telefon: 0746/230.032, fax 0232/219 520 redactia@opiniastudenteasca.ro www.opiniastudenteasca.ro

Ie[enii au mers pre] de o s\pt\m`n\, labra] cu Gulliver, `ntr-o c\l\torie ini]iatic\.Nu mai c\ nu ei au fost cei care s-au aventu-rat s\ se r\t\ceasc\ `n }ara Piticilor sau `n}ara Uria[ilor. Piticii [i uria[ii au fost cei`ndupleca]i s\ vin\ la ei, cu prilejul primuluiFestival Interna]ional al Educa]iei din urbealor. Acesta s-a ab\tut `ntr-un Ia[i ciunt, de -[irat, sufocant, `n vremuri ciuruite de gropi,de `ndoieli [i de nep\sare, `n care oamenii,afunda]i `n „D’ale lor”, mai degrab\ [i-ar fi`ntors fa]a de la ora[ [i de la lume. Uria[ii [ipiticii, personalit\]i importante „contractate”sau arti[ti anonimi forfotind de entuziasm i-auscos pe ie[eni cu for]a din case. I-au adus laoper\ `n aer liber, i-au a[ezat `n b\nci la con-ferin]e motiva]ionale, i-au pus s\-[i mode le zedin lut `nchpuirile, i-au dansat, i-au legat laochi `n baruri, i-au scos la mar[, le-au distratcopiii [i le-au g`dilat urechile. Apoi le-au scrispovestea de via]\ `n chip de band\ desenat\.Doar, doar i-ar readuce la via]\ [i i-ar stropicu ceva culoare `n obraji. Numai c\ ie[eniino[tri nu au fost preg\ti]i pentru a[a ceva. Maicu seam\ frigizi dec`t extazia]i, s-au ar\tat su -foca]i de sute de manifest\ri culturale. S-auzg`rcit s\-l vad\ pe R\zvan Ma zi lu dans`nd`n {araiman sau s\ afle de ce e a[a de teribil\piesa de teatru a lui Silviu Purc\rete, care aluat premiul UNITER pentru cel mai bunspectacol de teatru `n acest an. ~ns\ au po po -sit pe gardurile care au `m prej muit Pia]a Pa -latului [i s-au scotocit de economii ca s\ fieaproape de Patricia Kass c`nd i-a c`ntat c`n -te cele lui Edith Piaf.

Noi recunoa[tem c\ am dovedit cu greus\ le cuprindem pe toate [i am fi vrut ca ziuas\ se fi lungit p`n\ la 48 de ore m\car `n a -ceast\ s\tpt\m`n\, ca s\ v\ putem povestides pre ele. Am alergat de pe o dung\ a curcu-beului pe alta [i am c\utat s\ vedem `n a -ceast\ edi]ie special\ care culoare a str\lucitmai tare. Ne-am l\sat cuceri]i de p\pu[ile cene-au chemat [optit s\ fim statui vii, dar ne-aum`ncat c\lc`iele s\ ne zb`n]uim ca ni[te co piipe scene improvizate. Am ascultat ca ni[te[colari con[tiincio[i la conferin]e, a[ tep t`ndacolo o sc`nteie pentru iluziile noastre. Amc\utat sensuri, explica]ii [i `n]elegeri `nteatrul [i dansul post-modern [i ne-am trezitpe scenele mari ale lumii, al\turi de AndreeaBocelli sau Angela Gheorghiu. Am `nv\]at s\ne pict\m speran]ele pe pancarte [i am ie[itcu ele s\ strig\m din to]i r\runchii studen]iei.

Apoi ne-am a[ezat la scris [i ne-am recu-perat sufletul [i identitatea. Cu prilejul aces-tei edi]ii speciale, „Opinia veche” [i-a re c\ -p\ tat numele de „Opinia studen]easc\”, odat\cu Ia[ul care `ncepe din nou s\ trag\ aerproasp\t `n pl\m`nii istoriei sale de capital\.De asemenea, ne-am [i primenit pentru a v\ar\ta c\ noi s`ntem aici [i am `nv\]at de laacest festival c\ piticii trebuie s\ se m\soarecu uria[ii [i s\ se r\t\ceasc\ `n ]ara Yahoo-ilorde oric`te ori e nevoie.

Laura P|ULE}

ARGUMENT

D’ale unuiora[ trezit la via]\

Ia[ul a re`nv\]at s\ tr\iasc\ educa]ia

ca spectacol

� Anul XLII � 2013 � EDI}IE SPECIAL| � IA{I � GRATUIT � 5000 de exemplare

EDI}IE SPECIAL|

2 GALA FIE

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

Mitul cet\]iiIa[ul este cetate cobor`t\ din mit, ce -

tate sub a c\rei cupol\ s-a n\scut [coa -la rom=neasc\, ideile cele mai lumina -te ale poporului rom=n [i min]ile celemai alese ale acestei na]iuni. Iar pen-tru asta este suficient s\ amintim c\ `nIa[i s-a ridicat prima [coal\ `n limba ro -m=n\, prima universitate din ]ar\, pri-mul Teatru Na]ional, prima Gr\dina Bo -tanic\ sau primul teatru evreiesc dinlume. La ridicarea [i inaugurarea lor aucontribuit personalit\]i a c\ror umbr\`nc\ `nv\luie Ia[ul `ntr-o aur\ de mis-ter [i-l fac s\ par\ a fi cobor`t din le gen -d\, acolo unde oamenii cu bra]e tari l-au ]inut pe um\r [i l-au `n\l]at ca pe-ocoloan\ a infinitului spre cer. Dar din-colo de mit s`nt oamenii care l-au zi -dit, oamenii care l-au `ntre]inut [i oa -menii care l-au pl\cut a[a cum este el,c`teodat\ jovial [i rupt din poveste, al -t\dat\ mai lene[ dec`t un motan pier dutprin mahalalele sale. Iar oamenii s`nt„to]i produsul [colii”, dup\ cum asubliniat fostul ministru al Educa]iei,Ecaterina Andronescu. Cei care au m`z -g\lit timid primul „a” pe acelea[i b\nciale claselor primare, ca mai apoi s\descopere cu aceea[i fascina]ie ta ine -le din [coala general\ [i din liceu, tai nepe care le-au aprofundat mai t`rziu `nuniversitate al\turi de magi[tri ilu[tri.Un astfel de magistru a fost prezent lagala de deschidere a FIE, Ia[i, 2013,`n calitate de Pre[edinte de Onoare alfestivalului. Maestrul Radu Beligan,elev aflat la panoul Colegiului „Cos ta -che Negruzzi”, a impus serii un regis -tru deosebit, demn de o s\rb\toare a e -duca]iei, amintind de curiozitate, o tr\ -s\tur\ nobil\ a spiritului rom=nesc. „Fieca aceast\ prim\ edi]ie s\ constituie celdint`i pas dintr-un lung [ir de eveni-mente care s\ aduc\ în aten]ia ro mâ nu -lui, [i nu numai, at`t imaginea unui Ia[ideschis artelor [i educa]iei c`t [i a spi -ri tului românesc autentic ve[nic des -chis la nou [i însetat ve[nic de cu noa[ -

te re.”Vineri seara ne-am `ntors cu grati -

tu dine c\tre profesorii no[tri, le-am mul -]umit pentru c\ ne-au dat din bog\]ialor [i ne-am angajat s\ d\m mai de par -te m\car o mic\ parte din aceasta. Ast -fel, conducerile universit\]ilor de statie[ene [i a filialei din Ia[i a AcademieiRomâne au desemnat c`te un membrudin mijlocul lor, iar Inspectoratul {co larJude]ean [i boardul FIE c`te doi, c\ ro rale-au considerat `ntreaga activitate aca-demic\ demn\ de titulatura de excelen]\`n educa]ie. Profesorii care fie [i-au `n -chinat cariera preg\tirii a numeroasegenera]ii de studen]i, fie s-au dedicatlaboratoarelor [i cercet\rii `n s`nul a -cestora, tr\ind prin cercet\rile lor.

Rectorii tuturor universit\]ilor aucuprins `n Laudatio faptul c\ premian]iiau contribuit la dezvoltarea [colii ie [e-ne, cu prec\dere a profilului real, ̀ n tru -c`t gala educa]iei pentru anul 2013 apus `n valoare mai mult [tiin]ele exac te,urm`nd ca, `n anii urm\tori, reflecto ruls\ cad\ asupra celor umane. Iar tolbaa fost plin\. Pe podium au urcat, per`nd, `n aplauzele s\lii, profesori ti neri,afla]i la `nceputul carierei, dar care s-au remarcat prin rezultate deosebite [iprofesori a c\ror voca]ie a c`nt\rit at`tde mult `nc`t, ast\zi, studen]ii lor s`ntla r`ndul lor profesori. ~n fa]a publi cu -lui de la Teatrul Na]ional, to]i profe-sorii care-[i ridicau diploma de „Ex ce -len]\ `n educa]ie” p\reau elevi c\rorale tremur\ vocea c`nd primesc din par -tea dirigentului coroni]a la sf`r[it de an.Amfitrionii de la cursuri au p\r\sitpentru pu]in timp catedra [i, c`nd au ur -cat pe scen\ s\-[i primeasc\ premiul,au mul]umit cu modestie colectivuluicare i-a desemnat [i primele lor g`n duris-au `ndreptat c\tre cei care i-au for-mat. Iar, din sal\, invita]ii speciali aievenimentului, Alte]a Sa, Prin]esa Mu -na al-Hussein a Iordaniei, Lordul Da -vid Trimble, laureatul premiului No belpentru Pace în 1998, secretarul de statdin ministerul S\n\t\]ii, doctorul Raed

Arafat, Înalt Preasfin]itul Teofan, Mi -tropolitul Moldovei [i Bucovinei, pri-marul Chi[in\ului, Dorin Chirtoac\,au asistat la un spectacol emo]ionant,care a ridicat la locul cuvenit valori pre -cum educa]ia, buna purtare [i recu no[ -tin]a fa]\ de dasc\lii no[tri.

Povestea ora[uluiIa[ul este o poveste. O poveste cu -

noscut\ de cei care o tr\iesc [i `n ]e lea -s\ mai ales de cei care nu-i s`nt parte[i-l privesc de peste hotar. Cu drag, dor[i admira]ie, cum ne-am obi[nuit de

at`ta timp. „M\ simt ca-ntr-o povesteaici, într-adev\r: parc\ un pic s`nt înRoma, parc\ un pic s`nt în Madrid. Lanoi, la Chi[in\u, p\m`ntul se clatin\ deparc\ am fi într-o corabie. Dar aici s`ntziduri. Cl\direa asta a Teatrului parc\te ap\r\. Nici nu mi-am luat umbrel\cînd am venit de la hotel, într-at`t m\simt de protejat. Stabilitatea de aici enecesar\ oric\rui om. Bravo, c\ ave]iaceast\ stabilitate! În Chi[in\u nu e lafel”, ne-a spus, aproape suspin`nd, aca -demicianul Spiridon Vangheli, cel ca -re a primit din partea boardului FIE Pre - miul pentru Educa]ie `n limba ro m= n\.

O limb\ dulce [i domoal\, numai bu -n\ de povestit petrecaniile lui Gugu]\,un Nic\ din Humule[ti n\scut [i cres-cut nu pe malul Ozanei, ci pe cel alPrutului, mereu ̀ nvolburat. Vineri, n\z -dr\vanul a trecut pentru prima dat\apa cea mare [i a p\[it `ntr-o cas\ ne -mai v\zut\, dar pe care o cunoa[tea lafel de bine ca [i locuitorii s\i [i pecare o admira cu at`t mai mult cu c`t odescoperea. Iar c`nd i-au dat [i premiul,a [tiut c\ este de-al lor [i c\-i une[te,dac\ nu povestea celor dou\ ]\ri, m\ -car istoria lor.

Iulia CIUHU

Cortina Festivalului Interna]ional al Educa]iei FIEIa[i s-a ridicat vineri, 14 iunie, iar în fa]\ au fost

adu[i cei mai buni, cei care au înfrumuse]at comuni-tatea academic\ ie[ean\ [i i-au pus cununi din aur [iargint, recunoscute de foruri interna]ionale. Pe scenadin Sala Mare a Teatrului Na]ional „Vasile Alec san -dri”, `ncep`nd cu ora 20.00, a fost lansat\ prima e -di]ie a FIE, organizat de c\tre Asocia]ia Proevent [iPri m\ria Municipiului Ia[i, printr-o sear\ care a s\r -b\ torit educa]ia ie[ean\, excelen]a [i performan]elesale. Gala de celebrare a [colii ie[ene a fost un mo -ment de recuno[tin]\ adus profesorilor care se `n c\ -p\ ]`neaz\ s\ ocupe podiumul de fiecare dat\ c`nd `[iscot elevii din ]ar\ la diverse competi]ii, profesorilorcare fac din cercetare deviz\ a vie]ii academice, pro-fesorilor care au cl\dit zeci de genera]ii pe care [i lea min tesc ca pe ni[te prieteni apropia]i, ]inu]i `ntr-unal bum de suflet. Dar mai presus de toate, gala a fostun moment dedicat lor, tuturor celor care ne-au f\cutoameni.

Dincolo de mit, s`nt oamenii care au zidit Ia[ul, oamenii care l-au `ntre]inut [i oamenii care l-au pl\cut a[a cum este el.

Un covor ro[u pentrudasc\lii no[tri

� Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Ia[i a acordatPremiul de Excelen]\ `n Educa]ie cercet\torului [tiin]ific al anuluide la UAIC, lector dr. C\t\lin Bogdan Gale[.

� Din partea Universit\]ii Tehnice „Gheorghe Asachi” Ia[i,Premiul de Excelen]\ `n Educa]ie a fost `nm`nat fostului ministrual Educa]iei, prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu.

� Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Grigore T. Popa”Ia[i a acordat Premiul de Excelen]\ `n Educa]ie, pentru `ntreagaactivitate profesional\, prof.univ.dr. Ursula Helena St\nescu,profesor consul tant la Facultatea de Farmacie de la UMF.

� Universitatea de {tiin]e Agricole [i Medicin\ Veterinar\„Ion Ionescu de la Brad” Ia[i a acordat Premiul de Excelen]\ `nEduca]ie, `n semn de `nalt\ pre]uire pentru o via]\ dedicat\ [colii[i spiritului a cademic, prof.univ. dr. Ioan Avarvarei, de laFacultatea de Agricultur\ de la USAMV.

� Din partea Universit\]ii de Arte „George Enescu” din Ia[i,Premiul de Excelen]\ `n Educa]ie, pentru deosebita sa activitateartistic\ [i didatic\, a fost oferit conf. univ. dr. Matei Bejenaru.

� Academia Român\ — Filiala Ia[i a acordat Premiul deExcelen]\ `n Educa]ie doctorului chimist Dan Radu Rusu,cercet\tor al Institutului de Chimie Macromolecular\ „Petru Poni”din Ia[i.

� Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i a acordat dou\ Premiide Excelen]\ `n Educa]ie. Unul coordonatorului Centrului deExcelen]\ al Jude]ului Ia[i, profesorului Vasile Sorohan [i cel\laltcoordonatorului Centrului de Excelen]\ de Fizic\ clasa a XI- a [ia XII-a, profesorului Jean Marius Rotaru.

� Board-ul FIE a oferit dou\ premii. Unul pentru educa]ie `nlimba român\ scriitorului Spiridon Vangheli, [i Marele Premiuacordat academicianului Viorel Barbu.

~N 2

01

3 A

U F

OS

T E

XC

ELE

N}

I

Dram\ cu Tequila„Concertul nu este o copie dup\ É -

dith Piaf, pentru c\ ea exist\ prin c`n -te cele sale. Eu doar am transpus pe a -cestea experien]a mea de via]\ [i amadus omagiu suferin]ei, bucuriei [i du -rerii artistului Édith Piaf.”

Rug\ciunea Patriciei Kaas ne-auimit. ~nv\luit\ `n hain\ neagr\ de pe nedin care-[i ridic\ ochii spre cer din afi -[ul promo]ional al turneului „Kaas chantePiaf”, c`nt\rea]a s-a urcat pe scen\ cas\ ̀ ngenuncheze. {i s\-[i c`nte imnul dra -gostei `n fa]a lui Dumnezeu, im plo -

r`n du-L s\-i lase iubitul `nc\ pu]in al\ -turi. „Mon Dieu! Mon Dieu! Mon Dieu!Laissez-le-moi, Encore un peu, Monamoreux” (n.red.: Dumnezeul meu!Dum nezeul meu! Dumnezeul meu! La -s\-mi-l `nc\ pu]in pe iubitul meu). ~n -tunericul ne las\ s\ cuprindem cu ve -de rea o Patricia Kaas st\p`nit\ de ago -nia lui Édith Piaf de la `nceputul ani lor’60 [i de str\lucirea pe care `ncepea s\o rec`[tige. Cu m`inile `mpreunate `n -tr-o dorin]\ arz\toare, Kaas pare maidegrab\ o actri]\ care-[i `ndepline[terolul `n drama `n care a fost distri bu it\

dec`t o c`nt\rea]\ care a ]inut s\ aduc\muzica primei jum\t\]i a secoluluitrecut `n strad\.

Un „bun\ seara!” rostit u[or st`lcitdar savuros ne face s\ z`mbim discret[i s\ o aplaud\m mai cu seam\. A pla u -ze care s-au înte]it dup\ ce-a men ]io natc\ omagiul pe care `l realizeaz\ la `m -pli nirea a 50 de ani de la moartea ar -tis tei Édith Piaf este n\scut din res -pec tul [i devotamentul fa]\ de artistafrancez\ a c\rei carier\ s-a ̀ ncheiat c`ndea abia se n\[tea. De mic\, `ns\, Pa tri -cia c`nta „La vie en rose” f\r\ s\ [tiepe atunci c\ vocea care lansase me -lodia striga fr\m`nt\rile societ\]ii fran -ceze cu at`ta patos. Atmosfera anilorrespectivi este adus\ pe scena de laPalatul Culturii prin umbre [i lumini.Scena, acoperit\ de o cupol\ imagi-nar\ pe care lumineaz\ luna, este ani-mat\ de un [ir de lumini]e timide carene creioneaz\ o sal\ impun\toare.

„Il y a cette femme qui marche dansla lumiere de Paris” (n. red.: „o avempe aceast\ femeie care se plimb\ prinlumina Parisului”) [i actri]a str\bate sce -na, preg\tindu-se s\-i `nchine o od\Parisului. Acelui Paris fin, care-[i a[ -teapta locuitorii diminea]a `n cartiererenumite, cu cafenele intime [i pre g\ ti -te pentru discu]ii amicale. Acelui Pa riscare era dulce [i plin de bucurii la totpasul, din Cartierul Latin p`n\-n Mont-parnasse. Ne amintim astfel c\ Pa tri -cia, dincolo de artistul des\v`r[it de pescen\, este o persoan\ care-[i iube[tec`inele, bichonul maltez, Tequila, ca reador\ s\ ̀ noate, s\-[i surprind\ prie te nii,s\ mearg\ la shopping sau s\-[i de co re -ze casa. ~ns\ nu-i place deloc s\ a[ tep -te. Sau cel pu]in a[a ni se dezv\luie `ntimp ce joac\ rolul femeii care se as -cunde într-un bar [i `nfrunt\ trecereatimpului, „Padam, padam”.

Zv`cniri c`ntate„Édith Piaf a jucat într-o pies\ de

teatru pe care Jean Cocteau o scri se -se special pentru ea «Le Bel indif-férent». A fost dificil s\ aleg un anumitrepertoriu pentru c\ s`nt melodii cu -noscute [i deosebite. C`nd l-am ales,m-am axat pe acele melodii care m\reprezint\. Mi-am dorit s\ îm p\r t\ -[esc publicului acelea[i sentimente pecare le sim]ea [i ea la momentul res -pec tiv.”

Tot ce se petrece pe scen\ o re`n viepe Édith Piaf ca `ntr-un vis, iar noi neuit\m ului]i c`nd pe scen\, la re pre -zen ta]ia irepro[abil\ a artistei, c`nd la

ecranele uria[e, situate de o parte [ide alta ale acesteia. Spectacolul Patri -ciei este unul contemporan [i complex.Vocea-i `nfierb`ntat\ este acompaniat\de instrumenti[ti care-[i conduc vioara(Nicolas Stevens), orga (Frederic Hel -bert) [i acordeonul (Johnny Dyke) cutact, [i de Kevin Michael, dansator ca -re-o `nso]e[te ascult\tor `n periplul s\u.Iar c\l\toria pe care o face ne trasmitezeci de st\ri. Zv`cnire [i bucurie, nebu -nie [i team\, fericire [i iubire. Toatesub diferite forme, exprimate prin mi[ -c\ri ample sau sacadate, bru[te sau len -te, pline de foc [i d\ruire.

~n momentele de p`n\ acum, Pa -tri cia Kaas este c`nd femeia abando-nat\ de amantul s\u [i `nnebunit\ dedurere, c`nd femeia care-[i a[teapt\iu bitul dis-de-diminea]\, sub un soarec\ldu] de var\. ~n trans\, `ns\, intr\ a -tunci c`nd interpreteaz\ „L’hymne àl’amour”, ca pe-o ultim\ strigare dis-perat\ a lui Édith Piaf c\tre MarcelCer dan, boxerul care i-a furat inima.Iar pentru ca scenariul s\ fie complet,Patricia î[i pune halat [i m\nu[i, pre -g\ tit\ parc\ pentru a urca `n ring. Ne -bu nia o apuc\ [i `n „Les belles blousesblanches”, c`nd `[i smulge voalul ro -chi ]ei de alt\dat\, iar c`nd `[i revine, ar -tista este un be]iv cu palton [i bo cancipe care `ndat\ [i-i r\t\ce[te. Cu pi ci oa - rele goale pe scen\, Patricia este „lapetite fille des rues”, simpatic\ [i iu -bi t\ de cei care-i `n]eleg fr\ m`n -t\ rile, precum a fost [an so ne -tis ta anilor ’20. „Be]iva” estemul]umit\ de in terpre ta rea sascenic\ [i se o pre[te la un mo-ment dat s\ se ad mire [i s\ a -de meneasc\ publicul cu vorbedulci.

„Mais regardez moi, je suisbien” (n. red.: „pri vi]i-m\, s`ntbine!”), ne `n deam n\ artista,cu pi cioa rele `m pleticite [imersul leg\ nat. R`dem unmo ment, suficient c`t Kaass\ se mai agite acto ri ce[ tepe sce n\, iar c`nd intro-duce per sonajele din c`n -tecul urm\tor, agi ta ]ia de -vine un dans care set r a n s f o r m \

`ntr-o poveste a doi copii „care nu [ti -au s\ se mul ]u meas c\ cu via]a, ca renu [tiau ce s`nt visele [i s\ z`m beas -c\”. Atunci Patricia se imagineaz\ di -ri jor de destine [i cre ioneaz\, prin spas-me [i cercuri, o boa l\ numit\ iubire,care-i mistuie pe `n dr\gosti]i. Tot cuiubire i se adreseaz\ [i lui el, un el i -ma ginar, f\r\ de care nu vrea s\ tr\ -ias c\ „toi, toujour toi, rien que toi” (n.red.: „tu, mereu tu, nimic `n afar\ detine”). Iar dac\ el nu este sensibil [inu o ascult\, noi o urm\rim cu aten]iede fiecare dat\ c`nd se tran sform\ `n -tr-un alter ego al c`nt\re]ei Piaf.

Artista Patricia Kaas pare c\ se de -p\[e[te cu fiecare interpretare, iar pu -bli cul ascult\ ultima reprezenta]ie a a -cesteia ridicat de pe scaune. 10.000de persoane aduc minute `n [ir de ura -le [i aplauze ca tribut pentru melodiil ec`ntate. ~ns\ pu]ini [tiu versurile pe ca -re artista le murmur\ pe scen\ [i multmai pu]ini `ncearc\ s\ le `ng`ne. „Haitat\, f\ [i tu un efort”, spune mititicaaproape adormit\ `n bra]ele p\rin]ilorc`nd aude b`lb`iala publicului de lafinal. ~nainte de plecare, ridicat\ pev`rfuri [i `mbr\cat\ `ntr-o ro chie alb\,o pisicu]\ alintat\ de pe sce n\ f\cea cum`na aparatului de fo to grafiat.

Iulia CIUHU

3CONCERT PATRICIA KAAS

Patricia Kaas a `n\l]atimnuri c\tre stele

~n tunericul ne las\ s\ cuprindem cu ve de rea o artist\ st\p`nit\de ago nia lui Édith Piaf de la `nceputul ani lor ’60.

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

„Kaas chante Piaf” din inim\. Se d\ruie[te imediatscenei cu o pasiune neomeneasc\ [i se adu n\ la

fel de repede pentru a intra `n ipostaza ur m\ toare. Iartalentul actoricesc o completeaz\ pe c`n t\ rea]\ [i ne-oaduce mai aproape de suflet pe artista Kaas. Pentruc\, dup\ cum ea `ns\[i afirma, odat\ cu lansarea bio -grafiei „L'ombre de ma voix”, este „un artist `mplinit”.Un artist care, din martie 2013, face `nconjurul lumiipentru a-i aduce un omagiu altuia, de la a c\rui moar teau trecut 50 de ani. Joi, vocea lui Édith Piaf [i fragmen -tele din via]a sa au fost proiectate pe scena din Pia ]aPalatului Culturii sub un cer senin [i `nstelat, `m br\cat`n lini[tea specific\ unui moment de reculegere. ~n sea -ra de 19 iunie, a cincea zi a Festivalului Inter na]ionalal Educa]iei, Ia[ul a v\zut Parisul. Iar Parisul a str\lucit.

”«Kaas chante Piaf» este un spectacol în care, pe l`ng\

interpretarea muzical\, ve]i reg\si [i o parte teatral\. A fostdificil s\ aleg un repertoriu anume, pentru c\ toate melodiile sale s`ntdeja cunoscute, iar eu am vrut s\ m\ axez pe acelea care m\reprezint\ [i astfel s\ împ\rt\[esc publicului acelea[i sentimente pecare [i ea le sim]ea la momentul respectiv.

4 CONFERIN}E

Conferin]ele motiva]ionale organizate `n cadrulFestivalului Interna]ional al Educa]iei au pus fa]\

`n fa]\ studen]ii, mediul academic, al afacerilor [i alpasiona]ilor de dezbatere. ~ntr-un cadru informal,invita]ii au l\sat deoparte microfoanele [i au discutatf\r\ perdea despre negociere, urbanism, art\, via]\,medicin\ sau tradi]ie.

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

Participan]ii la conferin]a „Arta învia]\. Via]a în art\” s-au transformat înmartorii unor epoci muzicale. Cei pa -tru invita]i, mezzo-soprana Viorica Cor -tez, tenorul C\lin Br\tescu, violonistulRemus Azoi]ei [i dirijorul Vlad Contaau vorbit despre educa]ie, cultur\, su -fe rin]\ [i iubire a[a cum sunt ele în ]e -lese de pe marile scene ale lumii.

Înt`lnirea ie[enilor cu cei patru ar -ti[ti n\scu]i, scoli[ti sau pur [i simplulega]i suflete[te de capitala Moldoveia fost moderat\ de Alex Vasiliu, reali -za tor de emisiuni culturale la TVR Ia[i[i Vasilica Stoiciu-Frunz\, consultantartistic al festivalului. Ace[tia au des -chis o discu]ie cald\ cu invita]ii por nindde la ideea educa]iei în familie care na[ -te arti[ti. „Pe tot parcursul form\rii me -le am tr\it demersul tat\lui meu, darmotiva]ia mea n-a fost aceea[i”, a spusVlad Conta, fiu al unui alt mare ma -estru dirijor, Iosif Conta. Conferin]a atrecut de la talk-show la adev\ratspectacol, invita]ii av`nd, fiecare, sur-pri za de a-[i vedea proiectate deasupra

scenei fragmente din reprezenta]iile,din muzica [i din via]a lor.

