmai prin eceesu siiriicire devenind mai inteligibila, deci mai eficienta cainstrument a1 descifrArii noilor contexte, a1 situarii noastre in cadrul lor ~i a1 guverndriiactiunilor noastre. Reprezentiirile sociale sunt construite in usa fel indit sa ne meritamrespectul de sine, fie prin supraeva1uarea calitalilor pe care ni Ie atribuim noua (si grupuluinostru), fie prin valorizarea negarlva a partenerilor de comparatie, fie prin ambele metode"

Din aceasta categorie de reprezentari fae parte atat cele despre "ordinea" politica ~i

geografidi a 1umii, dit ~i cele despre .nrdinee" sociala ~i cea religioasa. in studiile saleasupra religiilor populatiilor vorbitoare de limbi indoeuropene, Georges Dumezil sustineideea existentei unui tipar care organizeazA reprezentiirile aeestora asupra panteonulul ~i

societatil dupa trei functiuni:I manipularea sacrului, magie

II foqii, razboiIII fecunditate, prosperitate.

42

In cadnIl societsnt fiecare functie este mdepllnita de un segment anurne ai ecI preotiII razboiniei

III agricultori, artizani, negustori, serviFuncriunlle sunt ierarhizate valoric, eea mai nobila fiind prima. fn mirolcgie, apar­

tenenta la una dintre ele este indieata de atributele asociate: to eazullegendei intemeieriiRomei', Romulus line de functiunea I prin legaturile sale eu zeii, etruseii lui Lucumo prinexcelenta lor militara tin de functiunea a II-a. iar sabinii, de a III-a prin bogalia lor. celelaltcdoua grupuri fiind descrise ca ssrace.

Aceeasi schema trifunctionald pare sa ordoneze ~i Weltanschauung-ul romdnilor,construit prin selectarea unor entitati sociale ..semniflcative" (grupurile denumite de cuvin­tele: sovietici, rusl. unguri, occidentali, englezi, americani, gennani, evrei. tigani, francezi,romjni... ) ~i a celor trei functiuni ca dimensiuni pentru comparatie'.

Cele trei funcJiuni fiind ierarhizate valerie, iar contextul geopolitic al ultimelor treigeneraJii f3cind evldenra inferioritatea economica to raport eu Vestul ~i eea militar.ito raportcu Uniunea Sovietica, functiunea a Ill-a esteatribuita occidentalilor (excluzandu-i pe francezi)~i evreilor, Celor din urma, pentru ca a~ i-au cunoscut~ romani ai ultimului secol, celordintdi pentru ca asa sunt prezenti in viata noastrA de ast4zi. Cea de-a doua apartine rusilor,cunoscuti prin imaginea Armatei Rosii ~i ea rapirori ai Basarabiei, Bucovinei de Nord ... ~i

ungurilor, carcra paranoia nationald Ie atribuie dorinta de a rapi Ardealul. Romdnii tind sa. seprettnda pastratori ai unor lnalte valori spirituale. Vorbesc despre tradltiile, bunul slmt ~i culturaromana. toate acestea fiind marci ale functiunii I. Restul lumii, in mdsura to care se baaulesteca exfsta, particlpa cu grade diferite deumanitate la aceasti diviziune tripartiti.

Acest lucru nu ar trebui sa conteze prea multo dar to Romania anormalitatea estestarea normals: obligatii sa menajeze reflexele patriarhale ~i idiosincraziile electoratuluiprin a carer speculare a ajuns la putere, pentru a-si pastra identitatea in raport cu opozltia~i a se legitima ca adevarata reprezentanta a adevaratelor interese nationaie...miscarea na­tionala", atAteea politica cAt ~i eea intelectuala, rinde, printr-un diseurs nationalist agresiv,sa intiireasca fonnulele stereotipe care compun imaginarul popular. fmi voi argumenta afir­matla prezentfutd in paralel cele trei functiuni asa cum apar in sinteza lui Georges Dumezilsi Intr-un articol allui O. Paler'.

FUNC'fIUNEA A III-A

inepopeea osera a Nartilor in conflict sunt doua familii, AExsaertaegkatae (f. a II-a)~i Boratae (f. a III-a). lata cum sunt descrisi cei rai:

.Boratae, in eeea ce-i priveste, nu au in inzestrarea lor functionala nici forte, Didcurajul. Cum. in orice lmprejurare, ei se amra josnlci, lntind 0 curse ascunsa, pregatesc ~i

savfu'~esc un omor la~ care Ie da speranta impunitatii ...Dar actullor de riizbunare nu se caracterizeaza numai prin lipsa de curaj; ei folosesc ~i

ceea ee esre, prin deflnitie, mijlocul lor prin excelenta, bogatia. banii. Ei corup, cumparaconcursul sau sfatul celui care le poete da pe mAna pe rAn4ru1 zurbagiu ...

. .. ei se servesc de bogatla lor... in chip ruslnos, pentru a tocmi 0 mma uciga~a saua plati un sfat criminal: comportare flreasca, potrivit aeelei ideologii caucaziene. atAtcerkeze. cAr si osete, in care bogatiile ~i cei care Ie aduna sunt priviti fara stima, dad nufiira invidie...... iar in cazul mitului intemeierii Romei: ••...Tatius i~i d.~tiga avantajulprintr-un procedeu de bogaras tara scrupule, iar Romulus sl-l di~tig;l prin rugdciune,

43

amintindu-i lui Jupiter de figiduielile ficute'.... Despre liderul familiei Boratae: .Burae­faermyg este Intr-adevar tipul insu~i al bcglltanului, vanitos, dus pW la caricature; ceeace-I Iipseste eel mai mult, mai mult chiar decAt curajul, este simtul onoarei. EI unelteste inloe sa se bata ~i af{ifa pe altii la actiune'". Despre personalltatea lor: .Jnvers" decalAExsaertaegkatac de la hyl¥:is-ullor de la Inceput pam! Ia sfarsitul lor de plans. nu se potconsemna la activul Boratae-lor decatimprudenta, inertie, iluzii". lac despre zeii Vani aimitologiei scandinave. corespunzand tot functiunii a treia: '•... zeii acestla ... in mod normalse caracterizeaza prin prosperitate ~i printr-c fierbinte dorinta de pace'".

Rezumand, in mitologie reprezentantii functiunii a 11I-a sunt bogati, iubitori de pace.jar daca sum personaje negative sunt ~i lipsiti de curaj, [osnicl, curnpara, uneltesc in loc de alupla, se folosesc de altii in loe sa actioneze ei in~i~i. sunt scufundatl in inertie ~i Iluzli.

lata ce scrie despre Occident domnul Octavian Paler:.Dar I-~ ruga sA admit! cll ne punem niste Intrebdri in legaturl1 cu modul in care

ne-am vazut «asisteti»dupa riizboi. Mai intii. puteri1e apusene au incms oehii in fata brutalitlitiicucare Stalin si-a insu~t Europa de Est. Apoi am fost folosip ca pion contra Moscovei!".

..... Occidentul agent de publicitate allui Ceausescu..."

.....Din motive de «aslstenta» ne-a obisnuit diplomatia apuseana cu usurinta de adescoperi fn orice nenorocire «progrese remarcabile'Ss"

.,dip1omaliaapuseana" raportata la ..brutalitatea lui Stalin" ~i la .onoarea" si ..bunulsimt'' romanesti

..... de caleu1ele sale strategice si de interesele sale. .."

..... tArgul de la yalta.....

..... procentele mbgAlite de Churchill pe on ~rvetella Yalta ...""Occidentul era obosit deun rlzboi cu Hitler. Nu avea chef de un razboi cu Stalin."..... felul deloc onorabil in care Occidentul si-a ascons socotelile... ,•... Occidentul oferind pe "lava" Cehoslovacia ~i Polonia...• iar in primul episod al

serialului sau polemic, eel din 22, or. 48/ 29 nov. - 5 dec. 1995, pagina 13:.De aceea indraznesc sa cred ca, pentru 0 parte din noi eel pUlin.Occidentul a ajuns

sa reprezinte a prosperitate invidiabila, in care tnsa nu totul e deasupra oricarei indaieli ..."..... in judecata vest-europenilor domina calculele egoiste ...·'Imaginea Occidentului este aceeasi cu a functiunf! a Ill-a in mitologie: bogati,

iubitori de pace. lasi, inerti, scufundati in iluzii, diplomati (deci uneltitori), comercianti cudestinele altora, manipulatori, lipsiti de onoare ... D-I Gabriel Andreescu este de aceeasitea~: dupa O. Paler, el ..face trafic dezonorant cu posibilul.. .", " ... sufera de fantezieusurateca..." .este ..... rentier al ideii de europenttate...... Nimic nou, asemenea lnsi existau~i in demna familie AExsaertaegkalae:

.Pe scurt, prin Insusi faptul vitejlei lor exceprionale, membrii de frunte ai familieieelor Putemici subzisti ~i cum ei ii ocrcresc cu etlcaeitate pe ceilalti, familia nu este roasii,uzata de functiunea ei - cum ar putea sa fie. In plus, fiind organizatd Intr-o familie,AExsaertaegkatae in ciuda definitiei lor nobile ~i razboinice, care nu se apllca decat eelormai ilustri, SUn( concepun ca impovarali. Ingreuiati, de un fel de plebe, «micii AExsaer­taegkatae», tara noblete ~i BrA curaj, gata de revolta ~i de uadare. gata indeosebi sa sealieze cu dusmanii declerati ai familiei, Boratae: pe ei ii au Ia m{ina Boratae atunci candpun la cale uciderea tatilui lui Batraz, ~i reusesc sli-i faca parta~i la complor.""'.

De la stilpii na,iunii (C.V. Tudor ~i colegii siii mai sanato~i din presa, televiziune~i edlturi) afllim cam aceleqi lucruri ... Occidentul ne-a vandut sovieticilor la Yalta,investitorii strilni vor s4 ne cumpere lara, rom4nii into~i din Occident vor sa le-o vanda...

44

Romania ar fi chiar ultima fortareata care rezista in fata conspiraper ruueo-urasoue "-<tiC,

dupa ce a supus SUA, Incearca acum sa supuna si Europa",

FUNCTIUNEA A II-A

Despre AExsaertaegkatae: .....aduc prada din haiduciile lor... Niciodatd bogatia lornu esre amintitd ca atare. Dimpotriva, Insusirile lor rdzboinice dau prilej la multe declaratiirasunatoere ... AExsaertaegkatae sunt fara cusur. De frica ce le-o Inspira acesti fratl, cerulnu cureaza sa tune: atat de mare este puterea lor! ... Ei in~i~i stiucu ce Sa se compare: candBatraz a retezat dintr-o loviturf sase din cele sapte capete ale unui monstru, victima sa tllmplora sa 0 rapuna: ,,Nart-ii AExsaertaegkatae, ii rilspunde eroul, sunt ca stapanultrasnetului, ei nu lovesc decgt 0 data ... !"ll .

" .. ,in acest conflict premergator... cei Puternici sunt reprezentati de batatul lipsirde masuri, rautacios, imprudent - tot ceea ce mai bine dozat ~i mai bine folosit facedesavar~irea razbcinicului. ....l~.

Deci: "prada", curaj, foqa. hotarire. arbitrariu. Sa vedem ce devin aceste trasaturidad reprezentantul functiunii a doua e un personaj negativ, in artlcolul din 22:

..... brutalitatii cu care Stalin sl-e lnsuslt Europa de Est ..."

..... razboiul cu Hitler. r3zboi cu Stalin.. ·."" ... Stalin sa-~i yare Europa de Est In buzunar" ..... .ultimatumuri, cum a procedat Stalin cu noi. .. "..... jaf, recunoscut ca atare ..."" ... teritoriile care ne-au fest turate... "n'" act de terorism international. .. "Adica: hotie, brutalitate, arbitrariu, terorism.Imageria populara este populata cu rusi murdari. hop. violatori. rapljori de

provincii romanesti, ultimii dintr-un lung slr de invadatori barbari veniti din Rasant. Totdin Rishit au venit ~i dlarelii lui Arpad, stramosil criminalilor care ne-au raplt de csrevaori Ardealul ~i care vor s-o mal faca 0 data.

FUNC'flUNEA I

.Linistea, stiipdnirea de sine, asceza, puritatea, dibdarea. dreapta purtare,Cunoasrerea. Intelegerea ~i credlnta - aceasta-ldatoria brahmanului, nascutii in tirea lui" ­e scris in Bhagavad - GitaB

•

In legenda Intemeierii Romei. Romulus este fiullui Mars ~i protejatul lui Jupiter.iar in epopeea Nartilor familia Alaegatae organizeaza .xhefurile colective ale Nartilor cutoate familiile reunite".

.. .In aceasta culmineazd inel ~i astazl activitatea religloasa a osetilor, dici ospetelede acest tip sunt ecrete principale ale religiei publice ~i private: cuvdntul care denumeste laei praznicul, kuvd. derlva din verbul kuvyn• .. a se ruga'"•.

O. Paler este preocupat sl defineasca pozltia romanilor prin contrast cu cea ainamicilor lor. Respinge asocierea cu functlunea a doua:

"Evident. nimanuinu-i treceprin cap di am putea obtinemanu militeii retrocedareateritoriilor care ne-au fost luate cu fOI1a ca urmare a odiosului tratat Ribbentrop-Molotov.Noi n-avem cum sa dam ultimatumuri, cum a procedat Stalin cu noi, Tot ce putem e sajudecam cu bun simt... "

"" .avem noi pe constiinta vreun teritoriu luat ilicit. .. ?" apoi respinge asocierea cufunctiunea a treia:

45

..... a crede in imposibil e mal onorabil decal un trafic dezonorantcu posibilul. ~isa nu-mi spuneti, . '0' ca asemenea probleme nu pot fi tratate cu un «discurs despre onoare».Dar ell ce? Co un discurs despre mijloacele «practice» de a ne acoperi de rusine in ochiigeneratiilor de dupa not, care nu vor tntelege de ce am consfjinfit juridic ciopartireaRom§.niei? Cu risculde a astepta0 miede ani, n-avem dreptul sa paraf'am noiInsinefurtul."

Despreromdni se spune, in general ca, prin fenomenul de protocronism, au dezvoltato cultureoriginala, c4prioritatea romaneasca intr-omultimede domenii nu esrerecunoscuta,cit uneori Iauril ne-au fast furati (cazul insulinei), ca scoaia romaneasca esre cea mai buna,ca elevii romani sunt eel mai inteligenti. .. lar dad recunoastem imprumuturile din culturafrancezii, atuncl 0 subordonam prin teoria strd-romanismului, dupa cum subordoniirn orto­doxia rosa pretlnzand ca monahii rasAI'iteni ar fi venit sl jnvete isihasmul in manastirile dinMoldova, poporul roman fiind crestin chiar de la nasterea sa, daca nu cumva chiar dinaintede Christos. Extrema acesrei atitudini este escaladata prin Congresul SpiritualitiltiiRomanesti de la 'Bmie Herculane, iar apogeul ei esteatins prin teoriile carepromit Romanieirolul de viitor Noo Ierusalim (I. '[ugui ~i confratii sai in ale cunoasterii viitorului),

Se contureaza astfel aWl formula stereotlpa: inocentul persecutat, care in fmal vatriumfa asupra persecutorilor sm. Romdnul, decezut din mai vechea lui derrmitate, e chi­nuit, persecutat. ii merge din ce in ce mai rau, dar in viitorul apropiat, prin interventia luiDumnezeu, a extraterestrilor sau a unei aduniri secrete de Intelepti va trece in alt nlvel alexistentei sale: Romania va dobandisuprematia spirituali mondiala,devenindcentrullumii~i locul de unde va Incepe renasterea ei morala.

Concluzie:

in exemplul considerat $i pe care nu cred cl este necesar sa-I multiplic, se poateobserva manifestarea unui .filtru hermeneutic" identic sau eel putin foarte aserranator cueel al comunitatilor indoeuropene traditionale, care a generat 0 imagine despre lumeconstruitl, e adevirat, din itemi diferiti, dar identici prin structura cu cea in care "triiau"romanii de Ia sffulitul Republicii, scandinavii secolului al XI-lea sau osetii sf8r1itului desecol XIX. Pomind de aici ne putem intreba car de profunda este .modernitatea" noesrra,sau care este continutul conceptului de ,,modemitate" raportat la experienta romAneasca.

NOTE:

AnticipandpUlin: lumeaesteobligati 51intre in anu­mite tipare; sunt uilale bombardamenlele Alialilor.iar IArgul de la Maltaesre uila! ~i el deseon. ccmenuteu desttnele Rom4niei st vlclenjele indreptatermpomva el sunt amintite numai dad! se suprapununeischeme mmce. Mitulesre.in acesr caz, maimultdedt 0 defonnare a memoriei unuisingurevenimentsau a unor mai mune evenimente considerate iUlla!.ene preunt in modul in care acese evenimente $ipersonajele implicate sum re-create $i angrenateIntr-un tOI. ale drui proprieulli nu 5unlreduclibile ]a

suma proprietltilor elementelorcare iI compun.2 J. CI. Abric, in ReprezenrilriJe socia/e.pp. 132-133.

3 Vezi in G. Dumfzil. Mit ~i epol'«. pp. 203-204.

46

4 Ap cum vom vedea, alegerea lor nu este tntam­plAtoare.

S Episodul V din ..Lure nationalismul de grora $i «eu­ropenii.. de nidieri (adicatrure C.V.Tudor$iGabrielAndreescu)''. in 22. nr. 50/13-19 dec. 1995. p. 13.

6 G. Dumezil, pp. 367 .~i 207.7 IbicJem.. p. 326.8 IbicJem.p. 204.9 Ibidem. p. 370.

10 C. V. Tudor. cnat de Alina Mungiu.p. 56.II G. Dumezil. pp. 327-328.12 Ibidem. p. 367.13 Bhllgavad-Gfiii. XVIII.42.14 G. Duml5zil. p. 329.

SUMMARY

The paper is intended 10 foreground. through the close reading of an article recentlypublished by Octavian Paler, one of the master codes organizing the contemporary (and notonly contemporary) Romanian nationalist discourse.

Georges Dumezil, historian of religions, in his studies of the religions of thepeoples speaking Indoeuropean languages, asserts that their pantheons and societies wereorganized into a three functional division: I. Spirituality, II. War and III. Wealth,Fecundity.

The same code masters Octavian Paler's perception of his polemic with GabrielAndreescu. and also the eschatological narratives produced within what we can call "theNew Age nationalist discourse" (I. '[ugui and P. Corut).

Thus. the paper points out a specific ecriture, a particular way of making sense ourof reality. Or. to say it in a different way. the paper points out a systematic distortion whichburdens the messages of the ideologists mentioned above.

PRIMA FISURAiN PACTUL DE LA VARSOVIA,

(4 OCTOMBRIE 1963)

Laurentiu Panaite(

(

iII(

(

I!IIc

ilodnbcPC

P11dII

copiCl.,h.aIRC(

cl

iIi

Ij!I48

SPECIALI~TII sunt unanimi in opinia ea apogeul Rlizboiului rece a fest reprezentatde criza rachetelor din Cuba, in octombrie 1962. Atunci cele dona. suprapurerl, SUA~i URSS, s-au aflat, mai aproape ca oncend, de 0 confruntare nucleara, Aflate "pe

marginea pmpastiei" (brinkmanship). ele au evitat apoi, in chip sistematico repetarea uneiastfel de situatii ~i au substituit Infruntarii directe, razbolul prin intermediari (proxy war).tn acelasi limp criza cubaneza. mai exact. deznodamdntul ei a pus in lumina deciziaMoscovei ~i a Washingtonului de a nu indica sfera de interese strategice a fiecaruia. Esteceea ce Andre Fontaine a numit ,,8 doua saptamanli a adevdrului", dupa cea dintjii, dinnoiembrie 1956: atunci. SUA nu au intervenit cgnd tencurlle sovieticeau zdrobit revolutiaungarii: acum. in octombrie 1962, Hrusciov a sffir~it prin a retrage rachetele din imediatavecinatate a coastelor americane'.

DacA in chip flrcsc interesul istoricilor s-a indreptat asupra confruntarii dintre cetedoua supraputeri, au dimas aproape cu totulln afara campule! de interes ccnseclnrele crizeicubaneze asupra tArilor satelite ale URSS. In randurile de mai [os, anallzam, pe temeiulunei Ieforruatil nevaloriflcata in istoriografia romana., reactia regimului de la Bucuresti la --;acesr moment de van al Razboiului rece.

Politica de destalinizare lansata de N.S. Hrusciov prin raportul secret prezentatCcngresului al XX-lea al P.C.U.S. (25 februarie 1956) s-a afIat la originea distantarii con­ducerii de la Bucuresti de "big brcther't-ul de la Moscova. Gheorghiu-Dej era hotmit sA nuurmeze consemnul venit de la Kremlin in privhua destalinizlirii. Sub pretextul ca in Roma­nia destalinizarea tncepuse incA din timpullui Stalin (prin eliminarea grupului Ana Pauker,Vasile Luca, Teohari Georgescu in 1952) ~i d .nu era nimeni de reabilitat post-mortem"(era trecutd sub tacere executia lui Lucretlu Patra~anu ~i a lui Remus Koffler, in 1954),Gheorghiu-Dej a evitat sistematic sa discute responsabilitatile sale in ororile sAv3Ilite inRomiinia in perioada stalinista', Bste probabil cA incercarea lui Miron Constantinescu ~i

losif Chisinevschi de a-l inlatora pe Gheorghiu-Dej, in aprilie 1956, pomind tocmai de la"invaJlmintele" Congresului al XX~lea al PCUS. sa fi fost teleghidatli de la Moscova'.