Am ascultat, a[adar, Simfonia a II-aa lui Aram Khachaturian în orchestra ]iaFilarmonicii „G. Enescu” din Bucu re[ti[i sub bagheta maestrului Vlad Conta,o crea]ie „controversat\ atunci, ie[it\ dinrepertorii, pentru c\ era considerat\ so -vietic\”. Am v\zut fragmente din „Tos -ca” puccinian\ cu tenorul C\lin Br\ tes -cu în rolul Cavaradossi, o filmare a uneiproduc]ii ie[ene, pe scena S\lii Mari aTeatrului Na]ional „Vasile Alecs andri”.Am aflat, cu acest prilej, c\ „începutulîn oper\ e unul singur, dar exist\ maimulte valuri, praguri suflete[ti [i nu nu -mai. Începi cu o dulce perioad\ a in -con [tien]ei”.

C`nd a venit r`ndul ariilor vii aleviolonistului Remus Azoi]ei ie[enii aurezonat cu „Scripcarul” lui George Enes -cu, o compozi]ie superb\, profund ro m= -neasc\ [i cu un spirit folcloric autentic,pus în valoare de interpretarea t`n\ ru luiinstrumentist. „Un artist este în primulr`nd om. Are nevoie de experien]\ ca

s\ se poat\ exprima [i în cuvinte [i înmuzic\. Iar ast\zi exist\ foarte mul]i mu -zicieni, dar pu]ini arti[i”, ne-a împ\r t\ -[it Remus Azoi]ei.

Despre „Carmen a secolului alXX-lea” au vorbit de la sine fragmentedin c`teva dintre interpret\rile aplauda -te minute în [ir în întreaga lume, pe sce-ne precum Scala italian\ sau Me tro po -li tanul newyorkez. Aplaudat\ în pi cioa -re dup\ vizionarea colajului de roluriinterna]ionale, „diva assoluta”, a[a cumo numea Sergio Segalini a apreciat c\„o pera trebuie respectat\, de la costu -me la roluri, în toate detaliile” atuncic`nd amfitrionii înt`lnirii au ridicat pro -blema moderniz\rii compozi]iilor con-sacrate. „Curiozitatea artistului îl faces\ deschid\ sertare în care g\se[te lu -cruri surprinz\toare în locurile în careajunge”, a completat maestrul VladConta, r\m`n`nd de acord cu faptul c\noutatea nu poate afecta patrimoniul, cise cere o crea]ie nou\, scris\ dup\ mo -da timpurilor.

Anca TOMA

Copiii [colii ie[ene de art\s-au `ntors acas\

Hendrik W. Van der Kamp, pre [e -din tele ales al Consiliului European alUrbani[tilor, fost pre[edinte al In sti tu tu -lui Irlandez de Urbanism, le-a vorbit ie -[enilor, luni, de la ora 11, în Aula Bi -blio tecii Centrale „Mihai Eminescu” dinIa[i despre educa]ia în planificarea ur -ba n\.

„Nu e un domeniu restrictiv, estevorba de g`ndire strategic\ [i de efectesecundare. Despre mentalitatea c\ ge -ne ra]iile viitoare, nepo]ii, copiii no[tri,vor fi afecta]i de deciziile pe care lelu\m ast\zi”. Hendrik Van der Kampvenise preg\tit s\ ne arate, proiectatepe pere]ii s\li, date, grafice [i informa ]iidespre viziunea sa asupra planific\riiurbanismului, îns\ nu s-a l\sat de zar matde lipsa proiectorului. A vorbit des chis,liber, [i ne-a povestit, în prelegereacare a durat pu]in mai mult de o or\, c\meseria de planificator urban func] io -nea z\ ca un domino întins cu grij\ peo plaj\. Depinde [i de deciziile pe carele iei tu pentru ca dominoul s\ curg\dup\ modeul în care a fost a[ezat, darpoate veni [i marea [i s\ î]i m\ture totaranjamentul.

Ne-a vorbit despre greenfield, ex -tin derea ora[ului pe baza unor teritoriicump\rate în afara spa]iului urban, dela ni[te fermieri, dar [i de despre brown -field, dezvoltarea ora[ului pe foste zoneindustriale sau cartiere îmb\trînite, f\ r\valoare de patrimoniu. „Chiar dac\ laacestea din urm\ se înt`lnesc problemecu titlurile de proprietate în toat\ Eu -ro pa, [i b\nuiesc c\ nici Ia[ul nu faceexcep]ie, merit\ investit. De[i, sigur, e

mai simplu s\ cumperi de la un fermiero singur\ bucat\ de p\m`nt dec`t s\ re -ven dici mai multe de la proprietaripriva]i”, a explicat acesta. Ne-am g`n -dit pentru un minut cum ar ar\ta Ia[ulcu blocuri renovate pe palete cu culoricomplementare, în care cl\dirile s\ fierenovate unitar, cartierele la fel, un Ia[iîn care s\ nu mai fie c`te-un curcubeudesenat în dreptul fiec\rei sc\ri debloc. „Dar pentru asta e nevoie de oplanificare guvernamental\ na ]iona l\!”,[i-am revenit cu to]ii din visare.

Aceea[i meserie, alt\ limb\

Despre meseria de planificatorurban voiau s\ asculte [i zecile de stu-den]i ai Universit\]ii Tehnice „Gheor -ghe Asachi” din Ia[i. Hendrik Van derKamp le-a dat speran]e, spun`ndu-le

c\, în multe locuri din lumea, meseriaaceasta înc\ este f\cut\ doar de ar hi -tec]i [i de ingineri civili, nu de ade v\ -ra]i speciali[ti. Îns\ la nivel europeansau mondial, planificatorii urbani „nuvorbesc aceea[i limb\, nici natal\ darnici profesional\, au filosofii diferite {icum poate planificarea urban\ unui ora[s\ ajute la cre[terea bio-diversit\]ii?”,l-a întrebat o student\ din sal\. Hend -rik Van der Kamp a z`mbit [i a îndem-nat-o s\ se g`ndeac\ la un r`u care str\ -bate un ora[, iar animalele care vin, dela p\s\ri la mamifere mici, trec`nd, cuacesta, prin ora[. „Dar dac\ exist\ m\ carun tunel, un pod mai mare, care s\ o -preasc\ aceste animale, ele nu mai mi -greaz\ pe acolo. În schimb, dac\ r`ulcurge neperturbat, animalele nici m\ -car nu v\d cl\dirile care le-nconjoar\.”

C\t\lin HOPULELE

Hendrik Van der Kamp a desenat ora[ul perfect

De ce crede]i c\ elevii de la liceele bune dinRomânia evit\ specializ\rile tehnice?

Sînt cîteva modific\ri care au afectat în sens ne gativînv\]\mîntul superior în general [i cel teh nic înparticular. Eliminarea examenului de admitere,foarte serios înainte de 1989, a reprezentat unmare regret [i un motiv important pentru caremul]i elevi de foarte bun\ calitate n-au mai p\[itpe b\ncile unei facult\]i de profil tehnic. În aldoilea rînd, elimi narea unor discipline reale, le-am spune, de matematic\, mai ales de fizic\ la examenul de bacalaureat ainfluen]at, în sens negativ, percep]ia public\ pentru tehnic. Exist\ o anumit\prejudecat\ care prive[te inginerul în sine ca reper intelectual de mîna a doua,un soi de meseria[ care [tie [i pu]in\ matematic\, eventual, dar care, în oricecaz, nu pare s\ fie educat în mod consecvent în spiritul unui set de valori pre-cum creativitatea, analiza critic\ a ideilor, abilit\]ile de comunicare [i, uneori,chiar etica profesional\.

Cum crede]i c\ pot fi schimbate aceste reprezent\ri? Cred c\ este momentul ca la aceea[i mas\ s\ se a[eze factori din mediul

academic, factori guvernamentali de decizie [i reprezentan]i ai companiilor.Cred c\ ar trebui s\ existe un contact chiar institu]ionalizat între universit\]i,fie ele tehnice sau nu, [i inspectoratele [colare, licee, în special cele de unanumit calibru. Eu cred c\ ar fi existat posibilitatea ca, periodic, echipe for-mate din cadre didactice [i studen]i s\ p\trund\ în licee, chiar în [coli gene -rale, la gimnaziu [i s\ prezinte într o modalitate relativ u[or de în]eles, atr\ g -\toare, experimente, mecanisme, dispozitive care s\ stîrneasc\ curiozitatea [ieventual pasiunea unor elevi care mai tîrziu ar putea s\ urmeze o carier\ deinginer.

Asocierea aceasta a ingineriei, a [tiin]ei cu arta, cu creativitatea, estemai mult o strategie de marketing sau este o realitate a profesiei, dar careeste mai greu vizibil\?

Este o realitate. Aceast\ preg\tire multidisciplinar\ este absolut evident\[i obligatorie [i s`nt o serie întreag\ de proiecte care vorbesc în acest sens. Amv\zut recent cîteva posibilit\]i de-a amesteca într-un mod inteligent tehnica cualte domenii mai degraba neconexe. Exist\, de exemplu, universit\]i în carecursuri de fizic\ s`nt organizate într-un mod foarte atractiv, aducînd la aceea[imas\ studen]i ai unor facult\]i sau colegii care î[i propun s\ studieze gas-tronomia. În privin]a aspectelor cu tent\ tehnic\ mai pronun]at\, este evidentc\ orice progres în domeniul informaticii medicale, al prelucr\rii infor-ma]iilor, semnalelor, imaginilor de natur\ medical\, e obligatoriu s\ utilizezeechipe interdisciplinare formate din ingineri, din informaticieni, din medici;s`nt probleme foarte complexe pentru care exist\ o cerin]\ social\ vizibil\.

Crede]i c\ în contextul acestei schimb\ri de paradigm\, una dintresolu]iile viabile ar fi educa]ia prin spectacol [i prin art\, ca cea propus\ încadrul FIE?

Universit\]ile tehnice s`nt aproape for]ate s\-[i diversifice paleta de mij -loace de comunicare a scopului, rolului [i-a elementelor obiective care se des -f\ [oar\ în via]a unei astfel de institu]ii. Exist\ o anumit\ presiune evident\, nuca absolven]ii de liceu de bun\ calitate s\ migreze mai degrab\ spre domeniicare nu presupun un efort intelectual semnificativ, în care recompensele denatur\ financiar\ vor veni mult mai repede [i mai consistent; pe de alt\ parte,orice ]ar\ care î[i propune s\ dezvolte durabil, e obligatoriu s\ se bazeze peun corp ingineresc de foarte bun\ calitate.

Laura P|ULE}

Exist\ o anumit\ prejudecat\care prive[te inginerul ca reper

intelectual de mîna a douaInterviu cu prof. univ. dr. IulianCiocoiu de la Universitatea Tehnic\„Gheorghe Asachi” din Ia[i.

5CONFERIN}E

Opinia studen]easc[ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

„Nu po]i s\ învingi o organiza]ief\r\ s\ [tii nimic despre ea”. LordulDavid Trimble se plimb\ încruntat pepodiumul Aulei Bibliotecii CentraleUniversitare „Mihai Eminescu”,c\utându-[i, parc\, cuvintele scriseap\sat pe agenda min]ii. Ne spune c\acesta este primul lucru pe care îlîntreab\ cineva: cum a putut s\ stea lamas\ cu terori[ti, cu oameni care [tiuc\ au luat vie]ile altora, [i s\ negociezeun armisti]iu. Fiindc\, în 1998, al\turide John Hume, a reu[it s\ domoleasc\un conflict care ardea de mai bine de30 de ani în Irlanda de Nord [i în careî[i pierduser\ vie]ile peste 3.500 deoameni. Fapt pentru care a primit [iPremiul Nobel pentru Pace.

Au acceptat s\ se întîlneasc\ cu

liderii Irish Republican Army (IRA) [is\ fac\ ceea ce nu avusese nimenicurajul înaintea lor: s\ negocieze. „Nu[tim de ce au venit la noi în prim\ faz\ca s\ începem negocierile [i probabilnici nu vom [ti vreodat\. Cea mai bun\b\nuial\ a noastr\ este aceea c\ aveamoameni infiltra]i [i c\ ace[tia [i-au datseama c\, dac\ ar fi continuat nu aveaudecît de pierdut, a[a c\ au decis s\mute lupta în mediul politic. S\ fiereprezenta]i în partide [i s\ lupte dem-ocratic pentru drepturile lor. Noi amfost de acord s\ lucr\m cu ei în acestecondi]ii. A fost [i greu dar ne-aambi]ionat condi]ia pe care le-amimpus-o în acordul pe care l-am sem-nat, aceea ca ei s\ renun]e la violen]\în detrimentul democra]iei.”

Au primit un mesaj, prin interme-diari, care le spunea c\ r\zboiul s-asfîr[it, „dar avem nevoie de ajutorulvostru pentru a-l încheia”. Niciodat\

nu îi vor face pe oamenii care au trim-is acel mesaj s\-l recunoasc\.Probabil, spune lordul Trimble, nicinu îi vor g\si. „Juc\m jocul dup\ ace-lea[i reguli acum. Au fost reprezen-tan]i ai lor care au fost vota]i [i care

sunt, acum, în structurile de conducereale ]\rii. Nu ne str`ngem în bra]e, nusuntem prieteni, dar este important c\ei au ajuns acolo legal [i democratic”.

Ca parlamentar englez a militat întot-deauna pentru a p\stra deschis\ oporti]\ de negociere. Trebuie s\ leoferi tuturor posibilitatea de a începenegocierile, chiar [i dac\ este vorbadespre talibani. Dar asta nu înseamn\c\ trebuie s\ mergi cu mîinile în buzu-nar [i s\ te a[ezi cu ei la masa denegociere.

A povestit de atîtea ori întâm-pl\rile de la sfîr[itul mileniului trecutînc`t, acum, chipul nu îi mai estebr\zdat de nici o emo]ie. Mai degrab\se amuz\ de faptul c\ microfonul dinm`n\ nu vrea s\-l asculte [i c\, pentrua patra oar\, e nevoit s\ îl schimberidic`nd nevinovat din umeri. „Poate eceva de la mine”, [i din sal\ r\sun\zeci de r`sete.

Printre momentele în care ne-avorbit despre economie european\ [i

despre puterea pe care o are monedana]ional\ în detrimentul monedeiunice, sau despre felul în care Applesau Google reu[esc s\ ocoleasc\ sis-temul legislativ plimbîndu-[i profitulprin atîtea ]\ri încît, în final, s\pl\teasc\ impozite minimale, LordulJohn Trimble a ]inut s\-i fac\ pe ceidin sal\ s\ con[tientizeze cît de mult aavansat tehnologic ascultarea elec-tronic\. „[tiu cazul unei mame, c\reiai-a fost furat\ ma[ina în timp ce era laun supermarket, cu copilul în ea.” Întimp ce poli]ia urm\rea ma[ina prinGPS, asigurînd-o pe femeie c\ încurînd î[i va recupera copilul în sigu-ran]\, au spart sistemul de HomeEntertainment al ma[inii pentru a olini[ti. „Astfel, au putut s\ asculte prinmicrofonul preinstalat tot ceea ce seîntîmpla în ma[in\. Au auzit copilulrîzînd, p\rînd lini[tit, nimic nu i seîntîmplase. Desigur c\ ascultarea elec-tronic\ î[i are limitele ei, dar aceasta,cu timpul, a evoluat foarte mult”, aexplicat lordul Trimble. Îns\ acesta nus-a l\sat p\c\lit de o întrebare din sal\în care se afirma, în subtext, c\Regatul Unit s-ar afla în menghina sis-temelor de securitate interne. „S\ fimlimpezi. Nu sîntem condu[i de sis-temele de securitate, acestea sunt fermsub conducerea democratic\ a struc-turilor de conducere.”

C\t\lin HOPULELE

Lec]ia de negociere a Lordului Trimble

„De ce este at`t de greu s\ faci ceva despre care [tii c\ este un lucrubun?”, ne-a întrebat dr. Raed Arafat, secretar de stat în MinisterulS\n\t\]ii. Mul]i dintre tinerii care-au umplut Aula Bibliotecii CentraleUniversitare n-au [tiut în ce amintiri s\ r\scoleasc\ pentru a-i r\spunde.Îns\ cel care-a adus în Rom`nia modelul SMURD s-a g`ndit, în tot acestr\stimp, la tot ce a stat în drumul spre înfiin]area lui [i, mai ales, con -vin gerea celor de bun\voin]a c\rora depindea acest lucru c\ el re prez in -t\ un pas înainte. Studentul Arafat, c\ci în mintea lui a r\s\rit convin-gerea c\ exist\ loc de schimbare, l-a avut al\turi pe profesorul s\u dechirurgie, Aurel Kaufmann, de la Facultatea de Medicin\ din Cluj-Na -poca. „El m-a numit pre[edintele cercului [tiin]ific studen]esc din Cluj[i mi-a spus c\ eu voi ]ine cursul final al propriilor mei colegi. [i tot elm-a avertizat, în anul al III-lea, c\ «numele t\u este Arafat [i e deosebitde important ce faci»”, [i-a amintit medicul.

Sub amenin]area prejudec\]ilor [i-a îndoielilor pref\cute în piedi-ci.A[a a început „proiectul sco]ian al SMURD-ului” [i a continuat ast-fel chiar [i dup\ apari]ia lui. Modelul ini]ial al serviciului g`ndit de dr.Arafat era menit s\ duc\, c`t mai repede posibil, un sprijin medicall`ng\ bolnav sau r\nit. La începutul anilor ’90, dup\ ce se specializaseîn anesteziologie la T`rgu Mure[, medicul a ajutat la crearea unui pro-totip al serviciului mobil de urgen]\. Îns\ o anumit\ doz\ de extremisms-a perpetuat. „Nu atinge]i nici un pacient p`n\ nu îl vede un special-ist, pentru c\ sunte]i cet\]ean str\in”, i se spunea.

Ast\zi, dr. Raed Arafat ne-a întrebat ce-am fi f\cut. În condi]iile încare parteneriatul dorit cu Crucea Ro[ie a c\zut la scurt timp dup\ cepre[edintele la nivel na]ional al organiza]iei de atunci l-a refuzat, iardirectorul Direc]iei Sanitare Rom=ne era împotriva demersurilor lui,acesta a încercat legarea serviciului medical de urgen]\ de pompieri.„90% din oameni ar fi renun]at din 1991. Dar a[a Rom=nia n-ar fi cu -noscut sistemul de descarcerare în 19930”. Dr. Raed Arafat a povestitparcursul lucrurilor care au construit actualul SMURD ca pe obiografie. Dup\ mai bine de o or\ în care am în]eles, a[a cum spune [ititlul conferin]ei, unde a fost [i unde este Rom`nia în ceea ce prive[te medicina de urgen]\, am ajuns la con-cluzia proverbului pe care ni l-a strecurat, în discu]ii, invitatul. C`nd vrei s\ faci o schimbare real\, în med-icin\ mai mult dec`t oriunde „ e mai bine s\ ceri iertare pentru un lucru dec`t s\ ceri permisiunea de-al face”.

Anca TOMA

Dr. Raed Arafat, despre paradoxulam`n\rii în medicina de urgen]\

A povestit de atîtea ori întâmpl\rile de lasfîr[itul mileniului trecut înc`t, acum, chipulnu îi mai este br\zdat de nici o emo]ie.

~ntemeierea Universit\]ii „A -lexandru Ioan Cuza” din Ia[i

a fost un act de voin]\ a luiKog\lniceanu. S-a mai spusc\ universitatea din Ia[i a fosto recompens\ pentru c\ Ia[ula pierdut calitatea de capita-la. Nu. Ia[ul a pierdut cali-tatea de capital\ `n ianuarie1862 c`nd Principatele uniteau devenit România.

prof. univ. dr. Ion Todera[cu,Universitatea „Alexandru IoanCuza” din Ia[i

„

6 CARTE

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

~nso]i]i fie de p\rin]i, fie de edu-catori [i `nv\]\tori, zeci de prichindeiau venit vineri, 15 iunie, pentru a se`nt`lni cu Gugu]\ [i cu „tat\l” s\u, Spi -ridon Vangheli. ~nainte de `nceperealans\rii de carte, cortul `n care urmas\ se desf\[oare evenimentul a de ve nitcazemat\ pentru copii. Cu cartea lasubra], micu]ii nu au putut sta `ns\ cu-min]i [i, asemeni personajului pe ca reau venit s\-l `nt`lneasc\, s-au ]inut den\zdr\v\nii, tres\rind speria]i de fie -ca re dat\ c`nd un balon pocnea. Au zind`ns\ limba englez\, l-au ascultat aten]ipe Lordul David Trimble, care a fostprezent la `nceputul conferin]ei. De[inu au `n]eles ce le-a spus fostul prim-ministru al Irlandei, translatorul le-adeslu[it faptul c\ acesta se bucur\ „nes -pus s\ m\ aflu aici. V\ mul]umesc c\m-a]i invitat s\ particip la acest eve -ni ment. Este pentru prima dat\ c`ndm\ aflu `n Ia[i [i este un ora[ foartefrumos, mai ales c`nd este at`t de cald[i de pl\cut. Eu locuiesc `n nordul Ir -lan dei [i avem foarte rar zile la fel dec\lduroase ca aceasta. Noi avem par tede mult\ ploaie.”

~ntre timp, copiii s-au `ntors lajocurile lor, acoperind cu un zumz\itca al unui stup de albine s\lt\re]e dis-cursul celorlal]i invita]i la eveniment.Au redevenit `ns\ aten]i atunci c`nd„t\ticul” lui Gugu]\ a fost invitat s\vorbeasc\. Acesta le-a povestit des prescrisorile primite de la ei, despre `n -v\ ]\mintele pe care le-a primit de laace[tia, dar [i despre copil\ria sa. „S-a spus aici c\ am decora]ii, am pre-mii, dar dac\ am ceva [i dac\ m\ bu curde ceva cu adev\rat, ace[tia s`nt pri-etenii mei, copii care-mi scriu scri sori.C`nd eram mic f\ceam cor\bioare [ile d\deam drumul pe p`r`u. Unul mic,dar care se vars\ ̀ n Nistru [i care ajun-ge la mare. A[a ridicam nasul cu m`n -drie, c\ noi credeam c\ b\rcu]ele noas -tre ajung la mare, dar le g\seam a douazi r\sturnate dup\ un d`mb. Ei bine,spre deosebire de acestea, scrisorile pecare le primesc de la copii s`nt dovadac\ b\rcu]ele lansate de mine au ajuns`n port, au ajuns la copii”.

Pove[ti de pe t\r`m britanic

Dou\ zile mai t`rziu, `n diminea]azilei de luni, pe 17 iunie, scriitorulbritanic Mike Philips i-a plimbat peoamenii care au participat la confe -rin ]a „Cum dezvolt\m nara]iuni pen-tru copii [i tineri pe teme din via]acontemporan\” `ntr-o lume a pove[ ti lorpentru copii. Autorul, `mpreun\ cu Li -viu Antonesei, pre[edinte al Fes ti va -lu lui de Carte [i Autori pentru Copii[i Adolescen]i, au dezb\tut `mpreun\direc]ia pe care o ia ast\zi literaturapentru cei mici.

„Viitorul acestei literaturi este unul`n care nu mai exist\ c\su]e de turt\ dul -ce [i `n care nici vr\jitoarele nu maiprezint\ interes”, a spus Mike Philips`n cuv`ntarea sa. Scriitorul britanic vede`n schimb c\ ceea ce intereseaz\ as -

t\zi s`nt rela]iile dintre p\rin]i [i co -pii, modul `n care un t`n\r evolueaz\p` n\ ajunge adult sau cum se descop-er\ pe sine. Discu]ia a fost purtat\ dede c\tre britanic c\tre romanele luiCharles Dickens sau c\tre seriaHarry Potter, volume care fac trim-itere la familia contemporan\, `n caretinerii comunic\ tot mai greu cu p\ -rin]ii.

Jobenul care [i-a v\rsatpoezia

Deznod\m`ntul discu]iei le-a aduscelor prezen]i convingerea c\ po ve[ ti -le de ast\zi s`nt diferite, „`ns\ nu toa -te nara]iunile scrise de acum `ncolovor urma un anumit tipar. Re]eta suc-cesului este ducerea acestor noi struc -turi contemporane c\tre literatura cla -sic\, a[a cum o [tim cu to]ii”, a `n -che iat autorul britanic.

Diferit de literatura clasic\ a fost[i volumul „Poezii din p\l\rie”, un

proiect `n stil dadaist al elevilor de laLiceul Tehnologic „Niocolae Iorga”din jude]ul Vaslui, care a fost a[ezatpentru prima dat\ `n rafturile libr\rieimiercuri, 19 iunie. Cartea de poezie,realizat\ sub `ndrumarea profesoru-lui de filosofie Florin Onic\, reune[te34 de crea]ii la care au contribuit 331de copii de la liceului din Negre[ti.

Dasc\lul poveste[te c\ „volumula ap\rut ca un joc, pe care `l considercea mai serioas\ activitate. Am zis,«hai s\ `ncerc s\ m\ joc», [i la o or\i-am rugat pe copii s\ scrie fiecare c` -te un vers, le-am a[ezat cap la cap [i`n momentul `n care a ie[it poezia m-am speriat. Apoi am continuat de 34de ori. Versurile le-au scris copiii, as -cult`nd muzic\ jazz [i acesta a fost li -an tul. Spun c\ acesta a fost un joc pen -tru c\ poezia poate s\ apar\ din min -tea unui om care are o concep]ie des prepoezie, care are o inten]ie [i care [ties\ arate asta `ntr-un demers controlat,con[tient. La noi nu s-a `nt`mplat a[a.Nici unul dintre copii nu a [tiut ce fa -ce, dar poezia a ap\rut.”

Andrei MIHAIAna SIPO{

Timp de o s\pt\mân\, `ncep`nd cu 15 iunie, PalatulCopiilor din Ia[i a devenit un palat al c\r]ii, odat\

cu evenimentele organizate `n cadrul Festivalului deCarte [i Autori pentru Copii [i Adolescen]i. Pe duratacelor [apte zile c`t au ]inut manifest\rile, personalit\]iimportante ale culturii române[ti au participat la con-ferin]e, discu]ii libere [i lans\ri de volume, au cititpove[ti sau au recitat poezii, toate acestea pentru aîncerca s\ le aprind\ celor mici sc`nteia dragosteipentru literatur\.

Copiii s-au `ntors la jocurile lor, acoperindcu un zumz\it ca al unui stup de albine

s\lt\re]e discursul celorlal]i invita]i.

Ne-am nimerit fix printre japonezi. ~nc\ de la intrarea `n MuzeulUnirii le-am v\zut pe tinerele asiatice str\juind u[ile [i st`rnind priviricurioase din partea oamenilor care s-au str`ns la recitalul de pian alartistei Hiroko Minakami. Chimonourile femeilor ne-au `ncins ochiiprin culorile tari ale br`urilor, iar cele dou\ foi mari din fa]a s\lii careaduc a pergament ne-au pus `n dificultate. Pe una dintre ele, „Som -noroase p\s\rele”, trona limba rom=n\, iar pe cealalt\, japoneza, `nlitere `nc`lcite [i `ntortocheate.

E s`mb\t\ sear\ [i, `n muzeu, oamenii fie `[i caut\ frenetic locuripe scaune `n fa]a pianului imens, fie `[i `mpleticesc degetele printrecartoane colorate, încerc`nd s\ realizeze cocori sau semne de carte laworkshopul de origami, împreun\ cu voluntarii Asocia]iei rom=no-japoneze din Ia[i, „Himawari”. Iar cu demonstra]ia de ceremoniaceaiului, f\cut\ de voluntare [i de tinerele japoneze, se adeveresc vor-bele prezentatorului. Chiar am fost martorii unui cr`mpei de cultur\japonez\, sau cel pu]in asta am fi vrut cu to]ii. P\cat `ns\ c\ doar ceidin primul r`nd au putut s\ urm\reasc\ ceremonia, veche `n Japoniade peste 600 de ani. Noi, ceilal]i, care ocupam r`ndurile din spate, amputut doar s\ ne imagin\m cum se mi[c\ recipientele din ceramic\,judec`nd dup\ clinchetul lor.

~ns\ murmurul de nemul]umire din sal\ s-a stins `n zece minute,c`nd clapele pianului ne-au furat g`ndurile [i ni le-au aruncat `ntr-oc\l\torie muzical\ `n jurul lumii. Hiroko Minakami, artista japonez\care a sus]inut peste 800 de concerte pe toate meridianele mapamon-dului, [i-a aruncat m`inile gra]ios asupra instrumentului, iar noi amuitat, prin notele ei c`nd gr\bite, c`nd lene[e, c\ ne afl\m `ntr-un mu -zeu `n care Alexandru Ioan Cuza ne vegheaz\ atente din tablourilepictate pe pere]i. Nici fiica pianistei nu s-a l\sat mai prejos [i a sus -]i nut propria reprezenta]ie `n fa]a noastr\, recit`nd, pentru mai multeminute, `ntr-o japonez\ precipitat\, cuvinte doar de asiatici [tiute.Hiroko [i-a introdus `ns\ fiecare pies\ printr-un preludiu `n rom=n\,savuros prin umorul ales. Noi, europenii, am fost g`dila]i astfel pelimba noastr\, fie ea `ntr-un accent st`lcit.

Ana SIPO{

La Palatul Copiilor, carteapoart\ p\l\ria lui Gugu]\

Un arpegiu al culturii japoneze

Cum arat\ Ia[ul ca organizatoral unui festival al educa]iei?

Ce se `nt`mpl\ `n Pia]a Unirii [i`n alte locuri publice din Ia[i `naceste zile este o nebunie, adic\ totora[ul este `n s\rb\toare. ~n s\rb\ toa -re [i nu una de proast\ calitate, iarasta mi se pare mai important dec`torice. C\ altfel, po]i s\ faci b`lci ̀ n totora[ul. Dar nu e b`lci! Totul e de ca li -tate! Lans\rile de c\r]i, dezbaterile,conferin]ele. Avem totu[i un laureatal premiului Nobel care a confer-en]iat la Ia[i, nu?

De ce a]i vrut s\ aduce]i ZileleBenzilor Desenate?

~n sf`r[it, ̀ n Rom=nia, cu 20-30 deani `nt`rziere fa]\ de alte ]\ri, `n ce pems\ acord\m interes fa]\ de banda de -se nat\, ceea ce nu poate dec`t s\ m\bucure. ~nc\ de mic copil eram pa sio -nat. Chiar `ncercam s\ desenez nu maic\ nu aveam talent. Lans\ri de car te,spectacole pentru copii, invita]i cu re -nume, toate au avut loc `n Zilele Ben -zilor Desenate pentru ca acestea s\poat\ fi redescoperite, dup\ c\dereade care au avut parte, dup\ comunism.

Exist\ preconcep]ia c\ benziledesenate ar fi menite doar copii lor.

Nu, ̀ n nici un caz. Exist\ un ̀ n treggen pentru adul]i, care nu se refer\la sexualitate, ci s`nt teme mai gra -ve, mai pe `n]elesul lor. Banda de se -nat\ este un gen pentru toate v`r ste -le. Chiar [i literatura pentru copii, e

doar pentru cei mici? Creang\ enumai pentru copii? Cei mici pot fi`ntor[i `nspre benzile desenate, darimportant este s\ le oferim o pro-duc]ie de calitate c\ci, `n momentulde fa]\, ̀ n Rom=nia, produc]ia de ban -d\ desenat\ aproape nu exist\. Ca s\citeasc\ trebuie mai `nt`i s\ aib\.

Crede]i c\ un astfel de festival aleduca]iei poate deveni o tra di ]ie?

Sper s\ se permanentizeze acestfestival. Noi la Ia[i avem ini]iativede multe ori [i se `nt`mpl\ s\ facemo dat\ un lucru cu mare succes [i apois\ uit\m. }in minte Festivalul In ter -na ]ional de Teatru Evreiesc, care sef\cea pentru c\ primul teatru evrei-esc din lume a fost la Ia[i. Au c`tevaedi]ii, dup\ care am uitat de el. Spers\ nu se `nt`mple la fel cu acest fes-ti val.

Ana SIPO{

Banda desenat\ este ungen pentru toate v`rsteleInterviu cu scriitorul Liviu Antonesei, pre[edinte alFestivalului de Carte [i Autori pentruCopii [i Adolescen]i de la FIE

Zilele Benzilor Desenate s-au ]i -nut printre zecile de desene at`rnate pepere]ii cortului de la Palatul Copiilor.Cei mici [i-au expus crea]iile f\cute la

ateliere tocmai la timp pentru a fi vi -zionate de creatorii de band\ desenat\,scenari[tii sau personalit\]ile care s-auperindat la manifest\rile ]inute pe par-

cursul celor trei zile.Deschiderea acestora a fost mar-

cat\, `n ziua de mar]i, 18 iunie, delansarea volumului de band\ desenat\„Amintiri din copil\rie”, ce a re pre -zen tat o adaptare dup\ Ion Creang\.„Prin volumul acesta de amintiri [ipovestiri ale lui Creang\, `ncerc\m s\`i apropiem de carte pe tineri [i pe co -pii `n mod special. Iar prin benzi dese-nate vrem practic s\ oferim o ini]iere`n lumea autorului de la Humule[ti, `na[a fel `nc`t copilul s\ mearg\ mai pre -g\tit la textul original al lui Creang\”,a spus Liviu Antonesei, co-organizatoral evenimentului. Pentru ca deseneles\ fie c`t mai realiste posibil, cel cares-a ocupat de grafica volumului, {er -ban Andreescu, a studiat portul mol -do venesc, zona `n care a copil\rit au -to rul dar [i arhitectura caselor.

~ns\ {erban Andreescu nu a fostsingurul grafician prezent la Ia[i. A lex -andru Ciubotaru [i Mati Botezatu s`ntal]i doi ilustratori care au venit `n ceade-a doua zi dedicat\ benzilor desen-

ate s\ vorbeasc\ `n fa]a copiilor [i ap\ rin]ilor. Ace[tia au discutat despreimportan]a volumelor de band\ desena -t\ `n cultura rom=neasc\, dar [i despreMuzeul Benzii Desenate, proiect reali -zat de Alexandru Ciubotaru la Bu cu -

re[ti. Discu]ia a alunecat `nspre lipsaunei pie]e de band\ desenat\ `n Ro m= -nia, dar [i `nspre percep]ia colectiv\ aacestor tipuri de desene, fiindu-se con -siderat c\ ele se adreseaz\ exclusiv co -piilor.

Ultima zi de band\ desenat\ l-aadus ̀ n fa]a ie[enilor pe istoricul [i omulpolitic rom=n Adrian Cioroianu, care,de[i a admis c\ nu are vreun strop de

talent la desen, a recunoscut c\ `i `n -dr\ ge[te pe cei care „deseneaz\ frumos[i care spun pove[ti prin intermediulcasetelor colorate”. Cioroianu a vorbitcald [i a fost pe placul copiilor, ofe rin -du-le c\r]i sau reviste de band\ desen-

at\ celor care au luat parte la dialoguldeschis dintre public [i moderatori. „S`n -tem datori s\ le st`rnim interesul copii -lor spre benzile desenate [i spre ade -v\ ratele modele `n via]\, nu s\ le ofer-im vedete, sau baloane de s\pun carese sparg imediat.”

Andrei MIHAIAna SIPO{

7CARTE

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

Pove[ti transpuse `n casete colorate

Vrem s\ oferim o ini]iere `n lumea autorului de la Humule[ti, `n a[a fel `nc`tcopilul s\ mearg\ mai pre g\tit la textul

original al lui Creang\

Care mai s`nt ast\zi reperele tinerilor din Ro m=nia?

Cred c\ aceasta este o mare problem\: faptul c\ maiputem g\si cu greu o literatur\ pentru tineret. De pro-grame de televiziune pentru tineri, care s\ modeleze car-actere, nici nu vorbesc, pentru c\, efectiv, nu exist\ lanoi. Din p\cate nu oferim `n prezent tinerilor dec`t ve de -te, iar vedeta nu e acela[i lucru cu modelul. Le oferimbaloane de s\pun care se sparg, pe c`nd modelul este o]int\ spre care mergi toat\ via]a.

~n condi]iile `n care exist\ at`tea tenta]ii, precumaceste false vedete sau Internetul, mai pot fi `ntor[iace[tia `nspre benzile desenate?

Probabil c\ da, `n m\sura `n care s-ar face o educa]ieserioas\ `n acest sens, dac\ profesorii le-ar vorbi desprevaloarea benzii desenate. Totul se bazeaz\ pe educa]ie, ornoi s`ntem restan]i la acest capitol, din p\cate. Este uncomplex de factori. Cum s-a ajuns `n Fran]a s\ se v`nd\sute de mii de exemplare de benzi desenate? Nici ei nu s-au n\scut cu aceast\ dorin]\, au fost educa]i `n acest sensde profesori, de p\rin]i. Dac\ un copil vede `n bibliotecap\rintelui un album de band\ desenat\ cu siguran]\ se vasim]i atras de el. Dac\ nu vede nici o carte, nu am nici osperan]\ c\ se va apropia de literatur\ sau de band\ dese-nat\. Eu personal cred c\ rolul p\rintelui este unul maiimportant dec`t cel al profesorilor.

Se investe[te `ntr-un reviriment al benzilor desen-ate, se scot c\r]i [i se vrea ca pia]a s\ fie dezvoltat\. Darcare este viitorul lor dac\ nu vor fi citite?

De c`]iva ani de c`nd s`nt `n aceast\ mi[care am v\zutun progres. Apar albume [i arti[ti de benzi desenate totmai mul]i, `ns\ `n acela[i timp `mi dau seama c\ nu exist\

un consum de band\ desena -t\, de albume cu apari]ie re -gu lat\. O solu]ie ar fi `m ple -ti rea lor cu Internetul. S`ntsiteuri dedicate benzilor de -se nate, iar dac\ e[ti pasionatnu trebuie neap\rat s\ cum -peri un album. Totul este cacineva s\ `]i creeze apeti-tul. Fie el p\rinte sau pro -fesor, aces ta este ele-mentul de ba z\. Nu In -ternetul va uci de ban -da desenat\, ci indiferen]a oamenilor. Chiar vorbeamadineauri cu un pri eten c\ orice roman ar putea fi trans-pus `ntr-o band\ de se nat\. Chiar mi-a[ dori spre exemplus\ `l v\d pe Preda pus `ntr-un roman grafic, pe C\rt\rescusau pe orice alt autor rom=n. Drept pentru care bandadesenat\ nu e numai pentru copii, `n Fran]a spre exemplunu o cump\r\ copiii `n primul r`nd.

Din perspectiv\ istoric\, ce a]i transpune `ntr-oband\ desenat\?

A[ vrea s\ v\d o serie de albume cu toat\ istoriaRom`niei, am v\zut a[a ceva `n Fran]a [i mi-a pl\cut lanebunie. Practic, o band\ desenat\ care s\ `nceap\ de ladaci [i romani, p`n\ la intrarea noastr\ `n UniuneaEuropean\, spre exemplu. {i se poate face, `ns\ `ntre-barea este dac\ se merit\, dac\ exist\ o pia]\ pentru a[aceva. Arti[tii [i scenari[tii `i avem, dar pia]a?

Ana SIPO{

Cred c\ rolul p\rintelui este mai important dec`t cel al profesorului

Interviu cu istoricul [i scriitorul prof. univ. dr. Adrian Cioroianu

„Calea desenului nu e una foarte u[oar\, chiar dac\ a[a pare”, se aude `n ce -ti[or `n pavilionul din aer liber de la Palatul Copiilor. Artistul {erban Andreescu`ncearc\ s\ le explice celor a[eza]i `n jurul meselor cu creioanele colorate `n m`n\cum st\ treaba cu benzile desenate, la atelierul de miercuri, 19 iunie. E plin decopii. De la feti]e cu cozi ridicate p`n\ `n v`rful capului p`n\ la eleve de clasa aXI-a coco]ate pe platforme `nalte. Al\turi, pe scaunele din spatele meselor, om\mic\ `ncearc\ s\ `[i conving\ fata s\ mearg\ [i ea la desenat, `ns\ d\ piept cufa]a impasibil\ a micu]ei [i cu pumni[orii `ncle[ta]i la piept ai mo]atei cu codi]e`mpletite.

Profesorul abia se aude de entuziasmul copiilor r\sp`ndi]i `n fa]a lui. A[ezatl`ng\ un flipchart [i `narmat cu o carioc\ albastr\, deseneaz\ un chenar pe care `lumple rapid cu ceea ce `ncepe s\ semene cu un model de band\ desenat\. Levorbe[te `n acela[i timp copiilor, `ns\ pu]ini s`nt cei care mai arunc\ c`te o privirela {erban Andreescu. S`nt acapara]i de filele din fa]a lor, care `ncep s\ se umple`ntocmai ca foaia mare de pe flipchart-ul artistului. Locul spa]iului alb este luatde casete albastre [i personaje expresive, iar m`na lui lucreaz\ cu repeziciuneacelui care are `n spate 20 de ani de experien]\ `n domeniul vizual.

Carioca `nc\ se gr\be[te `n m`inile sale c`nd `ncepe s\ ne povesteasc\ desprematerialele cu care a lucrat de-a lungul timpului. De la creion, acuarel\, gua[\sau tu[ a s\rit direct `n programele din calculator, fiind „prieten” cu tehnologia [i`mbr\]i[`nd-o f\r\ re]ineri. „Tr\im `n secolul vitezei, nu mai este timp s\ stai, s\corectezi la m`n\ dac\ gre[e[ti un desen”. {tie `ns\ c\ un calculator nu poate s\fac\ un desen `ntocmai ca m`na unui ilustrator, `ns\ dup\ ce `ncepe s\ enumereprograme precum Corel, Flash sau Adobe Illustrator deja ne-a convins c\ ele potimita destul de fidel m`na omului. „A[a am [i sc\pat de murd\ritul pe degete”,adaug\ rîzîd {erban Andreescu.

Afl\m despre regulile care trebuie luate `n calcul atunci c`nd vrem s\ de se -n\m un om, asta doar „dac\ avem de g`nd s\ `l facem s\ arate ca atare”, glume[teprofesorul. Ne poart\ printre propor]ii [i m\sur\tori [i vizualiz\m cu u[urin]\ ce`nseamn\ atunci c`nd „capul unui om este con]inut `n corp de [apte ori”. P\r\se[te`ns\ tonul serios, de profesor care `[i ]ine prelegerile la curs, atunci c`nd seg`nde[te c`t de pu]in citite s`nt benzile desenate `n Rom=nia. „~n ]\rile `naintate,precum Fran]a sau Japonia, oamenii `[i cump\r\ reviste de benzi desenate [i mergla serviciu citindu-le `n metrou. {i m\ refer la oameni `n adev\ratul sens alcuv`ntului, nu doar la copii sau tineri”, `ncheie {erban Andreescu. Copiii [i-auumplut `ntre timp foile cu desene care seam\n\ mai mult sau mai pu]in cu oband\ desenat\. Nu [tiu dac\ l-au ascultat sau nu de la un cap la coad\ pe profe-sor, `ns\ un lucru este sigur. Au luat parte, cu sau f\r\ voia lor, la explica]ia unorlucruri care „se predau abia la facultate”, devenind, pentru o or\, studen]i. ~ns\s`nt `nc\ la v`rsta la care cuv`nt\rile lungi sau teoriile `ntortocheate p\lescinevitabil `n fa]a unei foi de h`rtie `nso]ite de creioane colorate.

Ana SIPO{

Studen]i de-o [chioap\

8 COPII

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

Pe scena din Parcul Voievozilor,c`]iva ]`nci se `nv`rt pe fundalul ver-surilor s\lt\re]e pentru copii, supra ve -ghea]i de ochii grijulii ai mamelor lor.Primul spectacol oficial din seria celor[ase organizate `n fiecare sear\ `nc\ nua `nceput, `ns\ asist\m la bucuria unuib\ie]el energic, care se ia la `ntrecerecu versurile `ntr-un karaoke neregizat,la care ne `ndeamn\ s\ `l aplaud\m.

Apoi ne ia prin surprindere voceamatur\ care izvor\[te din co[ul pieptu-lui tinerei Ana Maria Buc[\, o fat\ sl\ -bu]\ [i `nalt\. L`ng\ scen\ se `ngr\ m\ -desc trupe de dansatori de la Palatul Co -piilor din Ia[i, iar rochiile colorate [i`nfoiate sar pe versurile de dragoste aleAnei. Paietele str\lucesc `n b\taia soa -re lui [i se pierd printre ]inutele cu spe-cific indian ale copiilor. Ajungem tip-til `n triburile de pe continentul asiatic,`n acela[i timp cu ciucurii colora]i depe costume, care se zb`n]uie pe zgo-motul f\cut de tobe. Acelea[i tobe carele fac pe fetele ce danseaz\ s\ iu]easc\pasul pentru a le ajunge din urm\.

Port popular `mpletit cupaiete

De c`nd au ucat pe scen\, z`m be tullarg al celor 12 fete din trupa DinamicGrup nu s-a ascuns nici o clip\ pe toat\durata dansului lor tematic. P\l\riileasor tate cu maioul cu paiete ne las\ im -presia c\ [i-ar lua zborul, `ns\ mi[c\rilesincronizate ne aduc `napoi cu picioa -re le pe p\m`nt, `n timp ce batem m\ su racu talpa, `n ritmul muzicii. Nici nu maiconteaz\ c\, la final, cea care imita cu unfluier lung muzica din fundal ]inea ins -trumentul invers. Gre[elile se topesc `nc\ldur\, s`nt luate de v`ntul de afar\ sauc\lcate `n pa[ii de dans f\cu]i `n sincron.

„Pl`nge Ardealul [i Banatul, Mol -do va [i tot regatul”, c`nt\ Daria Bah -rin, care se distinge de ceilal]i care auurcat pe scen\ [i prin port, ochiurilem`necilor largi ale costumului popularat`rn`ndu-i p`n\ `n poal\. T`n\ra a maic`ntat [i trei zile mai t`rziu, iar g`n du -ri le noastre nu au sc\pat nici atunci denostalgia versurilor sale. Îns\ am aban -donat sentimentele patriotice odat\ cuapari]ia pe scen\ a unor m\nu[i negre,pe ritmuri sacadate, urmate imediat deo ga[c\ de copii care au `nceput s\ dan -

seze ca ni[te robo]ei. Misc\rile se rupunele de altele, iar apoi se reped `n toa tedirec]iile, pe muzica care tun\ din bo xe.

Cu vocile la `ntrecere„La vacan]\ am s\ visez”, arunc\

versurile `n microfon o feti]\ care s-as\ turat „s\ `i fac\ mamei pe plac”. Ceiopt voievozi din spatele scenei se `n -crun t\ de ani `ntregi [i nu, nu pentru c\s-ar fi sup\rat pe micu]a rebel\. O alt\domni[oar\ ne `ndeamn\ carismatic s\c`nt\m cu ea. Ea, care abia se z\ re[ te deboxele amplasate pe scen\. Z`m be tulpu]in [tirb `i st\ `ntip\rit pe fa]\ `n timpce se apuc\ de c`ntat versurile Corinei,„Monkey Funky”. Zv`cul s\u ne um plede energie, iar mi[c\rile sale uimescpu blicul. „E at`t de miiic\”, r\sare depe scaune o voce pi]ig\iat\.

Prezentatorul ne-a asigurat cons tantc\ vom auzi doar voci bune, iar c`nd aanun]at tinerii c`nt\re]i, a rostit de fie -ca re dat\ [i premiile ob]inute la di fe ri teconcursuri. Ne-am `ncurcat mereu `ntrofee de excelen]\, fie c\ am fost laspectacolul folcloric din `nchiderea se -riei de concerte, fie c\ am asistat al\ turi

de p\rin]ii m`ndri la c`tecele [i dan su -ri le din celelalte dup\ amiezi r\ co roa se.Nenum\ratele concerte prin str\in\tatela care au fost cei mici ne-au cople[it,a[a c\ nu am mai ]inut pasul cu celcare le tot anun]a. ~ns\ toate acestea s-aupierdut odat\ ce i-am auzit pe acei ti -neri [i c`nd notele lor `nalte ne `n cre -]eau pielea de pe m`ini, f\c`nd ca `n -trea ga Funda]ie s\ vuiasc\ pe undelebo xelor.

Ana SIPO{

Spectacolele organizate pe scena de l`ng\ PalatulCopiilor au unit p\ rin]i [i bunici `n buchete entuzi-

aste [i emo ]io nate. Ai lor copii [i nepo]i, talenta]i ladans sau la c`ntat, au furat privirile pu blicului vremede [ase zile. Vocile puter nice [i f\r\ de cusur,c`ntecele inocente [i z`mbetele [treng\re[ti din timpulin ter pret\rilor ne-au smuls aplauze f\ r\ urm\ de[ov\ial\.

Rochiile colorate [i`nfoiate sar pe

versurile dedragoste ale Anei.La Festivalul Interna]ional al Educa]iei, copiii ie[eni

s-au murd\rit cu cret\ colorat\ p`n\ la coate desen`nd peasfalt. Au `nv\]at s\ scrie versuri sau cum s\ se descurceprintre zecile de reguli de bune maniere [i s\ fie c`t maipolitico[i [i, pentru a-[i dezvolta creativitatea, au jucatscenete pornind de la proverbe rom=ne[ti cunoscute. Iarcei care n-au vrut s\ asculte de cei mari, s-au colorat pefe]e [i s-au jucat a[a cum au [tiut ei mai bine.

~ns\ au fost [i prichindei serio[i. I-am surprins s`mb\t\,c`nd la Palatul Copiilor s-au adunat gr\mad\ la atelierul dechimie distractiv\ unde, al\turi de un specialist de laInstitutul „Petru Poni” din Ia[i, dr. Magdalena Stanciu, [i-au plimbat curiozitatea printre substan]ele chimice colo -rate aduse de aceasta. Au experimentat `mpreun\ [i au scosstrig\te de uimire c`nd au v\zut c\ se poate ca o garoaf\ s\`nghe]e `n plin\ var\. „La mine a `nghe]at floarea imediat,iar petalele s-au rupt `ntr-o mie de buc\]ele c`nd am atins-o”,a spus bucuroas\ Teodora Ni]\. Magdalena Stanciu le-amai ar\tat acestora cum se schimb\ culoarea unor subs tan -

]e lichide `n func]ie de mediul, acid sau bazic, `n care s`ntintroduse, st`rnindu-le curiozitatea prin `ntreb\ri pri vindexperimentul. „Ne-am propus s\ `i atragem pe copii `nsprechimie, ca `n momentul `n care ajung `n clasa a VII-ainteresul lor s\ fie deja stimulat. S\ `nve]e la [coal\ chimia[i s\ nu o neglijeze pentru c\ este frumoas\. Ar fi p\cat s\porneasc\ cu ideea c\ nu le poate oferi nici o pers pectiv\ `nvia]\”, a spus aceasta.

Nici p\rin]ii nu au r\mas impasibili la experimentelef\ cute de cei mici, pe care le-au g\sit „interesante [i educa-tive”. „Poate c\ b\iatului meu o s\ `i plac\ chimia mait`rziu, cred c\ `i va face bine c\ l-am adus aici”, credeAngela M`ndril\. Cei mici `ns\ nu se g`ndesc `nc\ la[coal\, c`nd vara este `n toi iar zilele de joac\ nu s`nt `ntre-rupte de temele pentru acas\. Iar de chimia din clasa a[aptea `i despart mul]i ani de jocuri [i copil\reli nevino-vate.

Ana SIPO{

Cum am copilâââââââââ\rit lapicioarele voievozilor

~nghe]ul garoafelor `n plin\ var\

La prima edi]ie a FestivaluluiIn terna]ional al Educa]iei, micii ar -ti[ti au dat via]\ pieselor de teatru `ncurtea Palatului Copiilor. De la gr\ -di ni]\ sau clasele primare p`n\ la li -ceu, copiii au avut reprezenta]ii `nfie care zi [i ne-au purtat pe t\ r` mu ri -le fantastice ale pove[tilor, unde ne-auprezentat z`ne [i fe]i frumo[i sau ne-au ar\tat c\ `ntotdeauna Binele tri-um f\ asupra R\ului.

Pe 16 iunie, soarele te `ndemnas\ cau]i umbra sau s\ dai fuga la ma -ga zinele de `nghe]at\, `ns\ prichin-deii din trupa trupa „M\[tile vesele”,coordona]i de Ana Hegyi-Purice,ne-au ]inut cu sufletul la gur\ [i lipi]ide scen\ av`nd „O aventur\ aventu -roa s\”, o adaptare dup\ piesa „Raducel iste]”, de Ion Gheorghe Arcu dea -nu. Copiii s-au `mp\r]it `n dou\ gru -pe, una de cerceta[i ce a intrat `n ini -ma p\durii, [i cealalt\ de anim\lu]ece ]inea la lini[tea naturii. Vul pea[ireat\, {arpele colorat, Cioara c`n -t\rea]\ [i Bursucul lene[ au cerutimediat ajutorul st\p`nului p\durii,Mistre]ul cel pus pe ceart\, pentru asc\pa de micii exploratori g\l\gio[i.Ace[tia din urm\ au fost `ns\ maiiste]i [i au p\c\lit animalele mo ro -c\noase, prinz`ndu-le `ntr-un cort,`ns\, inimo[i fiind, le-au eliberat lafinal [i au devenit cu to]ii prieteni.

„Apos” de la Colegiul Na]ional„Mi hai Eminescu” din Ia[i ne-au des -cre]it [i ei frun]ile printr-un specta colregizat de Mira-Maria Cu cins chi [iEmilia Rogozan. ~n „Tout droit auxetoiles”, liceenii au pre zen tat, ̀ n lim bafrancez\, o lume din colo de spa]iu [itimp, de triste]e [i griji cotidiene. Adap -ta re dup\ Pe ter Pan, piesa ne-a ̀ n v\ ]ats\ nu spu nem niciodat\ „la re ve de -re” pentru c\ salutul `nseamn\ ple ca re,iar plecarea atrage dup\ sine uitarea.

Harap Alb, varianta 2013Elevii clasei a IX-a F de la

Colegiul Na]ional de Art\ „OctavB\ncil\” din Ia[i ne-au ar\tat pe 18iunie c\ nimic nu este b\tut `n cuie,nici m\car pove[tile lui Creang\.As ta pentru c\ personajele pe care le[tim cu to]ii din Harap Alb au dansat[i c`ntat drumul ini]iatic al mezinu-lui vrednic din basm, surpriz`ndu-necu fiecare scen\ plin\ de culoare.

Iar dac\ replicile au fost maimult c`ntate, povestea `n sine nu afost denaturat\. Pe podiumul despec tacole de la Palatul Copiilor amurm\rit vreme de o or\ cum HarapAlb nu a sc\pat nici acum de omulsp`n, care l-a subjugat [i transformat`n fa]a ochilor no[tri `n sluga sa cre -din cioas\. Cum i-a luat locul `n po -ves te [i cum l-a supus la probele ini -]ia tice [i periculoase, vr`nd, de fapt,s\ scape de el. Nu au `nlocuit simbo -lurile clasice ale basmului: albinile,furnicile, Sf`nta Vineri, calul `nari-pat sau cei cinci prieteni fantastici,ci le-au adaptat [i ni le-au ar\tat a[acum ei le v\d [i percep.

„E harap [i e vestit / Harap Albcel `ndr\git”, a r\sunat de pe scen\din cele dou\zeci de glasuri ale tru-pei CNA. Foile lui Creang\ au fostl\sate deoparte abia atunci c`ndtinerii au decis s\ ne poarte `n pa[iiCiuleandrei sau c`nd l-au scos dinversuri pe Harap Alb [i l-au `nlocuitcu Andri Popa.

Judecata vulpiiTot `n lumea lui Creang\ au r\ -

mas [i „Pozna[ii” din clasa I de la{coa la General\ nr. 39 „George C\ -li nescu” din Ia[i, care au prezentat over siune proprie a pove[tii „Ursul

p\c\lit de vulpe”. Ei au ar\tat c\ nici`n p\dure faptele rele nu scap\ ne pe -depsite [i au adus-o pe „cucoanavul pe” `n fa]a judec\torului. Mar to -rii au p`r`t-o pe ro[cata pozna[\ [i aupovestit cum l-a ademenit pe urs s\-[i `nmoaie coada `n ap\. Copiii au`n f\]i[at un `ntreg proces, cu jura]i [iavoca]i, doar c\ nimeni nu s-a aflatde partea vulpii. Dup\ ce faptele aufost puse `n cump\n\ curtea a delib-

erat. Iar rezultatul nu a fost delocu[or pentru coada ro[catei.