Revolutia unganl (23 octombne - 4 noiembrie 1956) a adus noi temeiuri lui Gheor­ghiu-Dej pentrua se indepAna de Moscova. Liderulde la Bucuresti fusese un partizanferm alinterventiei militare sovietice in Uogaria ~i cferise chiar participarea trupelor romdne la aceastaacpune·. tn acelasilimp.insii, el a desprins din desfasurarea crizeiungare douaconc1uzii: prima- in orice moment, el, Gheorghiu-Dej putea impW~i soarta lui Matyas Rakosi, Erni:) Gero,Imre Nagy, adicatnal{ali ~i coborati din vointa Kremlinului; a doua - Indepartarea de Moscovatrebuia inso{it4 de cil~tigarea sprijinului populatlei din tara. precum ~i a unor state din lumeasocialist4 sau capitalista. Luptaeroicaa poporului ungarimpotriva lnterventiei sovietice, dar ~i

izolarea Ungariei in zllele dramatice ale revolutlei, au fost prilejuri de medltatie pentruGheorghiu-Dej. Celcaruia Hrusclov Ii spusese, pentru actiunile salede restabilire a regimului

comunist in Ungaria, cl este "un adevltrat bolsevic'' i-a mirturisit lui Silviu Brucan: "dadi. nufacem 0 connua de 1800 in relatiile noastre co sovieticii, suntem pierduti'".

Reorientarea raporturilor Romdniei cu URSS a fast facilitati de retragerea trupelcrsovietice de pe teritoriul Romjniei in varaanului 195~. Eliberatde prezenta militara sovteucaGheorghiu-Dej a dispus de 0 miUja de manevra mai mare in politica sa externa, utilizand cuabilitate ~i marea schisma aparuta in lumea comunista, prin conflictul chino-sovietic.

Criza rachetelor din Cuba a reprezentat pentru regimul comunist de la Bucuresti untrasnetdin senin. Gheorghiu-Dej fusese - intAmplator sau nu - singurul lider din blocul so­vietic. neinfonnat asupra instalarii rachetelor sovietice in Cuba. La 1 octombrie 1962, 0

delegatie romAna avandu-i in frunte pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, presedintele Consiliuluide Stat, ~i Ion Gheorghe Maurer. presedintele Consiliului de Ministri, a lnceput 0 calatoriein Asia, in cursul careia au fast vizitate Indonezia (1-12 octombrie), India (12-20 octom­brie) ~i Birmania (20-22 octombrie). La 23 octombrie, Gheorghiu-Dej, invitat urgent IaMcscova, s-a intilnit ell N. S. Hrusciov care l-a in~tiinfat despre intentia "de a instala ra­chete sovietice in Cuba'". Nu dispunem, deoeamdata, decat dernarturia lui Silviu Brucancare semnaleaza 0 explozie defurie a liderului roman, de indata ce acesta s-a intors la hotel.Ell-a invinuit pe Hrusciov in absentia ca era .jn stare sa arunce Iumea in eer' sl ca ,,noi,in Romania, ne putem trezi in rizboi co Occidentul, tarA sA fun consutren ~i fad sa ~tim"l.

Reactia mAnioasa a Iiderului roman nu l-a impiedicat sa se alinieze disciplinat la pozitlaMoscovei si sa publico, la 25 octombrie 1962, 0 declaratie prin care Romania se solidarizacu pozitia sovietica in problema cubaneza,

Cand, in iunie 1963,0 delegatie sovierica, condusa de Hrusclov, a vizitat Romania,in cursul discutiilor, fiind evocati criza rachetelor, replica lui Gheorghiu-Dej la cele spusedeoaspetele sovietic. care ii expllcase de ce fusese slngurul lider din blocul sovletic neinfonnatdespre deciziile Moscovei privind Cuba ("toli au stlut 'acesr lucru in afara de dum­neavoasrra"), a fost timid4: "Trebuie sa vi spun, Nichita Sergheevici, ca niciodata dupa eli­berare n-am Incercat sentimentul pe care l-am avut in perioada crizei din Marea Caraibilor,cand am simtit ca ne aflam la marginea pripastiei ~i totul depinde de un fir de par ca sa. neprabu~im Intr-o catastrofa nucleara, Cand am aflat de hotararea de a retrage rachetele dinCuba, am risuflat usurat, Trebuie tacut tot ce ne sta in pulinta pentru a.apara pacea'".

Daca in discutiile romano-sovietice de la Bucuresti. Gheorghiu-Dej a rames pe 0

pozitie de cntlca arhitimida, poate nepereeputl chiar de N.S. Hruscicv, el s-a decis, catevaluni mai taniu. Ia un pas politic de exceptionala Insemnatate, atlat de curdnd, gratiedezvaluirilor fostului diplomat american Raymond Garthoff. care la randul s3u detineainformatia de Ia Secretarul de stat at SUA. Dean Rusk.

Aflat in SUA. cu prilejul sesiunii anuale a ONU. ministrul de Externe al Romaniei,Corneliu Manescu, a solicitat lui Dean Rusk 0 Intdlnlre particulara, care a avut Ioc la 4octombrie 1963. Setul dlplomatiei romanestl a spus omologului sau american di in anulprecedent tara sa se gasise antrenata in criza rachetelor din Cuba, tam ca ea sa fi fostconsulrata, in diversele faze ale crizei, de carre Uniunea Sovietica, Dad asrfel de situatiiaveau sa se repete in viitor, ducdnd la un conflict militar intre URSS ~i SUA. Romania erahotlrati sa ramana neutrd; in conseclnta, Corneliu Mdnescu cerea ca Statele Unite sa nuatace teritoriul romsnesc. pomind de la considerentul eli Romania este aliata URSS. DeanRusk a raspuns ca SUA linea" seama de atitudinea edoptata de terte tari in cazul unuiconflict militar (subtnteles cu URSS). El a arras atentia ca in definirea pozitlel americanecantarea foarte mult faptul de a sri daca pe teritoriul Romaniei se afla anne nucleare so-

49

vietice, Corneliu MineS(;u nu a raspuns peIoc, dar mai taniu partea romaneasca a transmis,no numai ci1 pe teritoriul ei nu existau arme nucleare. dar a propus SUA sa verifiee la fatalocului aceesta aflrmatie. SUA nu au dat curs propunerii, Intrucdt,prin serviciul de spionajamerican aflasera ca tntr-adevar in Romania sovieticii nu instalasera arme nucleare". F

Comunicarea ministrului de Externe al Romanlei a fost considerate - pe buna bdreptate - de catre americani ca fiind de cea mai mare Insemndtate: pentru prima data, in }chip neasteptat, in Pactul de la Varsoviaaparea 0 flsuraunul din membrii sai anuntdndu-si fIintentia de a pastra neutralitatea in cazul unui conflict militar declansat de partenerul so- 1vietie, tara a-I fi consultat sau mra a tine seema de interesele aliatului minor. S

Pentru a evita scurgeri ce poteau primejdul regimul de la Bucuresti, SUA nu au 11comunicat nimie despre demersul romanesc aliatilor lor din NATO. a

Initiativa romaneasca, din.4 octombrie 1963, trebuie evaluata pe doua planuri: celal raporturilor rcmano-sovietice ~i eel at raporturilor romanc-americane.

Asa cum s-a aratat mai sus - din 1956, pentru a-sl asigura statutul de conducatornecontestat ~i absolutal Romanlei, statutameninpar de politicade destalinizare ini(iati de N.S.Hrusciov - Gheorghiu-Dej s-a angajal intr-o desprindere din dependenta totala de Kremlin,tinzand - daca nu la 0 independenta, greu de atins - micar la 0 autonomie in blocul sovietic,Era firesc, asadar, ca 0 datil pomil pe acest drum - care avea sa culmineze cu Declarapa dinaprilie 1964- Gheorghiu-Dej, preocupatpini la obsesie de stabilitatea autcritatii lui, sd eviteoriee implicare a f&ii sale in crizele provocate de Hrusciov, un ljder impulsiv, gata sa meargapfula pe marginea prapastiei nucleare (brinkmanshipyJl. AnUDPJI fiicut de CorneliuMiinescu luiDean Rusk la 4 octombrie 1963 era conduzia flreascaa acesteiatitudinl,

Pe planul raporturilor romano-americane, demersullui Corneliu Miinescu se integra"deschiderii" din relatiile dintre cele douA (hi, rezultata atat din noua orientate, imprimatade administratiaKennedy politicii SUA fa[4 de Europa de Est. cAt ~i a dorintei regimului dela Bucuresti de a intensifica activitAlile comerciale cu SUA (demersurile Bucurestiului augiisit un suspnitor energic in persoana ministrului SUA la Bucuresti, William Crawford).Cind CorneliuMAnescu a solicitat lui Dean Rusk amintitaintrevederedin 4 octombrie 1963,climatul raporturilor romano-emerlcane cunoscuse 0 sUbstan[ialA ameliorate".

tn lumina datelor de care dispunem acum, se constat! c! binecunoscuta .Declaratlede independenta" a PCR din aprilie 1964 a fost precedata - sl, deci, preg!titA- sistematic~i minutios, veriga cea mai important! a acestor preparative secrete fiind IntalnireaMiinescu-Rusk din 4 octombrie 1963.

NOTEAnd~ Fontaine. Histoire de Isguerrefroide. vel. II,Paris, 1967. pp. 491 ,i unn.

2 Georges Haupt, La genese du conflict sovie­to-eoumein, .Revue fran~ise de science politique".XVIII (1968). nr. 4. pp. 675-676.

3 Se stieeli IosifChi~inevschi rnnennea stranse rela~ii

cu serviciile secrete scvletice.4 Khrouchtchev (N.S. Hru~ciov). Souvenirs, Paris,

1971.p. 400..5 Silviu Brucan, Generolis jrositl. Memolii, Bucu­

resn. 1992,pp. 72-73.6 fie Iarg,SergiuVerona.MilJ1/uy OccUpIIll"on andDi­

plomacy. Soviet Troops in Romania. J944-J958.Durham-Londra. 1992.

7 AI. Osee, M. Chiritoiu. Romlnia- sliawl ignorot.

50

,.Magazin istoric".XXIX. (1995). nr. 2 (33), p. 36.8 Ibidem.9 Ibidem. p. 37.10 Raymond Ganhoff. When and why Romania

diJitanced itself from Wan'haw ?net. ..Cold WarInternational Project, BUlletin", 199.5. nr. 5. p. Ill.

II 0 bunll analizaa conduitei lui Hrusciov Is VladislavZubok. Constantine P1eshakov. Inside the Kremlin'.fCold War. Cambridge (Ma) - Lomira. 1996. p. 202 ~i

urm.12 Joseph F. Harrington. Bruce1. Courtney. Tweaking

the Nose of the Ru,~sians: Fifty yenrs of Ameri­can-Romanian Relations. /940-1990. Boulder.1991.p. 21~ $iunn.

,

I

SUMMARY

"Dissident Ally", to use the title of the book written by David Floyd, is the placeRomania occupied with in the Warshaw Pact. We present in this article one of the mostimportant manifestations of this dissidence - based on the revelation of the formerAmerican diplomat Raymond Garthoff - a meeting between the Romanian ForeignMinister, Corneliu Manescu, and the American Secretary of State. Dean Rusk (4 October1963), where Romania declared its neutrality in the case of a military conflict between theSoviet Union and the United States. over the Soviet instalation of missiles in Cuba, and atthe same time, stipulated that the United States would not attack Romania, even if it wereallied to the V.R.S.S. .

1977 - MOMENTUL RATATAL INTELIGHENTIEI ROMANE•

Cristina Petrescu

eEL ce si-ar propune sa rezume tntr-o carte de buzunar istcria Europei Centrale ~i

de Est tncepand cu a daua jumiltate a anilor '70, ar trebui, de fapt, sa scrie 0 istoriede dizidente, Intr-o perioadain care putereaera 0 structuradeja osificata, in interiorul

carela nu se intArnpla nimic, schimbarile se petreceau numai in spatjul .celor tara de purere",acolo node societatea civili, dlstrusa in anii stalinizarii, renastea treptat, in jurul eelor careindrizneau sa se opuna regimului. Mi~c!ri dizidente au existat in toate firile bloculuicomunist, dar amploarea lor nu a fost aceeasi, Se poate spune ca a fast un degrade Incepdndcu SoJidaritatea poloneza, care a reuslt si1-~i creeze propriile structuri, independente de stat,continudnd Cll Charta '77 din Cehoslovacia, care in 1989 a putut sa devina 0 altemanva laguvemare, trecdnd prln dizldenta lntelectuald din Ungaria ~i ajung§nd la Romania, unde nuputem cita dec§t Miscarea Goma ~i pe eel c§liva dizidenti solltarl de Ia sf§r~itul anilor '80.

Analiza mea se va opri asupra carierei meteorice a mi~clirii pentru drepturile ornu­lui din Romania sau, mai pc scurt, asupra .,Mi~carii Goma", pentru a incerea sa creionezciteva dintre cauzele esecului ei. Intentia mea este sa deconstruiesc motivatia "clasidi.",care invoca eficienta aparatului represiv al regimului Ceausescu. Pentru a inrelege mai bineevenimentele de atunci din Romania, ered di eea mai potrivita metoda ar fi a analiza corn­parativa a fenomenului dizident la nivelul regiunii. Am fleut aceasts alegere din doua mo­tive. Mai intii. cred. eli 0 simpld privire "autarhic3'" asupra Mi~clirii Goma implied risculde a vedea in aceasta numai punctul de maxim al dizidentei din Romania comunista, wasa se realizeze dt de modeste au fost, in fond. dimensiunile ei fala de ceea ce s-a intfunplatla vecinii nostri. In al doilea r§nd. cred. eli prin compararea cu alto miscari dizidente, care.au reuslt mai mult", este mai simplu sa descoperi cauzele esecului romanesc,

Tennenul de cornparatie pe care l-am considerat cel mai potrivit pentru analizaMi~carii Goma este Charta '77 din Cehoslovacia. Nu am ficut accasra alegere datorlta faptuluici gestul intelectualilor eehi ~i slovaci a fost un impuls, probabil hotmtor. pentrumiscarea dinRomania. M-am oprit la cazul Cehoslovaciel, in primul rand. pentru ca aid, ca ~i la noi,dizidenta a fost un fenomen limirat. in aeest sens, 0 comparatie cu Polonia, tara in caremmoritatea dizidentl! a devenit, treptat, 0 majoritate dizidentd, mi se pare irelevanta din cauzadiferentelor rnult prea marl rafi'i de ceea ce s-a Intdmplat in Romania. Al doilea mctiv pentrucare am ales Cehoslovacia este ca - dupa piirerea mea, pe care 0 voi argumenta ulterior ­duritatea regimului Husak. la s~itul anilor '70, era simllara cu cea a regimului Ceausescu.Am evitat comparatia cu Ungaria, tocmal pentru a scapa de tendinta de a concluziona ciidatoritii permisivitatii regimului Kadar, ungurii au putut sa faca mai mult decgt romanii.

Eseul meu va fi structurat in trei partl. Intai am sa prezint cadrul general al aparitieirniscarilor dizidente in Europa Centrula ~i de Est, lnsistgnd pe gradul de ..deseompunere"in care se aflau regimurile comuniste in anii '70. Voi continua cu analiza comparativedintre Charta '77 ~i Miscarea Goma, Incepdnd cu 0 prezentare a ..faptelor", mai precis a

52

i,r

(

nEsd[

ccI.R0

Cn,

,Ipid.Iicl0

blre'ud,

f~,.dedein1comlceiartOI

,!

modului in care au apann fiecare dintre cele doua miscari pcntru drepturile omuun. cmardad aceasta parte a lucrlirii va fi mai aridd, 0 consider totusi relevantA pentru analiza mea,in special pentru a se vedea di Securitatea autohtonl, eel putin in 1977, nu a fost deneegalat in privinta mijloacelor de constrangere. Voi incheia cu cateva reflectii personaleasupra difereraelor dintre rniscarea pentru drepturile omului din Romania ~i eea dinCehoslovacia, asupra motivelor pentru care prima a avut 0 existenta de numai careva luni,in timp ce cea de a doua a reusit sa supravietuiasca pam in 1989. Bsecul romdnilor de aavea ~i ei .carra'' lor se reflecta ~i in cursul diferit unnat de cele doua lan dupa caderearegimurilor comuniste.

Astazi, privind retrospectiv, se constata ca aparitla miscarilor dizidente in EuropaCentrale ~i de Est a fest legata de semnarea Acordului de la Helsinki'. Liderii comunisti aumizat pe faptul eli acest acord va ramane litera moena. asa cum fusese Declaratia asupraEuropei eliberate de la Yalta; de data aceasta, angajamentul de a respecta drepturile omuluis-a dovedit un adevarat "calcii allui Achile" pentru regimurile lor. Strategia luptei surdedintre putere ~i societatea civil! au constituit-u tocmai libertatile fundamentale ale omului.Dizidentii, ca avocati ai societatilor lor, nu au cerut altceva decat ca auroritatlle sA respecteceea ce ele insele se angajasera sa respecte. Pentru a ramine membre .miorabile" alecomunitatii Internationale, regimurile comuniste s-au vazut nevoite, treptat, sub presiuneaintemii ~i exsema. sa renunte la practica veehe de a reprima orice abatere de la uniformitate.Recunoasterea drepturilor omului prin semnarea Actului final al Conferintei de la Helsinki.a oferit, pede 0 parte, 0 baza legala pentru actiunile dizidente, iar pe de alii parte a ingiduitOccidentului sa intervina direct in eazurile in care activistii civicl erau supusi represaliHor,neingaduind autoritatilor comuniste sa reectioneze atit de dur pe cAt ar fi dorit.

Nu trebuie sl se infeleagil, insa. ca numai simpla semnare a Acordului de la HeI­sinki ar fi declansat miscanle dizidente in favoarea drepturilor omului. Acest Acord a fost,parafrazandu-l pc Balcescu, numai ocazia, nu ~i cauza. Detenninanti a fost starea dedescompunere in care se afla sistemul comunist la momentul respectiv'. Daca Acordul arfi fost semnat in anii stalinismului, el ar fi ramas inoperant, cum a fest, de altfel, ~i De­claratia de la Yalta. La sffulitul anilor '70, insii, regimurile comuniste erau numai 0 umbraa acelora ee se instalaserii la putere dupa rlzboi. Denumirea de neostalinism care a fost databrejnevismului semnifidi mai degraba distanta fafii de .Jiberalismul" lui Hrusciov, decar 0

reala revenire a stalinismului. Seu. mai bine zis, brejnevismul a fost un stalinism desuprafata, sub care se ascundeau sliibiciunea ~i obosea1a unui regim care i~i pierduse furtade convingere. in anii '70, comunismul ramasese, eel putin pentru cei din interiorul .ja­garului", 0 ideologie golita de continut, in care nimeni nu mai credee, nici micar puterea.In acelasi timp, intensitatea represiunilor scjzuse considerabil fata de cea din perioadastalinismului: vremea terorii lji a marilor procese trecuse.

Cum de nu se prabuseeu. atunci, aeeste regimuri? Cheia functionarii era inertia: pede 0 parte ordinea care se eonserva prln automatism, iar pe de alta parte convingerea celorde jos eli nimic nu se poate schimba. Beejnevismul nu a mai reprimat brutal, ci a actionatIntr-un mod mult mai subtil, amestecdnd victimele cu calaie. Distinctia intre cele douacategorii a dlsparut in momentul in care tori s-au supus regulii jocului. particlpdnd laminciuna ideologiei oficiale. care denumeste 0 guvemare birccraticd democratic populara.eea mai cumplita degradare a omului 0 prezinta drept eea mai iDalia expresie a Iibertatii,iar alegeri1e prestabilite drept vointa poporului. Desl nimeni nu credea in aceste minciuni,tcti ignorau abisul dintre realitate ~i ideologia cficialli ~i se comportau ca ~i cfnd ar fi

53

crezut. Mecanismul care asigura functionarea acestor regimuri nu mai era convingerea, nicimacar constr4ngerea, ci conformismul oamenilor de lind, care, pein supunere in fataminciunii oficiale, deveneau eomplicii sistemului. Pentru a strica acest mecanism, trebuia,in primul rand, ea fiecare individ sa ia decizia de a trai in adevar, punand astfel capatacordului tacit dintre putere si cei fara. de putere'.