Spectacolele de teatru au aprinsimagina]ia p\rin]ilor, educatorilor,`nv\]\torilor [i profesorilor care-autransformat curtea Palatului Co pi i -lor `ntr-o sor\ mai mic\ a Teatrului

Na]ional. F\r\ grandoarea [i fastular hitectural, `ns\ cu aceea[i dragostepentru art\.

Andrei MIHAIAna SIPO{

9COPII

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

Este greu s\ vorbe[ti pe în]elesul copiilor?În 2007, la o emisiune televizat\, am fost pus\ pentru

prima dat\ s\ vorbesc cu copii între 8 [i 10 ani. M-amjucat dou\ ore cu ei, m-am sim]it extraordinar de bine, daram reu[it s\ le captez întreb\rile pentru c\ ei n-au r\b dares\ le r\spunzi complet. Le spuneam c\ banca este o insti-tu]ie unde, dac\ intri, prime[ti un credit la cerere sau î]ifaci un depozit. „Dar ce e al\ depozit?” Începeam s\ lespun ce este depozitul, c\ prime[ti o dob`nd\, dar iar îi au -zeam. „Ce e aia dob`nd\?” Copiii, am înv\]at, sînt ca ni[ -te bure]ei [i absorb toate informa]iile.

Din prezent\rile dumnevoastr\ am în]eles c\ nuurm\ri]i doar educa]ia financiar\.

Nu. Prin educa]ie financiar\ îi înv\]\m practic ce s`ntbanii, cum se folosesc ace[tia, c`t de greu s`nt c`[tiga]i dec\tre p\rin]ii lor, ce înseamn\ o meserie, [i, într-adev\r,vrem s\ îi ajut\m s\ înve]e [i particularit\]ile na]ionale aleculturii române[ti. Pentru c\ exist\ cultur\, exist\ valori, darnu prea le mai [tiu copiii.

{i, concret, cum face]i asta? Prin jocuri?De exemplu am f\cut o [ez\toare, unde am luat fie -

care bancnot\ [i am zis: aceasta este bancnota de 5 lei, cepersonaj avem? Este George Enescu? Cine a fost el, ce acompus el, a]i ascultat rapsodiile? Ce vedem în ele, cumeste muzica? Pentru c\ unui copil trebuie s\ îi insufli demic pl\cerea de a vizita o bibliotec\, de a asculta muzic\,de a `nv\]a o poezie. Trebuie s\ îi înve]i s\ se `ndreptec\tre pove[ti, s\ lase calculatorul, s\ lase televizorul [i,mai mult, s\ citeasc\, s\ asculte [i s\ observe frumosul.

Cu p\rin]ii cum v-a]i `mp\cat?Mi-au spus c\ micu]ii care au

studiat educa]ia sau care au partici-pat la ni[te se minarii sporadice audevenit mai con[tiincio[i, mai res -pon sabili, nu mai d\deau baniicu at`ta u[urin]\. Ori cum, c`ndm-am apucat de acest dome-niu, `n 2007, nu [tiam c\ os\ se numeasc\ educa]iefinanciar\. Ini]ial am scris doar o carte, „Banii pe în]elesulcopiilor”, unde tra tez pe în]elesul lor at`t banii c`t [i cevadespre b\nci, ope ra]iunile acesteia sau despre carduri.

A]i `ncercat, s\ `n]eleg, s\ `i `nv\]a]i despre um -plerea pu[culi]ei.

Da. Am fost de cur`nd la Istanbul [i cei de la BancaCentral\ f\cuser\ ni[te pu[culi]e numai pentru m\run]i[: îistr`ngi acolo dup\ care rupi cartonul [i te duci cu ei labanca. {i se vorbea foarte mult despre incluziunea finan-ciar\, b\ncile trebuie s\ mearg\ s\ î[i caute clientela [i înr`ndul copiilor, s\ aib\ un cont de economii sub tutelajulp\rin]ilor. Fiindc\ ei trebuie s\ [tie ce e acela un cont, nutrebuie s\ intre debitori în economie cum s-a înt`mplatatunci cu cardurile, c`nd a r\mas cu o codi]\ care a totcolectat datorii [i c`nd au vrut oamenii s\ se duc\ s\ ia uncredit ap\reau la Biroul de Credit ca datornici.

C\t\lin HOPULELE

Unui copil trebuie s\ `i insufli de micpl\cerea de a merge la bibliotec\

Interviu cu dr. ec. Ligia Golo[oiu-Georgescu, consilier la Direc]ia Patrimoniu [iInvesti]ii de la Banca Na]ional\ Român\ [i autoare de c\r]i pentru copii.

Chipuri de z`ne [ibasme f\r\ masc\Iar dac\ replicile au fost mai mult c`ntate,

povestea `n sine nu a fost denaturat\.

10 OPER|

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

Nu `ndep\rtate, dar rupte de colora -tu ra p`nzei de reprezenta]ii de la FringeFestival, proiec]iile filmelor de oper\ auscufundat Bulevardul {tefan cel Mare [iSf`nt în scenele unor filme vechi, gravatepe rol\ nou\. Produc]ii care-au vibrat a ti -ne re]e, adapt\ri ale unor compozi]ii is to -ri ce semnate de Umberto Puccini [i Um -berto Giordano au ag\]at, suflet dup\ su -flet, mersul languros de promenad\ [i l-au `mpl`ntat `n locurile din fa]a ecranu-lui. „Libretul intrat în istorie”, a[a cum anumit Alex Vasiliu sumbra „Tosc\”,crea ]ia regizorului Jonathan Kent, ur m\ -ri t\ pentru prima dat\ de mii de spectatoriîn Royal Opera House din Londra, în2011. La mai bine de jum\tate de secolde c`nd Teatrul de Oper\ din Ia[i [i-adeschis cortina pentru drama persona je -lor pucciniene, aceea[i poveste a cu tre -mu rat prima noapte din Opera Film Fes -tival. ~n splendoarea iubirilor, a mor]ii, aintrigilor [i-a geloziei care-au curs dinvocile soli[tilor.

Printre ei am reg\sit-o pe AngelaGheor ghiu, frumoasa sopran\ rom=nc\îm br\cat\ `ntr-o Floria Tosca luminoas\,cu ceritoare. Jonas Kaufmann s-a `n dr\ -gos tit de ea sub masca pictorului MarioCavaradossi [i Bryn Terfel, interpret`ndun nemilos Baron Scarpia. Scaunele s-auumplut mai înt`i din curiozitatea ideii c\opera poate fi u[oar\, spontan\, menit\pen tru toat\ lumea, a[a cum a fost creat\,

ini]ial, acum 400 de ani în Italia. Scaunele s-au golit, mai apoi, pe r`nd,

ca s\ fac\ loc altor oameni fura]i de voceasopranei înve[m`ntate în m\t\suri dia-man tine de baritonul sf`[ietor al Ba ro nu -lui Scarpia care sparge, în oper\, de cla ra -]iile de dragoste [i chem\rile dintre iubi]i.Angela Gheorghiu înduio[eaz\ chiar [ide pe ecran, se joac\ cu min]ile spectato-rilor cu [armul [i gra]ia îndr\gostirii.Scar pia îi însp\im`nt\, iar decorul de pescena din Royal Opera House face at -mos fera bisericii „Sant’Andrea dellaValle”, în care este plasat\ ac]iunea, vie,conving\toare. „E lun\ plin\, e-o noapteparfumat\ care ne va umple inimile”, ne-a spus Tosca înc\ de la început. Cuchipurile luminate de fiecare arie, ie[eniiau v\zut Opera londonez\ aproape de ceag\zduit\ de cl\direa Teatrului Na]ional„Vasile Alecsandri”. {i s-au îndr\gostit,la fel ca Tosca, îns\ finalul le-a umplutpalmele de aplauze [i nu de întuneric, nude moarte.

(Pe) Capul lui AndréChénier vrem!

~nserarea a adus la Ia[i fastul, gran di -osul [i spectaculosul de la Festivalul dinBregenz, iar aceia[i spectatori fideli tem-plului-oper\ de pe Bulevardul {tefan celMare s-au a[ezat curio[i pe locurile peca re le p\r\siser\ cu o sear\ `nainte. {tiau

c\ li se preg\te[te ceva monumental, de oamploare extraordinar\, din al c\rui libretvor str\bate idealurile romantice ale Re -vo lu]iei franceze, idei care apoi au revo -lu]ionat [i lumea. Iar pentru asta UmbertoGiordano a creat un spectacol unic, carea fost pus pe scen\ `ntr-un cadru ex cep -]io nal, deasupra lacului Constantz. „Din1946, de c`nd s-a realizat acest festivaldeasupra lacului, s-au creat momente ab -so lut extraordinare. De atunci s-au ]inutspectacole de oper\ pe ap\, capodoperemontate într-un cadrul unic, cu distribu]ii[i scenografii impresionante”, dup\ cumne-a spus pianista Vasilica StoiciuFrunz\, profesor la Universitatea de Arte„George Enescu” din Ia[i.

Fran]a pre-revolu]ionar\. Pe laculCons tantz, un cap imens se ivea deasupraapei, a[tept`nd zorii împlinirii. Înainte caDrepturile [i Libert\]ile omului s\ fie sti -pu late, sclavii comploteaz\ împotriva a -ris tocra]iei pe care o asalteaz\ pe nea[ tep -ta te. Î[i c`[tig\ libertatea cu sat`rul, furca[i toporul, iar dup\ c`teva pahare de vinbatjocoresc femeile de vi]\ nobil\. Moar -tea îns\ nu se sperie de armele afi[ate os -ten tativ [i nu se mul]ume[te cu s`ngelede ja v\rsat, ci încearc\ s\-l aduc\ c`t maiaproape de furca sa pe poetul-jurnalistAndré Chénier. Iar dac\ nu de furc\,atunci de ghilotin\. ~ns\ p`n\ a se `mplinidestinul dramatic al acestuia, mai `nt`iper sonajul trebuie s\-nt`lneasc\ exaltarea[i s\ se r\t\ceasc\ `n bra]ele sale.

Fran]a revolu]ionar\. Revolu]ia dinfa ]a noastr\ se petrece `ntr-un tablou.„Moar tea lui Marat” de Jacques LouisDavid plute[te 15 metri deasupra apei, iar

viermuiala splendid\ din trupul uria[uluin\scut din ape creeaz\ brize dulci, ca ni[ -te [oapte spuse `n larg. Pe capul imensmi [un\ simbolurile revolu]iei franceze,în tr-un du-te vino ame]itor, f\c`ndu-[i pa -lier din um\rul omului gigant [i pia]et\din palma sa.

Scaunele puse pentru a doua oar\ peBulevardul {tefan cel Mare ca la un spec-tacol intim, la care se vine cu prietenii,familia sau c\]elul, nu au r\mas reci [inest\p`nite. Ba chiar, p`n\ la un momentdat, a[ spune c\ nu erau suficiente dac\ arfi s\ ]in cont de r`ndurile de pe margini,care se sprijineau c`nd pe un picior c`ndpe cel\lalt, f\r\ s\ p\r\seasc\ spectacolul.Ci s\-l sus]in\ pe André p`n\ aproape desf`r[itul s\u.

Iubirea `n unghiuri„Încheiem cu Puccini, iat\!” Astfel

ne-a invitat Vasilica Stoiciu Frunz\ s\ nepierdem în dezordinea vie]ii din libretullui Luigi Illica [i Giuseppe Giacosa, LaBohème. De data aceasta ne-am str`ns înfa]a scenei ca în jurul focului pe care-laprindeau, pe ecran, poetul Rodolfo [ipictorul Marcello. „S\ ne înc\lzim, a -tunci, cu dram\”, î[i aruncau ei vorbele înfoc odat\ cu incipitul, intriga [i dezno d\ -m`ntul pe care Rodolfo îl a[ezase pe h`r -tie. Pentru c\ altceva din care s\ fac\scrum [i mai apoi via]\ n-aveau oricum.

~n mansarda arti[tilor, adic\ [i a fi lo -so fului Colline [i a muzicianului Schau -nard, care li se al\tur\, st\ adunat\ parc\toat\ s\r\cia din lume, întunecat\. Nicifl\c\rile din butoiul de fier n-o trezesc, n-o lumineaz\. Publicul ascult\ pl`ngerilecelor patru studen]i boemi, c`ntate fie cuochii închi[i, pe scaune, fie din mers, ca[i c`nd piesa le-ar fi prins aripile într-op`nz\ de p`ianjen. Dac\ scena e un foc,bulevardul e „Café Momus”, cafeneauaîn care petrecerile z\natice, cu fum de]igar\ [i ale chiria[ilor g\l\gio[i s`nt în g\ -duite. ~ns\ ce e surprinz\tor la produc]ialui Damiano Michieletto e suflul curat allucrurilor. Aceast\ Boem\ de secol XXInu e contemporan\ prin vulgaritate, n-areemo]ii drogate, nici nu exploateaz\ se -xua lul ca pe-o form\ de adaptare, ceea ceface alegerea piesei cu at`t mai drag\ pu -blicului. Modific\rile de scenariu [i regies`nt fine. O lum`nare `nlocuit\ de ]igar\,un aparat cu camer\ obscur\ tradus prin -

tr-o camer\ video. O s\r\cie transpus\prin r\zvr\tire [i scris\ pe chipul lui Mimicu machiaj negru, `n tu[e `ngro[ate. Unora[ fl\m`nd care `nghite individul, artadin el [i, p`n\ la urm\, sentimentele deorice fel.

C`ntarea rotund\În „La Bohème” am cunoscut o fru-

moa s\ Anna Netrebko, soprana rusoaic\a c\rei glas [i rostire elegante, profundita liene, ne-au derutat f\r\ cale de în -toarcere. Sub masca gotic\ a bolii, aorop sirii [i-a sensibilit\]ii trupului, perso -na jul ei, Mimi, [i-a strigat [i iubirile [i r\ -t\cirile cu putere, cu o vibra]ie a vociicare-a cutremurat [i-nduio[at deopotriv\sufletele celor de pe scaune.

Cele patru acte ale spectacolului, ju -cat cu o conduit\ v\dit modern\, s-auplim bat [i prin arta iubirii c`ntate dintoat\ inima, [i cea a bucuriei festivaliere,dar [i a mor]ii. Nefast\ dar at`t de fru-moas\ în compozi]iile lui Puccini, pier -za nia în care se arunc\ personajele, fiedin prea mult\ pasiune, fie din prea pu ]i -n\, e delicat\. În Opera Boema nici dra -gos tea, nici moartea nu s`nt brute. Si pub-li cul n-a t\g\duit, a ascultat-o lini[tit.Unii s-au oprit l`ng\ scaune, s-au sprijinitc`teva clipe pe propriile g`nduri [i, f\r\ s\caute a în]elege subtitrarea nem]easc\, auas cultat, pur [i simplu, ondula]iile po ve[ -tii proiectate pe ecran. Al]ii au renun]at,îns\ Boema a g\sit mereu printre tre c\ -tori oameni fl\m`nzi de-o lini[te c`ntat\.

A[a am înv\]at cu to]ii s\ a[tept\ms\rutul îndr\gosti]ilor timp de arii în tregi,s\ fierbem pe din\untru nu fiindc\ nu[tiam cum se încheie o declara]ie de a -mor, ci pentru c\ ne topea împletitura gla -surilor lui Piotr Beczala [i-a Annei Ne -trebko p`n\ la epuizare. „Ce dulce sun\glasul t\u în inima mea!”, îi spunea ea. {ice abrupt, c`t de m\iastru au r\sunat cinciseri de oper\ în aer liber, cu inimile nea-coperite, pentru ie[eni. Poate c\ n-am [ti -ut s\ ne lipim de scaune p`n\ la cap\t,poa te n-am avut r\bdare, timp, `nsufle ]i -re. ~ns\ ne-a r\mas `ncris `n inimi un cerc`nchis. Am început [i-am încheiat puc-cinian. Iar ora[ul a îng\duit asta cu cerulsenin.

Iulia CIUHUAnca TOMA

Niciodat\ n-au izbucnit acutele mezzo-sopranelor[i gravele baritonilor at`t de departe de scena

S\lii Mari a Teatrului Na]ional „Vasile Alecsandri”din Ia[i. La Opera Film Festival, ele-au pornit, odat\cu str\lucirea decorurilor, de pe scene din Londra,Bregenz, Salzburg [i New York [i s-au a[ezat peecranul de pe Bulevardul {tefan cel Mare [i Sf`nt. De-aici s-au `ndreptat spre publicul nostalgic, curios,`ndr\gostit, r\t\cit [i, mai ales, spre toate v`rsteleIa[ului, cu arii [i piese `nvolburate, cu pove[ti dedragoste, de via]\ [i moarte, cu basme animate [ijocuri de baghet\. I-am cunoscut, astfel, ca prin vis,vreme de cinci seri, de la 21.30, pe Andrea Bocelli,Angela Gheorghiu, André Chénier, Figaro, NinoMachaidze sau Anna Netrebko. Iar visul a fost unulf\r\ aplauze, f\r\ autograf [i f\r\ sf`r[it.

A[a am înv\]at cu to]ii s\ a[tept\m s\rutul îndr\gosti]ilortimp de arii întregi, s\ fierbem pe din\untru.

Au ren\scut dramele celebre `nfa]a Mitropoliei

Nostalgia se ascult\ cu ochii `n -chi[i. Mai ales c`nd e c`ntat\, uneoripianissimo, angelic [i domol, alteoriforte, sobru [i furtunos. Mai ales c`ndvuietul ei spune pove[ti fr`nte, legatedoar de `nr`urirea miraculoas\ a unuiglas. Andrea Bocelli a luat, f\r\ s\ [tie,un tribut din amintirile de vinil aleIa[ului.

Ritualul a `nceput nestatornic, cas\ ne fure v\zul [i auzul cu zv\ p\ ie ri leDucelui de Mantua, `ntr-un fragmentde „Rigoletto” verdian at`t de ludic

`nc`t `n jurul scenei, pe scaune, `npicioare, f\r\ vreo regul\, s-a str`ns unchef de via]\ cu zeci de pi cio are.Ritmul – b\tut sub t\lpile pan tofilor,luminile – stinse [i str`nse `ntr-un ochide lun\, Bocelli – t`n\r [i b\tr`n pe oenorm\ scen\ `n aer liber din NewYork. Publicul – furat de iluzia con-certului. Iar invita ]ii speciali – glasuric-o fin\ mij lo ci re de emo]ie, ca BrynTerfel, Pretty Yende, Celine Dion, AnaMaria Mar tinez [i nemuritorul TonyBennett.

Am fost înveli]i în aer cald deiunie [i-ntr-un m\n\stiresc parfum demir [i t\m`ie. Ca-ntr-o bi ne cu v`n ta re,al\turi de ecoul acelui unic „Ave Ma -

ria” pornit din glasul tenorului s-a a[e -zat o lini[te oftat\. Ie[enii au str`ns r`n -

du rile iar [i iar vreme de aproape dou\ceasuri, încerc`nd s\ ajung\ mai a -proa pe de-o fantasm\. Pentru c\ pro -iec]ia artistului [i-a invita]ilor de pe

scena montat\ acum doi ani în aerliber în metropola american\ a fost at`tde cald\, de colorat\, iar OrchestraFilarmonic\ din New York a vibrat at`tde aproa pe de noi sub baghetamaestrului Alan Gilbert înc`t i-amcrezut, pe to]i, mai mult dec`t vedenii.Am sim]it Ia[ul umpl`ndu-[i pl\m`niicu aer înainte de refrenul aeriei„Libiamo ne’ lieti calici” [i l-am l\sats\ explodeze în refrenul înflorit cuviori. L-am alintat [i cu c`te-o pocni-tur\ gale[\ de degete, în timp ce TonyBennett [i Andrea Bocelli interpretau,în fa]a noastr\ [i a celor 75.000 despectatori de pe ecran, un elegant [inemuritor „New York, New York”.

Dans`nd pe BrooklynBridge

Spectacolul „One Night in Cen tralPark” e o reinterpretare a unor piesecla sice, a unor coloane sonore surprin -z\ tor de bine decantate pe su fletelecelor care le-au ascultat m\ car o dat\,dar [i a ascult\torului „naiv”. „Am fostc`ndva pierdut, dar acum s`nt re g\ sit”,a r\sunat a spe ran ]\ imnul „AmazingGrace”. N-a plouat, ne-a trecut doarpe deasupra cre[tetelor o bufni]\ cares-a r\t\cit apoi printre frunzele co pa ci -lor de pe Esplanada Teatrului Na]ional„Va si le Alecsandri”, în timp ce ascul-tam „rug\ciunea” din glasul lui CelineDion, `n „The Prayer”. Unii s-autransformat în dirijori de aer, al]ii aufotografiat scena goal\, iar locurile n-au fost nici o clip\ îndeajuns. Nicim\car la final, unul care ne-a l\sat cum`inile împreunate timid. Înc`l ci]i înîmbr\]i[\rile arti[tilor am a[teptat, dinclip\ în clip\, ca atunci c`nd AndreaBocelli va saluta din nou ora[ul, cîndse vor arunca mul]umiri în loc depetale de flori, s\ se rosteasc\ „Ia[i” înloc de „New York”. Poate-ar fi trebuits\ îndr\znim s\ aplaud\m. {i-atuncine-am fi trezit „într-un ora[ care nudoarme niciodat\”.

Anca TOMA

11OPER|

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

~n]eleg c\ unul dintre crezurile dumnevoastr\ esteacela c\ opera are o poveste de spus [i c\ dumnevoastr\ajuta]i `n a o r\sp`ndi.

Cu siguran]\! Cînd opera a fost inventat\, în urm\ cu400 de ani, în Ita lia, a pornit de la ideea c\ oamenii seîntîlnesc, se adun\, iar pentru ei, opera însemn\ distrac]ie,entertainment. Oamenii se str`ngeau, ascultau o arie,cortina se l\sa, discutau, î[i petreceau pauzele împreun\ [iapoi începea aria urm\toare. Era deschis\ pentru to]ioamenii, `nainte s\ devin\ ceva restrictiv, aparent accesi-bil\ doar unei clase superioare. De aceea, prin aceste fes-tivaluri `n aer liber, gratuite, opera redevine accesibil\pentru toat\ lumea, ti neri sau b\tr`ni, de toate v`rstele.Dac\ vii cu copii, ace[tia pot face zgomot, alearg\, se dis-treaz\, dar nu deranjezi oamenii a[a cum ai face-o dac\ aista `n cl\direa operei propriu-zise. Po]i urm\ri doar un act[i apoi s\ pleci mai departe. Dac\ `nt`rzii sau dac\ e[tiobosit, po]i veni c`nd vrei [i sta c`t ai chef. Iar aici, `n Ia[i,este grozav c\ un astfel de festival de oper\ `n aer liber se`nt`mpl\ ca parte a unui festival al educa]iei pentru c\acesta este [i ideea International Music and Media Center.Muzica [i dansul s`nt componente vitale ale vie]ii noastrede zi cu zi. Cultura este parte a vie]ii noastre de zi cu zi.

{i prin festivalurile `n aer liber se atrag oamenii`napoi `n Teatre sau Opere?

Cultura, cred eu, trebuie s\ fie `mp\rt\[it\ `n mod egalde c\tre toat\ lumea fiindc\ s`ntem cu to]ii parte a culturii.{i opera de ast\zi este accesibil\, dar dac\ este `n strad\,cultura este adus\ oamenilor [i nu trebuie s\ mergi tu deunul singur s\ o cau]i. Ast\zi, lumea are un program at`tde `nc\rcat `nc`t e greu s\-]i mai faci timp pentru un eveni-ment cultural din c`nd `n c`nd. Dar dac\ vin cultura la tine,dac\ aceasta coboar\ `n strad\, toat\ lumea o poate urm\ri.

Uneori treci doar din `nt`mplare, f\r\ s\ [tii sau s\pl\nuie[ti. Desigur c\ este altceva s\ tr\ie[ti un spectacolde oper\ live [i altceva este s\-l vezi `ntr-o produc]ieaudio-vizual\. Dar ca s\ ai, spre exemplu, ca aici `n Ia[i,cinci spectacole de prim\ m`n\ de la cele mai cunoscuteOpere, `ntr-o singur\ s\pt\m`n\, e ceva imposibil de v\zut`n persoan\.

Deci crede]i c\ aceasta este solu]ia pentru a `nt\ricultura, s\ fie adus\ oamenilor `n fa]a u[ii?

Cultura este un cuv`nt foarte amplu [i uneori oameniiau o suprasaturare a tot ceea ce `n seam n\ cultur\. Tr\im`ntr-o societate informa]ional\ `nc`t exist\ o supra ̀n c\r ca re[i nu ai capacitatea s\ mergi [i s\ cau]i `nc\ o buc\]ic\ decultur\ pe l`ng\ cea care ]i se ofer\ peste tot. Mai exist\,desigur, [i o grani]\ nescris\ care spune c\ opera e greu de`n]eles, se c`nt\ `n italian\, oamenii nu [tiu povestea, nu`n]eleg despre ce e vorba, c\ n-ar fi foarte interesant. Daropera abordeaz\ subiecte care [i s`nt de actualitate [iast\zi. Nu s`nt pove[ti vechi, s`nt intrigi politice, e vorbadespre spioni, revolu]ioni[ti, de a merge cu sistemul saude a fi `mpotriva lui, de a merge cu idealurile tale sau dea fi atras de sistem [i, desigur, de multe multe pove[ti dedragoste. Iar f\c`nd opera accesibil\ pentru toat\ lumea setrece peste aceast\ prejudecat\. „Stai, opera e intere-sant\!”. {i `n aer liber, `n fa]a unui ecran imens, o so -norizare bun\, po]i stai acolo, po]i sim]i adi e rea v`ntului`ntr-o sear\ de var\ lini[tit\, [i te po]i bucura c\ faci partedin atmosfera pe care ]i-o transmite publicul de pe ecran.Sim]i vibra]ia acelor oameni [i este ceva foarte special.

C\t\lin HOPULELE

Prin aceste festivaluri `n aerliber, opera redevine accesibil\pentru toat\ lumea

Sub auspiciile operei, Raiula cobor`t pe Bulevardul {tefancel Mare, care s`mb\t\ seara asim]it [i a vibrat precum o curteimperial\. Iar zeii [i de mo nii,al\ turi de cavaleri [i domni]e, aupur tat publicul c\tre alte lumi [itimpuri, prin culoare [i joc. Ado ua sear\ de Opera Film Fes ti -val în aer liber din ca drul Fes ti -va lului Interna]ional al Edu ca ]i -ei, a lansat la Ia[i un con cept nou[i în dr\z ne], „Ope ra vox”, care-[ipropu ne s\ atrag\ prin anima]iespecta tori de toate v`rstele. {i as t -fel au fost proiectate, în premie -r\, în tr-un singur spec tacol, [aseo pe re celebre: „Flautul Fer me -cat”, de Wolf gang Amadeus Mo -zart, „B\r bie rul din Sevilla”, deGia c chi no Rossini, „Car men”de Geor ges Bizet, „Aurul Ri nu -lui”, de Richard Wagner, „Ri go -le tto” de Giuseppe Verdi [i „Tu -ran dot” de Giacomo Puccini.

Dac\ te ui]i la nori, te-apuc\o ame]eal\ nebun\, iar dac\ în -dr\z ne[ti s\ prive[ti ochii perso -na jelor, culorile te z\p\cesc. Pu -bli cul, totu[i, e relaxat, iar peunii îi vezi cum [u[otesc amu -za]i de replicile spumoase aleprin ]ului Tamino [i ale prin]eseiPamina, sau de nasul borc\nat alB\rbierului celebru. De fapt,Ope ravox se joac\ cu ochii no[ -tri [i-i p\c\le[te, f\c`nd din te -nori [i soprane celebre personajeamu zante [i caraghioase ie[itedin tr-un desen animat [i `nc\ tu -[a te-n oper\. A[a se face c\ bar -ba [i chelia lui Don Basilio s`ntasimetrice [i haiose, iar Carmendeosebit\, cu o atitudine timid\tr\dat\ de bujorii din obraji. Dinfa]a scenei, marele opere inter-pretate pe gustul celor mici parun simplu joc al acuarelelor, ca -re creaz\ un spectacol grandios.Zici c\ cineva se înc\p\]`neaz\s\ se joace pe p`nza de pe scen\cu o pensul\ m\iastr\, l\s`nd s\se vad\ urme de poveste. {i deregul\ aceasta este o dragosteneîmplinit\, dar aranjat\ de zeiîn a[a fel înc`t s\ se îndeplineas -c\ la momentul potrivit. Numaic\, pentru Don Jose [i pentrufru moasa Carmen, zeii au alesun final sf`[ietor, care s-a reali -zat cu un pumnal. Îns\ oric`t deputernici ar fi zeii, în „Aurul Ri -nului” povestea s-a sucit [i st\ p` -nul lor a fost blestemat.

S`mb\t\ seara, pe Bulevar -dul {tefan cel Mare din Ia[i, [aseopere celebre au fost sintetizateîn c`te 30 de minute înc\rcate deemo]ie [i culoare. Cele trei orea dunate au zburat repede, ca unflu ture pe care-l vezi [i vrei s\-lur m\re[ti, dar nici nu-]i dai sea -ma c`nd a disp\rut, pentru c\ amtr\it al\turi de personaje [i ne-am indentificat cu ele. De ase -me nea, ne-am fr\m`ntat ori dec` te ori din boxe tuna c`te unblestem [i aproape ne-am umflatîn pene c`nd recuno[team c`te oreplic\ din piese. La Operavox,ca s\ alunge aerul rece, cuplurilese ]ineau de m`n\, iar copiii st\ -teau ghemui]i în bra]ele p\ rin ]i -lor, mai ciugulind din c`nd înc`nd din c`te-o eugenie.

Iulia CIUHU

Libretulp\c\le[te

ochii copiilor

Unii s-au transformat `n dirijori de aer,al]ii au fotografiat scena goal\.

Interviu cu Astrid Hafner-Auinger, project manager la InternationalMusic and Media Center (IMZ) din Austria, compania care a`nchiriat cele cinci spectacole de oper\ difuzate la Opera FilmFestival Ia[i.

Noaptea newyorkez\ `n inima Moldovei

Ia[ul nu r\m`ne dator. Le promite, ande an, unor boboci zgribuli]i de frigul dinnoiembrie [i de frica unor amfiteatre mari[i reci, o izb\vire. ~ns\ de fiecare dat\ c`ndvin s\ [i-o revendice, dup\ cel pu]in trei anide zile, absolven]ii au dou\ noduri de lag`t `n jos. Primul st\ deasupra stomacului[i `i `n]eap\ pe zi ce trece mai tare, ca ogastrit\ cronic\, odat\ cu apropierea sus-]inerii examenului de licen]\ sau diserta]iedin iulie. Al doilea st\ mai sus, `n dreptulpl\m`nilor. „De la ]ig\ri!”, pretind ace[tia,`ntorc`ndu-[i privirea nervo[i. ~ns\ nu tu-tunul `i str`nge `n co[ul pieptului [i nicipl\m`nii nu le h`r[c`ie c`nd respir\. Inimae cea care li se chirce[te de frica ne-cunoscutului pe care-i a[teapt\ [i de dorul

ora[ului care le-a deschis c\lduros por]ilede la `nceputul studen]iei.

~ns\ absolven]ii care s-au adunat larondul dinAgronomie, pe 20 iunie, s\ de-fileze triumf\tor p`n\ `n inima Ia[ului,d`nd startulMar[uluiAbsolventului, nu parb`ntui]i de vreo durere. Cei aproape o sut\de tineri, asorta]i cu `nsemnele Univer-sit\]ii de {tiin]e Agricole [i Medicin\ Vet-erinar\ „Ion Ionescu de la Brad”(USAMV), se agit\ nervo[i pe treptele dela intrare. Rectorul universit\]ii, prof.univ. dr. Vasile V`ntu, le `mparte tuturortricouri [i z`mbete, iar, `nainte de a-i con-duce, ca o gazd\ primitoare, p`n\ la poartacasei s\-i vad\ plec`nd `ncolona]i, verific\atent steagul cu stema USAMV, s\ nu fie,

pesemne, prea ascu]it.

CClloo[[ccaa ccuu ppuuiiii ddee aauurrColoana agronomi[tilor se lunge[te

pe dealul Copoului ca o clepsidr\ sub ]i re.De[i abia o sut\ de suflete, ace[tia re u [esc

s\ ocupe, nestingheri]i, tot at` ]ia metri de[osea, sub privirile dezaprobatoare alejandarmilor care-i `nso ]esc. ~ns\, `n ciuda

strig\telor energice [i a fluierelor care,distribuite strategic, `i fac pe tineri s\ par\o coloan\ de ma [ini de pompieri,mul]imea adunat\ `n fa]a Uni versit\]ii„Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) i-a`nghi]it f\r\ s\ lase nici o urm\. „S`nt cumiile, frate”, r\ su n\ ca o [oapt\ ]ipat\ vo -

cea unui t`n\r care s-a `narmat cu stea gulUSAMV, v\ z`nd [irul ce `ncepe la leiiuniversit\]ii [i care ajunge dincolo de se -diul Academiei Rom=ne. ~n fruntea aces- tuia, portdrapelul institu]iei de `nv\ ]\ m`ntsuperior e alc\tuit din tineri `m br\ ca]i `nrobe purt`nd, sprijinit de um\r, c`te-unsteag al fiec\rei facult\]i de la UAIC.

~ns\ absolven]ii de la „Cuza” n-austr\b\tut Bulevardul Independen]ei deunii singuri. ~n spatele steagurilor care

tre mur\ la fiecare adiere a v`ntului, rec-torul, prof. univ. dr. Vasile I[an, p\[e[teagale, uit`ndu-se grijuliu din c`nd `n c`nd`n spate, cum ar face-o clo[c\ asuprapuilor. L`ng\ el, aproape to]i prorectorii [imai mul]i profesori ai universit\]ii `[ipoart\ pa[ii cu o domolire care anun]\ par -

c\ o vacan]\ bine-meritat\ [i pentru ei.

Un altfel de curs festivPietonalul de pe {tefan cel Mare

fream\t\ `n ritmul strig\telor [i al b\ t\ i lorde tobe. ~nt`lnindu-se pentru `nt`ia oar\,studen]ii celor cinci universit\]i din Ia[i`[i `mpart slogane, fac schimb de ste gu le ]e[i se adun\ ciorchine la buza scenei pecare a[teapt\ rectorii, `mbr\ca]i `n robe

festive, cu z`mbete largi anin`ndu-li-se decap\tul buzelor. Parc\ e un curs festiv in-versat `n care ace[tia urmeaz\ s\primeasc\ din par tea miilor de absolven]ibi ne cu v`n ta rea pentru a-[i continua via]aacademic\ f\r\ ei.

~n discursurile de pe scen\ primarulle citeaz\, filosofic, din Kafka, `nal]ii pre -la]i `i ̀ ndeamn\ s\-[i ̀ ntemeieze o familie[i s\ tr\iasc\ `n pace [i lini[te, `n timp ceministrul Educa]iei Na]ionale face glumenes\rate despre sus]inerea la timp atezelor de licen]\ [i de diserta]ie. ~ns\ subauspiciul unei defil\ri `n urale pe str\ zi -le-[antier ale Ia[ului, totul pare mai fru-mos [i se iart\ mai u[or. Fiindc\ niciaces tei genera]ii Ia[ul nu i-a r\mas da toa re.I-a transformat pe bobocii tem\tori `nni[te absolven]i m`ndri care vor purtamereu `n amintire mirosul florilor de teidin ca pitalei Moldovei.

C\t\lin HOPULELE

„M\m\liga [i cl\titele” fac studen]iamai bun\. A[a-mi r\spunde Loredana c`ndo `ntreb de momentele pl\cute din timpulfacult\]ii, mai mult ]ipat dec`t rostit, pen-tru c\ altfel nu ne putem `n]elege, prinsefiind `n h\rm\laia grupului de absolven]ide la Universitatea de Agronomie [i {tiin -]e Veterinare „Ion Ionescu de la Brad”(USAMV). „~nc\ nu s`nt absolvent\, abiaam terminat sesiunea din anul al doilea”,dar tot s-a al\turat colegelor g\l\gioasecare au vrut s\ prind\ un tricou imprimatdin cutiile pline scoase de studen]ii maimari `n fa]a universit\]ii. Iar c`nd au v\ -

zut c\ la `nceput aproape puteai num\rape degete absolven]ii de la USAMV aur\mas s\-[i reprezinte universitatea, m`n -dre c\ le-a primit `n r`ndurile ei. F\r\ s\ne d\m seama c\ Poli]ia [i Jandarmeria nealearg\ pentru c\ s`ntem `n `nt`rziere,ajun gem aproape de Cuza, `ns\ c`nd ve -dem mul]imea `ncolonat\, ne oprim.

MM`̀nnddrriiaa lluuii CCuuzzaaPentru c`teva minute cei mai vocali

agronomi r\m`n f\r\ replici spumoase, oridac\ p`n\ acum Copoul a v\zut c\ „as ta-i

Agronomia”, a venit r`ndul acesteia s\vad\ ce `nseamn\ s\ fii student la cea maiveche universitate din ]ar\. Or ga niza]i capentru primirea unei delega ]ii, absolven]iide la Cuza s`nt condu[i de rector [i profe-sori spre `nt`lnirea cu ce i lal]i studen]i care[i-au aruncat toca, tot zi lele acestea, iar oparte dintre absolven]i duce `nsemnelefiec\rei facult\]i ̀ n fa]\ la Mitropolie, pen-tru binecuv`ntare. „Bio” este cea maiova]ionat\ facultate, iar c`nd `i trag delimb\ de ce-[i dau pl\m`nii pentru spe-cializarea lor, absolven]ii `mi r\spund `ncor c\ pentru practic\ merit\ s\ faci de

zece ori Biologie dec`t orice altceva. „Amfost la Agigea, la Polovragi [i am studiatdirect natura, iar ie[irile acestea ne-auapropiat mai mult dec`t orice alt\ activi-tate f\cut\ la celelte facult\]i”, m\l\mure[te Laura `mpreun\ cu colegelesale, `n timp ce ne apropiem de Universi-tatea de Medicin\ [i Farmacie „Grigore T.Popa”.

Florile din teii de pe Bulevardul In de- pende]ei cad [i Laura-mi spune c\ „tu [tiic\ este tei, nu? Noi [tim c\ i se mai spu ne[i Tilia, iar asta este deosebit”. Antonia, oalt\ coleg\ de-a lor, pu]in mai timid\, s-aapucat de licen]\ de un an. {i de atuncimerge `n fiecare lun\ `mpreun\ cu profe-sorul `ndrum\tor `n Boto[ani, la laculSt=nca-Coste[ti „s\ observ p\s\re le le, s\le num\r, s\ v\d dac\ s`nt toate [i s\ lestudiez”.

Boala de oper\„{ti]i cumva dac\ `n francez\ se c`nt\

mai u[or?”, `i `nt`mpin\ o b\tr`nic\ pe to]icei care se a[az\ pe banc\ l`ng\ ea, `napro pierea Mitropoliei, al\turi de scena deunde ~PS Teofan binecuv`nteaz\ ab sol -ven]ii. A auzit ea c\ la BCU a zis „un ommare” c\-i place s\ interpreteze arii maimult `n francez\ dec`t `n orice alt\ limb\.M\tu[a vine g\tit\ de la conferin]a mezzo-sopranei Vioric\i Cortez de la Bi bliotecaCentral\ Universitar\, iar c`nd a ajunsl`ng\ scena de pe {tefan cel Mare a `ntre-bat oamenii din jur dac\ spectacolul a`nceput de mult timp. De c`nd s-a lansatFestivalul Interna]ional al Educa]iei, b\ -tr`na misterioasa a venit `n fiecare sear\s\ vad\ proiec]iile de oper\ `n aer liber.„L-am v\zut pe Andrea Bocelli, dar v\spun sincer c\, la Tosca, eram `n prima

banc\ [i m-a podidit pl`nsul, uite a[a deo-dat\”, ca la o porunc\ dumnezeiasc\.

„Acum am fost s-o v\d pe doamnaCortez, pentru c\ noi ne cuno[team dintinere]e”, de atunci c`nd lucra `n cameraobscur\ a buticului de fotografii din Pia]aUnirii [i de c`nd a c\p\tat o alergie care-ideranjeaz\ [i acum m`inile. ~ns\ nici boa -la, nici r\coarea nu au ]inut-o acas\ joiseara, c`nd Patricia Kaas a `nc`ntat Ia[ul.

Curiozitatea a f\cut-o s\ vin\ `n fa]aPalatului [i s\ stea „pe o bordur\, jos” c`ts\ vad\ spectacolul. „V\ spun c\ a avutat` tea toalete `nc`t mie-mi trebuiau [i fo -niere `ntregi ca s\ le pot a[eza”, `mi des -t\i nuie b\tr`na. Iar c`nd s\ plec, m\ str`n gede m`n\ [i-mi spune hot\r`t c\ „ne a p\ rattrebuie s\ veni]i aranjat\ s`mb\t\ la Cla-sic 300. Atunci o s\ v\ spun [i numelemeu. Dar neap\rat s\ veni]i”.

Iulia CIUHUOpinia stu

den]easc\ — ED

I}IE SPECIAL| - FIE 20

13

1122 ZZIIUUAA AABBSSOOLVEN}ILOR

N-am m\r[ulit din dragoste de neam [i patrie [i nici`mpin[i de vreo dorin]\ interioar\ de a demonstra

cuiva, ceva. Am ie[it pe str\zile Ia[ului pentru a ne ar\tarespectul fa]\ de ora[ul care ne-a fost mam\, tat\, frate [isor\ `n anii studen]iei. Chiar dac\ mul]i dintre noi vorpleca, promitem s\ trimitem, din c`nd `n c`nd, c`te un pa-chet cu [ni]ele prin mecanicul de tren, de dragul vre-murilor bune. Portdrapelul mo[tenirii Ia[ului

SSttuuddeenn]]iiii `̀[[ii `̀mmppaarrtt ssllooggane, fac schimb de stegule]e [i se adun\ cior-cchhiinnee llaa bbuuzza scenei pe care a[teapt\ rectorii.

~n Tudor este agita]ie chiar dac\ mar[ul absolven]ilor urmeaz\ s\ plece spreBulevardul {tefan cel Mare abia peste o or\. Parcarea de l`ng\ Facultatea deHidrotehnic\ este deja plin\ de studen]i `mbr\ca]i `n alb, dar, ca ni[te furniciatrase de un cub de zah\r, tot mai mul]i tineri cu tricouri pe care scrie „inginer”se al\tur\ mul]imii. Din c`nd `n c`nd `ns\ din furnicar se mai desprind micigrupule]e care alearg\ gr\bite p`n\ la chio[cul din fa]a c\minului T17. Se`ntorc `ns\ rapid `nc\rca]i cu PET-uri sau doze de bere cu care trec z`mbitoripe l`ng\ cei c`]iva poli]i[ti care a[teapt\ plecarea inginerilor.

R\zvan [i Toni, echipa]i ca la carte cu stegule]e [i vuvuzele, a[teapt\ [i eis\ porneasc\ mar[ul, ̀ ns\ nu se desprind de Irina, masa ro[ie de l`ng\ maga zinuldin sta]ia de RATP. Toni `ncearc\ s\-l trag\ pe prietenul s\u spre parcare `ns\f\r\ izb`nd\. „E[ti nebun? P`n\ ajung acolo termin berea [i trebuie s\ m\`ntorc”, vine refuzul b\iatului m\run]el. Odat\ pus\ `n mi[care, `ns\, coloanade studen]i seam\n\ cu un [arpe cu clopo]ei imens care fluier\ [i ]ip\ din to]ipl\m`nii [i de pe spatele c\ruia i se `nal]\, din c`nd `n c`nd, ca ni[te solzi ro-tunzi [i albi, baloane cu sigla Universit\]ii Tehnice „Gheorghe Asa chi” (TU-IASI).

Dac\ trupul [arpelui e alb, capul acestuia e ro[u. M`ndru ca un coco[, unstudent cu casc\ s`ngerie de care are ag\]ate dou\ doze de Cola `ncearc\ s\dirijeze armata de ingineri. La c`t este de vioi, colegii lui nu-l cred `ns\ c\ `nrecipientele de pe cap are suc [i `ncep s\ parieze dac\ este vin sau coniac.

„„SS\\ mmooaarr\\ CCuuzzaa ddee ssuupp\\rraarree,, TTCCMM--uull ee cceell mmaaii ttaarree””Pe m\sur\ ce ne apropiem de destina]ie, tinerii ingineri scornesc tot felul

de versuri care mai de care mai n\stru[nice. Cel mai popular pare a fi `ns\„Murim, lupt\m [i berea o termin\m”, strigat printre r`sete [i de fetele de laTextile [i Piel\rie. Abia c`nd ajungem pe Cuza Vod\, str\du]a `n gust\ cu blo -curi micu]e, [arpele `[i arat\ adev\rata lungime. De[i primii studen]i au ajunsdeja la Filarmonic\, coada acestuia `nc\ mai mi[c\ prin fa]a M\n\stirii Golia.

Rectorul TUIA{I [i-a `nt`mpinat studen]ii `n fa]a Teatrului Na]ional, un -de [irul de ingineri s-a oprit s\-i a[tepte [i pe absolven]ii din Copou. „P`n\ [ila plimbare tot ultimii r\m`n”, glume[te Alexandru, un b\iat blondu] [i cuochelari, student `n ultimul an la Facultatea de Hidrotehnic\. A[teptarea `ns\se prelunge[te, a[a c\ unii dintre ingineri urm\resc fetele care se a[az\ `n jurulf`nt`nilor arteziene din fa]a teatrului. Se furi[eaz\ `ncet ca ni[te pisici, `[iumplu c\[tile cu ap\ [i `ncep s\ le stropeasc\ pe domni[oarele care nu se arat\`ns\ prea afectate.

{arpele de-acuma de[irat se reformeaz\ rapid c`nd ajunge vestea c\ vin [istuden]ii de la „Cuza”. Se a[az\ asemeni unui comitet de primire [i las\ doar unculoar ̀ ngust prin care s\ poat\ ajunge p`n\ ̀ n fa]a scenei de pe {tefan cel Mare.Nu puteau s\ nu le aminteasc\ celor de pe Copou cine e cel mai tare.

AAnnddrreeii MMIIHHAAII

Nici un inginer nu amurit de sete

Pia]a Palatului Culturii a fost, joisear\, mai `nc\p\toare dec`t toate am fi -tea trele celor cinci universit\]i de statie [ene. De Ziua Absolventului, loculpro fesorilor a fost ocupat, pentru c` te vaore, de Vunk [i Antonia, care n-au avutnevoie s\ fac\ prezen]a, esplanada fiindplin\ cu c`teva mii de absolven]i de latoate institu]iile publice de `n v\ ]\ m`ntsuperior. Iar ace[tia nu s-au l\sat invita]is\ ias\ la tabl\ sau s\-[i predea lucr\rilela timp. Au dansat, au s\rit [i au ]op\itp`n\ c`nd picioarele li s-au lipit de as-faltul `nc\ fierbinte de la ar [i ]a amiezii.

~n fa]a scenei flutur\ steaguri imen -se [i baloane care poart\ `nsemne aleUniversit\]ii Tehnice „Gheorghe Asa -chi”, iar fluierele [i [uier\turile te fac s\te sim]i ca la un meci de fotbal. Echipainginerilor este cea care d\ startul g\ l\ -giei atunci c`nd pe scen\ este chemat c` -te un reprezentant de la fiecare institu]iede `nv\]\m`nt superior `n parte. „Un dev\ s`nt colegii? Vreau s\ v\ v\d colegii.A[a pu]ini s`nte]i?”, repet\ siste maticprezentatorul, care d\ impresia c\num\r\ pe degete studen]ii care `n con - joar\ spa]iul din jurul scenei. ~ns\ si -tua]ia este salvat\ de [irul de ab sol ven]icare m\r[\luie[te pe Bu le var dul {te fancel Mare `n ritm alert. „Uite-i, frate, p`n\c`nd [i la concert `nt`rzie”, se r\zvr\te[teun inginer, sufl`nd cu putere `n fluierulcare `i st\ at`rnat de g`t [i f\ c`ndu-lesemne cu m`na colegilor s\i. „~n fiecarean a[tia de la Asachi s`nt cei mai frumo[ila mar[”, `i [opte[te o doam n\ trecut\ de40 de ani so]ului ei care o ]ine de mijloc.De[i desprin[i din pei sa jul studen]esc, seuit\ cu admira]ie [i aplau d\ cu aceea[i`nsufle]ire cu care o fac [i absolven]ii.

~~nn rriittmm ddee cchhiittaarr\\Pentru c\ b\ie]ii de la Vunk `[i `ncep

concertul deja transpira]i, agit`ndu-[i chi -t\rile `n timp ce sar, absolven]ii le ur -mea z\ exemplul [i strig\ ̀ mpreun\ cu ei,amintindu-[i despre cum „s-au iubit doarde o mie de ori”. Un solo de chita r\ care]ine mai bine de un minut face casteagurile Ligii Studen]ilor de la Au to -matic\ [i Calculatoare (LSAC) s\ semi[te u[or c\tre ie[ire, nu `nainte ca ceicare le poart\ pe umeri s\ mai soarb\ ogur\ din PET-ul de bere pe care `l `m p-art. ~ns\ solo-ul este doar un preludiu

pentru melodia „Fiecare”, dedicat\ stu-den]ilor care trebuie s\ ]in\ minte c\„fie care dintre noi o s\ mai avem o`ncercare s\ schimb\m ce vrem.”

Solistul ne `ntreab\ c`]i dintre noiavem restan]e, iar m`inile se ridic\ ase -me nea unei strig\ri la catalogul de pre -zen]\. Ni se dedic\ ca imn melodia „A[a[i?”, compus\ `n urm\ cu o lun\ la Ia[i,iar versurile le `nv\]\m pe m\sur\ ce au -zim de peste dou\zeci de ori aceea[i `n -trebare. Dup\ fiecare melodie, inginerii[uier\ `n ritmul muzicii, `ns\ aten]ia neeste furat\ de chitara lui Cornel din care]`[nesc artificii `n momentul `n care setermin\ melodia „Artificii pe tavan.”

LLeecc]]iiee ddee ddaannssFetele `i strig\ c\ o iubesc, iar b\ ie -

]ii le r\spund c\ s`nt obsedate. Antoniapoart\ teni[i `n picioare [i un tricou largcare `i face pe b\ie]i s\ `[i schimbe figuravesel\ `n una a dezam\gire. ~ns\ nu-[ipot ]ine picioarele ̀ ntr-un loc atunci c`ndc`nt\rea]a `i face un semn sunetistului s\dea drumul la un remix de pie se. „B\i,pe melodiile astea am dansat tot anu demi-o venit r\u, dar acuma se aud at`t demi[to! Uite cum `mi vibreaz\ pi- cioarele”, strig\ un student de la Uni ver- sitatea „Alexandru Ioan Cuza” pe alc\rui tricou scrie cu alb „geograf”. An to- nia c`nt\ pu]in, acoperind vocile ini ]ia ledin melodiile deja cunoscute [i apoi ia opauz\ `n care `i roag\ pe cei doidansatori s\ improvizeze pe ni[te ritmuride beat-box. Auzind-o, `ns\, din primulr`nd, un b\iat negricios `i cere micro-fonul [i, timp de c`teva minute, b\ie]ii depe scen\ se mi[c\ dup\ su ne te le careimit\ ritmul [i b\t\ile tobelor. „Dac\ tots`nt aici, vreau [i eu s\ m\ prezint. S`nt{obo din }ig\na[i [i vreau s\-i salut peto]i prietenii mei din Agronomie”, strig\b\iatul `n aplauzele agronomi[tilor care[i-au f\cut loc `n fa]a scenei din v`rfulCopoului.

Pe ritmurile acestuia, mul]imeaadunat\ `n fa]a scenei din fa]a Palatuluise leag\n\ ab\tut\, cu g`ndul mai mult lazecile de pagini lips\ din licen]\ dec`t laritmurile alerte care r\sun\ din boxe lemari.

MM\\dd\\lliinnaa OOLLAARRIIUU

Ia[ul nu r\m`ne dator. Le promite, ande an, unor boboci zgribuli]i de fri gul dinnoiembrie [i de frica unor am fi teatre mari[i reci, o izb\vire. ~ns\ de fiecare da t\ c`ndvin s\ [i-o revendice, dup\ cel pu ]in trei anide zile, absolven]ii au dou\ no duri de lag`t `n jos. Primul st\ deasupra stomacului[i `i `n ]eap\ pe zi ce trece mai tare, ca ogastrit\ cronic\, odat\ cu a pro pie rea sus -]i nerii examenului de licen]\ sau diserta]iedin iulie. Al doilea st\ mai sus, `n dreptulpl\m`nilor. „De la ]ig\ri!”, pre tind ace[tia,`ntorc`ndu-[i pri vi rea ner vo[i. ~ns\ nu tu-tunul `i str`nge `n co[ul pieptului [i nicipl\m`nii nu le h`r[c`ie c`nd respir\. Inimae cea care li se chir ce[te de frica ne-cunoscutului pe care-i a[teapt\ [i de dorul

ora[ului care le-a deschis c\l du ros por]ilede la `n ce pu tul studen]iei.

~ns\ absolven]ii care s-au adunat larondul din Agronomie, pe 20 iunie, s\ de-fileze triumf\tor p`n\ `n inima Ia [u lui,d`nd startul Mar[ului Absol ven tu lui, nu parb`ntui]i de vreo durere. Cei aproape o sut\de tineri, asorta]i cu `n sem nele Univer-sit\]ii de {tiin]e Agri co le [i Medicin\ Vet-erinar\ „Ion Iones cu de la Brad”(USAMV), se agit\ ner vo[i pe treptele dela intrare. Rectorul universit\]ii, prof.univ. dr. Vasile V`ntu, le `mparte tuturortricouri [i z`mbete, iar, `nainte de a-i con-duce, ca o gazd\ primitoare, p`n\ la poartacasei s\-i va d\ plec`nd `ncolona]i, verific\atent stea gul cu stema USAMV, s\ nu fie,

pesemne, prea ascu]it.

Clo[ca cu puii de aurColoana agronomi[tilor se lunge[te

pe dealul Copoului ca o clepsidr\ sub ]i re.De[i abia o sut\ de suflete, ace[tia re u [esc

s\ ocupe, nestingheri]i, tot at` ]ia metri de[osea, sub privirile dezaprobatoare alejandarmilor care-i `nso ]esc. ~ns\, `n ciuda

strig\telor energice [i a fluierelor care,distribuite strategic, ̀ i fac pe tineri s\ par\o coloan\ de ma [ini de pompieri,mul]imea adunat\ `n fa]a Uni versit\]ii„Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) i-a`nghi]it f\r\ s\ lase nici o urm\. „S`nt cumiile, frate”, r\ su n\ ca o [oapt\ ]ipat\ vo -

cea unui t`n\r care s-a `narmat cu stea gulUSAMV, v\ z`nd [irul ce `ncepe la leiiuniversit\]ii [i care ajunge dincolo de se -diul Academiei Rom=ne. ~n fruntea aces- tuia, portdrapelul institu]iei de `nv\ ]\ m`ntsuperior e alc\tuit din tineri `m br\ ca]i `nrobe purt`nd, sprijinit de um\r, c`te-unsteag al fiec\rei facult\]i de la UAIC.

~ns\ absolven]ii de la „Cuza” n-austr\b\tut Bulevardul Independen]ei deunii singuri. ~n spatele steagurilor care

tre mur\ la fiecare adiere a v`ntului, rec-torul, prof. univ. dr. Vasile I[an, p\[e[teagale, uit`ndu-se grijuliu din c`nd `n c`nd`n spate, cum ar face-o clo[c\ asuprapuilor. L`ng\ el, aproape to]i prorectorii [imai mul]i profesori ai universit\]ii `[ipoart\ pa[ii cu o domolire care anun]\ par -

c\ o vacan]\ bine-meritat\ [i pentru ei.