Desigur cil acest gen implica riscuri, putea duce la pierderea slujbelor, compro­miterea carierelor, putea duce chiar la inchisoare, dar nu mai insemna practic slnuciderea.ca in anii '50, Pentru prima data, devenise posibil ca vocea celor care aveau pareri diferitesa poata fi auzital

. ~i asta ea ,,0 consecinta naturale ~i inevitabila a fazei istorice" in care seafla sistemul comunist la s~itul anilcr '7ff'. Ziari~tii occidentali i-au botezat .xlizidenti"pe aceia care au avut curajul ~i tiria morals sa respinga minciuna ~i sa spuna cu voce tareadevarul (ceea ce s-ar traduce prin oameni cu opinii diferite, fata de eea oficlala). Dizidentiiau fost, insa, numai partea vizibila a vietii inclependente a societatil, In spatele lor se aflaucei care publicau in samizdat, care tlneau seminarii particulare, Intr-un cuvgnt, tOlicei careduceau 0 vial! independenta de institutiile oficiale, formind societates civila'

Aceasta este door 0 caracterizare globala a fenomenului de dizidenta. Asa cum ammai amintit, el s-a manifestat sub diferite forme in fiecare dintre tllrile blocului sovietic.Cum a luat nastere miscarea pentru drepturile omului din Cehoslovacia? Evenimentul carea dus la coagularea viitorului nueleu chartist a fost arestarea unui grup rock din miscareamuzicala clandestina, denumit .Damenii de plastic ai universului'", Regimul nu avea in­tentia de a face prea mare publicitate acestui caz, ci dorea sel reduca la tacere niste tinerinonconformisti. Cazul grupului rock a atras, insa, atentia putinilor intelectuali, printre care i~i Vaelav Havel, care avusesers anterior prilejul sel-i cunoasca. sa Ie asculte muzica ~i sa sinleleaga ca acesti tineri erau cu totul altceva decdt golanii pe care ii prezenta in presa pu- tterea. Pledoaria acestor intelectuali a reusit sa urneasca intelighentia ceha. care a intuit im- Iportanta mizei acestui proces, Ei au tntejes eel cei arestati de regim nu erau niste adversari dpclitici. care amenintau direct puterea. ci numai niste tineri care doreau sl1 se comporte asa fcum slmteau, Procesul intentat lor reprezenta ..agresiunea unui sistem totalitar la viata, la plibertatea ~i integritatea umana'", La inceput au reactionat c4tiva scriitori, printr-o scrisoare (deschisa, dupa care a urmat 0 petirie semnata de circa 70 de persoane. Treptat, cazul a ndevenit cunoscut atat in lara, cat ~i in afara ei. Primilor semnatari Ii s-au alaturat ~i altii, iJculminjnd cu cereul fostilor demnitari de partid, al comunistilcr reformisti indepartali de tela putere dupa 1968. grupati in jurullui Zdenek Mlynar. Protestele repetate au facut ca, in ajfinal, dintre cei 19 arestatl, numai 4 sa fie condamnati la pedepse relativ usoare. dr

Procesul ..Oamenilor de plastic" a reusit sa coalizeze grupuri ale elitei care, panaatunci. traisera izolat si, mai ales. a nascut dorinta de a generaliza experienta acestui pro- Gtest. in urma carorva Intruniri. a aparut ideea de a utiliza Acordul de la Helsinki ca pretext Iepentru 0 miscere mai larga de aparare a drepturilor omului. redactdndu-se de comun acord ~

texrul care a primit denumirea Charta '77. Pan3 la 1 ianuarie 1977, cand acesta a fost di- ccfuzat. s-au strans 243 de semnaturi de solidarizare, dlntre care mai mult de 100 apartineau crfostilor comunisti reformatori din timpul Primdverii de la Praga". Intentia decJaratii a macestei mi~c3.ri era aceea dea ..tntretine un dialog constructiv eu autoritatile, pentru a atrage inatemia asupra cazurilor de tncalcere a drepturilor omului" fi nu de a duee 0 ,,activitate po- baliticd opozitlonlsta, defiDita printr-o pletforma politica?''. Au fost desemnatl trei purtatori pede cuvant. care sel reprezinta Charta in fata statului ~i a altor organe din lara ~i din strai- 19natate: Jan Patocka, VacJav Havel ~i Jiri Hajek. Cele trei optiuni nu au fost Intdmpllltoare, eli

54

I.

au fost alese persoane care sii nu poatii fi contestate niei de fostii comurusu, mel UI; UUI;­

lectualltatea necomunista, asigurAndu-se, astfel, coeziunea semnatarilor".Autoritatile au reactionat agresiv ~i imediat. Regimul a lnitiat un protest impotriva

Chartei, semnat de mii de persoane", La 14 ianuarie 1977, Vaclav Havel a fost arestat ~i

retinut pana in iuna mai a eceluiasi an. Ceilalti semnatari au fost urmariti, arestati temporar~i supusi la interogatorii prelungite. in urma haquielilor securitatii. Jan Patecka a suferit unatac de cord ~i, csteve zile mai tAniu, la 13 mai 1977 a murit. Autoritatile nu au avut nieimfcar decenta de a respecra funeraliile sale, operand numeroase arestari printre cei ce seindreptau spre cimitir. Membrii Chartei au fost supusi continuu presiunii din partea auto­rilatilor. Multi dintre ei au stat ani in sir in Inchlsoare, altii au fost fortati sii emigreze, altiiau fost dati afarl din servicii ~i au lucrat ca muncitori necalificati, lngrosand rdndurile eelor..proscrisi" in 1968. tn ciuda represaliilor, ideea Chartei nu a murit. Pana l~.sf~itul anilor'80, numarul semnatarilor a crescut continuu, ajungdnd pana la circa 2500 .

Charta '77 a stArnit agitatia intelectualilor din blocul sovietic. Mai multi scriitori un­guri ~i bulgari s-au aliiturat cehilor. Ecoul mi~eiirii din Cehoslavacia a ajuns, prin intermediulposturilor straine de radio ~i in RomAnia, iscand discutii in mediile intelectuale romanesn."Paul Goma a fost eel care a tncercet. mai intii printre scriitori, sa initieze un protest similarChattel. sau macar 0 solidarizare cu miscarea cehilor. A fost, insA, destul de repededeziluzionat de incapacitatea intelectualilor romant de a treee peste grija pentru publicareapropriilor cAqi sau peste animozitatile personate. pentru a se solidariza Intr-o miscare pentrubinele general. Hotiir§t sll fael totusi ceva, Goma a trirnis la 25 ianuarie 1977, prinintennediul unar diplometi straini, 0 scrisoare adresata lui Pavel Kohout, unul dintresemnatarii Chanel". La 9 februarie serisoarea a fost difuzatii de radio ,,Europa Libera", Intrelimp, Goma a contactat ~i alte persoane, din afara breslei scriltoricesti, tncercand sa gaseasc.iipe cineva care sa i se atature. in final, miscarea pentru drepturile omului din Romania adeburat printr-o scrisoare trimisa Conferintei de la Belgrad, semnera de Goma, sotia sa ~i altesase persoane''. Toti cei ce semnasera Impreuna cu sotii Gema doreau un singur lucru:pasaport pentru plecarea defmitiva din tara. Ceausescu. care intre timp primise din partea luiGoma 0 Invitatie serisA de a trimite tmpreuna eu el 0 decleratie de sustinere a Chartei '77, areactlonat mai intai printr-un discurs violent impotriva ..td.dAtorilor de patrie". Au urmatimediat presiuni impotriva lui Paul Goma ~i a familiei sale: ascultarea convorbirilortelefonice, pazirea intrarii blocului in care locuiau, urmiirirea tuturor miscdrilor de clltreagenli ai Securitatii. Cu toate aeestea, au Inceput sil vinA oameni din toatil tara, care auzlserade Goma de la posrul de radio Europa Libera, ~i care doreau sa. se solidarizeze cu el.

Pe data de 2 martie i s-a alaturat ~i Ion Negoitescu, In scrisoarea trimisa lui PaulGoma, desi declara ca ii admira curajul, Negoitescu m3rturisea ca singura lui grija eralegatli de soerte literaturii romane", 0 zi mai tarziu, i-a seris lui Goma ~i Ion Vianu. Atlcut-o dear pentru a-i ura succes in lupta in care se angajase, dar pe care el personal 0

considera inutila, acesta fiind ~i motivul pentru care se hotarase deja sa emigreze", Incursullunii martie, numarul semnatarilor ajunsese la zoo", dar in afara celor doua exceptilmai sus menjionate, nici o figur3. publica nu i se alaturase lui Paul Goma. Autoritatile auintensificat presiunile: Goma a fost agresat de un fost boxer, baiatul lui Ion vtanu a festbiltut de .nn vecin", iar Ion Negoltescu a fost fortat sa retracteze, fiind santajat ell un procespentru homosexualitate. Persecutiile au culminat cu arestarea lui Paul Goma la I aprilie1977 ~i concedierea lui Ion Vianu. in urma repetatelor proteste din strninatate, Goma a fosteliberat dupa circa cinci sAptamAni de detentie. dar "primind" domiciliu obligatoriu p.5:na in

55

toarnna aceluiasi an, cand a ernigrat, Cred ca am putea spune ca miscarea.pentru-drepturileomului 'in Romania a luat sfm-~it 0 data cu arestarea initiatorului ei. Scrisoarea de soli­darizare trimlsa de minerii grevisti din Valea Jiului nu si-a mai giisit destinatarul.

Numarul relativ cgal al semnatarilor, [udecand in cifre absolute, tara sa Ie raportamla numarul de locuitori, ar putea sa dud la concluzia di impactul celor doua mlscari asuprasocietatilor respective a fast comparabil. Initial, semnatarii Chartei '77 au fast in numar de243. Paul Goma a reusit, in doua luni de zile, pAoa la data arestilrii sale, sa strAnga 200 desemnaturi. De ce, atunci, Charta '77 a reusit sa convietuiasca cu regimul cornunist timp dedoisprezece ani, constituindu-se 'in gennenele renasterii societiitii civile in Cehoslovacia, intimp ce in Romania, momentul Goma '77 a constituit numai "eea mai inalta forma" a dizi­dentei romdnesti? Explicatla cea mai comoda. invocata de atatea ori, a fast legata deduritatea regimului comunist din Romania, in cornparatie eu eelelalte regimuri eomuniste.Aceasta ml se pare mai mult 0 scuza superficiala, decit 0 motivatie reala. Nu ered cii in1977, exista 0 diferenla semniflcativa intre Fraga ~i Bucuresti in privinta apetitului pentrurepresiune. Regimul Husak a reactionat mai prompt decat regimul Ceausescu: dupa. numai

. doua saptamfuti de la publicarea Chartei, Havel era arestat, iar ceilalti semnatari hii.Iluiti ininterogatorii dure. Teate aeestea nu au avut, 'ind, nici un efeet asupra activitatii Chartei, intimp ce 'in Romania, totul a sueambat a data eu anihilarea initiatorului miscaril. Eu erect caraspunsul se afla tn diferenta dintre eele doua. societ4ti, care s-a refleetat In componenta ~i

structura eelor doua mi~cari, in primul rsnd mimaglnea publica a personalitatilor implicate~i in gradul de coeziune al aeestora. Ala.tun de Goma nu s-au aflat deeth doi intelectualirelativ cunoscuti: Ion Negoitescu ~i Ion Vianu. in rest, nu erau decat oameni obisnuiti.intelectuali sau nu, dar nu persoane publice. Nu vreau sa se inteleaga prin aceasta elivalaarea morale a gestului lor de solidaritate ar fi mai micd. Dar una din calltatile pe caretrebuie sa Ie tndepiineasca un dizident este aeeea de a fi cunoseut ata.t in tara. dar mai ales'in Occident penrru a putea atrage atentia, prin scris, asupra activitatii sale civlce". In plus,gradul de coeziune al celor ce se solidarizasera cu Paul Goma era aproape nul. Cei cesemnasera erau oameni care nu se cunoscuser3 anterior ~i care venisera mdnati de propriilenecazuri sau lorerese, cum ar fi obtinerea unui pasapcrt pentru plecarea definitiva din lara.Nici mdcar Negoitescu sau Vianu nu-sl manifestasera interesul pentru 0 miscare adrepturilor omului. Singurulliant era tnsu$i Goma, ~i nu intAmpiittor reporterii occidentaliau botezat cu numele sau miscarea dizidentii din Romania,

Printre semnatarii Chartei, in schimb, erau foarte multe figuri publice, apartinandfie lumii Intelectuale, fie fostei elite comuniste reformatoare. Nici intre perscnalitatilechartiste nu a existat nici 0 coeziune anterioara, Intelighentla ceba, ca de altfel toate elitele,era imp8rtita in cereuri izclate, neinclinate spre cclaborare, stapanite de inevitabileleanlmozlrati personate. Cazul ..Oamenilor de plastic" a fost pentru toti un semnal de alarma.care i-a facut Sa inteleaga d libertatea este indivizibila, di nu exista nici 0 diferentd intrelibertatea de a csnra rock $i libertatea de a scrie, de a face filozofie sau de a exprimainteresele sociale ale oamenilor". Coeziunea tuturor s-a facut in jurul refuzului rninciunii,optendu-se pentru viata in adevlir. Cei care s-au alaturar mi~ciirii s-au alaturat in numeleacestei idei $i nu in numele unor revendicari personate. Peate ca de aid s-a nascut ~i spiritulde toleranta reciproca al membrilor Chartei, care au treellt peste conflicte1e personalepentru a se dedica unui interes general",

~i Paul Goma a mizar pe solidaritatea inrelectualilor, sau macar.a scriitorilor. De ce,cu doua exceptii, niei a perscnalitate nu s-a aldnrrat lui Goma? Pentru a Intelege acest lucru,

56

I,

f.

I

",

a1irPSos01

C,o"I

g.01oiMceV(

00

po'piCOJ

COl

Ceu el

cred ca trebuie sa ne intoarcem la alti experienfi paraleli a Romgnlel sl Cehoslovaciek anul1968 ~i consecintele lui asupra celcr douA lntelighenti], ,,Nonnalizarea" regimului Husak. afost un pact social prin care puterea a asigurat maselor largi 0 relativd buniistare in schimbulticerii lor. Persecutiile i-au atins dear pc pmtagonistii principali ai Primaverii. Cei dinconducerea partidului, care se declarasera deschis pentru reforme, au fest Indepartati dinfunctii, unii dintre ei Inchlsi, iar majoritatea intelectualilor care se implicasera intr-un anumefel au fost interzisi, dati afara din servicii ~i nevoiti sa lucreze ca soferl, fochisti sau spalatoride vitrine. $i unii ~i altii, fosti comunisti ~i anticomunisti, S-8U vazut repudiati de regim ~i

siliti sa devlnd marginali in societate. Aceesn experienta comuna a favorizat fuziunea lor in1977. in ciuda diferentelor de oplnll din timpul Primdverii pragheze".

Dlmpotriva. regimul Ceausescu, dupa 1968, a realizat performanta de a-~i apropiap§.na ~i pe fostii detinuti politici, Printre acestia a fost chiar ,i Paul Goma, care alatun dealti intelectuali a intrat atunci in partido Ceausescu a mizat pe nationalismul primitiv alromanilor, reusind s.A·~i atragi mares majoritate a ,,mAnuitorilor de condeie'?'. Pentru zelulell care au inceput sa laude regimul au fost risplititi co mici privilegii: renll de la UniuneaScriitorilor, vacante in casele de creatle ,i, eel mai important, publicarea cArtUor, deciimplicit intrarea in istoria culturii romine. Peate ca dusul reee al tezelor din iulie i-a trezitpe multi la realitate, dar era prea tArziu pentru a mai cia inapoi dupa ce gus18~d din.nectarul nemuririi".•,Prestigiul ~i succesul t-eu corupt pc intelectualii romani?". In anii'70 nu mai exisra perspectiva inchisorii ca 0 scuu pentru laudele aduse regimului. Cei careau Bcut-o au facut-o de bona voie, pentru c1 aceasta era singura sursa a prestigiului lor.Lucrul este evident pentru scriitorii de curte, ale caror opere nu aveau decAt valoare de ..uzintern". Dar niei pentru ceilalti nu exista0 alternativa, a1&18 limp cAtnu aveau curajul de apublica in stralnarate ~i atA18 timp cAt fenomenui samizdat era inexistent in Romania.Singurele locuri in care i~i puteau publica cirtile erau editurile de stat. Aceasta obsesie "aoperelor", de a ajunge .mare" cu orice pre], i-a impiedicat pc multi sa se alature lui Goma.$i chiar dad ar fi vrut sa·~i asume riscurile de a protesta in numele drepturllor omului,orgoliul i-ar fi Impiedicat si stea alituri de un scriitor marginal, ciruia nu ii aparuse nici 0

carte in tari:!6. Multi stiau ci el nu este un scriitor Bri oped, stiau ca publicase deja inOccident, Bra acceptul regimului, dar acesta era, desigur. un motiv de invidie din partea"confratiloc" ~i nu unul care sa-i aduca prestigiu.

In Romania existau, rorusi. ,i intelectuali care se ridicau deasupra acestei lumiguvernate de egoism ,i vanitate, neinteresati de gloria efemera pe care 0 puteau obtine prinobedientd fata de regim. Aceia triiau, insa, iluzia rezistentei prin cultura, fiind inci prizo­nierii visului generatiei interbelice de a crea, dupa Romania Mare, ~i a Cutrura RomanaMare. Obsedati ci la Judecata de Apoi nu Yom putea prezenta .,documentele culturale ne­cesare spre a ne justlflca existenta", nu s-au Intrebat, insa, niciodata daca nu cumva "ni sevor cere sl documente istorice..~1.

Fusese uitat exernplul celor care au construit Romania mcdema ~i care, inainte de a tioameni politici, au fost tsroricl, poep, prozatori sau fllozofi, Cehii, se pare,nu au pierdut traditiapolitica a unor inteleetuali ca PaIacky ~i Masaryk. in 1977, comozi, inrelectualii romanl i~i

spuneau ci nu existd nlci 0 speranta, ca orice Incercare nu Inseamna decat .,sinuciderea" celuicare tncearca, pentru ci regimuJ este ctem. Evolulia ulterioara a lucrurilor i-a contrazis.Putereacomunistii din Cehoslovacia a fost nevoitii sa cedeze presiunii ..de jos". In schirnb, regimulCeau~scu a evo)uat aproape nestingherit pAull in 1989. Consecinta pennu noi a fost"emanarea" noll puteri post-decembriste din .,scrisoorea eelor ~ase" ~i nu din protestele

57

putinilcr intelectuali care au indrhnit, ill ceasul al doisprezecelea, s8.-~i faea, auzite glasurile.Societatea civila din Romania nu a putut oferi nici 0 altemativa pentru putere,

Astazl, intelecnialilor romani nu le-a mai ramas decat sa se plang/i ca nu au un Havel~i sa regrete ea nu au avut 0 Charta '77. Singurul raspuns care poate fi dat este eel allui PaulGoma: ,,Dar au avut-o. A fast acclo, la Indemdna lor?", 1977 a fast momentul ratat alintelighentiei romane,

NOTE

iltIa

a(

La 1 august 1975 s-a incheiat la Helsinki Conferintapemtu securuare ~i cooperate in Europa. prin5eJTU13reade dire cele 35 de state particlpame a unui Acordfinal. Uniunea Sovietica a OOlinUI recunoasrerea gra­nilelor postebllce ~i a dreptului de a-st alege ~i

dezvclta libersistemulpolitic,social,economic$icul­tural. Inschimb, toate tArile Tratarului de la V~vias-auangajal.a1Aturi de celelalteSlate. sA respecte drep­turile ~i libertilJile fundamentale ale omuhii, in eon­fonnitale cu Carta NaJiunilor Unile ~i cu Declaraliauniversala a dreplurilor.omului. Veri Actul final alConferinlei pentru securnae ~i cooperare inEuropa inGheorghe Gheorghe. Trarate/e intema,iona/e ale ROomlniei 1965·1975, Bdltura $tiinlific1l $i Enciclo­pedica.Bucuresti, 1986.pp. 438-455.

2 Havel denumesre aceastl fazit in care se afla siSiemulcomunist •.post-totalitarli.", subliniind prin prefix nufapml di este un slsrem care a tnceur sA mat fielolalitar. ci faprul ca este un all lip de stsrem toralirar.vezt VaclavHaveler a1.• 1M Powerofthe Powerle.~.~.

M.E. SharpeInc.• New York-, London. 1990.p. 27.3 Vladimir Tismlineanu. Reinvenring Politics. Eastem

Europe from Stalin to Havel. 'The Free Press.MacmiUan. New york. 1993. p. 139.

4 Ideea vielii in adevilrca fundament teorctic al epczi­net fat3 de regimurile comuniste se gilsc~te invactev Havel. op.cit.. pp. 27·41.

5 TismAneanu. op.cir.•p. 1156 Havel. op.cit.. p. 23.7 Havel. cp.cit.• pp. 65-66.8 ln Ceboslovacia, ca ~i in alte liri ale la~rului SQvielic.

aplruse 0 culluri muzicaUi. a!WCialA in generalIineretului. inspiralil de mi$cArile proteslalare aletinerei generatii din Occidentul anilor '60. Dupi Pri­milvara de la Praga, multedintregrupurilede jazz saurock au fOlit intenise oficial, dar ele au continual si1exisle c1andestin, cAnd speClacole private. Vezi L.P.Morris. £I.~tern Europe since 1945. Heinemann Edu­cational Books. London. 1984. p. 187. tn Ce­hoslovacia. aceslegrupurimuzicaleau foslo aM com·ponent! a culturii neoficiale. care atrligea un publicmmpUlin instruil. mai PUlin interesat de culluntinalta.Paniciparea \a concertele aceslor grupuri.em un modde sustmgerede la culluntoliciall. Princompar.tlie. inRominia acest gen de muzica a fosl acaparJ.t de"IruslulP:lune.<;cu". sub fuma Cenaclului Aadirn. fiindaSlfel in mod sublil imegrat! culrurii oficiale.

9 Vaclav Havel. InteTOgatoriu rn ckpllnate, Ed. Tine­r-.tma. Bucure~ti. 1991. p. 96.

58

10 Pentru modul in care s-a fonnat Charta 77 veziHavel. op.cit.. pp. 94-104.

II Cei care au aderat la eceasta mlscare s-au auto­definir ca ..0 esccjette neoficialil, deschtsa unor per­soane cu opinii, credlnte $i profesluni diferite. unitede dnrinta de a lupta, indlvjdualsau colectiv, pentrurespectarea dreplurilor omului" ~ care .,nu are nicistatut, nici organe permenenre. ~i nici nu acorcaceltreteafonnall de membru". Veti .~i textul Chaneiin revista 22, Nr. 44. 16 noiembrie 1990. pp. 8·9.