UUnn aallttffeell ddee ccuurrss ffeessttiivvPietonalul de pe {tefan cel Mare

fream\t\ `n ritmul strig\telor [i al b\ t\ i lorde tobe. ~nt`lnindu-se pentru `nt`ia oar\,studen]ii celor cinci universit\]i din Ia[i`[i `mpart slogane, fac schimb de ste gu le ]e[i se adun\ ciorchine la buza scenei pecare a[teapt\ rectorii, `mbr\ca]i `n robe

festive, cu z`mbete largi anin`ndu-li-se decap\tul buzelor. Parc\ e un curs festiv in-versat `n care ace[tia urmeaz\ s\primeasc\ din par tea miilor de absolven]ibi ne cu v`n ta rea pentru a-[i continua via]aacademic\ f\r\ ei.

~n discursurile de pe scen\ primarulle citeaz\, filosofic, din Kafka, `nal]ii pre -la]i `i `ndeamn\ s\-[i `ntemeieze o familie[i s\ tr\iasc\ `n pace [i lini[te, `n timp ceministrul Educa]iei Na]ionale face glumenes\rate despre sus]inerea la timp atezelor de licen]\ [i de diserta]ie. ~ns\ subauspiciul unei defil\ri `n urale pe str\ zi -le-[antier ale Ia[ului, totul pare mai fru-mos [i se iart\ mai u[or. Fiindc\ niciaces tei genera]ii Ia[ul nu i-a r\mas da toa re.I-a transformat pe bobocii tem\tori `nni[te absolven]i m`ndri care vor purtamereu `n amintire mirosul florilor de teidin ca pitalei Moldovei.

CC\\tt\\lliinn HHOOPPUULLEELLEE

„M\m\liga [i cl\titele” fac studen]iamai bun\. A[a-mi r\spunde Loredana c`ndo `ntreb de momentele pl\cute din timpulfacult\]ii, mai mult ]ipat dec`t rostit, pen-tru c\ altfel nu ne putem `n]elege, prinsefiind `n h\rm\laia grupului de absolven]ide la Universitatea de Agronomie [i {tiin -]e Veterinare „Ion Ionescu de la Brad”(USAMV). „~nc\ nu s`nt absolvent\, abiaam terminat sesiunea din anul al doilea”,dar tot s-a al\turat colegelor g\l\gioasecare au vrut s\ prind\ un tricou imprimatdin cutiile pline scoase de studen]ii maimari `n fa]a universit\]ii. Iar c`nd au v\ -

zut c\ la `nceput aproape puteai num\rape degete absolven]ii de la USAMV aur\mas s\-[i reprezinte universitatea, m`n -dre c\ le-a primit `n r`ndurile ei. F\r\ s\ne d\m seama c\ Poli]ia [i Jandarmeria nealearg\ pentru c\ s`ntem `n `nt`rziere,ajun gem aproape de Cuza, `ns\ c`nd ve -dem mul]imea `ncolonat\, ne oprim.

M`ndria lui CuzaPentru c`teva minute cei mai vocali

agronomi r\m`n f\r\ replici spumoase, oridac\ p`n\ acum Copoul a v\zut c\ „as ta-i

Agronomia”, a venit r`ndul acesteia s\vad\ ce `nseamn\ s\ fii student la cea maiveche universitate din ]ar\. Or ga niza]i capentru primirea unei delega ]ii, absolven]iide la Cuza s`nt condu[i de rector [i profe-sori spre ̀ nt`lnirea cu ce i lal]i studen]i care[i-au aruncat toca, tot zi lele acestea, iar oparte dintre absolven]i duce `nsemnelefiec\rei facult\]i ̀ n fa]\ la Mitropolie, pen-tru binecuv`ntare. „Bio” este cea maiova]ionat\ facultate, iar c`nd `i trag delimb\ de ce-[i dau pl\m`nii pentru spe-cializarea lor, absolven]ii `mi r\spund `ncor c\ pentru practic\ merit\ s\ faci de

zece ori Biologie dec`t orice altceva. „Amfost la Agigea, la Polovragi [i am studiatdirect natura, iar ie[irile acestea ne-auapropiat mai mult dec`t orice alt\ activi-tate f\cut\ la celelte facult\]i”, m\l\mure[te Laura `mpreun\ cu colegelesale, `n timp ce ne apropiem de Universi-tatea de Medicin\ [i Farmacie „Grigore T.Popa”.

Florile din teii de pe Bulevardul In de- pende]ei cad [i Laura-mi spune c\ „tu [tiic\ este tei, nu? Noi [tim c\ i se mai spu ne[i Tilia, iar asta este deosebit”. Antonia, oalt\ coleg\ de-a lor, pu]in mai timid\, s-aapucat de licen]\ de un an. {i de atuncimerge `n fiecare lun\ `mpreun\ cu profe-sorul `ndrum\tor `n Boto[ani, la laculSt=nca-Coste[ti „s\ observ p\s\re le le, s\le num\r, s\ v\d dac\ s`nt toate [i s\ lestudiez”.

BBooaallaa ddee ooppeerr\\„{ti]i cumva dac\ `n francez\ se c`nt\

mai u[or?”, `i `nt`mpin\ o b\tr`nic\ pe to]icei care se a[az\ pe banc\ l`ng\ ea, `napro pierea Mitropoliei, al\turi de scena deunde ~PS Teofan binecuv`nteaz\ ab sol -ven]ii. A auzit ea c\ la BCU a zis „un ommare” c\-i place s\ interpreteze arii maimult `n francez\ dec`t `n orice alt\ limb\.M\tu[a vine g\tit\ de la conferin]a mezzo-sopranei Vioric\i Cortez de la Bi bliotecaCentral\ Universitar\, iar c`nd a ajunsl`ng\ scena de pe {tefan cel Mare a `ntre-bat oamenii din jur dac\ spectacolul a`nceput de mult timp. De c`nd s-a lansatFestivalul Interna]ional al Educa]iei, b\ -tr`na misterioasa a venit `n fiecare sear\s\ vad\ proiec]iile de oper\ `n aer liber.„L-am v\zut pe Andrea Bocelli, dar v\spun sincer c\, la Tosca, eram `n prima

banc\ [i m-a podidit pl`nsul, uite a[a deo-dat\”, ca la o porunc\ dumnezeiasc\.

„Acum am fost s-o v\d pe doamnaCortez, pentru c\ noi ne cuno[team dintinere]e”, de atunci c`nd lucra `n cameraobscur\ a buticului de fotografii din Pia]aUnirii [i de c`nd a c\p\tat o alergie care-ideranjeaz\ [i acum m`inile. ~ns\ nici boa -la, nici r\coarea nu au ]inut-o acas\ joiseara, c`nd Patricia Kaas a `nc`ntat Ia[ul.

Curiozitatea a f\cut-o s\ vin\ `n fa]aPalatului [i s\ stea „pe o bordur\, jos” c`ts\ vad\ spectacolul. „V\ spun c\ a avutat` tea toalete `nc`t mie-mi trebuiau [i fo -niere `ntregi ca s\ le pot a[eza”, `mi des -t\i nuie b\tr`na. Iar c`nd s\ plec, m\ str`n gede m`n\ [i-mi spune hot\r`t c\ „ne a p\ rattrebuie s\ veni]i aranjat\ s`mb\t\ la Cla-sic 300. Atunci o s\ v\ spun [i numelemeu. Dar neap\rat s\ veni]i”.

IIuulliiaa CCIIUUHHUU

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIAL| - FIE 2013

ZIUA ABSOOLLVVEENN}}IILLOORR 1133

Portdrapelul mo[tenirii Ia[ului

Studen]ii `[i `mpart sloggaannee,, ffaacc sscchhiimmbb ddee sstteegguullee]]ee [[ii ssee aadduunn\\ cciioorr--chine la buuzzaa sscceenneeii ppee ccaarree aa[[tteeaapptt\\ rreeccttoorriiii..

Ora[ul absolvent la cinci universit\]i

Antonia [i Vunk au]inut cursuri de pop

14 TEATRU

DJ Vasile cînt\ OdaBucuriei

Momente [i schi]ele lui C\ ciu -lea nu au fost formate din linii fr`nte.Din piese de puzzle aruncate c`ndlui Bizet, c`nd lui Bach, c`nd lui DJVa sile, c`nd lui Ray Charles, c`nd luiTa mango de la Shukar Collective,c`nd lui Mozart. Din recviem-uri,ode ale bucuriei, jazz, muzic\ cu ac -cente gipsy [i blues. Din personajegoa le, acoperite de haine de cu loa -rea pielii, care au îmbr\cat pe r`ndpersonalitatea personajelor cara ge -lie ne. Din dansatori care-[i un du iesccorpurile ca semnalul digital, de par -c\ ar exista întrerupt [i existen]a lors-ar m\sura din doi în doi.

De aceea, de la spectacolul dedans teatral „D’ale noastre” n-ai fiputut ie[i dec`t exaltat, mirat, sur-prins, interzis, c\ut`nd înc\ scri soa -rea pierdut\ pe care a purtat-o n\ -pasta, într-o noapte furtunoas\, de ladom nul Goe la cet\]eanul turmentat.~nc\ av`nd pielea de g\in\ dup\ dis-cursul unui Ca]avencu interpretat e -lectric de un Lari Giorgescu meta-mor fozat într-un dirijor care î[iorchestreaz\ magistral propriul delirde putere. Fiindc\ în viziunea luiC\ ciu leanu, politicianul-maimu]\ ra -ge, r\cne[te, se bate cu pumnul în

piept la propriu, î[i sf`[ie hainele, totla propriu, într-o demen]\ spectacu-lar\. Iar dincolo de el, în lume, tri-unghiu ri le amoroase se prefac înorgii, de bra]e, picioare [i bastoaneîmple ti ci te.

Undeva, în mintea noastr\, gra -ni]ele dintre operele lui Caragiale se[terg, personajele se înt`lnesc într-unspa]iu simbolic, unde comicul de si -

tua]ie se preschimb\ în umor negrusau chiar nebunie. Nu ne amuz\, cine fac s\ resim]im totul monstruos.Nu trist, doar intens. Exist\, ca înorice reprezenta]ie post-modern\, [ipersonajul absurd, în acest caz, „fe -meia cu burt\ [i s`ni”, care tran zi tea -z\ spa]iul regizoral ca un ri nocer de-al lui Eugen Ionesco. Ea este sursade umor, care-[i de po zi tea z\ re sur -

se le printre faldurile de gr\sime [iface ca elementul dezgus t\tor, bubade puroi, s\ de vin\ un iz vor de umorintelectualizat. Ea coabiteaz\ cu unIpingescu de dublat, cu un Ion tur-mentat, cu un Goe retardat sau cu oEfimi]ia nimfo man\ [i feti[ist\. Pîn\[i mami]ele lui Goe, nu sînt ni[tefemei, ci ni[te „ma mi]oi” de un ridi-col delicios. Uni versul caragialesc a

lui C\ ciu lea nu este îmbibat de uncomic sofisticat. Situa]iile nu stîrnescrîsul nes t\pînit, ci medita]ia luc id\,înso]it\ de un surîs amar în col]ulgurii. Fiindc\ [i tarele societ\]ii con-temporane, de[i sînt mo[tenite de pevremea lui Nenea Iancu, au c\p\tatceva din specificul fragmentar alepocii actuale. Prostia [i cocolo[ealanu mai sînt dublate de naivitate, ci

re pre zint\ o form\ de existen]\. A -dul terul este un modus videndi [i nudoar o escapad\ înso]it\ de n\b\d\i.Cuplurile nu mai sînt ridicole, re -la]ia lor de simbioz\ este fundamen-tal concupiscent\ [i se bazeaz\ pe ointerdependen]\ scabroas\.

11 actori [i tot atîteamanechine spînzurate

Zborul tinerilor actori, antrena]icu biciul de C\ciuleanu în sute derepeti]ii, e mereu tensionat [i se fr`n -ge exact la vreme, în pozi]ii cheie.~ntreaga reprezentan]ie e ca o re v\r -sare de idei, st\ri [i simblouri trans-mise în valuri, care se izbesc puter-nic de pere]ii g`ndurilor ce caut\

interpret\ri [i c\tre sim]urile care nufac dec`t s\ exulte. Fiecare mi[care eo referin]\, un titlu, un mesaj, o re -plic\ caragialesc\ [i o invita]ie lades cifrarea semnifica]iilor. Cu toateacestea, sensul reprezenta]iei nu edat. El se construie[te în mintea spec-tatorului pe m\sur\ ce acele uns pre -zece manechine goale at`rnate laînceputul reprezenta]iei pe trei cu -buri mari, negre (singurele elementede decor ale piesei), cap\t\ via]\,simbolic, de la cei unsprezece inter-pre]i. {i î[i continu\ existen]a [i dup\reprezenta]ie, în fiecare dintre ceicare nu-[i pot vedea „d’ale lor” ne -tur menta]i.

Laura P|ULE}

Personajele lui Caragiale s-au r\t\cit, luni, 17 iunie, de la ora 19.00, la Casa deCultur\ a Studen]ilor. Regizorul Gigi C\ciuleanu i-a adus la Ia[i [i i-a azv`rlit în

miezul secolului al XXI-lea pe Zoe, cu Trahanache [i Tip\tescu, pe domnul Goe (cu„mami]oi” mai degrab\ dec`t cu „mami]e”), pe conii Efimi]a [i Leonida, pe Veta cutot cu Chiriac [i Jup`n Dumitrache, pe Mi]a cu Nae [i Didina, pe Ipingescu,cet\]eanul turmentat [i pe Joi]ica. Doar c\ un neini]at nu i-ar fi putut recunoa[te dela prima vedere, c`nd acoperi]i de ve[mintele comediei carageliene, c`nddescoperi]i de orice închipuire [i livra]i unei logici absurde [i fragmentare, „curationesciene”. Dansul teatral sau teatrul coregrafic al tinerilor actori a descompusperfect fiecare verig\ din „Lan]ul Sl\biciunilor”, ca s\ ne livreze avatarurile unuiNenea Iancu care a dat „D’ale carnavalului” din secolul al XIX-lea pe „D’ale noas-tre”. A[a înc`t spectatorii contemporani s\ în]eleag\ c\ un Caragiale al zilelornoastre ar fi în stare s\ treac\ de la mp3-ul cu DJ Vasile la discul de vinil cu„Traviata” lui Verdi, fluid, doar printr-o încordare a mu[chiului pieptului. Dac\ simtenorm [i v\d monstruos via]a, oamenii [i lumea.

N\pasta lui NeneaC\ciuleanu s-a ab\tut [i-n T`rgul Ie[ilor

Gra ni]ele dintre operele lui Caragiale se[terg, personajele se înt`lnesc într-un

spa]iu simbolic, unde comicul de si tua]iese preschimb\ în umor negru

sau chiar nebunie.

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

15TEATRU

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

Care a fost repertoriul pe carel-ai prezentat la admiterea laUNATC?

Am avut o povestire de Cehovdin „Jurnalul unui om iute la mînie”,apoi un monolog din „Cîntec despremi ne” al lui Walter Witmann [i, lu -crul care m-a f\cut s\ fiu admis lafa cultate, am preg\tit o poezie de alui George Bacovia, pe care o [timcu to]ii, „Plumb”, dar am zis-o `n]ig\ne[te. Am tradus-o cu c`]iva oa -meni pe care `i cuno[team de etenierom\ [i mi-am f\cut un monolog. M-am g`ndit cum ar fi dac\ poezia astaar fi citit\ de un gropar [i mi-aminventat un personaj. Iar juriul a fosttr\snit, a r\mas uimit. C`nd am zispoezia asta, era prima prob\ [i tre-buia s\ a[tep]i afar\ rezultatul, admissau respins. Mie mi s-a spus `nc\ dela prima prob\ „a[ vrea ca la ur -

m\toarea prob\ s\ vii cu ceva `n cares\ te v\d pe tine, s\ fii tu”. {i am [tiutde atunci c\ merg mai departe. Iar, laproba de interviu, m-au pus s\ maizic `nc\ o dat\ poezia.

Pe Micul Prin] nu te-ai g`ndits\-l interpretezi?

~mi place la nebunie Micul Prin].E cartea la care m\ `ntorc [i c`nd mi-e bine [i c`nd mi-e r\u. ~mi face bines\ o recitesc pentru c\ am pl\cerea

redescoperirii ei de fiecare dat\. Nueste aceea[i lectur\ pentru c\ eu numai s`nt acela[i [i este cumva ca `nteatru, pentru c\ un spectacol este unproces `n care emo]iile s`nt de fie -care dat\ altele. Altfel am fi ca ni[terobo]ei, ni[te mecanisme `n care amintra [i pe care nu le-am putea dep\[i[i, cumva, conceptul de mecanismeste `mpotriva firii mele.

Cum ne reprezint\ D'ale noas-tre?

Chiar s`nt d’ale noastre. Este untitlu foarte bine ales. „D’ale noas-tre” este un spectacol sut\ la sut\ Gi -gi C\ciuleanu inspirat din opera luiCaragiale [i ne reprezint\ pe noi printot ceea ce facem. Este o lume carenu poate fi b\gat\ `n cuvinte. Pentruc\ mi[carea, dansul lui Gigi, estemai apropiat\ de poezie dec`t depro z\. {i asta este frumuse]ea lu cru -

rilor pe care le face el. Pariul pe carel-a c`[tigat Gigi cu acest spectacol afost c\ a `ncercat s\-l fac\ pe Ca ra -gia le universal [i a reu[it. Adic\ toa -t\ lumea poate `n]elege structuradra matic\ a piesei lui, care este ire-pro[abil\, dar el e mai mult dec`tat`t. El este de-al nostru [i noi putems\-l `n]elegem foarte bine. Reac]iilede la Paris, Londra, Bruxelles s`nt lafel de bune precum cele de aici. La

Pa ris chiar am fost `ntrebat de odoamn\ unde poate s\ g\seasc\ o -perele autorului. Un complimentmai mare dec`t \sta nu [tiu cine ]i-lpoa te face.

Despre Gigi C\ciuleanu spu -neai `ntr-un interviu c\ te `m bo g\ -]e[te ca om.

Gigi este un om care func ]io -neaz\ cu [i prin repere culturale.Este un om care investe[te foartemult\ energie `n omul cu care lu -creaz\, care vine [i `i vorbe[te prinrepere culturale, ca s\ `n]eleag\ maibine. Tot timpul vorbe[te `n versuri,`]i aduce repere din cinematografie,din pictur\, din literatur\, din sculp-tur\. Gigi C\ciuleanu nu este unregizor comun, care se menajeaz\.Adic\ nu este un om care st\ pe sca -un [i spune „aici ar trebui s\ fie a[a”.Este un om care vine la serviciu [ilucreaz\ cot la cot cu tine [i desco -per\ al\turi de tine. {i de asta toat\echipa `l iube[te at`t de mult [i-i esteat`t de devotat\. S`nt oameni foarterari cei care vin a[a la tine [i `]i dautot, care vin a[a, t\v\lug, [i te conta-mineaz\. La Gigi nimic nu este `nplus. Totul este lucrat, fiecare deta -liu este tu[at. Nimic nu este general,totul este cu sens. Pentru c\ niciunul dintre noi nu danseaz\, de[ipoate fi tradus ca un dans. Noi acolod\m form\ unor idei [i unor sensuriale lui Gigi, ale lucrurilor care erau`n mintea lui. {i asta nu te oblig\ s\faci o mi[care. Execu]ia simpl\ te o -bose[te [i de asta eu nu m\ considerdansator. Eu m\ consider un om careexprim\ [i se pune `n slujba unoridei. S`nt un actor care exprim\ ni[teidei.

Iulia CIUHU

Dansul lui Gigi este mai aproapede poezie dec`t de proz\

S`nt foarte rari oamenii cei care vin a[ala tine [i `]i dau tot, t\v\lug, [i te

contamineaz\.

Interviu cu Lari Giorgescu, nominalizat la Gala PremiilorUNITER 2013 la categoria „Cel mai bun actor” pentrurolul din piesa „D’ale noastre” regizat\ de Gigi C\ciuleanu

16 TEATRU

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

Rom=nii sînt ni[te mîrlani careprefer\ „berea la pet cu gust de bere lasticl\”, care fac gr\tarul ca acum 1000de ani – iau „un animal [i îl feliaz\”. ~nvacan]\ stau toat\ ziua la plaj\ „ca s\prind\ tot soarele” [i sfîr[esc cu febr\de 40 de grade, cît s\ r\mîn\ închi[irestul concediului în camera de hotel.Rom=nii adun\ tot, ca ni[te hîrciogi.Numai lucruri care nu numai c\ nu o

s\ le foloseasc\ dup\ moarte, dar nu os\ le foloseasc\ la nimic nici m\car înaceast\ via]\. Mamele lor sînt obse-date de borcane. Degeaba li-s copiii„corporatri[ti”, dac\ nu le aduc recipien -te pentru zacusc\ [i dulce]uri. Dar [idreptul la rîs parc\ ne-a fost refuzat apriori. Putem doar s\ „murim de rîs”sau s\ „ne pr\p\dim de rîs”. De aceea,a sta în via]\ înseamn\ a ne lua în

serios. Rom=nii sînt con[tien]i c\ tre-buie s\ r\spund\ cît mai curînd co ma n -damentului de „intr\ [i tu în rîndul lu -mii!”.

Dar asta este [i ceea ce îi omoar\pe din\untru. R\zvan Mazilu î[i înfigecu]ite în inim\, se împotrive[te [i secontorsioneaz\. E[ti livrat pe lume cao valiz\, menit\ s\ fii purtat\ de al]ii,de colo-colo. Dac\ nu o vei deschide

niciodat\ [i nu î]i vei lua via]a în mîini,te vei rata. Fiindc\ din valiza aruncat\poate c\dea o puzderie de maci. Aifost trimis pe lume, ca un colet, îns\dac\ î]i cau]i sensul [i îndr\zne[ti s\ î]ipui valiza [i lumea în cap, vei des co -peri via]a ca dans [i ca bucurie. De faptai o colec]ie de posibilit\]i, [i o iarb\ireal de verde pe care po]i alege s\zburzi, s\ dansezi, s\ execu]i. Iar R\z -

van Mazilu ne arat\ cum ne putem bu -cu ra, chiar [i de via]a asta de rom=n,chiar „de te-ar bate, de te-ar bate, dra -gostele mele toate”.

Pas în afara valizeiApropos de dragoste. „A]i f\cut

vreodat\ dragoste în ap\?” ne întreab\Dan Badea. Primele reprezent\ri dinmintea noastr\ ar fi orgiile de la VamaVeche. Nimic în\l]\tor sau curat înasta. Mazilu confirm\ – dansul dra -gostei se face cu o jum\tate de femeie.De fapt, cu o jum\tate de manechincare îl face s\ se cabreze peste sine,peste via]\, peste frumuse]e. Extaz pursau irosire? Nu [tim, în]elege]i [i dum-neavoastr\ ce vre]i, c\ doar sîntem laun spectacol de dans, de teatru, de fie-ce-o-fi, post dramatic. Cu toate aces-tea, cealalt\ jum\tate de femeie st\ pecovorul de iarb\, în spatele scenei dela începutul reprezentan]iei. El chiarn-a v\zut-o? Noi chiar nu vedem c\ceea ce ne lipse[te [i ceea ce rat\m estechiar în fa]a noastr\?

~ntre Badea [i Mazilu se face petot parcursul reprezentan]iei un schimbde planuri: c`nd Mazilu dan seaz\, Ba -dea se ascunde `ntr-un col] de scen\ [iinvers; c`nd Badea `[i prezint\ momen -tul de stand-up, Mazilu `n cre mene[te.Acest joc de roluri traduce raportuldintre cinism [i idealism, dintre ironie[i visare, dintre criti ca societ\]ii [i ie [i -rea din tipare. Dintre critic\ pasiv\ [iluarea de pozi]ie. Badea este sec, plic-tisit, Mazilu este viu, dinamic, sa vu ros,optimist [i ̀ i pondereaz\ adev\rurile so -ciale, cu speran]e [i ritmuri pornite dininim\. Pe fundal, Ro mica Puceanu c`n -t\ a jale, dar nu f\r\ a l\sa undeva s\trans par\ vitalitatea. De undeva, spiri-tul nou, proasp\t, trebuie s\ renasc\.

Cine a scris Leptopise]ulMoldovei?

~ns\ nici un copil nu se mai joac\.S-au dus vremurile acelea. Profesoriiintr\ degeaba în s\lile de clas\. Ce, s\se umileasc\ s\ predea „Leptopise]ulMoldovei” sau s\ le spun\ elevilor c\Eminescu [i Creang\ s-au f\cut „mucila Bolta Rece” îna inte s\ scrie „Po ves -tea... pove[tilor?”. Parc\ rostul tuturors-a ostoit, societatea e `n derviv\, na -]iunea e `n deriziune. Prin vorbele salesacadate, Badea smulge hohote de r`s

din sal\, dar simuleaz\ `n continuarefap tul c\ `[i urmeaz\ `n legea lui [irulg`ndurilor. Nici basmele nu mai aufarmecul de odinioar\. Poate doar ma -ne lele ar reu[i s\ ilustreze pentru tî na -ra genera]ie povestea lui Harap Alb saua lui Greuceanu. Dar sta]i. Pîn\ la ur m\de ce-am spune aceste pove[ti? Nu sîntele tot ni[te cli[ee în care nu credenimeni? Sînt în istoria noastr\ [i ni[teinventatori pe care prea pu]ini îi re cu -nosc. {tia]i c\ Vuia a inventat zborul?Mazilu ne arat\ c\ putem rena[te cafiin]e zbur\toare dac\ p\[im în afaravalizei în care am fost predestina]i s\ne încadr\m existen]a. {i dac\ nu pu -tem, nu-i nimic fiindc\, în dulcele spi -rit l\ut\resc, avem muzica [i dansul ca -re ne fac s\ ne iubim cu tot cu durereape care-o ducem dup\ noi: „Nu pot s\m\ las de tine, c\ e[ti rece [i-mi facibine”.

Laura P|ULE}

R\zvan Mazilu î[i înfige cu]ite în inim\, seîmpotrive[te [i se contorsioneaz\.

Am fost avertiza]i c\ „{araiman” va fi o reprezenta -]ie nonconformist\ [i post-modern\ despre ratarea

unor [anse în via]\. Dar sîmb\t\, 15 iunie, la Casa deCultur\ a Studen]ilor, R\zvan Mazilu [i Dan Badea ne-auvorbit despre neputin]a poporului român de-acum [i deveacuri, despre blocajul unei na]iuni în stereotipuri [isupersti]ii. De fapt, numai cel de-al doilea ne-a vorbit.Primul doar a zvîcnit perfect spasmodic, în mi[c\rifragmentate, alternînd intemezzo-urile sale de dansmodern cu momentele de stand-up comedy ale luiBadea. Romica Puceanu ne-a amintit c\ omul e pep\mînt ca o floare de mai — azi o ai, pentru ca mîines\ n-o mai ai. De fapt, da, tot despre ratare a fostvorba.

Români, nu mai face]idragoste pe jum\tate!

17TEATRU

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

S\ începem cu sfîr[itulRegizorul Silviu Purc\rete a întors

[i mai pe dos lumile decît a f\cut-oJonathan Swift. Iar c\l\toria propus\de el nu a fost una menit\ s\ reflecte ofilosofie politic\ sau s\ scrie o istorie amentalit\]ilor. Cu atît mai pu]in s\trans pun\ vreo c\l\torie imaginar\. Cis\ codeze realitatea în deplin\tatea ne -norocii ei [i s\ le reveleze oamenilorceea ce este mai abject în ei decît eiîn[i[i. Ceea ce a expus reputatul regi-zor într-o or\ jum\tate de reprezenta ]iecare a primit numeroase distinc]ii înstr\n\tate [i a ob]inut premiul UNI TERpentru „Cel mai bun spectacol” în 2013a fost o filosofie a vie]ii des prins\ din -tr-o vedere hiperbolic\ a su pra p\ ca te -lor lumii, înscrise tocmai în ARN-ulcon di]iei umane. El a preluat di ho to -mi a propus\ de Swift între „oa menimici” [i „oameni mari” [i între a ni ma -le (cai) [i oameni, precum [i pretextulc\l\toriei ini]iatice. ~ns\ a luat oa menii[i i-a pus, ca pe ni[te p\pu[i vodoo în -tr-o cutie. Ca s\ fie pedepsi]i, doarpentru faptul c\ exist\, de un Dum nezeucrud [i pervers [i de o voce narativ\din off. De un Gulliver auctorial, a -proape divin, transpus în secoul alXXI-lea, în care indivizi diformi î[itr\ iesc ororile cu voluptate [i cu hohot.~[i mu[c\ din existen]a maladiv\, î[idevoreaz\ propriile progenituri [i î[icelebreaz\ demen]a. Nu se [tie dac\ a -

cel copil care asist\ la „vernisajul” detablouri decadente pe tot parcursulpiesei (adic\ a vie]ii), este un înger(su gestie a purit\]ii care înc\ mai e xis -t\ în orice f\ptur\ uman\, par]ial diso-ciat\ de „fiin]a de carne”) sau o victi -m\ a unei mo[teniri de veacuri a r\ u -lui, damnat\ s\ perpetueze toate de fec -tele speciei.

Cu toate acestea, Purc\rete nu a -

pe leaz\ la ironia fin\ [i nici la subti li -t\]i. Hiper-realismul [i supra-realismuls\u gr\iesc mai mult decît un spe ctatorchiar [i avizat poate digera de la primavizionare. Sugestiile de interpr etare alepiesei abund\ [i se g\sesc in culcate înscene de un realism [i o du ritate visce -rale. Piesa începe cu o sce n\ dintr-unospiciu (sau dintr-o fost\ catedral\ de -venit\ grajd, transformat\ apoi în azil),unde b\trînii nu sînt ni[te fiin]e fragilecare-[i a[teapt\ moartea cu resemnare[i nici m\car ni[te senili binecuvînta]i.Ci ni[te hiene care a[ teapt\ s\ devo re -ze sufletele fiin]elor ti nere [i fragede

pentru a supravie]ui. ~n acest cadru,Houyhnhnn-ul nu este doar o abs tra c -]iu ne, este un cal în car ne [i oase caretro p\ie, demn [i elegant, pe mozaiculu nei catedrale simbo lice, acoperite cufîn. ~n timp ce oa me nii necheaz\, b\ -trîni impoten]i sînt viola]i, abuliciifiind, mai r\u, a ban dona]i. {obolanii,simboluri su pra di mensionate ale mo -limei se îm pe re cheaz\ pe paturi de spi-

tal. ~n aceast\ lume decazut\ ei sînt,pa radoxal, cei mai cura]i. Dup\ cumspu ne [i narato rul, „o priveli[te mai jal -nic\ nu mi-a fost dat\ s\ v\d”. Iar priv-eli[tea expus\ de Puc\rete, are menireade a-l face pe orice spectator s\ con -chid\, precum Gu lliver: „îmi cam tre-cuse pofta de nemurire”.

Sfîr[itul îl duce omul cuservieta

Pentru toat\ osînda aceasta, ni meninu se face vinovat [i totu[i toat\ lumeaî[i poart\ povara crucii, dar nu [i cru -

cea. De aceea intermezzo-urile se joa -c\ în umbr\, dup\ o perdea de calc.Din colo de aceast\ lume (sau tocmaiîn ea) p\[esc apleca]i oamenii cu p\ l\ -rie [i baston, ce par desprin[i dintr-unta blou al lui Rene Magritte. Ei sînt ni[ -te magi rata]i sau ni[te apostoli (in con -[tien]i?) ai R\ului. Ei vestesc doar sfîr -[itul lumii. Acest sfîr[it al lumii es te a -dus de coporati[tii în sacou [i cu servi-e t\, canibali ai unei societ\]i de con-sum, în care singura form\ de su pra -vie ]uire este devorarea celuilalt. Se con -tureaz\ astfel o imagine a luptei pe via -]\ [i pe moarte pentru ascensiunea pesca ra social\ într-o societate post-mo -dern\.

Omul adaptat este cel care se în -toar ce la condi]ia sa animal\ [i îi do mi -n\ pe ceila]i prin for]a brut\. Scenele îisuprind de corporati[ti roboti za]i, com -portîndu-se cînd ca ni[te bu toane aleu nui mecanism, cînd m\r [\luind dup\trasee prestabile, îm pie dicîndu-se deobs tacole. To]i execut\ acelea[i mi[ -c\ri, au aceea[i privire goa l\ [i sînt to -tal aliena]i. ~ns\ la doar cel mai mic sti -mul, reac]ioneaz\ pa vlovian. Dac\ u -nul iese din rînd va fi sanc]ionat deceilal]i. Corul sclavilor moderni, ce p\ -rea s\ aib\ ceva in eufonia solodarit\ -]ii, se sparge. Iar de aici începe o ade -v\rat\ scen\ de canibalism. Trei mi le -nii de existen]\ n-au servit la nimicome nirii. Nici m\car pentru a-[i ac -cep ta decent moartea, du p\ cum am fostavertiza]i de la în ceput. De aceea b\ -trînii merit\ s\ le fie atribuit\ re pre -zentarea unor f\pturi grote[ti.

Cu toate aceste, dintre to]i oa me -nii, cele mai dezgust\toare sînt fe me i -le. ~n viziunea lui Purc\rete, ele sîntni[ te ]ate pitice, care î[i disput\ loculpe trotuar. Femeia este destituit\ [i dinrolul de mam\. Copiii s`nt procreeaz\la întîmplare, iar [atra îi poart\ cu [idup\ ea ca pe ni[te baloturi de haine.Unii sînt f\ta]i (nu n\scu]i sau adu[i pelume) în g\leat\ [i livra]i f\r\ resenti-mente unui abator. Dac\ acel abatoreste tocmai simbolul lumii în care tr\ -

im, spectatorul se poate întreba. ~n a -cest „abator” simbolic, se vinde soci-et\]ii de consum Corina, „curva ves ta -l\”, pe care n-o vrea nici ultimul be]iv,dar din serviciile c\reia se în frupt\ în -treaga omenire. Ea este b\ tut\, violat\pîn\ la hemoragie. Dar nici m\car eanu este ceea ce pare, e doar un traves-ti care, în pofida unei e xisten]e mizere,are o teribil\ poft\ de ne murire [i nudoar rezist\ supliciilor ci se [i înfrupt\din ele.

Servieta nu se poateascunde dup\ perdea

Scenele din „C\l\toriile lui Gu lli -ver” ale lui Purc\rete sînt mai expre-sive ca t\i[ul cuvintelor tari. Perdeauasa este doar o cortin\ transparent\, dinspatele c\reia oamenii devin umbre,reprezent\ri, sugestii. ~n acest crepus-cul al omenirii, uria[ul este la rîndullui un silfid, care poart\ ilar un omule]într-o undi]\ de picior ca pe-o broasc\,dar se dezumfl\ cînd al]ii plesnesc dindegete, preschimbîndu-se din brobd-ingnag în liliputan. ~n fapt, pe tot par-cursul reprezenta]iei se accentueaz\ i -deea c\ un Gulliver în ]ara piticilor ede fapt un liliputan ale c\rui determi -nare [i condi]ie atîrn\ de o voin]\ di -vin\, de un Dumnezeu feti[ist, încar-nat într-un supra-om. De aceea, imag-inile de „background” sînt g\uri negre,decupate din lumini [i proiectate pefun dal.

Este evident c\ Purc\rete, cu o che -larii lui prin care vede monstruos, nul-a luat pe Gulliver s\ le citeasc\ spec-tatorilor, în intermezzo-uri, o povestepentru copii, ci s\ le prezinte în tu[egroase alegoria existen]ei ca supliciu.S\ îi trezeasc\ la realitate cu un du[ cuacid clorhidtric, care s\ le taie nu doarpofta de nemurire, ci pîn\ [i pofta demoarte.

Laura P|ULE}

Festivalul Interna]ional al Educa]iei a adus „C\l\toriile lui Gulliver” ale lui SilviuPurc\rete, de la Edinburgh, la Ia[i. Yahoo-ii au trop\it pe scena Casei de Cul -

tur\ Studen]ilor, grav [i senten]ios, într-o alegorie a mizantropiei. Unii dintre spec-tatorii care au umplut Sala Gaudeamus nu au rezistat pîn\ la sfîr[itul piesei s\ fieabsorbi]i în distopia absolut\ a regizorului. Fiindc\ pe 20 [i pe 21 iunie, de laora 19.00, s-au derulat tablouri dedicate celor care sufer\ de o luciditate cronic\,cinic\ [i aproape morbid\. Pe podeaua mozaicat\ a lui Jonathan Swift, Purc\retea pus un copil s\ c\l\reasc\ o biciclet\ de lemn, f\cîndu-l martor prematur laîntreaga dec\dere a omenirii. El i-a v\zut pe corporati[ti devorîndu-se între ei, pefemei metamorfozîndu-se iremediabil în prostituate, pe mame vînzîndu-[i copii cas\ le fie pr\jit\ inima pe gr\tar, pe b\trîni celebrîndu-[i ilar [i grotesc sfîr[itul.Pentru a în]elege, dintru început c\ „nu conteaz\ ce vrei s\ fii. E[ti ceea ce e[ti”.

C\l\toriile lui Purc\rete `în ]arauria[ilor mizantropi

Omul adaptat este cel care se întoarce lacondi]ia sa animal\ [i îi domin\ pe

ceila]i prin for]a brut\.

18 ARTE VIZUALE

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

La vernisajul expozi]iei „Atelier35”, organizat pe data de 16 iunie,spectatorii i-au avut `n fa]\ pe tineriiarti[ti care [i-au l\sat semn\turile pecele peste 40 de lucr\ri din Pia]a Uni rii.I-au v\zut cu m`inile p\tate de culorilecu care [i-au `mbr\cat p`nzele, de fa]\cu to]i, la tab\ra de crea]ie din centrulIa[ului. {i Felix Aftene, pre[edintele

filialei din Ia[i a Uniunii Arti[tilor Plas -tici, [i-a p\r\sit pentru c`teva mo men te[evaletul, pentru a dezveli de secretetablourile [i sculpturile ad\postite `n„Pia]a Artelor”. „În aceast\ galerie dinPia]a Unirii cred c\ am avut mai mul]ivizitatori dec`t la celelalte expozi]ii Ate -lier 35, organizate de Uniunea Ar ti[ ti -lor Plastici. Gala Atelier 35 înseamn\c\ s`nt arti[ti de p`n\ în 35 de ani careau fost premia]i la ultimele expozi]ii”,a spus acesta.

Criticul de art\ Petru Bejan, pre zent[i el la vernisaj, a apreciat c\ expozi]iaapar]ine unor tineri care „tr\iesc prinart\ [i respir\ felul acesteia de a fi”.Despre tab\ra din Pia]a Unirii, acestaa explicat c\ „se dore[te a fi o ie[ire `naer liber, o punere laolalt\ a lucr\rilor

celor 25 de arti[ti. Fiecare a venit cuce avea mai bun. Astfel, avem o imagi -ne asupra preocup\rilor genera]iei ti -ne re, a arti[tilor de p`n\ `n 35 de ani”.

Zidul de spectatori de la intrarea`n galerie s-a spart abia c`nd expozi]iaa fost declarat\ deschis\. Pa[ii au iz -buc nit `n toate p\r]ile, mai curio[i saucu ap\s\ri sfioase. Cu ochi critici, unii

au apreciat tablourile `n t\cere sauajuta]i de ar\t\ri de deget `nspre pic-turile pastelate, `nspre albastrul roialsau griul iernatic. De-afar\, glasuri to -ropite cereau explica]ii, iar c`nd nuerau mul]umi]i, trec\torii se con vin -geau de unii singuri ce `nseamn\ Pia]aArtelor. ~[i ghemuiau pleoapele la atin -gerea umbrei, pentru ca mai apoi pri -vi rile s\ `mbr\]i[eze ursul de plu[ pic-tat pe o p`nz\ pe care abia dac\ o pu -teai cuprinde cu bra]ele. La c`]iva pa[i,arti[tii s-au `ntors la [evaletele dezgo-lite `n fa]a tuturor. Pentru ho]ii de tal-ente, lec]iile de art\ predate gratuit aufost un adev\rat chilipir.

C\t\lina DOBROVICEANU

De pe p`nza peticit\ cu nuan]e dealbastru, Alexandru Ioan Cuza caut\umbr\. Obrazul drept `i e stropit cupic\turi ro[ii, iar din penele vulturuluide l`ng\ um\rul s\u se preling lacrimica de acuarel\. {i o parte din fa]ada Ho -telului Traian sau cupola Palatului Braun -stein prind contur din pensulele picto-rilor din Pia]a Unirii, care [i-au mutatpentru c`teva zile atelierele `n strad\,la tab\ra de crea]ie.

~n apropiere de statuie, artistul Fe lixAftene `[i `mparte banca cu doi copii,ai c\ror ochi ageri se `mbin\ cu calmulgriurilor, `ntinse pe p`nz\ cu un cu]itpentru pictur\. Trec\torii se opresc pen -tru c`teva clipe, c`t s\-[i ridice oche la riideasupra spr`ncenelor, s\-[i arunce pri -virea peste tuburile de culori sau pestebucata de sticl\ `mbibat\ cu p`lcuri denuan]e [i s\ plece mai departe. Doarcopiii `l v\d ca pe un dasc\l. Aproapec\ l-ar trage de m`nec\ s\ le r\spund\la `ntreb\ri, iar el `nclin\ u[or capul, `[i`ndreapt\ spatele [i las\ v`ntul de var\s\ se izbeasc\ de p`nz\, c`t le explic\

de ce apa `n care `[i `nmoaie pensulelenu e bun\ de b\ut. „S\ te ui]i cum facenenea, s\ `nve]i [i tu”, o `ndeamn\mama pe copila care nu-[i poate dez -lipi iri[ii alba[tri de pe silueta de ba le -rin\ conturat\ de pictor.

„Lumea parc\ se teme s\ intre

`ntr-o galerie de art\”, `mi m\rturise[teMihai, care [i-a l\sat porumbeii pe ju -m\tate dezgoli]i de culoare pe plan[arezemat\ de [evalet. ~ns\, odat\ ce au

intrat `n cortul din Pia]a Unirii, au adul -mecat fiecare tablou expus. S-au oprit`n dreptul picturilor, au `nconjurat vit-rina cu sculpturi, au clipit fie a admi-ra]ie, fie a surprindere [i [i-au conti -nuat drumul. Cei `n v`rst\ cu m`inile

`mpreunate la spate [i pa[i st\p`ni]i, iarcei tineri purt`nd `n picioare vijelii.

Ci ne nu `n]elege de ce arta s-a l\ -sat descusut\ `n centrul ora[ului `i o -pre[te cu un „m\ scuza]i, ce se `n t`m -pl\ aici?” [i cu fruntea `ncruntat\ a ne -dumerire pe cei care par c-au priceput.„C`nd am v\zut cabana asta aici, m-am g`ndit eu c\ e ceva. Era frumosdac\ f\ceau [i ni[te spectacole aici, `ncentru. Dar e bine [i a[a”, pleac\ `m -p\cat un domn care e `n Ia[i doar `nvizit\. E mul]umit s\ afle c\ s`nt [ispectacole. Trebuie doar s\ ia ora[ul lapas, strat cu strat, p`n\ c`nd harta i seva mototoli ca fotografiile de l`ng\ [e -va letele pictorilor, iar porumbeii ̀ [i vor`ntinde aripile pentru ca luciul cu lo ri -lor din tuburi s\ se usuce la soare.

C\t\lina DOBROVICEANU

Pia]a Unirii [i-a g\sit o menire nou\. P`nze, acuarele, tuburi de vopsea [i ulei,[evalete, palete murdare de imagina]ii colorate, toate s-au str`ns `ntr-o Pia]\ a

Artelor, unde ie[enilor li s-a deschis un vernisaj de zece zile. Criticii, arti[tii plastici[i crea]iile lor au ie[it din ateliere ca s\ fac\ sculpturi [i portrete ale lumii a[a cum ov\d ei. Iar din pensulele care vor arde `n foc de tab\r\ vor r\m`ne expozi]ii care n-au v\zut galerii, dar pe care le-a v\zut tot Ia[ul.

Zidul de spectatori s-a spart abia c`ndexpozi]ia a fost declarat\ deschis\.

30 de tineri arti[ti din Pia]a Unirii [i-au l\sat pînzele deoparte pen-tru a participa la vernisajul expozi]iei „Simeza Ie[ean\”, care a avutloc luni, 17 iunie, la Galeriile de art\ N. Tonitza [i Th. Pallady de pestrada L\pu[neanu, în cadrul Festivalului Interna]ional al Educa]iei.Printre cei 30 de arti[ti ale c\ror lucr\ri s`nt expuse la cele dou\ galeriiau luat parte la vernisaj Cristian Ungureanu, Constantin Tofan sau rec-torul Universit\]ii de Arte „George Enescu”, prof. univ. dr. Atena-Elena Simionescu.

Prezent la eveniment, Felix Aftene, pre[edintele Filialei din Ia[i aUniunii Arti[tilor Plastici, a afirmat c\ festivalul are un rol educativpentru ie[enii de toate vîrstele. La rîndul s\u, Florin Mindirigiu, direc-torul FIE, a explicat c\ scopul festivalului este acela de a „coborî cul-tura în strad\”, unde arta este la îndemîna tuturor.

Criticul de art\ Petru Bejan, unul dintre moderatorii evenimentu-lui, a men]ionat c\ în Ia[i s`nt „arti[ti foarte buni, avem mae[tri foartebuni, pe care putem conta. Ce ne lipse[te? Un anume conservatorismcare vorbe[te despre lipsa de racordare la ceea ce se practic\ în

Occident. Foarte mul]i au r\mas în registrul tematic de acum dou\-treidecenii”. Acesta a mai afirmat c\ „ce-ar putea înv\]a mae[trii de la ceitineri este grija cu care î[i construiesc proiectele”.

30 de lucr\ri, picturi [i sculpturi au umplut cele dou\ s\li [i [i-aul\sat culorile [i texturile cercetate de ochi forma]i sau diletan]i. Ochicare se cunosc [i care î[i împart respect, fie c\ vorbele pornesc dinsprediscipol c\tre maestru, fie c\ cei „consacra]i” s`nt cei care î[i recunoscucenicii.

Petru Bejan a punctat c\ „ne mai lipse[te solidaritatea. Am obser-vat c\ avem în Ia[i aproape o sut\ de publicuri. Folosesc pluralul pen-tru c\ nu avem un public omogen, fiecare artist are propriul public. Seîntîmpl\ ca la vernisaje s\ nu ai despre ce vorbi pentru c\ s`nt invita]idoar vecinii de bloc sau cei din familie”. Îns\ la acest vernisaj, oricîtepublicuri ar fi participat, au despicat cu to]ii arta cu aceia[i ochi iscodi-tori. Chiar dac\ aveau în fa]a lor ultima pat\ de culoare pe pînz\ saudoar schi]a în creion.

C\t\lina DOBROVICEANU

Atelierul pictorilorf\r\ secrete

„Arti[ti avem, mae[triavem, ce ne mai lipse[te?”

Dasc\lii f\r\ catalogpredau art\ de nota zece

„Lumea parc\ se teme s\ intre `ntr-ogalerie de art\”, `mi m\rturise[te Mihai,care [i-a l\sat porumbeii pe ju m\tate

dezgoli]i de culoare pe plan[a rezemat\ de [evalet.

Lucr\rile care au umplut cele dou\s\li [i-au l\sat culorile [i texturile

cercetate de ochi forma]i.

Departe de agita]ia de pe strada L\ -pu[neanu, s`mb\t\, 15 iunie, `nce p`ndcu ora 18.00, ie[enii au luat parte lavernisajul expozi]iei „Patriarhul sculp -turii rom=ne[ti se re`ntoarce la Ia[i –Ion Irimescu” care a avut loc la Mu ze -ul Unirii. Lucr\ri de grafic\ [i sculp-

tur\ din patrimoniul Muzeului de Art\de la F\lticeni, dar [i lucr\ri particula reale colec]ionarilor Adrian Aldea, Bog -dan B=rl\deanu, Grigore Elisei [i VladNedelcu au fost expuse, vernisajul f\ -c`nd parte din cadrul Festivalul de ArteVizuale de la Festivalul Interna]ional

al Educa]iei din Ia[i.„Nu `nt`mpl\tor am numit aceast\

expozi]ie a[a pentru c\ o serie de coin-

ciden]e fac ca aceast\ ini]iativ\ s\ sepotriveasc\, `n primul r`nd, cu rotun-jirea unei cifre. Anul acesta au fost110 ani de la na[terea maestrului IonIrimescu, [i, totodat\, s`nt 70 de ani dec`nd Ion Irimescu a p\[it `n Ia[i”, a de -cla rat scriitorul Grigore Ilisei, coordo-natorul artistic al evenimentului.

Printre [evalete sau socluri `nalte,tinerii abia se puteau distinge de su -me denia de entuzia[ti, veni]i s\ le `m -

p\r t\[easc\ felicit\rile lor lui GrigoreIlisei. ~n lini[tea camerei, c\ldura i-a`nv\luit pe vizitatorii ce au pututadmira lucr\rile artistului Ion Iri mes cu,fost profesor [i membru al AcademieiRom=ne. Dintre acestea putem aminti„Femei odihnindu-se” a[ezat\ nudeparte de sculptura din ipsos patinat,

`n m\rime natural\, al domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza.

La eveniment a luat parte [i pic-torul Dan Hatmanu, fost student a luiIon Irimescu, care a re`nviat `n cuvinteamintirile lui legate de `nt`lnirile pecare le-a avut cu maestrul, [i AuricaIchim, curator de expozi]ie la MuzeulUnirii, care a men]ionat c\ „m\ bucurc\ am reu[it s\-i scoatem pe ie[eni dela televizor, s\-i ajut\m s\ se implicepentru a atinge `mpreun\ ]elul de a de -veni capital\ cultural\ european\.”

Vernisajul s-a `ncheiat cu pro iec -]ia filmului „Autoportret la 95 de ani”,realizat de Grigore Elisei, film difuzatpentru prima dat\ `n 1998. Eve ni men -tul din cadrul Festivalului Inter na ]io nalal Educa]iei a fost organizat de Com -plexul Na]ional „Moldova” Ia[i [i Mu -ze ul de Art\ „Ion Irimescu” din F\l ti ceni.

Iuliana LEONTI

19ARTE VIZUALE

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

Muzeul Unirii, gazda unei istorii de 110 ani de art\

~n lini[tea camerei, c\ldura i-a `nv\luit pevizitatorii ce au putut admira lucr\rileartistului Ion Iri mes cu, fost profesor [i

membru al Academiei Române.

De ce a]i ales s\ fa -ce]i [i o tab\r\ de crea-]ie pe l`ng\ celelalte eve -

nimente?Fiindc\ este mult mai

interactiv\, pentru c\ era unsoi de promovare a arti[tilor

tineri, pentru c\ e o zon\foar te educativ\ at`t pen -tru arti[ti c`t [i pentrube ne ficiarii festivalu -

lui. To]i `nva]\ s\ se comporte `ntr-un astfel de festival.Este la prima edi]ie [i am g\sit de cuviin]\ c\ e foartepotrivit\ aceast\ form\ de manifestare artistic\ `ntr-otabar\ `n urban planner. De obicei, taberele de crea]ie sefac `n spa]ii foarte prie te noa se care s`nt destina]ii de va -can]\, la mare, la munte, dar de data asta tab\ra a popositchiar `n centrul ora[ului [i am v\zut c\ pe arti[tii tineri i-ainspirat foarte mult iar publicul a fost destul de numeros[i a vizitat arti[tii, au v\zut ce lucreaz\. Am fost [i eu `ntab\r\ [i am lucrat. Ie[irea din atelier e una deosebit\, ealtceva, altfel `[i pune amprenta asupra a ce lucrezi tu `nastfel de spa]iu.

A]i spus la ultimele dou\ vernisaje c\ la Gala Atelier35 din Pia]a Unirii au fost mai mul]i vizitatori dec`t lacelelalte expozi]ii. Cum v\ explica]i?

E deschiderea mai mare `n cort. Eu am pl\tit de laUniunea Arti[tilor Plastici un om s\ stea `n cele dou\galerii dou\ zile, s`mb\t\ [i duminic\, s\ le ]in\ deschise,dar n-au intrat acolo `n dou\ zile mai mul]i oameni dec`tau fost `n Pia]a Unirii timp de dou\ ore. Pentru c\ galeri-ile `[i selecteaz\ automat receptorul artei [i astfel nu intr\oricine `ntr-o galerie de art\ de tipul \sta. Chiar am vorbit

cu organizatorii evenimentului [i am hot\r`t c\ la anul o s\construim tot o astfel de galerie care s\ arate ceva maibine, dintr-un lemn sau sticl\, pentru c\ merit\.

Ce v-a inspirat `n crearea diplomelor de la Gala FIE?Diplomele de la gala FIE au fost o idee comun\, a

mea [i a organizatorilor. S`nt diplome unicat, 11 lucr\ri degrafic\. A fost o mare provocare pentru c\ [tiam exact lacine ajunge acea diplom\. Dac\ de obicei sculptezi, pic -tezi [i nu [tii unde ajung lucr\rile tale, cine le va cump\ra,aici destina]ia era foarte clar\. Lucr\rile au ar\tat foartebine, la fel [i regia f\cut\ de Ovidiu Laz\r cu scena plin\de [evalete [i pe fiecare [evalet din cele 11 st\tea c`te olucrare, iar marele trofeu, care a fost tot o lucrare desculptur\ de-a mea, trona undeva `n mijloc.

C`t de important crede]i c\ ar fi titlul de Capital\Cultural\ European\ pentru Ia[i?

E un proiect pentru care ne preg\tim tr\ind acest fes-tival. E un proiect pentru care am f\cut lobby acum doiani la Bruxelles, la Parlamentul European, unde am avut[i o expozi]ie. Am discutat cu parlamentari care s`nt chiar`n comisia de cultur\, dintre cei care pun degetul pe ora[ulcare va fi nominalizat pentru anul 2021 drept Capital\Cultural\ European\ [i sper c\ ac]iunile pe care le facemde acum `ncolo s\ conteze, cu toate c\ cel mai importantva fi proiectul care se va face legat de identitatea Ia[ului.Am avut o `nt`lnire cu Philippe Kern, reprezentantul uneifirme care se ocup\ cu astfel de proiecte. Am discutatdespre poten]ialul Ia[ului legat de oameni, istorie, cultur\,lucruri care ne-ar putea ajuta `n g\sirea identit\]ii, iar el afost de p\rere c\ Ia[ul are un poten]ial de acest gen.

Iuliana LEONTI

Realizarea diplomelor de la Gal\ afost o provocare foarte mare, fiindc\

aveau o destina]ie clar\Interviu cu artistul vizual Felix Aftene.

~n Pia]a Unirii `]i sar `n ochi [evaletele [i porumbeii. Aceia de pe p`nza luiMihai, pe care o tot mut\ din cauza v`ntului. C`]iva [i-au primit luciul culorilorpe aripi, iar al]ii a[teapt\ s\ le fie umplut conturul cu nuan]e de gri. Cei adev\ra]is`nt fug\ri]i de copii, singurii care au `ndr\znit s\ fure c`te ceva din secretele pic-torilor.

Pentru c`teva zile, ei, arti[tii, ne-au ar\tat nou\, trec\torilor, c\ un tablou `n -ce pe din creion [i se termin\ c`nd ultima pat\ de culoare e a[ezat\ la locul ei [ic`nd `]i vezi g`ndurile desenate, `n detaliu, pe p`nz\. Asta dac\ e[ti orgolios [i vreis\ `]i conturezi imagina]ia din pensule, c\ci, `n pictur\, „nu po]i s\ faci cevagre[it. Se poate doar ca lucrarea s\ nu `]i ias\ `ntocmai cum ai g`ndit-o”, m\l\mure[te Mihai. Iar el e un orgolios. Nu e musai ca to]i arti[tii s\ fie a[a, `ns\ cup`nza `n fa]\ trebuie s\ fie calmi, iar pe palete s\ amestece r\bdare [i precizie.