12 Personalnarea lui Jan Petocka a fosr crelonata deHavel tn intemgatanu in depiirtare. pp. 101-106.Pentru blbllcgraflile carcrva dintre semnatariiChartei vezi vactav Havel et al., The Power of thePonerless. pp. 222-228.

13 ibidem, p. 126.14 Sharon Wclchik, Czechmlovakia. in Joseph Held.

ed.• The Columbia Hi.~fOry of the Eastern Europe inthe Twentieh Century. Columbia University Press.1992. pp. 140-141.

15 Textul scrtsonl a fost reprodusin PaulGcma,Scrisaiintrede.re1lise. Singur tmpouiva lor, Biblioreca Revis­lei Familia.Multiprint. Oradea. 1995. pp. 56-57.

16 Paul Goma. Culoarea CUfCubeuJui 77. BibliorecaRevistel Familia, Oreoee. 1993, pp. 70-72.

17 Ion Negoitescu.ln cUDOftinJ;} de CHUZJI. Ed. Dada.Cluj. 1990. pp. 13-18.

18 Ion vianu, Amintiri in dialog, Ed. Litera. Bucuresti,1994. pp. 252-253.

19 M. Lovieescu. Sei.fmogrdme. Undescurtefl. Huma-nilas. Bucure~ti. 1993. p. 257

20 VaclavHavelel. al.. ThePowerofthe PowerJes.~.p.57.21 ibidem. p. 46.22 Vaclav Havel.inrerogatoriu in ckpiJrrare. p.103.23 In limpul Primilverii de la Praga. majoritatea co­

muni$tilor refonnatori au gfindit numai in limitele TO­

luluicondudltor al partidului. in timp ce necomuni!;liise exprimaserli deschi.~ penllll plurali~m democralic.

24 Vezi ~i Sielian Tiinase.$ocuri:oicrize. EdilurJ. Siaff.Bucure!;ti. 1993. pp. 172·174.

25 Ion Negoilescu. op.cir.• p. 32.26 Ion Negoilescupovesle$te cli in momentul in cllre i-acerul lui Geo Bogza sii semneze impreunii ~crisoarea

dire Goma. replica acestuia a fosl: ..Cine e aces[Goma?". Vezi I. Negoitcscu. op.cir.• p. 33.

27. Monica Lovinescu. £~r-Etice. Unde scurre IV.HUffilll1itas. Bucure~ti. 1994, p. 356.

28. Opiniile cxprimale de Paul Goma in 1!l9CI suntreproduse in revista12. Nr.44. 16 noiembrie IWO. p. 9.

go

SUMMARY

This essay tries to reexamine a much discussed subject among Romanianintellectuals after 1989:the absenceof any reaction from the Romaniancivil societyduringthe communist regime, comparing with what happened in Poland, former Czechoslovakiaand Hungary.

The author concentrates upon the year 1977, when it was the only noticeableattempt to organize in Romania an opposition movement against the regime of NicolaeCeausescu, stated by the writer Paul Goma.

Comparing this Romanian dissident movement with Charter '77 which was thegerm of the civil society in the communistCzechoslovakia,one can reveal the real causesof the Romanian failure to defy communism.

APROAPE SINGURI iN DESERTUL DE BETON,REFLECTII ASUPRA PROTESTULUI

, A A

MUNCITORESC IN ROMANIA 1977-1987

Dragos Petrescu

..21 octombrie 1977 - De vreo doua saptiimiini presa franceza se facestaruitor ecoul grevei celor 35.000 de mineri de pe Valea Jiului, dinprimeie zile ale lunii august, ~i Infruntiirii minerilor cu Ceausescu."(Monica Lovinescu) ,

CONCEPTELE de "stalinism national' (Vladimir Tismaneanu)', .comuntsm pri­mitiv" (Mihai Botez)' sao .xomunism de ciao" (SteHan TAnase) tncearca sil defi­neasca varianta rcmsneasca a modelului importat de la Raslirit. Incepand de la

mijlocul anilor '70, criza structural! 'din Romania comunista, agresiunea simultand aregimului asupra mediului rural. dar ~i urban. au impus treptat majoritatii populatieirevenirea la 0 mentalitate aproplata de eea a societatilor bazate pe 0 economic naturals.Tripla sfidare ell care regimul Ceausescu s-a ccnfruntat In anul 1977 - .miecarea Goma",cutremurul din 4 martie ~i greva minerilor din Valea Jiului - a subliniat intrarea Romdnieiin faza national-comunismului t1lrziu. In pofida sdlderii accentuate a nivelului de trai,fncepand de la mijlocul anilor '70, in Romania nu s-au declansar miscdri muncitoresti deprotest care, prin amploarea lor, sa limiteze efectele dezastruoase ale politicii regimuluiCeausescu, tn general, studiile consacrate comunismului romanesc nu au acordat sufi­cienti atentie componentei rurale a socierapt romanesti Si, mai ales, fenomenului deperpetuare a unei mentalitati traditionale in conditiile urbanizani rapide, masive Si necon­trolate din perioada regimului Ceausescu'. Pentru acea perioada, viata ceva mai decentadin Capitala era departe de realitatea Romaniei profunde'. Cealalra Romanle, Romaniaprovinclala. Romania zonelor industriale, a muncii fizice grele Sia cartierelor-donnitor dela periferie, Romania garilor Si autogarilor mizere Si cufundate in lntuneric, a trenurilor denaveta supraaglomerate Si duhnind a alcooluri proaste, a Alimentarelor goale, a cartelelorde alimente Si a cozilor intenninabiIe incepute in miez de noapte, pe scurt, adevarataRomdnie de la inceputul anilor 'SOIncepea la dliva kilometri de Bucuresti. 0 lara stranie,o societate eoborata pared din scenariile care imaginau regiuni supravietuind unui conflictnuclear. In ciuda lipsurilor Si a mizeriei, se pastrau simbolurile unui mod de viala propriusccletatilor industriale: electricitate, gaze naturale la bucatarie, Incalzire centrale, apacurents. apararura electrocasnica, radio, televizor, casetofon, videocasetofon, automobil.Bunuri care, zilnic, erau utilizabile pentru perioade scurte, datoritd Intreruperilor repetatein alimentarea cu energie electricd, Benzina rationalizata, in cote de 20 de litri pc luna.Apa rece era stocata permanent in bidoane, damigene, in cdzile de baie Si in cele maiciudate reclplente, din cauza aliment3.ri.i aleatorii cu apa curenta. Caloriferele, aproape reciin miezul iemii, erau dublate de aragazul care .ardea'' permanent. de radiatoare electricesau sobe de fonta deplasabile, functionand cu rumegus sau deseuri din lemn. vszute de pestrada, blocurile proletare de la periferie ilustrau ..starea natlunii" prln cosurile prelungi Si

60

IIIj

J

e(

ie(cIICC

il

""cdpnIid.coFRSriglglg'

IcpcIideC(

in

innegrite ale sobelor, strnMt4nd geamurile apartamentelor ~i prin padurea oe antene,pentru receptla programelor televiziunii bulgare, pe acoperis. Blocuri cenusii, igrasioase,firi balcoane, cu rufe atamand la uscat pe franghll intinse intre geamuri. 0 populatiehamesita. obsedata de lipsa cronlca de pe piala a bunurilor de larg consum. Citez dinjumalul scriitorului Liviu Antonesel, un fragment scris in 19896

: "Cineva mi-s spus - $i esursa siguri pentru ca e din localitate - ci 1a Bdila chilafii se vsna numai pc bazaBuletinului de identitate!Semnul bun ar fl ca, la Briila. se mai «deu» chi1o{i! La lesi. audispiIrut complet de cifiva ani buni. Ca $i sosetel« de bumbac. [... ] Dupaelimente, dupasapun. dupa pasta de din{i $i Jamele de ras, dupa becuri, dupa a sumedenie de medica­mente, dupa hArtia igienica - aceasta a reaplrut - iataa venit $i rAndul chtlotiior",

Mutetiile produse in societatea romaneasca, care au devenit evidente la sfar~itul

anilor '70 ~i inceputul anilor 'SO, au fost determinate de politica de industrializare masivadeclansata de regimul comunist in primii ani de dupa preluarea puterii. Aceasta politicii deindustrializare, inceputi in anii 1949~1950, a produs modificariesentialein ceca ce privesreexpansiunea urbani. In eifre absolute, populatla urbana a crescut de 1a 3.486.995 in 1948(22 %),la 5.667.559 in 1965 (29,8 %). In 1985, populatia urbana 50 ridiea 1a 11.540.494,ceea ce Insemna 50,6 % din total. Cresrereapopulatiei urbane a impus, in perioada 1995­1970. construirea a numeroase blocuri de Ioculnre,plasate in special pe terenurile virane dela periferia oraselor. in apropierea zonelor industriale'. rnsa.Ia mijlocul anilor '70. pe fon­dul recolectiviziirii culturale declansate de "tezele din iulie 1971". a inceput sa. se conturezeconceptialiderului comunist roman cu privire la demolarea ~i reccnsrrucpa radicalila unorintinse zone urbane ~i rurale. Astfel, in 1974 a fost data publicitatii legea privind"sistematizarea teritoriului ~i localitililor urbane ~i rurale'". Centratd pe conceptul de"sistematizare", aceasta lege sintetiza, in fapt, conceptia secretarului general al partiduluicu privire la reorganizarea ,judicioasa" a intregului teritoriu al tirii. Debuta astfel pcrioadadistrugerii prograrnate a unui trecut ce amintea de cealalta Romanie, civilizatd ~i euro­peans. a perioadacare, in textele dizidente romanestl, a fast numitaperioada ••schizofrenieinatlonale". in orasele romanesti, memoria zidurilor, marturie a trecutei apartenente la spa­tiul european, trebuia sa dispara pentru a face lac "pagodelor staliniste" din beton annat,dovada palpabila a victoriei unui sistem demolator asupra unei societati atomizate, Dupa.cum reiese din studiile istoricului Dinu C. Giurescu, pans. in anul 1989, "eel pulin 29 deora$e au fost distrose $i recoonruue in proporJie de 85-90 %, $ianume: Suceava, Bato$ani,Pssceni, [a$i, Roman, Piatra-Neam/, Baeau, Vas/uf, HU$i, BDrlad, Tecud, Focpmi, Gala/i,RAmnicu-Sirat, Buzau, MinI, PJoie$ti, Pitqti. SJatina, Craiova, RAmnicu-V.ilcea, Giurgiu,Slobozia, Cllilrllfi, Medgidia, Tulcea, Constanla, MangaJia, Baia-Mare".1n plus, distruge­rile provocate decutremurul de la 4 martie 1977 au constituit pretextul pentru lansarea pro­gramului de reconstructie ~i sistematizare a Capitalei. MotivAndu-se demolarea cladlrilorgray avariate de cutremur, in cursul anulul 1977 a inceput 0 campanie mascara de distru­gere a unor cliidiri vechi din Bucuresti, Intre care multe bisericl".

Pe de alta pane. programul de sistematizare rurala prevedea reorganizarea spatiuluilocuit al satelor traditionale romanesu, urmarindu-se reducerea la minim a ariilor construitepentru a nu afecta terenurile arabile, pentru 0 folosire "optima" a pllmantului. considerat afi a importantll,,avulie nalionala". De altfel, regimul estima, in 1980, ca aproximativ 3000de sate se vor desfiinla in unna procesului de sistematizare rurala. Noile sate, imaginate decondudltorii panidului comuni~tilor romAni, unnau sa devina ni~te "complexe agro­industriale", menite sa ~tearga diferenlele dintre sat ~i or~. Un model de asemenea com·

61

plex agro-industriall-areprezentat comunsOtopeni, de liingli Bucuresti, Deli, in 1.970, 9S %dintre locuitoriicomunei locuiauin case not, in perioada 1987-1989 aceste locuinteau fastdemolate ~i inlocuiteCll blocuride palm etaje. Aceasta comuns s-a numarar printre primelecare au cazut victim! programului de .sfstematlzare rurata-".

Ca rezultat al acestui proces de .slstematlzare", orasele Romdniei socialiste incor­porau, Cll exceptia unei elite urbane restranse. 0 populatie semi-urbanizata, care, tara sa fipierdut legatura Cll regiunea rurau din care provenea, incerca sa combine avantajele unuisalariu .Ja stat" cu poslbllitaple de aprovizionare oferite de gospodarla taraneasca a parin­tiler. In plus. orasele erau tranzitate zilnic de 0 mare masa de cameni. putin variabila: na­vetistii. Lucrand in special in industrie, in munci necalificate sau care necesitau 0 calificaremedie (portari, tncarcatort-descarcarort, acari, lacatu~i), navetistul, un hibrid social prinexcelema. a reprezentat 0 formii generalizatii de adaptare a indivldului din mediul rurallacriza structurala a societatii romanestt de la mijlocul anilor '70. Acest fecomen s-a ac­centuat, dupa cum am aratat, pe fondul ofensivei statului asupra a ceea ce mai ramasese dinmica proprietate laraneasdi, prin programul de sistematizare rurala. In cnnditiile in caretinerii de la sate nu aveau nici un viitor in agricultura, mai ales in regiunile cclectivizate,exodul populatiei apte de munca spre zonele industriale ale oraselor din apropiere a repre­zentat singura solupe viabilii pentru un mare numar de locuitori ai satelor. Au existat inRomania anilor 'SO sate in care, in agriculturli, munceau numai femeile ~i batranii. Lipsade fOrlade munca din agricultura era permanent suplinita prin campaniile de munca fortataimpuse elevilor, studentilor ~i profesorilor (in special 10 perioada 15 septembrie - 15 oc­tombrie), soldatilor ~i, in anumite perioade, angejatilor din diverse institutii sau fabrici.

Pe de alta parte, in conditiile in care aprovizlonarea cu bunuri de prima necesitateera extrem de diflcila, 0 parte din populatla semi-urbanizata a oraselor, transplantata dela sat in blocurile de la periferia oraselor, mahalale ordonate pe verucala, a fost nevouasa inceapa 0 naveta in sens Invers, saptiimanal. de la oras la sat. Painea, obtinuta pecertela in majoritatea oraselor din fara, cu exceptia Bucurestiului, era economisita pentrua fi dusa rudelor de la fara la stir~it de slipta:mana, pentru a obtine in schimb putina came,bIinz3, oua, fructe sau lapte pentru copii. ~i cred ca nu este exagerata afirtnatia ca, inspecial in anii 'SO, Romania era a tad de navetisti, Chiar in Bucurestlui care beneficia depaine ~i benzina ..Ia tiber", deci necartelate, 0 populatle himesiti ..Bcea naveta'' IntreIoculnta ~i serviciu, totdeauna pregatitl sa se aseze la 0 eoadii pentru indiferent eel L. Credca sintagma ..eomunism primitiv" se poate aplica mai degraba pentru definirea ealitlltiivletii Intr-o astfel de socierate a ..socialismului real", decat pentru definirea trssaturuorregimului politic.

lntr-c societate care tindea sll-i reduca la animalitate pe membrii corpului social.fundamentala devenea problema suptavietuirii individuale. De aceea, nu ar fi lipsita deimpcrtanta analizarea a ceea ee era crucial, din punctul de vedere al indivldului, pentrusupravietuirea sa. Aplicand modelul propus, al unei populatii legate inca puternic de sat,dar lucrand in erase. cea mai mare parte in intreprinderi de stat, ar fi interesant poate deanalizat modul in care mitul pamAntului, cheie a supravietuirii trur-o societate rurataclasica. a fost inlocuit cu mitul saviciutui. eheie a supravietuirii intr-o societate mutanta,ce se pretindea a fi industrials. Cel putin in parte. se poate Intelege de ce frica de a nu pierdeserviciul a devenit baza pactului tacit. de eompromis si non-protest. dintre muncitorii-taranidin intreprinderi ~i Putere. Plecgnd de la mentalitatea traditionala romaneasca, dominatetimp de secole de problema esen(iala a supravietuirii biologice, se poate avansa ipoteza di

62

iIrII

,,

[,ccIe

aparenta docilitate Ii lipsa protestului public in medial muncitoresc reprezenta in realitaleeel mai bun mod de apiraIe aI unei clase tributare incl mentaIului Ilrlnese". Pe de altllparte,sond4nd mediul in care au izbucnit mi~cArile muncitorestl semnificative dinRominia lui Nicolae Ceausescu, se poate af1J1Tl8 ci aeeste revolte au apirut in pUlinelemedii autentic muncltoresn. Asnel, in Valea Jiului (m august 1977), ca ,i la Brasov (innoiembrie 1987), revoltele s-au produs in cadrul unor ramuri industrlale care, prin dez­voltarea intensiimpusa in anii "puterii populare", reclamaseri 0 sporire rapid! anumiruluide angajati, Atragerea unui numar mare de muncitori, din zone deplrtate ale IArU, acontribuit Ia crearea unei clase muncitoare •.autentice". Aceasla clasA muncitoare, rupti deguspodlriile plrinlCjti aflate la mare distanll. se afla In dependenll lotall fall de salariuldin industrie. tn cazul Brasovului, dezvoltarea industriallt i.p.tensi a impus, ca ~ in cazulViii Jiului, atragerea unui mare numAr de muncitori din alte zone ale flrii, ,i in special dinMoldova. Migririle masive de populetie din Moldova au stat, de aItfel, la baza nume­roaaelor "bancuri cu muldoveni" din acea perioadl. Astfel.fn 1987. protestul muncitoreses-a declansat la B...ov pe plalfonna industriall din zona de sud, la lntreprinderea deautocamioane "Steagul ROfU", intr-un mediu muncitoresc autentic. ~

Este greu de imaginat 0 incadrare mtelectuala a protestului muncitoresc in Ro­mllnia comuniati, de tipul eelei care a permis crearea KOR-ului polonez (in septembrie1976) Ii cristaIizarea Solidaritlllii poloneze, la Gdansk. In august 1980". Poate cl anul1977 ar fi pututconstitui momenml coordonlrii protestului muncitoresc cu eel intelectuai.Atunci insi., scrlsoarea mlnerilor care se solidarizau cu ,.mi~ Goma" a sosit preatirziu1

•• Pede alta parte, politia poUticA poloneza nu a actionat cu duritatea omniprezenteiSecuritlllii romane. Dupl cum spunea profesorul Alexandru Dum, daclln 1980. In loculpolitiei politicepoloneze arfi fost Securitatea romAni., Bronislaw Geremek nu.ar mai tiajuns la Gdansk. pentru a se alAtura muncitOrilor grevisti de la $antierele Navale Lenin. tnplus••ste posibil ca acel di~rel aI elilelor romanesti fall de gloate, prezent tn socletatearomllneascl de secol XIX' , care, dupl plrerea mea, s-a perpetuat pIInl aatlzi, sl fiimpiedicat solidarizarea intelectualilor romAni cu miscarea muncitoreasci. In 1979,initiativa infiintlrii Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii dinRomania (S.L.O.M.R.) s-abucurat de unputemic ecou internaJional, dar nu a avut practic nici un erect in tsri". tnlipsa unor mi~4ri muncitoresti de anvergurl, de tipul revoltelor poloneze din 1956, 1970Ii 1976, pe fondul cllrora sl se poatll initia un dialog Intre intelectualitatea ,,nealiniatll" Iiopozitia muncitcreasca, se poate explicit esecul S.L.O.M.R.. care. in 1979, precedase acel,.august polonez" ,i nasterea SolidaritaJii poloneze. In sffulit, merlta amintitl remarca luiMihai Botez cu privire la rolul inteleetualilor polonezi in structurarea Sulidaritlllii: .Jntr-ade­vir. intelectualJjpoJonezj nu s-au oferit, ca top intelectualii miJitanp de plnl Jeri, 51preiaconducereamj~j muncitorqti, ci s-aumlrginit si-$i asumeTOlul (mult mal natural) deconsiJjerr~7.

Inlipsa unor anchete sociologice care s4 trateze ,,fenomenul navetei" in anii '70­'80 sau modul in care Intelectualul era perceput lanivelul "clasei muncitoare" dinRomA­nia, tn acec~i perioada, limitele acestei lucriri sunt evidente. Cred insi cl aceastaabordarc poate explica, tn parte mAcar, de ce, pana la rcvoluJia-lovituri-de-stat dindecembrie 1989, in Romania nu a fost posibil4 coordonarea protestului muncitorese cueel intelectual. Dupl 1989, mineriadele declan~te cu profesionalism de dtre regimulIliescu au reprezentat, indiscutabil, consecinleJe perpetuSrii acestei imposibilititi decomunicare.

63

NOTEMonica Lovlnescu, Seismograme, Unde .'>Curte 11,Hemenuas, Bucure,ti. 1993,p.247.

2 VladimirT1SJJllneanu. Fantoma lui Gh~rghju-Dej.Bdlrora Unlvers, Bucuresti, 1995.pp.77.79.

3 MihaiBotez, IntekcWalii dinEuropa de Est. EdituraFundapei Culturale RomAnc. Bucuresti, 1993.p.l7.

4 Chiar ,i in condiliile acessel urbanizliri accelerate,RomAnia avea, la sfArlilul enllor '70. eel mai scazutgradde urbanizare dlntre Jlrile Europei Centrale ,ide Est. In RomAnia popUI;ap3 urbani se ridiea la48,6 % din totalul popuJariei. fatA de 58,5 % inPolonia (1980), 54 % in Ungaria(1980), 76,2 % inRD.G. (1980), 66,1 % in Cehoslovacia (1974) $i62,1 % in Bulgaria(1980). Penrru comparatie.men­tionlm d. in 1981. gradul de urbanizare in MareaBril8l1ie (numai pentru Anglia $i Tara Galilor) erade 76.2 %. Veri L.P.Morris, Ea.~tem Europe since194'. Heinemann Educational Books. LondonExeter, 1984. p.116.

5 Accastl RomAnie profundA a anilor 'SO era repre­ztntatl mal ales de provincie (mai pupn de I~i.

Timif08t3 sau Cluj, ci mai degrabi deTlIrgovi,te,PloiCfti, Siobozia. Pitc$ti, Alexandria. Giurgiuet,.).

6 Llviu Antonesei,lurnaldineniidumei: J987-1989,EdituraPOLlROM, lasi, 1995, pp. 69-70,

7 Ven Dinu C. Giure5'\!, Disrmgerell treculului Ro-mlnie;, Ediwra Muscion, Bu,ure$ti, 1994. p.13.

8 Idem, p.42.9 Idem, pp. 5()"53.

I0 Idem, p.2711 DupA p!ruea mea. cozile intenninabilc pot fi con­

siderate 0 fonnA cxplid14 a pasivit3tii 5OC:ic14pi. Dcaltfcl. regimul s-a mulflJmit sli mute cozile din fal3­magazlnclor la intrirllc de servkiu din spate, unde.de obicei, ,,sc bAga" $i, apoi. ,.sc dMca" dlte c:eva.Prin disparipa canlor de la slnldA, regimul putesconsidera cA ac:estea, fiind mai pupn vizibile, nucxislau. Dcspre posibilitale8controllrii de dtrc pu­tere a potentia!ului conflicllIal al colilor, vcli PavelOmpcanu. ROMANIA: Coada penlJ1l hr.ml. Unmod de viatl, Editura Utera, Bucure$ti. 1994,Cap...Dinnou despre ..Legea fundamcntalA a socialismu­lui»", pp. 148-166.

12 Vezi swdiul lui Anhur W. Helweg. [nremptiOlla­lization and Peasant Society, prczcntat in 'adnJlunui seminar la (KuhstCB de Sociologicdin Bu,u·rqti (0 copie a ac:eswi studiuse ailliin posesiamea).Pe de alt1l. parte. sublinicz ineficacitatea accsteiatitudini "mioritice", 18 nive1ul imrcgii populatii.Cilez din Dan Petrescu: ..Nu-ri place :JCCst gen de ulisa lucmrileslcurgl, In ickeB cilnu iC$irea dinlUI­sivitarc. ci tocmai acccntuarea ei araduce0 soIupccop7larului nostro nafional? Ince mll privqte, m-ammul/llmit sa obscrvcl strategia cu pridm, e una cudublu tili$: ell ductJ In eel rnai bunQJZ III dcprofesio­naJizolre. Ineelmai nJu la habitudini cxcrrm de grcude schimbat. mm ales cl eJc vin de 1;J un fondancrstrJI de lehamile. Bat ~i cum. penrm a ,reiJpa deaee.'it rcgim. ar trcbui sa dispilrcm cu lotH". Vezi

64

Dan Petrescu. Liviu Cangeopol, Ce-er mw fi de."pus. Convorbiri libere Intr-o rri ocuparl, EdituraMinerva. Bucuresti, 1990. p.42.

13 Istoriaopozi~iei mcncttoresu poloneze ese marcarade un lung #r de greve ,i revolte. La 28 iunic 1956,a avuncc rcvoltamunctrcreesca dela Uzincle Stalindin Poznan. cAnd au fost impu$Cati 53 de rnunchori,tn decembrie 1970 la Gdansk.Gdynia ,i Szczecin. inunna grevetor $i demonstratiilor moechoresn.fOl'fCIc de rcprcsiune au tras din nou in munchori,uciglnd II persoanc. La 25 Iunie 1976, au avuttocgrevelede la uzincle metalurgice din Radom $i dinursus (IAngl V~via). unnate de0 reprimare sAn­geroasI. In unna intervcnpei autori14tilor, ncmercstmunc:itori care panicipascrlla grevete din 1976 aufOlit inchl$isau au rlmas ifOnteri. La inipativa unorin1eleewali polonczj (printrc care Kuron. Michnik).sprijiniti de exilul palonez, ia fiinlA In acela,i an.1976. Comitetul penltU aplrarca muncltcrllcr(KOR). cu scopul de a ajutora familiile muncitorilortncbi$i. Grevele din vara anului 1980. izbucnite la~ticrcle navale de pc coasta Mlrii Balticc, au cul­minatcu Acorduldela Gdansk, semnat la 31 august1980 bure grcvi$ti $i reprezentamli guvemului.Pcntru prima dati fntr-o tarA ccmuntsu. autoritAtileerau nevoite 51 accepre in mod oficial infiintareasindieatelor liberc. La 17 septcmbrie 1980 a fosrftu!:gislrat slndleetul muncitoresc independent Soli­dsmosc(Solidaritatea). Vezi Jakub Karpinski, Isrc­ria comunismului polonez $i mondial, Ed. dc Vest.TImI$08f8, 1993 ,i Arhiva, SupJimmt de [stone a/zialUlui CotidianuJ. Nr.8(40), vineri. 25 august 1995$i Nr.9 (41), vineri. 29 septembrie 1995. Bibliogra­fia strAinl este imprcsionanlA. Am consultat lucrl­rile: Joseph Held, cd .• The Columbia History ofEasrem Europe in tht: Twcntieh CMrury, Cap. 6.Poland: 1918-1990. p. 229; Iakub Karpinski, Count­down, The Polish Upheavals of 1956. J968. /970.1976, 1980.... Karz Cohl Publishers. Inc.. NewYork,1982: Neal Aschcnon. The Polish August.Thc Self Limiting Revolution. Penguin Books.1981: Erazm Ciolck, PoIska. Augu,(t 19HO-AugIJstJ989, Editions Spotkania. War5Zawa. 1990; GaleStokes. From StaJinism to Pluralism. A Documcn­mry History of Eastern Europe since 1945. Cap.'Poland in the Late 1970s·. p.193.

14 MonicaLovinescu, op.cit.. pp. 247·250. Vezi $1 Ste­lian T1I.nase, $ocllri ~i crize. Ed. Staff. BucuI'C$ti.1993. pp. 172-173.

15 Sorin Antohi vcde in lipsa IegAturilor dinlre elite ~i

ma.sc 0 ,,carcnJ! endemic!" a socie14lii romt1ne$ti.Vezi Sorin Antobi, Civitas Imaginali.~. Editur,! Li­tera, BucuI'C~li. 1994.pp. 255-259. Avand in vedereevoluriile din Romania post-decembristJi. cred cIaceastA caracleristic;\ sc mentinc. mai ales indiscursul elitelor intelcclualenecomuniste.

16. VezI Monica Lovinescu. Posteritatea contempol".mit.Unde .«'One JJJ. Humanita.~. BUCIIlqti. 1994. pp.84-KK.

17. Mihai Botez,op.cit.•p. 123.

be!Rapai'naret

agrcaragrrnapreleewh

.aftt

bar

REFLECTIONS ON THE WORKERS' PUBLIC PROTESTIN ROMANIA 1977·1987

The challenge to aproach the general features of the public protest in Romaniabeginning with the middle 19705 calls for the identification of the defining aspects of theRomanian model of 'multilaterally developed socialism'. As a matter of fact, the long andpaintful transition to a real democracy in Romania of the 19905 has its origins in the very'national specific' characteristics of the Romanian communism. namely in the refusal ofrefonnation.

Under the conditions of structualcrisis in Romania of the 19805, the simultaneousagresslon of the regime over both rural and urban environment forced the population tocome back to a mentality specific to societies based on natural economy. This continuousagression over the traditional habitat caused by the so-calles 'plan of urban and rural syste­matization' played a main part in the creation of an amorphous mass whose exclusivepreocupaticn was its biological survival. Furthermore, the profile of the Romanian intel­lectual life generated a specific characteristic of the intellectual dissidence in Romaniawhich resulted in the impossibility of an intellectual association of the workers' protest,after the Polish model.

This paper intends to examin the main reasons which in Romania of Nicolae Ceausescuhampered the outbreak of a wide-spreading workers' revolt of the PolishSoJidamosc kind.

-

Note de lectura

John Meyendorff. SFANTUL GRIGORIE PALAMAS ~IMISTICA ORTODOXA.Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1995, 165 p.

AN 1959 aparea la editura Seuil din Paris Introduction a l'etude de Gregoire Pala-

I mas. Editura Enciclopedica ne ofera un studiu mai profund at aceluiasi autor in ceeace priveste splritualitatea palamlta. Lucrarea este Inchinatd fenomenului isihast, flindcentreta pe eea maide seams flgura a acestuia: Sfantul Grigorie Palamas. Pomind de

la mostenirea splrituala a monahismului oriental. Grigorie Palamas a evidentiat un elementdoctrinal ~i spiritual permanent al ortodoxiei Intr-o vreme cind spiritul Renasterii se f3ceasimtit pana in Bizant. iar Occidentul crestin era zguduit de transfonn3ri radicale. Acesta eratriumful vietil supranaturale, Instaurata de Hnstos Intr-o cerate ~i epoca noi carc i~i

dobandisera autonomia gjlndiril ~i a creatiei (p.6). Tocmai succesul de care s-a bucuratdoctrina sa a marcat eliberarea ~i d.sp§.ndirea elementului pennanent ~i universal al uneitraditii de spiritualitate monahidt

Isihasmul este 0 miscare monastic a ale carei inceputuri ajung in timp pana laPSrinlii Pustiei. El nu este reprezentantul exclusiv al misticii ortodoxe, care cunoaste ~i aziforme diferite de exprimare.

Sfdntul Grtgorie Palamas a reusit sa integreze intr-o stnteza doctrinara traditia desecole a monahismului contemplativ din Rbaritul crestin.

Meritul acestei c3.rJi consta in faptul ci face 0 investigatie pertinenta a fenomenuluiisihast, pomind de la primele sale mikturii. De aceea in prima parte autorul analizeazatraditia spirituald a monahismului raslritean. Sunt expuse Inceputurile monahismului careau fest legate de Iudaism ~i de traditia profetica,

.Dumnezeu it aduce aiei pe poporul Sliu ~i pe Fiul Sau ~i, mai taniu, pe pustnici ~i

pe sihasti, [...], pentru a Ie ajunge pinaln inima ~i acolo, in locul in care este cel mai greude trait, sa se faca cunoscuta victoria ~i drepturile Sale." (p.lO).

Parerea lui John Meyendorff este ca monahismul continua astfel in Bisericii functiaprofetlca pe care Vechiul Testament i-o recunoscuse.deja. Dar in Rasant Biserica a avutgrija sa condamne deviatiile monahismului pe plan institutional ~i doctrinar, Institutional i-atrecut pe monahi sub jurisdictia episcopului locului, iar doctrinar a interzis tendintele deintemeiere a unor ordine religioase aflate fn afara puterii episcopale ~i a condamnat indivi­dualismul ~i spiritualismul religios. Din mijlocul acestor framantari s-a ivit doctrineisihasta centrata in jurul Rugaciunii Curate.

De la primul intelectual plecat in pustie, Evagrie Ponticul. traditia monahismuluiortodox a adoptat notiunea lui de rugaciune continua si .Jntelectuala" transformand-o in..Rugaciunea lui Iisus".

Macarie Egipteanul a integrat eceasu rugaciune continua 10 cadrul unei antropclo­gii biblice: omul ca 0 tii0la tntreaga intra in contact direct cu Dumnezeu. EI a contrabalan­sat astfel predominanta exclusiva a intelectualismului evagrian. Rugaciunea lui lisus segiise~te in centrul intregii spiritualitili bizantine.

68

I(

i(

tI

Mai departe este expusa contributia altor doi marl mistici crestini la teologia in­dumnezeirii: Grigorie de Nyssa sl Maxim MArturisitoruI. Primul, exprimdndu-se in limba­jut neoplatonic al vremii sale, stabileste distinctia iotre esenta divlna ~i "energiile" Salepostuldnd prezenta lui Dumnezeu printre crestini. prezenta care nu poate fi altceva decgt 0

actiune (energeia) Iiberaa lui Dumnezeu care ramane inaccesibil in Bsenta Sa. Teologia luiMaxim MWturisitorul bazata pe faptul ca viziunea lui Dumnezeu in negura constituie 0

indumnezeire (theosis) a fast aprobata de Sinodul ecumenic de la Constantinopol din 681.Astfel, pe dod Grigorie de Nyssa completa regulile exterioare ale disciplinei stabilite deVasile eel Mare pentru monahii din Asia Mica, Maxim Miirturisitorul imbogiilea Cll nolsensuri Rugjciunea continua deja traditionald rn Rasarit in secolul VII.

eel care a vorbit desehis despre experienta sa personaHi ~i launtric4 a fost SimionNoul Teolog. A exprimat In imagini trdite esenpalul experientei crestlne: eomuniearea cuIneomunicabilul si cunoasterea Ineognoscibilului devenite posibile prin intrupareaCuvantului.

Palamas va exprima mai tArziu aeeasta ted pein distingerea in Dumnezeu a esentei~i a "energiilor".

Prima parte se incheie eu 0 analiza a isihasmului bizantin In secolele XIII ~i XIV,perioada in care este relevant rolullui Grigorie Sinaitul, eel care a pregatit triumful pala­mismului prin intluenta sa spirituala in Imperiul Bizantin ~i in Janie sud-slave. Acestaprezlnta spiritualitatea rugliciunii curate printr-o cuncastere adanca a psihologiei monahilorexploatand experienta acumulatii de generatiile anterioare.

In partea a doua a eaqii este abordata viata, personalitatea. activitatea ~i opera Sffln­tului Grigorie Palamas, teolog al isihasmului. In polemica sa cu Varlaam fonnuleaza 0

sintezli reclogica a spiritualitlitii mooahismului rasanteao. unde era precizat locul [sihasmu­lui io raport eu dogmele ei centrale referitoare la pacat. [ntrupare. jnviere ~i harul SfintelorTaine eliminand elementele heterogene. Viza indeosebi spiritualismul neoplatonic careatragea atunei pe umanistii Bizantului. Disputa palamita are loe in cadrul aeestei crize agAndirii religioase bizantine. Palamas opune ratlonalismului lui Varlaam .conoasterea su­pranaturala", tema esentiala a spiritualitiitii Noului Testament. Crestinii pot fructifiea darulprimit prin intennediul Duhului Stant la Botez, pot sa-I Intdlneasca pe Dumnezeu insu~i.

Acesta este scopul urmarit de monahi, noli profeti in cadrul Legii Noi.Palamas stabileste ca Dumnezeu este prezent in intregime in esenta ~i in energiile

sale. Aici este punctul culminant al teologiei palamite. Originalitatea doctrinei sale a fostteza di Dumnezeu este esenta inabordabila ~i Dumnezeul eel Viu care a vrut sa se relevezedeplin omului prin Fiul Sau ~i sa-l acorde omului propria sa exlstenta necreata.

Tocmai coerenta conceptiei unitare asupra omului, fundamentatil pe Biblie. nu apennis secularizarea care a fost vazuta in timpurile moderne.

Gandirea lui Palamas reabilita materia pe care tendintele spiritualiste ale elenismuluiau avut mereu tnclinatia sa 0 dispretuiascf. Ca urmare a antropologiei ~i misticii sale hristo­centrice, Palamas devine promotorul unei conceptii despre Istorie care it opune elenismuluipagan ~i devine astfel un renovator biblic. Crestinii nu cauta sa se elibereze de Istorie, pentruca ei nu cauta sa desfacd sufletul de trup, ei ei cunose scopul ~i sensul Istoriei.

In ultima parte a lucrarii este analizatd evolutia isihasmului dupa Grigorie Palamasin rasaritul crestin din secolul XV pana in zilele noastre. Victoria palamismului dusa maideparte in mod stralucit de Grigorie Sinaitul a avut 0 mare influenta asupra teologiei Bizan­tine. ellberand-o de .jepetitia conservatoare" si angajdnd-o definitiv pe calea unui realismbiblic ~i tainic, traditional In Rdsarit, dar amenintat de valul umanismului.

69

Isihasmul a dcvenit 0 ~oala mai mult sao mai putin mspandita in spatiul ortodox.La noi ecoul isihasmului l-a reprezentat .jenasterea filocalica". .

in Concluzie rezida faptul ca traditia isihasta eli solutia echilibrata a problemei pccare duhovnicii st-o pun foarte des: armenia dintre cucernicia individuala ~i pietatealiturglca. Caracterul propriu nconstituie cercetarea cunoasterii objective. 0 cunoasrere a luiDumnezeu prin om, ca tiint! Intreaga. Astfel teologia nu se separl de spiritualitate, comu­nitatea Cll Dumnezeu Inglobend compusul uman in intregime.

..Victoria lui Palamas a insemnat victoria umanismului crestin asupra umanismuluipagan al Renasteril" (p.141).

Spiritualitatea isihast! are 0 actualitate remarcabila datorita fidelitdtii sale fata deconceptia biblica despre Dumnezeu ~i om, avAnd in centro pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu[ntrupat.

Studiul beneficiazd tn final de un succint tabel cronologic ~l 0 bibliografie selec­tiva. care ll~ureaza ~i Indruma cititorul. Se remarca rigurozitatea analizei autorului in raportell un fenomen diferit de spatiul spiritualitatii occidentale.

AliM Minghira~

I

C

C

i. (

Terry Eagleton, IDEOLOGY. AN INTRODUCTION.London-New York. Verso. 1991

T ERRY Eagleton este un critic literar britanic de orientare marxista, Titlurile altorvolume publicate sunt: Criticism and Ideology, Walter Benjamin, The Function ofCriticism, Literary Theory: An Introduction, The Ideology of the Aestetic ~i un

roman, Saints and Scholars.Am ales- cateva fragmente care sa prezinte esentialulconceptieipersonalea autoru­

lui. Eagleton incepe prin a da csreve deflnitii ale conceptului de ideologic:1.• .Procesul material general al productiei de idei, credlnte ~i judecati de valoare in

cadrul vietii societe... Ideologic. sao cultura, denora tntregul complex de practici semni­ficante ~i procese simbolice desfi~urate tntr-o societate anume... Acest sens al tennenului«ideologic» este mai larg decAt eel de «cultura» care se rezuma Ia opere artistice ~i inte­lectuale de valoare recunoscuta, darmai ingust decAt definitia antropologicd a culturii, careinclude toate practicile ~i institUJiileproprii unui mod. de viat./i anume... «Culture» include~i infrastructura materials, «ideologia» doar semnele, intelesurile ~i valorile".

2. ldei ~i credinte "care simbolizeaza condipa ~i experienta de viala a unui grupsocial sau a unei clase", nu ne(l:~arat in termeni de luptclde clasa.

3. Ideologia poate fi in{eleas./i ~i ca mod. de promovare ~i legitimare a intereselorunui grup social. ,,Interesele in discutie trebuie sa fie relevante din punctul de vedere alsustinerii sau contestarii unei intregi forme de via~a politica.Ideologia, in aceasd acceptlu­ne, poate fi considerata ca un cgmp discursiv in care forte sociale independente se con­frunta in probleme centrale reproducerii socletatil ca intreg. "Ideolcgia ar fi un "tip dediscurs orientat catreactiune", .mai degraba persuasiv sau retoric. preocupat mai putin desltuatia «asa cum este- ~i mai mult de indeplinirea unor scopuri politice".

4. " ...promovarea ~i legitlmarea unor interese sectoriale, anume cele legate deactiunile unei puteri sociale dominante ... astfel de ideologii dominante servesc Ia unifi­carea unei formatiunl sociale in moduri convenabile pentru conducatorii ei; mai mult decdtde a impune de sus in jos idei, este vorba de aslgurerea complicitdtii claselor subordonare".

5...... idei ~i credinte care legitimeeza interesele unui grup dominant sau ale uneiclase, mai ales prin distorsiune ~i disimulare".

6. Ultima acceptiune "se referf la credinte false sau tnselatoare. sursa lor fiind nuinteresele unei clase dominante, ci structura materials a societiitii ca un Intreg... atribuireacene 0 clasa fiind evitata'' (pag. 28-30).

Ideologiile unifici, sunt orientate eitre ectiune, ra{ionaJizeaza, Jegitimeazi,universalizeaza ~i naturaJizeaza.

Functia de unificare este deja prezentata.Orientarea catre ectiunc: Dupa M. Seliger, ideologiiJe sunr mixturi tipice de afir­

matii descriptive ~i analitice cu prescriptii morale ~i tehnice. La nivelul operational gaslm

71

,,reguli pentru indeplinirea angajamentelor prescrise de ideologie". V.N. Voloshinov dis­tinge Intre "behavioural ideology" ~i .slsreme fonnale de idei". .Beheviourel ideologypri­veste intregul agregat de experiente de via~a ~i manlfestarile legate de ele; adica discursu­rile, rostite sau nu, prin care se confera un tnjeles fiecarui act ~i fiecarei stari «constlentes".Cele doua niveluri, eel operetional ~i eel formal, se influenteaza reciproc (pag. 48 - 49).

RaJionalizarea: .Ja origine a fast un concept din psihanaliza, ... 0 procedura princare, pentru a justifica atitudini, Idei. sentimente etc .• ale carer motive adevarare nu lecunoaste. subiectul tncearca sa prezinte 0 expllcatie care este atat logica, cat sl acceptabiladin punct de vedere etic" (pag. 51).

Legitimare: "proces prin care 0 putere conducaroare ajunge sa-~i asigure din parteasupusilor eel putin 0 supunere tacitd" sau ..legitimarea poate sa insemne pur ~i simplu a-tiafirma interesele ca general acceptabile". ,,0 dominatie este legitimata dad eei supusi i~i

judeca propriullor comportement dupa eriteriile celor care ii domina" (pag. 54 - 55).Prin universaJizare se Intelege ca valori ~i interese locale sunt ttatate ca ~i cum ar fi

ale Intregii omeniri (pag. 56).A naturaliza (to naturalize) tnseamna a face ceva sa para spontan ~i inevitabil. .Jdeclo­

giile victorioase se prezinta ca fiind naturale ~i evldente. se identified cu ideile pe care 0 socie­tate Ie consideni ca fiind de bun simt, astfel ineAt nimeni sa nu-si poatii inchipui ca lucrurile arputea sta altfel. Acest proces... presupune crearea unci atit de strflnse legilturi intre ideologie~i realitatea sociala incat sa dispara orice fisum in care critica s-ar putea insera. Realitateasoclets este redefmita de ideologie in 8¥ fel incat sa-i devina coexrenstva, adevarul ca, in fapt,aceesra realitate a fost generata de ideologie fiind ascuns" (pag. 58). Rezulta "un aparent cerevicios: ideologia poate fi transformatii numai daca realitatea sociau se transforma astfel indtsa permitil accst lucru, dar ideologia 0 proceseaza inlaturfutd orice posibilitate de schlmbare,cele doul conflrmadu-se reciproc. Din eceasra perspectiva se poate spune cli0 ideologie nu atatcombate ideile alternative, cat Ie impiedid sa se nasca, Ideologiile exlsta pentru ca existalucruri care cu orice pre] nu trebuie g§ndite ~i cu atat mai putin spuse" (pag. 58 - 59).

,,Ideologia inghealli devenirea iotr-o «a doua natura», prezentand-o ca sponrana.inevitabild ~i astfel inalterabila... Ca ~i universalizarea, naturalizarea este 0 pane a ten­dintei de camuflare a istoricitdtii, este 0 negare tacitd a faptului d ideile ~i credintele suntspecifice unei perioade de timp, unui Icc sl unui grup anume '" concepe fonnele constiinteica autonome ... Ie separa de istorie ~i Ie transforma in fenemene naturale" (pag. 59).

Continua cu 0 istorie critica a teoriilor despre ideologie ~i a conceptelor inrudite:K. Marx, Fr. Engels, G. Lukacs, K. Kersh, Leszek Kolakowski, Karl Mannheim, Lucien

.Goldman, Antonio Gramsci, Theodor Adorno, Max Horkheimer, Herbert Marcuse, ItirgenHabermas, Frederic Jameson, Jacques Lacan, Louis Althusser, Clifford Geerz, PierreBourdieu, Y.N. Voloshinov, Mihail Bahtin, Michel Pecheux. grupul din jurul revistei TelQuell. Roland Barthes. Paul de Mann. John Plarnenatz, Paul Hirst si Berry Hindess. JohnFrow. Bmesro Laclau ~i Chantal Mouffe ...

Chiar dad lucrarea sufera de pe urma accentelor marxiste, a preferintei pentruautorii marxlstl ~i a faptului eli se opreste pe la mijlocul anilor '80 (neglijeaza pe Fr.Jameson cu Political Unconsciuos: Narative as a Socialy Symbolic Act (1981) sau JuliaKristeva, SoleiJ noir: depression ct melencolie (1987), Terry Eagleton si-a atins scopul,volumul fiind 0 introducere in domeniu $i un ghid de lectura cat se poate de util celorpreocupati de istoria culturald sau a mentalitdtilor.

Emil Perhinschi

I(

(,,scaIer

nafII(

REEDITARE NECENZURATA

Joe J. Heydecker, Johannes Leeb, PROCESUL DE LANURNBERG, Tradueere de Adele Motoe ~i Ileana Barbat­Sgarbura, Editura Orizonturi, Bucuresti, 624 p., 9000 lei

A N comparatie cu genul de cilrti ce apareau sub sigla Editurii Polltlce in anii '80, in

I general monotone ~i inepte compilatii marxist-leniniste, ProcesuJ de la Niimberg areprezentat atunci pentru publicul cititor un adevarat eveniment. 0 covada in acest senso constituie ~i faptul ca era una dintre cartile bine cerate la "bursa neagra", in acea

pericada. Editura Orizcnruri ne propune acum 0 a doua edipe, necenzurata, Diferenta tatade editia anterioara consta in numai trei capitate, rnsumand 35 de pagini. Primul dintre elese cefedi la 0 conversatie neoficiala a eelar .jrel marl", in timpul Conferintei de la Teheran,cu privire la modul in care trebuiau pedepshi criminalii de fazboi gennani. Cenzura aconsiderat inoportuna dezvaluirea opiniei exprimate cu acel prilej de Stalin: ca tOfi ceicapturati sa fie lichidati tara judecatd, Existenta unui Protocol secret al Pactului germane­sovietic din 23 august 1939 a fast tacum publica abia in timpul Niimberg-ului. Regimurilecomuniste din Europa de Est au mentinut 0 dlscretle absolute in jurul acestui subiect. Deasemenea. capltolul in care se face referire la impaqirea sferelor de influenta Intre sovietici~i nazisti, aflat in conflict cu Istoria cficiala, nu a ajuns sub tipar. eel de-al treilea capitoleliminat relata discutiile purtate la proces in jurul execurtet ofltertlor polonezi luatiprizonieri de cstre sovietici, tn padurea Katin, un alt subiect asupra caruia, pana la..glasnost". s-a pastrat tacerea in .Jagarul sovietic".

Ramane ca aceia care au citit deja cartea sa judece singuri in ce masura editianecenzurata aduce ceva nou ~i demn de interes pentru ei. Pe cei ce nu au citit-o inca Iiesteapta 0 Iectura interesantd, chiar daca astiizi impactul ei este mult mai redus. Poate ca arfi fast mai bine ca editura sa Incredinteze scrierea prefetei unui autor ceva mai documentatin istoria acelei perioade, dedit sa publice aceeasi prefala. vag cosmetizata, a lui loanGrigorescu.

Cristina Petrescu

•o ISTORIE "SUBTIRICA"

Emilian M. Dobrescu, 50 DE ANI CARE AU ZGUDUIT LUMEA1944-1994, ,,~tiinlii & Tehnica" S.A. 1995,270 p., 5900 lei

O istorie a ultimilor 50 de ani, condensers in numai 270 de pagini, reprezinta, ered, 0

Incercare demna de toat! stima. lar dad autorul s-ar fi marginit sa tnrocmeasca 0

cronologie a principalelor evenimente din istoria universal! postbelica, poate cavolumul ar fi fast mai inchegat ~i mai usor de consultat. 0 astfel de cronologie ar fi fastutilii mai ales "tineretului studios", care nu are inel la indem§n§ instrumente de lueruserioase, necesare studiului istoriei recente, Sl mai adiugim cii lucrarea Istorie Iumii indate. coordonara de Andrei Otetea, apirutil in 1969. la Editura Bnciclopedica, era singuralucrare de acest gen apiruti pan3 acorn. Din pacate.cronotogia mentjonata ocupf doar 83de pagini din volumul semnat de Emilian M. Dobrescu (pp. 53-135).lnte1egem din prefataistoricului Gheorghe Buzatu c! autorul "a stlruit ani inde/ungap asupra unei feme arat deinteresante ptecumistoria Franc-Masonenei universale", darnu Intelegem de ce cronologiaintocmitA de autor abundA in infcrmatii de genul: ,,1953 - 23 septembrie: la Lome (Togo)se {onneazaloja Fraternitatea din Benin, sub oOOdienfa Marelui Orient din Franfa" (p.70)sau ,,1978 - 4 iulie:Supremu] Consiliu Spaniol de Rit Oriental celebreazl., instalarea sa laMadrid, reinnoind relapile cu Supremelc Consilii din alte fifTi" (p.lll). In mod normal.asemenea informatii ar fi trebuit plasate in Capitolul 7 - .Puterea spirituala", care cuprinde.la dodul sau. 0 cronologie dedicata, in special. francmasoneriei (pp.239-261).

Desl volumul reuneste un numjr apreciabil de done utile, accesul Ia acestea estedestul de dificil, datorita organizArii materialului in sapte capitole, dupl criterii discutabile.In ccncluzie, este vorba de 0 lucrare fara pretentii, destinata unui public pe mAsura.

Drago~ Petrescu

IIj-t

Jean-Pierre Mohen, LES RITES DE L'AU-DELA, Editions OdileJacob, Paris, 1995, 330 pag.

D OMNUL J.MP. Mohen, autor si al lucrarii "Le monde de megalithes" aparuti in1989. publica in 1995 0 carte despre riturile funerare in care i~i propune sa prezinteacest tip de comportement uman in desfasurare pentru 0 perioada de 30.000 de ani

~i Intr-un teritoriu imens, din Alaska in Japonia ~i din Cehia in insula Madagascar. Seprezinta astfel comportamentul funerar al fiecarei epoci prin prisma unor situatii de excep­tie observate arheologic ~i deopotriva legende ale triburilor subcontemporane.

Primul capitol••L'emotion et la coutume", se constituie tntr-o jnsiruire a defini­tiilor pe care le-a prirnit starea numita moarte Incepand Cll cea stabilita de Hipocrat ~i

termindnd cu eea jnregistreta de dictionare in 1970. Autorul descrie in succesiune ~i com­plementar manifestarile care se declanseaza in momentul in care s-a constatat decesul uneipersoane la Tchouktchis-i din Siberia, la populatla africana din satul Nyakyusa ~i la celeindoneziene Toradja. Imaginea se completeazd cu prezentarea regulilcr doliului la chinezi,asa cum au fest stabilite de Confucius ~i scoala sa, eceesta expunere de ceremonii slujindu-iautorulul in a arata evohqla riturilor funerare de la lege ~i improvizatie (Nyakyusa) laInstitutie (Tcredja) ~i apol ce element de bazA in organizarea soclald - preotii.

In capitolele urmatoare (II-IX) se infali~eazA, tncepand din paleolitic panli aproapede zilele noastre, tratamentul aplicat decedatilor.

.Les plus anciens rites de la mort" (cap. II) se ocupa de descoperirile funerare dinpaleolitic, dar ~i de manifestirile artistice considerate cu mesaj funerar (reprezentdrile dinpestera Lascaux). Folosind informatie foarte noua, J.-P. Mohen aminteste doar situatiiledeosebite, asa cum este mormantul de la Dolni Vestonice, descoperit in 1986 de B. Klima.Mormdntul continea trei schelete asezatc pe spate, craniile erau date cu ocru rosu, aveaufoarte multe piese de inventer, remarcdndu-se un fel de coif decorat eu piese de flldes ~i pecare it purta fiecare dintre eei din morrrant. Prin metoda C14, aceasta Inmormdntare a fostdatarn la 24.000 i.dHr. Tot pentru perioada paleolitica sunt amintite tnmormanrarne deanimale ~i primele .sancruare".

Ala-tun de deseoperirile arheclogice J.-P. Mohen deserie ~i doua Inmormdntdricclective ale eschimosilor Inuit (necropola de la Qilakitsog. pe coasta de vest a Groen­landei), datata in secolul XV. Folosind legende ale eschimosilor despre lumea de dineolo,autorul face 0 apropiere tntre fiinta reprezentatil pe peretii pesterii de Ia Lascaux, in care itvede pe samanul paleolitic ~i samanul eschimosilor Inuit, saman care in amandoua situatiileeste intennediarul lntre lumea eelor vii ~i eea a morttlor. ~i toate aeestea se bazeaza pecredinta autorului ca in momentul in care se fac primele reprezentari grafice in care sepoate observa un comportament funerar, ornul poseda mituri si religii structurate pe dogme.

Dlscutia despre rituri funerare in preistorie nu ocolesre problemele depunerilor decranii, ale presupusei antropofagii ~i ale sacrificiilor umane. Toate aeestea sunt reunite incapitolul al III-lea ~i exemplele de descoperiri arheologice apartin neoliticului. dar $i

75

perioadei de sfh~it a epocii bronzului sau eelei precolumbiene. Aeestor descoperiri, dintrecare amintim pe cee de la Cezavy (plasata eronologic la sfaqitul epocii bronzului), dinMoravia. unde s-au gasit tntr-o groapa 700 de fragmente de cranii, in eea mai mare parteapartinand unor ccpii, amestecate cu alte fragmente de case umane ~i de animale. le suntalaturate traditii despre azteci sau despre 0 populatie Yonomani (granite Braziliei cu Vene­zuela). Concluzia lui J.~P. Mohen este ca osuarele sunt 0 urmare a conflicte1or intre comu­nitati (consldera ca razboiul a aparut in neolitic). iar antropofagia este sccotita ca fiind unsacrificiu uman, fiind vorba de un canibalism simbolic.

eel de al patrulea capitol este 0 lnsirare a monumentelor megalitice Intr-o ordine cro­nologica, concluzia care s-a impus fiind aceea di acest tip de monument reflectd pe de 0 parteo ierarhie polltica. soclala ~i religicasa, iar pe de alta parte esre imaginea puterii grupului carea ridicat mormintele. Imaginea cultului stramosilor este completed cu informatii despremonumentele din Insula Pastelui. dar ~i despre cum se practice acest cult la populatia Baradin Madagascar.

Expunerea .,riturilor lumii de dincolo" continua cu enumerarea monumentelorgrandioase care marcheazl transfonnarea in spatiul simbclic - treeerea de la cultul stramo­siler la eel al puterii politlce - piramidele. Monumente funerare de care faraonii s-au in­grijit sa ~i le construiasci din timpul vietii ~i a carer functie poiitica este evidenta. Se pre­zinti in capitolul V. alaturi de piramidele egiptene, mormintele din Peru de la Sican, ~i felulin care se pregi1tea dlatoria in lumea de dincolo pentru personajele importante ale vietiipolitice, ingrijirea pentru cAlatoria de dupi moarte fiind a conditie esentiala a. puterii lor.

infi.ti~a.ndu-se deopotriva inmormintarea lui Patrocle (asa cum este descrisa deHomer) ~i descoperirea de la Varna. tumulul de la Hochdorf al unui fost cavaler celt ~i riturilefunerare ale scltilcr (dupa relatirile lui Herodot ~i deseoperirile de la Tuva), capitolul VI aredrept obiect comportamentul Iunerar special aplicat celor care au murit in lupta, eroilor.

Viata in cetate (la Arena, Roma) a Insemnat 0 modificare de atitudine, Inmormdntareafiind un rit de pasaj inventat pentru a instaura 0 structura socia13 ideaHi (I. Morris). Respectareaunor rituri ~i cerernonii funerare devine 0 dovada a apartenentei cetateanului 1arespublica. Totin eceasra perioadll apare ~i obiceiul de a depune in mormgnt moneda - obolullui Charon.

Capitolele VIII ~i IX trateaza transformiirile aparute la nivelul riturilor funerareproduse de crestinisrn ~i sincretismul care a avut lac in acest spatiu; pastrgndu-se obolulluiCharon, cultu1 relicvelor, fastul ceremoniilor funerare ale regilor.

. Ultimul capitol discuta despre sfu'ootoarea potlach-ului, cea care incheie un ritualfunerar. Aceasta idee este sus~inutade observatia ca la populatia Tlingit din Alaska grupamatriliniara a mortului ofem mdncare ~i cadouri ~i tncearca sa depa~casca prin bogstlemanifestarea anterloara, tctul reducdndu-se la 0 concurentd intre clanuri.

Este evidenta tendinta autorului de a gasi explicatii pentru situatiile arheologice intraditiile comunitatilor subconternporane, de multe ori fi1cand apropieri nepermise.

Discutand despre ceremoniile funerare. manifestdri care se adreseaza in acelasitimp ~i mortilor ~i viilor ~i in cursul carora mortul este investit cu un mesaj pentru lumeade dincolo, l-P. Mohen, care oricum se bazeazii in cele mai multe dintre cazuri pe infer­mape deja prelucrata (vezi cartea mult citata - P. Metcalf, R. Huntington - "Celebrationsof Death, the Anthropology of Mortuary Ritual", Cambridge University Press, 1991), uitasa adauge un posibil subtitlu cartil sale, prin care sa precizeze di obiectul studiului sau suntInmormdntiirile speciale.

Claudia Nitu

METEOROLOGIA ISTORIEI

Stelian Tanase, ORA OFICIALA DE IARNA, InstitutulEuropean, Iasi, 1995,200 p., 4896 lei

ANAINTE de 1990, clivajul dintre viata publica ~i cea privata. asumat de aproape

! intreaga societate romgneasca. fileea imposibila publicarea unui jumal onest, care sadeconspire spatiul intim al autorului, Ca 0 reactie, poate,publicareajurnalelor a devenitastszi aproape 0 moda, mai ales printre literal", Din pacate, multe dintre ele sufera din

cauza lipsei de autentlcitate, autorii fiind interesati sii-~i construiascapentru posteritate 0

imagine favorabild, ~i nu sa lase 0 marturie asupraepocii traite. Cei care au citit deja dOlla

sao trei asemeneajumale cosmetizateau senzatiaca stiu deja ce este scris ~i in urmatoareleaparitii, tratandu-le cu indiferenta. Ca unnare a acestei logici, puunele jumale din care ceiinca interesati de perioada comunista ar putea reconstitui mici fragmente din viatacotldiena raman neobservate de publicul neavizat.

Este ~i cazul Orei oficiale de iama, care cuprinde jurnalul tinut de Stelian Tanase.Incepand din toamna lui 1986 ~i terminand cu Insemnarile !acute imediat dupa eveni­mentcle din decembrie 1989. Fragmentele legate de proiectele literare ale autorului, tarafinalitate pevremea aceea datorita interdictiei de sernnatura, alterneaza eu reflectiile asupraevolutlilor din lumea comunista. Stelian Tanase este un observatur care Cant8re~le acesteevenimente cu ochiul unui politolog autodidact, famillarizat, in ciuda autarhiei cuhuraleimpuse de regim, cu cele mai importante clrJi despre comunism scrise in Occident. Autoruleste atent la ceea ce se intampl! in URSS, stiind eli Intotdeauna. dupa 1945, semnalulschlmbarilor in Romania a fost dat de la Moscova. Noua politic! a lui Mihail Gorbaciov Ilface sa anticipeze, Influentat ~i de greva din noiembrie 1987 de la Brasov. ca regimulCeausescu nu va mai dura mult.

Aslstand la efervescenta societalii civile din celelalte lari est-europene, ~i in specialdin Pclonia, autorul tntelege ca aceasta este calea pe care trebuie sa 0 unneze ~i Romania.Jumalul consemneaza carcva incercari anemice Bcute de 0 parte a intelighentiei romgne dea lesi din imobilism macer in ceasul al doisprezecelea, dupa ce pAoa ~i veehea gardastalinista trimisese .Scrisoarea eelor sase", in timp ce coalizarea eelor putini dispusi sa~~iriste linistea in numele unor principii abia incepea sa se infiripe, .revolutia" le-a luat-oinainte. Insemnarile lapidare facute de Stelian Tanase sunt 0 marturie a neputinteiRomanlel de a avea 0 Solidaritate sau 0 Charta '77. riimanand 0 fara lipsite pana si deexemplul singular al unui Soljenitin. Asemenea calli ne fac s~ reflectlim asupra chinuiteinoastre tranzitli spre nonnalitate si asupra imaginii Romaniei in oehii occidentalilor. ca fara..de mana a doua'' printre fostele tari satelite ale URSS.

Cristina Petrescu

CINCI ANI SUB SEMNUL TRANDAFIRULUI

Domnita ~tefanescu,CINCI ANI DIN ISTORIA ROMANIEI. 0CRONOLOGIE A EVENIMENTELO&: DECEMBRIE 1989 ­DECEMBRIE 1994, Editura Masina de scris, Bucuresti, 1995,SUp., 10.000 lei

VOLUMUL semnat de Domnita $tefiinescu reprezinta 0 prima incercare dereconstituire a istoriei primilor cinci ani de dupa .revolupa de la 1989". Cinci anide istorie romaneasca In care sechelele datorate "specificului national" al cornu­

nismului romanesc au determinat, de cele mai multe ori, cursul desfi~urarii evenimentelor,Refuzul refonnirii a reprezentat principala trasatura a socialismului ,,multilateraldezvoltar" din RomAnia lui Nicolae Ceausescu, fapt care a detenninat singularitatea fenp­menului romanesc tn comparatie cu evolutiile din Polania, Cehoslovacia sao Ungaria. InRomania. spec deosebire de ,m-ile comuniste cenrraj-europene, disidenfa a reprezentat unfenomen izolat ·~i atipic. In conditiile unei nevol evidente de schimbare a societalii roms­nesti, in decembrie 1989, la Bucuresti a venit la guvernare 0 echipa ceva mai reformista,dar de certAsorginte comunista. care a aplicat, in primi faza, 0 politica ce a combinat •.nculcurs" de tip Nikita Hrusclov cu "perestroika" lui Mihail Gorbaciov.

Cronologia de fala surprinde tocmai aeeste aspecte ale sinuoasei tranzltii romjnestispre o democrarie reald ~i spre mult-trambhata ..economte de piata". Lucrarea contine unvelum impresionant de date, utile at§.t specialistilor dt ~i "dtitorului de rand". Informatiiledespre evolutiile din Basarabia precum ~i scurtele Informatii Care pjaseeza evenimenteledin tara in context international completeaza un material extrem de bogat. Merita mentlo­nate ~i cele 12 anexe care intregesc informatia oferita in text. De altfel, lucrarea este primacronologie serioasa care apare in Romania, de la Istoria Romaniei fn date, coordonata deConstantin C. Giurescu ~i aparuti la Editura Enciclopedid, in anul 1972. Sa mai amintimcu acest prilej eli in istoriografia romana nu exista inca ,,0 istorie in date" a Romanieipostbelice (1945·1989).

Pe dealta pane. autoarea, Incercdnd sa serie mai mult decn a simpla cronolcgie. sepierde deseori in interpretari personale. unele pasaje lasand impresia unei istorii serise .,eusufletul". tara distantarea necesara tatii de eveniment (de exemplu, pasajele dedicate.fevolutiel" din decembrie sau ..mineriadei" de la Bucuresti, din 14-15 iunie 1990). in acestsens, lucrarea Domnitei ~tet8neseu se apropie de volumul semnat de Doina Jela. CezulNichita Dumitru. aparut Ia Humanitas in 1995. Trecdnd insa peste aeeste aspecte, putemspune ca cltitorul interesat de istoria recenta va gasi in acest volum informatlile esentialeprivind desra~urarea evenimentelor din Romania, in primii cinei ani de dupa tulbureledeeembrie 1989.

Drago$ Petrescu

_. __._-----

Ij

r

rr

Roland Mousnier, L'HOMME ROUGE OU LA VIE DUCARDINAL DE RICHELIEU (1585!-1642), Editions RobertLaffont SA, Paris, 1992, XVI, 905 pag. .

RICHELIEU Armand du Plessis, cardinal al Bisericli romane din 1622 Ii principalministru al regelui Frantei, Louis XIII, din 1624, este firA indoialii una dinfigurilece domini epocile lstoriei, fnca 101r-o atmosfera de legends. De la prima biografie,

aplruti la 1660 (Antoine Aubery, .Histcire du Cardinal de Richelieu"), s-a ajuns 851Szi la 0

listii impresionanti ce IAsa 53 se creada, eel putin in aparenta, ~a nimic nou nu mai poate fiseris. ~i totusi, anual, apar c3rti ~i articole dedicate cardinalului de Richelieu, documenteinedite ~i asia peste tot in lume, 0 Comisie Intemationald pentru publicarea surselor istorieieuropene (Monumenta Europae Historica) I-a considerat pe Richelieu un european suficientde important pentru a Incepe publicarea aetelor ~i corespcndenjei sale (din 1960).

Desi reabilitat ca om politic, ea statesman, de istoriogratie (inca. din 1870 prinlucrarile lui Marius Topln), dispute exista inca. intre specialisti, pe teme variate.

inciuda faptului ea ultimele decenii au oferit biogratii serise de specialisti de maroa(D.P. OCONNELL, 1968; P. ERLANGER, 1971; A. AUGUSTE, 1972; M. CARMONA,1983; J"BERGIN, 1991 etc.), coordonatorul colectiel "BOUQUIN" a Editurii R. Laffonl,Guy Schoeller, a solicltat profesorului Roland Mousnier 0 noua lucrare dedicat3 vietii siactivitatii cardinalului De Richelieu.

Sub un titlu aparent modest, Mousnier ne furnizeaza un studiu aprofundat allumiifranceze ~i occidentale in prima jumltate a secolului al XVII-lea.

Formula adoptata de istoricul francez nu lasA sA se intrevadA ca. ar exista anumiteprioritati in tratare. Cartea nu oferA dear portretul unui personaj marcant, ci puncte de ve­dere temeinic argumentate. ee depasesc cu mult cadrul unei biografii oblsnuite.

Este bazata in primul rind pe expenenta personala a auterului, acumulata in aniiIndelungati de studiu, pe 0 lnvestigatle larga ~i pertlnenta a arhivelor franceze. germane,spaniole, pontiticale ~i nu in ultimul rand pe 0 excelenta cunoastere a bibliografiei mai multdec4t vaste a subiectului.

R. Mousnier a ales in rratare formula cronologica, lncepand sa-~i finA permanentpersonajul in prim plan. In linii mari, existd trel ipoteze de lucru, ipoteze calauzitoare, injurul carora se construieste lucrarea:

I. Richelieu preotul catollc. crestinul:2. Richelieu gentilomul, nobilul:3. Richelieu supusuI...creatura" regelui seu.Ca preot. cardinalul Richelieu profeseaza optimismul funciar al catolicismului ~i

rationalismul liber al preotilor umanisti.Ratiunea este ghidul pcliticii sale, mijlocul esential de guvemarc. Ea rccunoaste

reelltatlle obiective, este sursa spiritului de discemamant, a pragmatismului sau. Nobil prinnastere ~i educatie, Richelieu este constient de ierarhizarea sociala existentd ~i 0 sustine.

79

Rolul nobilimii este sa asigure securitatea regatului, a individului, ordinea publica, deci saprevina, sa apere, sa reprime.

Ca om politic, devotat regelui ~i Frantei printr-o fidelitate tara limite, Richelieuactioneaza pentru independenta, securitatea ~i prestigiul acestui ..corp mistic".

Rolul imens jucat de Richelieu - concluzioneazii istoricul francez - corespundeacestor trei caractere de preot, gemilorn ~i devotat, unite in aceeasi flinta.

Mousnier prezinta opera administrativa, economica, politlca ~i culturald a cardi­nalului pornind de la aceste trei ipoteze conducatoare ~i tmbinand descrierea cu analiza.

De retinut insa ca analiza ramane cea mai importanta parte a lucnlrii. Modemitateapersonajului, a activitatii sale este un aspect deloc neglljat de autor, eu aeeente deosebitepe activitatea europeans - Richelieu este un diplomat modem, "un profet al unitiiliieuropene" - activitatea cultural-educationala, evidentiindu-se importenta proiectelor ~i rna­surilor de reorganizare a invatam.llntului, ce tl fac un precursor demo al Terrnidorienilor.Prin atitudinea fali de arta. prin fondarea Academiei, prin proiectele privind fundatiile deinvatimint ce anuntau ,,~coliJe Centrale" ale Revclutiei, Richelieu este un om modem,Intr-o "via moderne".

Sunt abordate in lucrare ~i unele aspecte controversate ale activitapi cardinalului­ministru, legate de opera sa literar-istoricli, presa ~i propaganda politica initiata subministeriatul sau, politiea renana etc.

Opiniile exprimate oglindesc, in linii generale, un punct de vedere pertinent siacceptat de majoritatea specialistilor in domeniu.

Bogat in detalii si opinii noi. cartea lui Roland Mousnier dispune ~i de un impre­sionant aparat bibliografic, genealogii, hiirJi, precum _~i un amanuntit tabel cronologic,instrumente de lucru indispensabile oriclrui studiu al vletii ~i activitatii cardinalului deRichelieu ~i a1 epocii In care a trait.

Mihai Dinu

Jean Delumeau - CIVILIZATIA RENASTERIl, Editura, ,Meridiane, Bucure~ti, 1995,2 volume, vol. I 291 p., vol. II 378 p.

L UCRAREA reputatului cercetator francez complereaza in mod fericit chJile dedi­cate Evului Medin ~i civilizatiei Europei clasice. Autorul si-a propus sa realizeze 0

stnreza asupra acestei perioade din evolutla societatii umane ~i. in conseclrua. arenuntat la munea de cercetare, adoptand ideile exprimate in Iucrarile de specialitate.Ipotezele pecare Ie emite in cateva rfinduri sunt expuse timid. de parca Delumeau s-ar temesa nu ristoame tecriile clasice ale istoriografiei.

Se abordeazA toate aspectele societatii din perioada Renasterii, subliniindu-se inspecial elementele de progres fatii de Evul Mediu din domeniul civilizatiei materiale, dar~i cele din domeniul mentalului. Aid sunt surprinse ~i perslstenta unor clemente specificeepocii precederne, trecerea nefiind bruscd ~i multi dintre contemporani nu au sesizatmodificarile survenite. in domeniul mentalului, persistenta gdndirii feudale se poateobserva eel mai bine in concepua despre femeie, care, in ciuda rationalismului putemic alepocii, este dominata de vrajitorie. Un alt aspect interesant de mentionat este demitizareaunor marl savanti ai epccii cum ar fi, de exemplu. Leonardo da Vinci care nu si-a depi1~it

cu mult epoca in care a trait, unele din lnvemiile sale fiind doar perfectionari. Trebuierernarcat ~i planul original dupa care se trateaza vastul material bibliografic acumulat.

Prezentele volume se constituie in excelente instrumente de lucru pentru cercetatori~i studenti. dar ~i 0 lecture interesanta pentru nespeclalistii domici si1 cunoesca eceasraperioada, datoritd limbajului accesibil utilizat de autor. Un minus al acestei editii nreprezinta lipsa ilustratiilor, editia ~ancezA fiind destul de greu de gAsit.

Claudiu Dumitrescu

Henri Plrenne, MAHOMED ~I CAROL CEL MARE,EdituraMeridiane, Bucuresti, 1996, 267 p. + 3h.

O PERA eruditului belgian s-a bucurat de 0 apreciere unanima ~i multe dintre lucrarlau cunoscut numeroase editii tn diferite (8ri ale lumii. Cartea Mahomed ~j Carol eelMare a provocat aprigi controverse printre medievalisti deoarece se eliminau multe

clisee ale istoriografiei, considerate drept adeviruri absolute. Ideile novatoareemise au fostcombanite seu, cum s-a Intamplat in cazul istoriografiei comuniste, ignorate.

Lucrarea a fost divizatd in doua phli simetrice, fiecare cuprinzind cste trei capl­tole. H. Pirenne nu considerd migratiile gennanice drept un dezastru pentru lumea romanscare continua do existe ,i dupA detronarea lui Romulus Augustulus. Odoacru ~i ceilalti regigermanici fiinddoar simpli functionari romani ce-si doresc titluri acordate de lmparatul dela Constantinopol. Barbarii n-au urmarit distrugerea statului roman care-i uimea princivilizatie ci adaptarea la stilul de via~ din imperiu. Institutiile s-eu mentinut iar regii s-auinconjurat de functionari ~i poeti romani ~i guverneaza dopa legi romane, aportul germanfiind minor. Se remarca 0 continuitate -~i in domeniul vietii economice unde, contrarteoriilor clasice, trocul nu se practica decAt pe scara redusa, iar moneda de aur, bizantinasau batuta de regi, a circulat in cantitliti marL Regii merovingieni au dispus de averi Impor­tante, iar episcopul Baudouin din Tours poate dona sar-aeilor 20.000 de monede de aur...Economia naturala" nu exista in aceasta epoca.

Ruptura cu antichitatea se produce in urma eruptiei violente a arabilor care distrugunitatea lumii mediteraneene. Comertul este paralizat ~i in statui merovingian se produceo raptda decadere a vietH economice ~i, implicit, a puterii regale ale cm-ei venituri pro­veneau in special din taxe vamale. Ultimii regi merovingieni au fost lipsiti de mijloace, darnu au fest nlste incapabili. ci victime ale contextului international. Dupa ceocrea Medi­teranei, moneda de aur dispare sl schimbul de rnarfuri se face in natura. ~i pe plan local.Puterea marilor latifundiari sporeste ~i Intre rege ~i aristocratie se stabilesc relatii con­tractuale, necunoscute epocii merovingiene. Statui carolingian are 0 noua strucrura iarbiserica ocupa un rol important ~i este singura pastratoare a culturii antice. Lumea la anul800 se deosebeste fundamental de lumea romana. Pentru H. Pirenne Antichitatea sesfdrseste in secolu! VII ~i trecerea la feudalism se face de-a lungul a aproape dupa seeole,anul 800 putand fl considerat drept Iimita inferioaril a Evului Mediu.

Volumul de fala se dovedeste un util instrument de lueru pentru cercetatori ~i

studenti, dar ~i 0 Iectura interesanta pentru eei care vor sa cunoascd aceasre .perioada detranzitie" din istoria omenirii.

Claudiu Dumitrescu

,i

ee

c

s

r,pII

adcs

LIBERTATE VERSUS NECESITATE

Isaiah Berlin, PATRU ESEURI DESPRE LIBERTATE,Tradueere de Laurentiu Stefan Searlat, Prefata de Mihail RaduSolean, Humanitas, Bucuresti 1996.

N ECESITATE sao libertate. Determinism sao relativism. Obiectiv sau subiectiv.Ordine sau anarhie. lat11 tennenii unor optluni radicale naufragiate teoretic sl practicfie in autoritarism ~i intcleranta. fie Intr-o confuzie ce pune Ia Indoiald sansele

comunicarii ~i intersubiectivitatii.In cele dod texte ale cm,ii sale Patru eseuri despre libenste, Isaiah Berlin pledeeza

impotriva dogmatismului, a opiniilor "din beton", pentru spirit critic, pentru nuante ~i

pluralism. Talentullui Isaiah Berlin pare a consta nu atat in a gasi solutii originate. dl:t dea compromite solutiile arogante gjsite de altii, prin divulgarea inconsistentel acestora, apresupozitiilor lor contradictorii ~i eronate. La baza acestui demers se ana convingereaautorului di putem avea pane de 0 Iibertate reall numai pentru ci nu exista un adevarabsolut. Libertatea omului rezlda tocmai in imperfectiunea lui. in complexitatea ~i varie­tatea lui amenintatoare. A ordona diversitatea umana prin simplifieare ~i suprimare, a-istabili 0 evolutie dupa un program rationalizat ~i previzibil catre un sfiirlit logic. deciinevitabil, este 0 intentie liberticida meprizabila.

Dar .~~ a face apologia unei llbertati abstracte. generatoare de absurdc exces ~i

solitudine, devine a fi foarte suspect.Cele doua pozitil, tasare sli se desfasoare panS. la ultimele lor consecinte, ajung la

monotonie, blocaj ~i aberatie.Cum doan un eriteriu moral poate da coerenta ~i stabilitate unei vieti sociale

civilizate, atunci numai 0 optiune !ibed a subiectului implied 0 responsabilitate necesera.o optiune necesara (citeste ~i: determinati) ar face responsabilitatea superflua, in ce ma­sura insa este posibila 0 optlune libera, ce tnseemna aceasta ~i cum poate fi ea manipulata?

Deflnita, in genere, ca ..ocazia de a actiona" (p. 56). libertatea are diferite sensuri,este de tipuri diferite ~i exist! in diferite grade. Berlin incearci sa dea relief dlstlnctiel careexistd intre ..libertatea negativa" ~i .Jibertetea pozitiva".

Libertatea negativa este libertatea ..[alif de" cineva. Ea exista in masura in careceilalti au intervin, nu rna obliga, au rna impiediCll sa fiu eeea ee sunt ~i sa fae eeea ce vreau.

Libertatea pozitiva exist! atunci cand vreau, pot, imi asum sa flu propriul meustapan ~i sa rna reallzez ca persoana umaria.

Dad libertatea negariva marcheaza granitele autonomiei mele (mi se asigura unregistru real de optiuni in care interventia celorlaltl e interzisa), libertatea pozitlva imi redaproprietatea acestei autonomii. Nu numai cil sunt autonom, prin faptul ca celorlalti li seinterzice imixtiunea, dar sunt ~i sigur ca vointa mea ~i nu 0 alta dispune de aceasraautonomie. Intreaga filosofie a Iibertatii se afla concentrate. Intr-un fel, in propozitia ..eudecid". Libertatea negative se organizeazi in jurul lui .rtectd". Ea vine sa garantezeconditiile de posibilltate ale deciziei: optiuni, nonlngerinta etc. Libertatea pozitiva trebulesa garanteze independenja si 0 identitate convenabila acestui ..eu" - e Iibertatea de a fi eu

83

tnsumr, in cazul libert3(ii negative, ea imi poate fi restrfinsii prin constrangere, In cazullibertiilii pozitive perlcolul este sa fiu substituit ~i sa nu rnA pot realiza liber, conformpreferintelor ~i nevoilor mele unice..In prima aituatie totul depinde de raspunsut 1a intre­barea: "Pana node se amestece eel care guvemeaza in treburile mele?".In a doua, deintrebarea: ..Cine rna guvemeazi?". Daceell sunt eel care (rna) decid, atunei cine suot ell?

Surprinzator, Berlin observe c! puterea in statele contemporane, indeosebi celerotalltere. no pica.tuie~te fala de individ atAt in domeniul libertatii negative. cat a celeipozitive. in ideologiile pe care se bezeeza statele totalitare individul este scindat in donaeuri. unul .roudlan"...empiric". .Jrattonal" si unul .,ralional". conceput ca fiind adevaratul i

ell umen, singurul care se poate annoniza cu celelalte euri din societate, ~i care este (ar tre- I'

bui sA fie) un eu dominator faf! de primul. Prin identificarea acestui din urma eu al indi­vldului cu 0 .enuratemai vasta decAt individul" (trib, rasA, bisericA. clasa, stat) se amena- tjeazi. 0 subtila posibilitate de interventle a puterii in spatiul de libertate al persoanei.

in ideologiile amintite individul esteconsiderat a avea un eu rafiona1 atroflat, EI nuse cunoeste bine ,i nu 4tie d-,i desivArleascA in istorie propria umanitate. De aceea el estecontrolat prin intermediul acestei ,,instanle transcendente", care este comunitatea organic!,i care jmprumuta eului rational al subiectului propriile ei idealuri de egalitate, dreptate 4iarmonie. Individul este in acest fel ..eliberat", confundAndu-se in mod gresit soluplle defericire ale unci comunltatl utopice cu libertatea fieclbuia dintre membrii ei.

•.E suficienta, constati Berlin, 0 abill manipulare a definitiei omului ,i libertateapoate sa semnifice tot ceea ce manipolatoru! doreste" (p. 218).

Acestei manipulari Isaiah Berlin ii opune ccnceppe sa despre 0 umanitate imper­fecta (,,din lemnul stIimb al umanitiitii nu a Iesit nicioda,ta ceva drept", repeta el de catevaori dupi Kant), eterogena, pundnd in joe valori ireconciliabile. 0 umanitate imposibil deasoclat eu ideea unor solutii definitive, asa cum ar cere necesitatea ordinii ,i unitiilii,supozltia principala a .fllosofllor monisti".

"Oamenii au de ales intre finalitiili antagoniste: .nu putem avea totul C.. ). Necesi­tatea de a alege. de a sacrifica enumite valori fundatnentalealtora este 0 caracteristicdpermanenta a conditiei umane" (p. 65).

in eseul Necesitatea istorica, Berlin insista pe reletia de interexcludere dintre deter­minismul .metefizic" sau ..stiintific" $i libertate, concept cheie, care. d! justificare desubiect istoric fundamental individului.

Indiferem de varianta de determinism propusa (..,tIinlific, umanist, optimist "sau''coterie, apocaliptic, triumfator"). acesta duce la "eliminarea Ideii de responsabilitate indi­vidualil" (p. 143), circumstantiald. RiimAne sa planeze door ideea unei responsabilitatiIstorice, pc care istoricul c va irn~J1i la Judecata de Apoi, in functie de finalitatea pe careo va gasi urnanitatii.

~i in teoriile dcrermlniste asupra istcriei indivizii sunt integrati in sisteme de sensmai largi decgt propriullor sistem de referintii. scosi din popriuL lor camp de observabilitate~i cunoastere ~i proiectati Intr-o schema amplificatd de Intelegcre, ceea ce ii tncarca cu asemnlficatie slmpla ,i precisa, detasablla de specificitatea lor. dar inerentii esentei lor. infelul acesra ei sunt usor de codificat $i operationalizat, Indivizii istcrici sunt adusi jertfa.fortetor impersonale ale clasci. rasei. cliiturii". mersullii istoriei, progresuluL spirituluivremii, structurilor de profunzime. duratei lungi etc.

Be·rlio ou neaga existenta in istorie a legilor cauzale. a regularitalilor, a unci con­dilionari istorice. psihologice, sociologice ~i biologice a arnului. care-i restriing libertatea(p. 154). Cn toate acestea, istoricul poate reconstitui responsabilitatea personajelor sale

84

prin stabilirea posibilitatilor ce Ii se ofera acestora, renunf!nd la principii generale ~i

analizand fiecare caz in singu1aritatea sa. Prin eceasn cnnoastere individul nu mai esteexonerat pe seama Iortelor impersonale care I-au actionat ~i care evacueaza de continutideea de libertate individuals, ci se ajunge la fixarea unei vinovatil (sau inocente) dit maipertinente.

E 0 cunoastere ambiticasa, desigur, care poate rata, dar e deosebita de omniscientade tip determinist si deductiv, centrata mai mult pe modelu1 explicativ dedit pe ceea ce arede explicat. Determinismul reduce istoria .ja un fel de fizicli" in care maxima ,,«a cunoastetot Inseamna a ierta tot» nu mai reprezlnta dedit 0 tautologie dramatizata" (p. 161) ~i incare autenticitatea derutanta a subiectului e absorbita de logica lnexpreslva a modelului.

Concluzia: 0 istorie tara judecati morale este sau penibila. sau naiva,Este mitologie, aflrmaBerlin, atat 0 istorie care-s!explica totul prin legi, aflata sub

exigentaunui parcurs interpretativ unic, cat ~i 0 istorie neurra, care nu face decat sa expunafapte brute, saturate de propria evidenta (p. 80). Punctul de vedere obiectiv e absurd pentruca respinge toate punctele de vedere particulare. "Tot ceea ce nu corespunde opiniilornoastre spunem ca este eronat, dar daca aceasta eroare nu este decgt 0 manifestare asubiectivismului, nici condamnarea ei nu poate fi altceva" (p, 168). Totusi, istoricului nu-isunt ing8.duite abandonul ~i resemnarea. EI trebuie sa-~i exprime distanta ~i sa-~i asumeprejudecatile. Pentru ca daca nu-i este accesibila situatia unui creator de perfectlune.istoricul are dreptul ~i datoria sa-~i aleagd sl sa-~i apere imperfectiunile ell care se prezintdca om situat in istorie.

Mann Pruteanu

L,r-­i

Viata stiintifica" ,

SESIUNI STIINTIFICE STUDENTESTI" , ,

Alin Ciupala

AN toamna anului 1995. intre 28~30 noiernbrie, Alba-Iulia a gazduit sesiunea naponala

I a cercurilor ~tiinlifice studenjestl de lstorie, organizati de Universitatea ,,1 Decem­brie", cu sprijinul autorttanlor locale. Dedicat! zilei nationale a Romdniei, intalnirea~tiinlifica s-a dorit, dincolo de interesul profesional ca atere, 0 contrabalansare a

festivismului manifestirilor prilejuite de comemorarea Marii Uniri. Lueririle au fostcuprinse in dalla marl sectiuni, istorie veche ~i arheologie ,i sectlunea istcrie medic,moderns ,i conremporana. Numarul mare allucririlor nonepermite sa Ieamintim pe toate.Studentii participanti,provenitidin aproape toate facult3):ile de istorie din tara, au prezentatcomunican variate. in prima sectiune, sfera de interes a fast extinsa de la aspecte privinddiferitele culturi din spatiul rornanesc, la circulatie monetarl, probleme istoriografice saude imaginar. lata cateva titluri: Stefan Dorondel, Mircea. EJiade ~i "universul imaginar"neolitic. Mihai Gligor, Contribu/ii la cunoa~terea ceramicii Petre~ti din a~ezarea de laLumea Noua (jud Alba), Cristian Popa, Reprezentlri soleifonne amropomorflzate peceremicscultutilorperioadei de rranzipe spre epoca bronzului din Transilvania si Cn~ana.Conexiunieuropene, Clara Oren, Autorii anticidespre Delta Dunssii - eseu de geografieistorica, Irina Ghinescu, Nimfe-iele; studiucomparariv, Cristian Gazdac, Noi consideratiiptivind circuteue monetad in sec. In d.H. Cea de-a doua sectiune a fost la fel deinteresanta, atAt prin temele puse in discutie, cAt ~i prin dezbaterile ce Ie-au Insotit. Credemca, pe viitor, 0 eventualaimp311ire peepoci, daca nu pe teme,a lucrarilor,ar usura prezen­tarea ~i urmarirea materialelor. Ne-au atras atentia comunicarile colegilor Ileana Burni­chioiu, SmdiulcercetArilor cuprivire la arbitectura romAnesscia bisericilor de pe teritoriuljude/ului Alba. Radu Marza, Boierimes ~i politice antiotomaml ~i prohabsburgica a luiMihai Viteazul. Catalin Riscupl, Cartes ~i tcoene saudespre complementaritatea sentimen­tului religios. Laura Stanciu. Aspecte privind protopopiat!!.l Gurghiului in pcrioada 1785­1808. Impactul personaJirA{ii. Preliminarii, Alina Manja, Inva/amant eonfesional in vice­riatul Ha!egului, Ana Grigor, Dispute eonfesionaJe J'n zona Aradului in primajumitare asec.XIX, loan Carja, Avram Ianeu ~i ..bunulimplrat" in sensibilitatea cotectivs romaneas.­ei la 1848, Felicia Gligor, Organizarea eomitarului Zarand (1861-1876), Ottmar Trasca.Locul ~i rolul Rombniei in cadrul planurilor militare gennane "Marita" $i .Berbarosse",Consideram c3 atat organizatoric, cat ~i profesional reuniunea a fost 0 reusita.

La Cluj. in perioada 1-5 mai 1996. s-a desfasurat sesiunea intemationald decomunicari a studentilor de la Istorie, organizata de facultatea de istorie a UnlversitatliBabes-Bolyai sl de societatea studenteasca "Petru Maior". Devenitd traditionala. sesiuneaa lncercat sa imbine eereetarea diferitelor aspecte privind spatiul transilvanean, eu studiirelative la 0 problematica mai larga. Din ecesr punet de vedere credem di trebuie sasubliniem irnportanta sehimbului de inforrnatii pe care reuniunea in discutie l-a prilejuit.

88

Lucrsrtle au fost imp8rtite pe secpuni. Cea dedicatl istoriei vechi a cuprins in specialIUCM ce valorificau descoperiri flicute de studenti pe diferite ~anti.ere arheologice, ca deexemplu: Monica Bodea, Tipologie ~i functionalitatea unclteJor ciopJile din silex de IaParra (campania 1985), Gruia Fazecas, Coauibutii privind tipoIogia tJpare10r din asezareaha1lstatlianade la Teleac ljud. Alba), Darius Sima, Uneue de fiuririe din epoca La Tene.Mihai Gligor, Obiecte de os ~i com pre/ucTat din colecpa arheologica a Muzeului de Istoriedin Aiud, Alexandru Gudea, Cercetiri de osteologie din cast.re $i a$ezp-i romane din Dacia.Cea de-a doua sectiune, istorie medie ~i istoriografie, a avut in vedere rel3Jia ortodoxism­catolicism in evul mediu romsnesc, idee ilustrata prin lucr3rile: Alina Minghiras, CatoJici$i onodoqi in timpul lui Vladislav Vlaicu. MitropoJia Severinului. Marius Diaconescu,Biserica onodoxa din Transilvania dupa conciJiul de la Fl0re.npl. Cosmin Popa Gorjan, Unumanist roman de ongine ha/egana, Manin Haczius, intre lumea catolici ,i cea onodoxa,Laura Stanciu. Rolul genera/iei lui Pavel Petru Aron in detinirea spirituaJjrl/li blajene,Cat!lin Riseuta, Leglturi dinue lumea ortodoxl f/ greco-calolicl in jUdefUl Alba in luminainsemnlrilor de pe carple romlnqti vechi (sec.xVllI-XlX). Istoria modema, sectiunea aIII-a, a prilejuit discutarea rezuItatelor flnale ale unor cercetiri intreprinse peparcursul maimultor ani, demers pe care am avut oeazia s4-1 cunoastem in etapele sale. eu oeaziaanterioarelor sesiuni de comunicllri. Astfel, Alina Manja, Vican"atuJ HafegUlw·. fnmn/are,organizare. competen/e. extindere, Ana Gligor. Separapa parohiei Sigher de bisencal1JteanB, Felicia Gligor, Politica sanitad a comitetului ZanuJd (1861-1876), Lucian Dronca,Banea •Bconcmul" in perioada consolidirii. ale caror lucreri au fost coordonate deprof.univ.dr. Nicolae Boesen. precum ~i loan Carja, Ideologie $i mentalitip la rominii dinTrans/lvanIa (/848-1851), coordonator lector univ. Toader Nicoarii, au dovedil 0 coo­seeven" ~i aeribie demne de remarcat. De asemenea, trebuie meoponatllucrarea Delega/iioticiali la Marea Adunare Naponala de la Alba-Julia. a studentului Marcel Horbat care, pebaza unci analize doeumentate a adus contributii noi privind numarul, starea soclala, etc. areprezentantilcr care au partieipat la semnarea Unirii. Concluzia cl ecesti delegati au fostin proportle de 80% intelectuali, ~i nu lllrani sau mancitorl, eum se acredita pin;l decurand,trebuie retlnuta. Sectiunea privind istoria contemporana a avut ea teml miscanle studen­testi Impotriva regimurilor totalitare ale sec. XX. Masiva prezenta internaticnald anunjatainitial nu a fast cnorata. particlpand numai trei studenti din Austria. Amintim Iucrarile.Ionut Tene, The 46 Generation. Ottmar Trasca, The Incidents from 1946 May 28th in theLighr of the Communist Contemporary Documents. Radu Hriniue, Some political andsocial aspects .from Cluj. Elementul nou l-a eonstituit organizarea unci sectiuni distinctedestinatll. istoriei orale, la Cluj existdnd un centro de eercctare in acest sens, condus decanf.univ. Doru Radosav. Au fost precizate aspecre diverse, de la Metodologia ancheteiorale (Crina Bodea) pAn4 la personalitau ~i evenimente istorice: Lavinia Dinu, Gh. 1.Bratianu, un istoric menir, Cristina Paiusan, Revolta slUdenplor timisoreni. loans Boca. 8noiembrie 1945 -convergen/e $i divergen/e. Adriana Persa, GrupuJ de rezislema Amota.

Sesiunile stiintifice studentesti, ce si-au reintrat deplin in drepturi in ultimii ani.reprezintl un element de normalitate, atAt in ceca ce priveste viata ~tiinlifidi. tiit ~i in cadrulmai larg al socletatli civile.

Serban Marin Basarab

AL VII·LEA CONGRES INTERNATIONAL AL,ISHA - VIENA, APRILIE 1996

:'~#':.:. ~'i

T',. MDITIA fa'ce ca luna aprilie a fiecamian sA tllsemne un nou congres ISHA. Anul'"1996 a prllejuit reintMnirea sectiunilor acestei organizatii la Viena. Capitala

austriad a gazduit astfel reprezentantii studerqilor istorici din Belgia, Bulgaria.Republica Ceb!, Croatia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Islanda, ltalia,Jugoslavia, Israel. Letonia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, RomAnia, Rusia,Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Ucraina, Ungarla ~i. bineinleles. Austria. ca ,idin unele state africane (Sierra Leone, Togo). Dopa cum se vede din aceasta slmplaenumerare, ISHA S-8 extins, membrii sm reprezentind noi centre universiuire ~i chiar noitan. Cuprindereade nci sectiuniin cadrulprogramelor ~i initiativelorISHA se datoreazi inbuna parte ncii conduceri alese incA din 1995. de la Intrunirea Adunarii Legislative de laMainz: Martin Iversen (presedintej Yuri Pavlyk (Academic Co-ordinator) Ii Maori,Laitinen (secretarcu probleme fmanciare).

MobilizAnd un numar atit de mare de sectiuni, Congresul al VII-lea ISHA s-abucurat de prezentaa circa 300 de studenti. Faptulin sine a condus la un schimb de idei ~i

cpinii care a ridicat mai multe probleme,dar tn acelasi timp s-ar Ii putut constitui Intr-unserios inconvenientpentru gazde, Nu a fost esa.deoareeeISHA-Viena s-a Intrecut pe sine,munca qrganizat! dovedindu-se Ia inillime.

In privintaaspectuluistiintiflcpropriu-zis, el s-a manlfestatsub umbra temei gene­rale - .Dmul ~i natura" (ManandNature). Ne pennitemun considerentpersonal,apreciindd acest subiectnu implicA neaparatun caracterstrictistoric. Astfel se face cllin numeroasecazuri dezbaterea s-a mutat din planul istoric in eel ecologic. in ciuda unor tncercan aleunor participantidin Ungaria, Germania, Italia.Poloniasau Romaniade a deplasadiscutiilepc taraffiul istoric sau eel putin mitologic. Din plicate. problemele ecologice par sll fiabsorbit imaginatiaunor reprezentanti (vezi pozitiile unor membri din Olanda, Belgia sauAustria), care, in numele interdisciplinaritatil, sl-au uitat principalul lor rol: acela deistorici.De altfel,discursul inaugurala apartinut doamneiVerena Winiwarter, specialist inprobleme ecologice.

tn acest context ~i datoriul numarulu; mare de lucrarl, participantil au fost impaqiliin opt .atellere'': I. The Interaction between Man andLandscape; 2. History and Ecology; 3.City and Country; 4. History of Agriculture and Nutrition; 5. Mobility and overcomingDistances; 6. Natureand Politics; 7. Dealing with Nature as a Science; 8. Man and Animal.Dezbaterile au evidentiat anumlte lucr:lri, iar ISHA-Bucharest ("Erasmus") a supus discutleiternedintrecele mai variate, referitoare la reprezentarea naturii Inceramica epoch bronzului(Claudia Nitu), irnaginea padurii in mitologia romsneasca (Serban Marin). problemaalimentatiei in Bizantul Paleologilor (Alina Minghiras), aspectul rural al oraselordin TiirileRomsne la sffiqitul epocii medievale (Simien C1l.1tia), animalele de curte in RegatulRomaniei (Gabriel PAun), problema navetistilor in Romania anilor 'SO (Dragos Petrescu).

90

Alaturi de audierea lucrarilor ~i discutiile pe marginea lor. organlzatorii vienezi auprogramat unele excursii eu caracter ecologic, in legAtur! eu regularizarea cursului Dunarii,protejarea naturii in jurul Vienei, obiective industriale poluante, protectia animalelor dingradina zoologica etc. Ultimele zile ale conferintei au fost rnarcate de vizitarea unor muzeede renume (Kunsthistorische Museum, Naturalhistorische Museum. Schatzkammer etc.).

In paralel, si-a desfasurat activitatea Adunarea Legisiatlva a ISHA, unul dintreprincipalele rezultate fiind alegerea unei noi conducerl, cuprinzand pe Christine Sommer,Tvrtko Jakovina ~i Mike Savelkoul. De asemenea, s-au pus la punctunele detalii privindviitoarea intrunire de anvergura - Congresul al VIII·lea ISHA, programat sa sede~arela.Wroclaw, pe tema ..Religion through History". ..':-- •.

ELOGIU SI "ELOGIUL NEBUNIEI",

Victor Marin Basarab

IA N'!R·UN teritoriu cultural care nu e strain de frumoasa latina erasrnica, Intr-un spatiu

in care ne .xantemiram'' dad suntem atenti la Eminescu ~i iotr-un limp extrem deconfuz, dod vine verba de valoare ~i valcrizare, un simpozion ca acela organizat in

luna mai de Societatea de studii istorice "Erasmus" este 0 curata ~i splendida nebunie.Se gasesc sponsori pentru toate .fetitele" in tara asia de zaiafet politic ~i cultural,

iar autorljcul ~i savantldcul academic au luat locul cercetarii autentice. Daci ultimaafirmatie n-ar fi trist de exacta, sesiuneadin mai, anul curent, a Societitii mai sus-amintitear fi putut beneficia, dad. no de niste premii, incalte de 0 prezenfa mai. .. energid. Ar fiputut avea ~i invitati, daca nu din strliinatate. macae din celelalte centre universitare aletmi. Dar tara asta cu nostalgii lSi .nmor". cu minti teribil de cuminti si cu destepti taranumiirinca are un cer amar.

Spun acestea fiindca mi-am dat seama di absolut toti referentll sunt valoriautentice, eli participarea lor la eceasta sesiune a fost remarcablla, eli temele abordate ~i

felul de abordare au demonstrat stil, capacitate de exarninare si proiectle, maturitate stadancime, fOJ1ii polemlca ~i persuasiunc stiintiflcd.

~i mai spun acestea fiindea stiu d in viitorul al doilea, decl inalnte de viitorul intaipromis, despre Viorel Petac, Mihai Chioveanu, Emil Perhinschi, Gabriel Paun, GerminPetcu, Alina Tudor, Adrian Liga, Georgiana Constantinescu. Cristina Petrescu. AlinaMinghiras, Dragos Petrescu. Alin Ciupala, Cristina Ion, Serban Marin lSi Petre Guran se vavorbi acasa la noi sau pe alte meridiane ale lumii unde se face istorie-istorie sl nu ..~tiin~"de dragul discursului politic.

Pot subsemna alaturi ~i domnii conf.dr. Alexandru Barnea, decanul Facultatii deIstorie, si leet. dr. Bogdan Murgescu, secretarul stiintific. de a carer asisrenta ~i de ale carerobservatii de fond au beneficiat raportorii ~i cei prezenti.

Dad nu, Nu!

Colaborari

RELATII SOCIO-CULTURALEROMANO-LUXEMBURGHEZE

A N primavara anului 1994, la invltatia Asociatiei Luxemburgheze pentru Democratic in

I Romania (A.L.D.R.), lntreprindeam 0 calatorie de studii in Marele Ducat alLuxemburgului, ell intentia de a-mi pregati teza de licenta. in drept comunitar. Dincolode orele petreeute in biblioteca Centrului Universitar, de admiratia pentru tot ceea ce

are maret capitalaacestuiducat, a cami istorieeste un adevArat ..campus martins". cele maivaloroase mcmente ale primului men sejur in afara granltelor filii au fost intAlnirile ~i

discutiile purtate cu diverse personalitati luxemburgheze. Motivat de putinul spatiu pecare-l am la dispozitie in paginile revistei, in artieolul de fati nu pot alege altemativa de avi vorbi despreacestea ca despre un intreg. Mai degraba, am pistrat in memorie 0 colectlede mai multe tntreguri, at carer numitor comun este 0 femeie deosebita. doamna Suzy fHoffmann. presedinta A.L.D.R.. de al clrei nume se leagi proiectul pe care intentionam s.-1 1facem cunoseut societatii eivile romanesti. i

Domnia-sa, ex-deputat social-democrat in Parlamentul Luxernburgului, ne cu­nostea foarte bine istoria, dar ~i situatia politlca postdecembrista. RbpunzAnd intrebhilormele Cll privire la scopul asociatiei pe care oconduce, mi-a explicat incA de la inceput ca nnu este acela de a-i invAta pe romgni democratla. ei de a-i ajuta sA recapete exercitiul unei \I

forme de guvernamant care, in istoria noastri, a insemnat constituirea Romaniei modeme il~i egalitatea eu mariIe natluni democratice ale Europei. R

Desi ne-am descoperit unele afinitAti pe tirAmul preocuparilor umaniste, nu puteam dsA fiu de acord cu viziunea doamnei Hoffmann asupra perceptiei politice la romani, care sereflecta ~i in activitatea A.L.D.R. ce se limitase pAm atunci Ia invitarea in Luxemburg,pentru a fine conferinte despre Romania, a unor personalitati ale opozitiei democratice,pornind de la ideea cA puterea politidi aleasa in 1992 poate fi constrsnss prin impunereaunui nou model ideologic, eel democratic, de ditre 0 elita intelectuala care, in genere, poateinfluenta eomunicarea sociala.

Am incercat si explic gazdelor mele eli, in aeei ani (1992-1994), aceste tncercan.tocmai pentru ca veneau din striinitate, avuseseri insa ecouri negative in rdndurileelectoratului din tam iar reactia fusese ehiar vtolenta (mineriadele).

Opinia mea era c3 Ia noi, timp de 45 de ani, eultura pclltica inculcata romanilor afost 0 cultura de aservire, in care puterea de stat era percepura prin prisma .jdealurilorsocialiste", exclusiv sub aspectul nonnelor ~i regulamentelor motivate ideologic, caretrebuiau respectate sub sanctiunea pedepselor dure (v.G. Almond et S. Verba - The CivicCulrure. 1963).

Avand in vedere ci reprezentarea democratica a puterii, pentru a deveni nouaideologie trebuia sa se impuna majoritatii socieratli romgnesti. nu se putea face abstractiede faptul ca ea va rimine torusi tributara mediului silu de origine, eel intelectual. Dar, dad.intelectualii care 0 fcrmulasera in atstea programe (intAi ale Fonnului Antitoralitar, apoi ale

94

---- ----- L __

Aliantei Civice) se g!ndeau in primul rand la libertatea de exprimare a tuturor opiniilor, nuaceasta era pozitia pe care se situau dupa ianuarie 1990 muncitorii din marile combinatefalimentare sau minerii.

Spre sfarsitul sederii mele in Luxemburg reusisem sa fae inleles celor din A.L.D.R.faptul ca in Romania, perceptla polltica este inea una afecriva, bazatii pe sentimentelepozitive sau negative ale electoratului, legate de sistemul politic ~i actorii principali ai vietiipolitice ~i ca sansele de succes cele mai marl in democratizarea societatii romanesti apartinnumai unui demers intern, in primul rand civic. Obiectivele acestuia ar trebui sa fie pe deo parte rationalizarea discursului intelectual in termeni de interes general (ceea ce inevitabilva oculta partial logica sa si interesele proprii mediului de origine) ~i pe dealtA parte, dupacgstigarea alegerilor de catrc opozitie, sa insufle crezul democratic prin intennediul scolii,presei, bisericii, asociatiilor, sindicatelor. familiei, excluzand credintele totalitare dinsocietate.

Ca unnare a tuturor acestor discutii, doamna Suzy Hoffmann a propus atunci (in1994), eonstituirea, cu sprijin financiar luxemburghez, a unei asociatii socio-culturalemixte cu sediulla Bucuresti, care sa militeze pentru ,,0 ideologie a dernocratiei", prin toatemijloacele pe care Ie ofera societatea civila.

Celor interesati. Ie putem aduee la cunostinta eD aeest prclect s-a tndeplinit subforma Asociatiei Sccio-Culturale Romano-Luxemburgheze, constituita cu sprijinul unorpersonalitati culturale ~i politice: Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, Sergiu Cunescu,Adrian Iorgulescu. Varujan vosganian.Ia Palanil Cantacuzinc, pe data de 6 iulie 1996.

Cend am scris acest articcl. in eare ineercam sa explic motivele eare ne-au deter­minat sa Infiintdm aceasta asociatie, nu prefiguram 0 victorie de asemenea proportil a Con­vemiei Democrate in alegerile din noiembrie. Miracolul s-a produs, dar schimbarea abiaincepe ~i ered ca acum, mai mult decat in oricare alt moment, Asociatia Socio-CulturalaRomdno-Luxemburgheza are cele mai marl sanse de a-si indeplini obiectul de activitate,dad va reusi sa convinga ~i sa atraga 0 cat mai larga, participare la actlunile sale.

"..,_.....­" "'...-

Dan CiupaJaviccpresediote A.S.CR.L.

Tehnoredacrarc computerlzau.Joana Glodian

Tiparit: SEMNEtel.: 66708 20

-

ISBN 973 - 566 - 063 - 6

, 7

I",

. f,

. I..

.I .r

I .,,