Dau calul lui Napoleon pe un motorMihai g`nde[te `n culori tari [i `n tu[e desprinse din crea]iile SF. C`nd i s-a

cerut pentru expozi]ia „Visiting Art History”, de acum doi ani, s\ reinterpretezeo pies\ a unui pictor cunoscut, el [i l-a ales pe Caravaggio. I-a pref\cut tabloulconvertirii Sf`ntului Paul `ntr-o pl\smuire [tiin]ifico-fantastic\. „Pe cal l-amtransformat `ntr-un cyborg, iar pe Sf`ntul Paul l-am pictat ca `n Avatar, dar i-amp\strat vestimenta]ia. B\tr`nului i-am pus ni[te insulete de la Ecko”. Un an mait`rziu, la aceea[i expozi]ie, i-a venit r`ndul lui Napoleon s\ `mbrace armura cava -lerului din viitor. „~n pictura original\ ap\rea c\lare, la b\t\lia de la Waterloo, iareu l-am desenat pe un motor [i l-am `mbr\cat ca `n filmul Tron, cu lumini]e, cutot”. L`ng\ p`nze a ]inut fotografiile pe care avea s\ le schi]eze din creion [i apois\ le modeleze din pensule, a[a cum procedeaz\ majoritatea pictorilor. S`nt [iarti[ti care „au exerci]iul desenului [i nu `l mai fac `n creion, ci direct dinculoare. Acela e `ns\ un alt nivel”.

~ns\ Mihai nu [i-a rezemat `ntotdeauna pe [evalet `nchipuirile fanteziste. A[tiut c\ vrea s\ studieze la Arte `n clasa a [aptea, c`nd a c`[tigat premiul `nt`i laun concurs de desen, pict`ndu-l pe Sf`ntul {tefan, iar acum e masterand `nprimul an. Dar m`zg`lituri pe foaia de h`rtie a f\cut de copil, c`nd copia poli]i[tiienglezi c\lare din c\r]ile tat\lui s\u. I-a pl\cut s\ deseneze animale dintotdeau-na. {i cu peisaje `i place s\ umple p`nzele, chiar dac\ le ilustreaz\ f\r\ nici ofotografie l`ng\ el, a[a cum a f\cut `ntr-o tab\r\ la Retezat, c`nd a pictat natura`n aer liber. „A trebuit s\ ne facem noi palete, [evalete. Am luat pietre pe carepuneam culorile [i ne-am f\cut [evalete din ni[te crengi. Lucr\m mult dup\ pozepentru c\ e mai u[or, atunci c`nd trebuie s\ pictezi `n natur\ trebuie s\ fii maispontan, s\ pui tu[ele rapid pentru c\ natura se mi[c\”, `mi explic\ schi]`nd undesen imaginar `n aer. La fel de rapid i se amestec\ [i culorile, contrastele,umbrele [i punctele de lumin\ `n minte. {i chiar dac\ „creierul uit\, m`na `[iaminte[te. Odat\ ce te-ai format, nu mai po]i da `napoi”.

C\t\lina DOBROVICEANU

Artistul care l-a dus peCaravaggio `n viitor

20 FRINGE

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

Kiddo Cafe este cafeneaua cu ie -der\ de mai sus de Radio Ia[i carem-a primit cu `nc\peri calde, b\uturireci [i sex cu u[a `nchis\. Dr. Karlane-a a[ezat ca la Alcoolici Anonimi[i, p`n\ s\ facem cuno[tin]\, ne-a datca dou c`te un shot de tequilla ro[u-

sp\ l\cit, ideal pentru `nc\lzirea spi ri -te lor, `nainte de reprezenta]ia pe carene-a preg\tit-o.

A[ternuturi necurateGrecia. Cire[e. Rochii. A[a i-a[

fi r\spuns Karlei c`nd ne-a pus s\ neg`ndim la trei lucruri care ne plac.Îns\ tot ea mi-a luat-o înainte [i ne-a m\rturisit, f\r\ vreo tres\rire, c\-iplace sexul. „Sexul violent [i cel slab,deopotriv\”, c\ci, de la 17 ani, dec`nd [i-a început via]a sexual\, a avut

parte de tot felul de partide, care maivulcanice, care mai domoale. „Facsex de fiecare dat\ c`nd m\ doarecapul. Am f\cut [i sex în grup. Eramcinci, dou\ fete [i trei b\ie]i. Voi a]iîncercat?” Un moment de lini[te s-al\sat în sal\ [i, dup\ c`teva momente

de cugetare, dintre cei 20 de specta-tori, doar doi ne-au spus cum s-au pier -dut prin a[ternuturi al\turi de prie teni[i colegi, f\r\ jena de a doua zi. Cristi,pe de alt\ parte, [i-a amintit amuzatcum unii au închis-o pe o tip\ într-ocamer\, invit`nd din c`nd în c`nd prie -tenii s\ li se al\ture, dar el, „de sc`r -b\, a refuzat”.

Karla poart\ o fust\ lung\ [i obluz\ închis\ la g`t. Simpl\ [i de cen -t\, dup\ cum ai spune la prima ve de re,fata tot insist\ s\ ne [ocheze. „Eu

s`nt prostitut\. Voi ce p\rere ave]i des -pre prostituate?”, la care Diana r\s-punde aproape în [oapt\ c\ fetele s`ntcondamnabile pentru c\-[i bat joc detrupul lor, iar Marius, revoltat, ada u -g\ c\ nu le putem judeca pentru c\ „eca [i cum ne-am raporta la o alt\ cul-tur\ prin prisma celei pe care o cu -noa[tem”.

Ca s\ trecem din registrul de o cheatla unul accesibil unor oameni care sev\d prima dat\, vorbim despre iu bire,dac\ am sim]it-o vreodat\, ce este easau c`nd am descoperit-o. „Te iu be[ tec`nd te citeaz\” a fost amuzant, darun alt r\spuns dat, de data aceasta, deR\zvan, ne-a fascinat pe to]i. Pentruel iubire e ceea ce a f\cut un amiccare a îndr\znit „s\ realizeze lucrurinebune[ti [i a cobor`t pe o sfoar\ dela etajul 10, la etajul [apte, s\ lase lao fereastr\ un trandafir, la prima or\a dimine]ii”.

Iulia CIUHU

Vocea lui Michael Jackson zv`c -ne[te din boxele a[ezate cu grij\ unapeste alta, ame]it\ parc\ de reflec-toarele care `nv`rt o sumedenie deculori pe scen\. ~n aerul relaxat alcafenelei Art House, coco]at\ la eta-jul 6 `n Moldova Mall, trupa Serti ss a -ge din Bucure[ti ne-a ar\tat, c`ndceasul a b\tut ora 18.00, o alt\ viziu neasupra teatrului, un regizor pentruca re nici cei mai buni actori nu s`ntcapabili s\ simt\ pe viu ce joac\ [ipentru care doar lipsa de experien]\poate crea ceva autentic. Victor }\ -panu [i Andrei Radu au `nviat po ves -tea dintre un om al str\zii [i un regi-zor nemul]umit de starea actual\ a tea -trului `n „One life show”, o pies\asemenea unui con flict.

Doi tineri `[i plimb\ pensoaneleca ni[te dirijori pe geamurile cu prin sedeja pe jum\tate `n culoare, iar, prinele, griul Ia[ului se evapor\ [i, `n lip saberii, priveli[tea e cea care te `m ba t\.Dar un t`n\r cu [osetele trase p`n\ `ng`t `]i distrage aten]ia ap\r`nd parc\din senin printre mese. „Un bos che taral c\rui nume nu trebuie s\-l [ti]i.”A[a ne este prezentat `n timp ce re -gi zorul `l agaseaz\, st`rnindu-i ti mi di -tatea sau poate doar sco]`ndu-i `n evi -den]\ ignoran]a. L-a chemat aici peomul care cutreier\ str\zile c\ci vreas\ renun]e la actori [i s\ apeleze laoameni capabili „s\ fac\ un striptis

f\r\ s\-[i dea hainele jos.”A[a l-a descoperit pe acest t`n\r

a c\rui via]\ `ncape `ntr-un rucsac pecare-l ]ine `ntr-o carcas\ de Daciaruginit\ p\zit\ de singurul lui pri-eten, c`inele Migren\. De[i regizorulnu `l crede capabil, acesta `[i las\angoasa deoparte [i demonstreaz\ c\via]a lui nu e un cli[eu al str\zii. C`ndse a[az\ pe scaun, publicului i se taier\suflarea. E sincer [i-[i poveste[te fan -tasmele, metehnele care `i trec prin

minte mai des dec`t m`ncarea prinstomac. Ceea ce poveste[te e real, f\ -r\ ascunzi[uri perfide. Numai lumeae a[a, ca atunci c`nd te treze[ti dinsomn, chiaun [i f\r\ s\ [tii `ncotro s-oapuci. Dar el e ca un vinil pr\fuit.C`nd sufli peste el iar pick-up-ul `iatinge fibrele se dest\inuie, `[i c`nt\povestea [i, a[a zg`riat cum e, trans-

form\ sunetele `nplatin\ cu su -

flet. Astfel, publicul devine martorulunei noi forme de implicare emo ]io -na l\, una care se `nfige `n mintea fie -c\rui om care st\ a[ezat la mesele mo -deste.

Pe o muzic\ de pian `nfundat\ der`setele unei fete r\t\cite `n spatelecafenelei, dest\inuirile se risipesc oda -t\ cu nervii regizorului care renun]\la superficialitatea cu care l-a tratatpe „boschetar”. Aces ta nu las\ des-tinul lui tragic s\ devin\ un p\pu[ar

care s\-i conduc\ via]a, iar el s\ fieun tomberon pe l`ng\ care treci fugi-tiv, ci, modest, `[i dezgole[te sufletul`n v`rful Ia[ului. {i noi, cumin]i, l-amaplaudat [i astfel i-am dat masca jos.F\r\ s\ vrem.

Iuliana LEONTI

Cu teatrul de bar Ia[ul s-a `nv\]at de mult\ vreme.Uneori l-a l\sat s\ ias\ [i `n strad\, s\-[i verse

patimile [i ideile peste trec\tori. ~ns\ niciodat\ n-aavut teatrul contemporan o dezlegare mai aprins\ laneconven]ional precum cea de la Ia[i Fringe Festival.Actorilor li s-au dat zece zile, opt cafenele, patruscene `n aer liber [i-un `ntreg bulevard ca s\-[i strigedin to]i r\runchii arta nebun\, timid\, vesel\ sau trist\[i s-o `mbrace `n foc, `n cuvinte deocheate, `n dureride cap moderne, pe care le-a `n]eles [i le-a sim]it maiales publicul t`n\r. ~ntreg ora[ul a purtat, s\pt\m`naaceasta, picioroange, iar de-acolo de sus teatrul s-av\zut cu totul altfel.

„Te iube[te c`nd te citeaz\.”

Metehnele urbane care [i-au pr\fuit `n]elesul

Pe bulevardul {tefan cel Mare privirea `]i era fug\rit\ `n toatep\r]ile, ba de actorii de pe scenele `n aer liber, ba de ciorchinele deoameni aduna]i ca ni[te buline pe o rochie vaporoas\ de var\. Denic\ieri, o t`n\r\ brunet\, cu p\rul lung adunat `n grab\ `ntr-ocoad\, mi-a oprit pa[ii cu o str`ngere u[oar\ de m`n\. „}i s-arpotrivi rolul unei fete hot\r`te, dar mereu `ndr\gostit\”, mi-a spus,`n timp ce mi-a a[ezat `n palm\ o mu[cat\ rupt\ din ghiveciul del`ng\ trotuar. Era Fatma Mohamed, cea care a jucat-o pe Floricica`n piesa „Parfum de via]\ pe un tractor”, pl\smuit\ de CristianaKeresztes.

Joi, `n Baz\, spectatorii au fost lua]i pe nepreg\tite de sinceri-tatea Floricic\i. ~ntr-un monolog mai mult [optit ca pentru sine ne-apovestit toat\ via]a ei, alerg`nd de la o mas\ la alta. ~ntreaga sal\ i-afost scena pe care [i-a spus spovedania, iar noi i-am ascultat cuvin-tele, f\r\ s\ o sc\p\m din priviri. „Mi-au zis unii c\-s ciudat\”, ne-am\rturisit, dezvelind un z`mbet ca o acceptare. {i-a strigat numele[i a pornit ca o ame]it\ printre spectatori, d`nd m`na aproape cufiecare dintre ei. „Cum te cheam\? C\t\lina? }i se potrive[te maibine Olga. Eu s`nt Floricica”. Nu a ghicit nimeni cum de nu i sestingea lic\rul care p`lp`ia a via]\ `n ochii ei, nici m\car atunci c`ndne-a m\rturisit, a[ezat\ ca o [col\ri]\ cuminte pe scaun, c\ so]ul i-amurit `ntr-un incendiu. Ca o n\luc\, `[i lipea bra]ele sub]iri de g` -turile spectatorilor, de-i sim]eai tremurul u[or al degetelor. A tunci,`n spatele Floricic\i o ghiceai pe Fatma, [i, complice, `i returnai`mbr\]i[area fugar\.

C`nd nu se plimba prin sal\, se a[eza la mese, l`ng\ noi.Cumva, ne cuno[tea. „Te ]in minte pe tine”, la fel cum o [tia [i pet`n\ra coco]at\ pe un scaun de bar [i pe b\rbatul cu p\rul grizonant,str`ns `n coad\, a c\rui ]igar\ ardea `n scrumier\. Nu l-a `ntrebat cemai face, ci dac\ era fericit. Cu ochi iscoditori, ne-a ]intuit pescaune [i a ie[it din sal\. Nu ne-am dat seama c\ a evadat de subnasul nostru p`n\ ce nu ne-au dezmeticit aplauzele unei tinere. Nicinu am apucat s\ o `ntreb\m pe Floricica dac\ ea e fericit\.

C\t\lina DOBROVICEANU

„Sex therapy” dup\ perdea

Spovedanie cumiros de fericire „S`nt un boschetar al c\rui nume

nu trebuie s\-l [ti]i.”

„Spune-mi [i mie, duduie, ce-iFringe? Da’ zi-mi pentru sufletul meu.”Cuvintele de catalog ale festivalului

care-a str`ns `n pumnul Bulevardului{tefan cel Mare [i Sf`nt s-au spart `ng`ndul ie[enilor, `ns\ cioburile au a -juns `n suflet. Balonul de sticl\ `ncare fierbea teatrul nou, teatrul „ana -po da”, a r\bufnit greoi, timid, ca [ic`nd actorii `nchi[i `n el nu s-ar fi

a[teptat s\ fie iubi]i. „Ace[ti tinerinu-[i caut\ locul ca s\ g\seasc\ o me -serie, ci doar pentru c\ teatrele, pu ]i ne

c`te s`nt, nu-i mai pot `nghi]i”, expli-ca regizorul Ovidiu Laz\r r\z vr\ ti rea.Una care-a `nceput s\ curg\ pe bule-vard de vineri.

P\pu[ile Bunraku n-au ajunsacolo din Japonia, ci-au r\s\rit din-spre Palatul Culturii, cu frun]ile mai

aproape de nori. Sc\pate de ploi, ma -rionetele uria[e din satin galben [iviolet au fluturat cu m`ini de sc`r]

saluturi c\tre copiii deghiza]i, uneori,`n oameni mari care-au uitat, `n dru-mul lor, de lumea de dincolo de {te -fan cel Mare. N-au citit, at`ta vremec`t au r\mas pe drumul pietruit, dec`tprintre literele colorate care-au scris,c`[, str`mb, zdruncinat ca de-un cu -

tre mur, „FRINGE”.

Dans c\zut din cer „Art\ neconven]ional\, doam n\!”

Dar r\spunsul nu era `ndeajuns de bi -ne f\r`mat, ca s\ `ncap\ cioburile `ninimi. A[a c\ le-au spart uria[ii c\ ]\ -ra]i pe picioroange de lemn, urletelelor `n megafoane chem`ndu-[i pub-licul `n cafenele, unde-au `nceput, totde vineri, s\ se `n[ire, ca `n Domino,piesele de teatru aduse de la Bu cu -re[ti, Cluj-Napoca, T`rgu Mure[, Sa tuMare, R\d\u]i sau scoase din um bre -le Ia[ului. „Ia s\ auzim, unde vei fi ̀ nseara asta?”, te trezeai ̀ ntrebat ̀ n timpce ochii `]i fugeau dup\ „P\ tr\]el [iprietenii”, cei cinci p\pu[ari dinspatele omului de lemn pe care-l pur-tau pe bra]e. Sau poate se l\sau eipurta]i. „V\ spun eu! ~n Bar Hand!”,unde au dansat The Sky, despre ca re-]ipovestea cel mai `ndr\zne] clovn dinmul]ime. Ce-i drept, singurul.

Ne-au chemat [i-n lift cei de laHalal Teatru, machia]i numai cu su -fo carea unor m\[ti medicale peste gurica s\ ne ademeneasc\ la „Elevator”.Iar c`nd s-a l\sat noaptea [i bulevar-dul s-a aprins `n toate col]urile cu floriluminoase, cei de la Iulu Show au ri -dicat pe scenele `n aer liber st`lpi decorturi de circ. Ca s\ ne fac\ s\ d\morice g`nd pe un one man show cupantomim\ colorat\. „Mi-au schim-bat ziua `ntr-un z`mbet”, a r\suflatvocea unei fete printre aplauze. Apoia-ncremenit. Pentru c\ evantaiele defoc ale mimului l-au ren\scut fachir[i ne-au aruncat c`t colo, departe descen\ [i ne-au p\c\lit ochii cu cercurisc`nteietoare, saturniene.

Le[inuri pref\cute-n invita]ii lateatru, prin]ese r\t\cite pe bulevard[terg`nd cu trena roz\ piatr\ cu piatr\[i arunc`nd `n trec\tori priviri tai ni ce,femei d\ruind flori [i mirosind oa -meni cu mireasm\ de „ve[nic `n dr\ -gos ti]i”, folki[ti aduna]i `n jurul fo -cu rilor neaprinse. Cu to]i te `n t`l neai,f\r\ noim\, pe {tefan cel Mare. Apoite a[ezai printre ei `n cafenele, f\r\ s\[tii c\ nu veniser\ acolo s\ vad\ ci s\fac\ spectacol. Nu [tiai, nici tu, nicinimeni, pentru c\ Fringe nu-i uncuv`nt, nu-i un program, nu-i teatru,nici muzic\. Nu ascult\ de ore, delocuri, de bilete. Fringe e un balon desticl\ care s-a spart [i-a umplut Ia[ulde-o fierbin]eal\, de mon[tri [i-un zbu -cium anapoda.

Anca TOMA

21FRINGE

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

Cum s-au aprins evantaiele de fl\c\ri ale teatrului modern

P\pu[ile Bunraku n-au ajuns acolo din Japonia, ci-au r\s\ritdinspre Palatul Culturii, cu frun]ile mai aproape de nori.

La Magazinul de Sinuciderite duci c`nd nu mai ai nimic depierdut, c`nd ai r\mas f\r\ prie -teni, loc de munc\, rude care s\ temai sune s\-ntrebe de s\ n\ tate sauc`nd pur [i sim plu te-ai plictisitde tot. Dar pentru c\ statisticilearat\ c\ foarte pu]ini dintre ceicare `ncearc\ s\ se sinucid\ chiarreu[esc, Alice Oslobanu [i Mino -dora Lungu te a[teapt\ la ma ga -zin cu o gam\ variat\ de metodemenite s\ te duc\ pe lumea cea -lalt\ dup\ pofta inimii tale. Efec -tul e 100% garantat, ori mori, oripri me[ti banii-napoi.

O metod\ clasic\ recoman-dat\ de cele dou\ domni[oare es -te, bi ne ̀n ]eles, Seppuku. „SauHara kiri, `n seamn\ acela[i lucru,doar c\-i un termen mai vulgar”.{i `n timp ce una explic\, cea -lal t\ demonstreaz\. Sau invers.Cert este c\ prea mult\ lume nu[tie exact unde s\ introduc\ sa -bia tradi]ional\ japonez\ [i ori o`nfige prea sus, ori prea jos, ne -re zolv`nd mare lucru. Motiv pen -tru care Alice se apropie de mi ne[i-mi ofer\ un „X” mare, ro[u,s\ nu cum va s\ fiu [i eu unul din -tre cei mul]i ca re-n loc de mor g\ajung doar la ur gen]e. „Ave]i oconstitu]ie atletic\, face]i sport?Ce profesie ave]i? De fapt, credc\ e mai potrivit s\ v\ `n treb ceprofesie avea]i, din moment cea]i venit la noi”.

Dup\ ce-mi pune X-ul pe sto -mac [i stabilim c\ a[a am s\ m\duc, ur meaz\ „ceva mai fe mi nin,otrava. De care vre]i, de inhalatsau de `n ghi ]it?” „De `nghi]it”,r\spunde r`z`nd tipa de l`ng\ mi -ne, pecetluindu-[i soarta cu unr\spuns at`t de simplu.

Desigur, metodele de sinu-ci de re de la Magazinul speciali -zat s`nt pe c`t de diverse ]i-ai pu -tea `nchipui. Eu unul a[ fi pr e -ferat „Suflarea De [er tu lui”, da -c\ nu eram deja cu sabia-ntre in -testine. „Pentru cine opteaz\ pen -tru o moarte lent\, de boli ve ne -rice, dar pl\cut\, dac\ m\ `n ]e le -ge]i, v\ putem oferi acest prezer -vativ fo lo sit”, continu\ oferta ce -lor dou\.

Singura [ans\ de sc\pare s`ntbom boanele otr\vite, din care doarjum\tate `[i fac, de fapt, efec tul.„A[a ne impune Ministerul S\ n\ - t\ ]ii, s\ le d\m copiilor o [ans\”.

***„Magazinul de Sinucideri”,

`n regia Minodorei Lungu, cusunetul realizat de Alexandru Ra-bulea [i grafica de Mihaela Lun -gu, a umplut camera mare a Hand-ului de tineri [i r`sete. La fiecarec`teva replici ori r`deai, ori te spe -riai de vreo sabie sau un p\ ian jenimens [i simandicos, mofturosla m`ncare. Jocul ce lor dou\ fe te– Minodora, o p\pu[\ stricat\,cu mi[c\ri scurte, bru[te, robotice,[i Alice, v`nz\torul mereu ne mul -]umit de asistentul s\u – acom-paniat de replicile amuzante,de co rul de cas\ a groazei trans-format\ `n magazin de cadouri[i muzica pe m\ sur\ au f\cut dinpiesa de s`mb\t\ sear\ un loc pl\ -cut din care s\ nu te mai `ntorci,dac\ ai ales bomboana potrivit\.

Ioan STOLERU

Ce anume aduc nou spectacolele Fringe fa]\ deteatrul clasic?

Traducerea „mot a mot” a cuv`ntului este aceea de„franjuri”. E un festival franjurat, poate fi tradus a[a,mai popular, prin „adu n\ tur\”, `n sensul c\ `[i g\sesclocul foarte multe genuri din sfera teatrului, fiindc\aceasta are foarte, foarte multe direc]ii. Pe l`ng\ teatrulpe care `l promoveaz\ institu]ii precum Teatrul Na ]io -nal, care e o form\ clasic\, vin [i aceste forme, teatrul-dans, imagine, underground, `m bi na rea dintre artele plas -tice [i improviza]ie.

E o nebunie `ntreag\. Deci toate aceste forme deteatru s`nt adunate la un loc. Acest lucru nu se `nt`mpl\la nici un alt festival. {i celebrul festival de la Sibiu, altreilea festival ca importan]\ din Europa, dup\ Edin burghInternational Festival din Sco]ia [i Avignon TheatreFestival din Fran]a, este tot un festival de tip Fringe, `nsensul c\ are aceast\ adun\tur\ [i are [i o burs\ de spec-tacole. Ceea ce se inten]ioneaz\ [i aici, [i anume s\devin\ o burs\ de spectacole, `n sensul `n care vor fiinvita]i oameni care au capacitatea de a decide, de aselecta, de a promova, de a pl\ti [i de a produce spec-tacole de teatru independent. Prin urmare arti[tii vorveni aici nu doar pentru a-[i ar\ta produsul ci [i pentrua-[i c\uta un viitor cu acel produs. Eu cred c\ acest fes-tival este poate cel mai important eveniment teatralcare a avut loc aici, la Ia[i, `n ultimii 15 ani.

Dar s`nt voci din domeniul artistic care afirm\ c\,`n Ia[i, spre deosebire de Cluj sau Sibiu, unde artastradal\ este foarte prezent\ [i gustat\, publicul estefoarte reticent `n fa]a unor astfel de manifest\ri.

Este foarte adev\rat [i o s\ dau [i motiva]ia. Ca `ntr-ofamilie `n care copilul are nevoie de o anumit\ perioad\

de a se dezvolta, de a se o bi[ -nui, de a fi par te dintr-un `n -treg, s\ preia din obiceiurilep\ rin]ilor, a[a [i publiculde teatru [i de orice altgen de art\ trebuie edu-cat. Are nevoie de untimp pentru a se obi[nuicu acel altceva pe care `lpro pu ne o manifestare de tip Fringe. Noi, `n Ia[i, aveminstitu]ii tradi]ionale de teatru, publicul iubitor vedespectacolele Teatrului Na]ional sau Luceaf\rul, pe celede teatru studen]esc. Prin urmare, publicul din Ia[i nuare o tradi]ie `n a vedea spectacole de teatru alternativ`n care s\ existe aceast\ interac]iune, `n care publicul s\fie luat de m`n\ [i implicat `n poveste. Or s\ te treze[tideodat\ `n fa]a tipului acesta de manifestare artistic\,evident c\ este [ocant pentru cei care vin la teatru aici`n ora[ul nostru.

De exemplu, Sibiul, pentru c\ are at`tea edi]ii `nspate, colc\ie de oameni veni]i din toate col]urile Eu ro -pei pentru a vedea spectacolele. Nu invita]i, ci oameniajun[i pe propria lor cheltuial\ pentru c\ [tiu c\ la Sibiueste un festival la care vor s\ participe. Asta sper\m s\se `nt`mple [i aici. S\ se urce neam]ul `n ma[in\ [i s\zic\ „domnule, e un festival `n Ia[i la a V-a edi]ie [i amauzit c\ e nebunie”. ~n momentul `n care cei din afaragrani]elor Ia[ului, care este `nc\ un ora[ `nchis ce selupt\ pentru deschidere, vor veni aici, ie[enii vor tre-buie s\-[i schimbe mentalitatea.

Andrei MIHAI

Publicul din Ia[i nu are o tradi]ie `n avedea spectacole de teatru alternativ

Interviu cu regizorul Octavian Jighirgiu, pre[edintele comisiei dejurizare a spectacolelor Fringe.

Cutia cubomboaneotr\vite

22 SERILE FIE

Opi

nia

stude

n]ea

sc[

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

FIE

201

3

Primul dialog cu ie[enii a avut locpe 14 iunie [i a fost dedicat pre [e din te -lui de onoare al Festivalului Interna -]io nal al Educa]iei (FIE) Ia[i, actorul Ra -du Beligan. Maestrul [i-a început dis-cursul cu dest\inuiri din copil\rie [i ado -lescen]\, motiv`nd c\ „întotdeauna estebine s\ spui ce ai pe suflet”, ezit`ndîns\ s\ vorbeasc\ despre momentul încare [i-a descoperit talentul de a juca.„Teatrul este în primul rînd o lec]ie devia]\, în combina]ie cu divertismentul.Iar la longevitatea artistic\ a unui actorcontribuie s\n\tatea, o via]\ tr\it\ înmod echilibrat, f\r\ excese de nici unfel. Eu am dus o via]\ cu cap, mereum-am culcat [i m-am trezit devreme”,a m\rturisit Radu Beligan.

Înso]it de aplauzele publicului ri di -cat în picioare, Radu Beligan a în che iatdorind s\ surprind\ spiritul Ia[ului înpropria viziune ca fiind locul în cares`nt „oamenii cei mai inteligen]i dinRomânia, care dau un exemplu de edu -ca]ie pentru orice t`n\r”. Aceea[i ideea fost subliniat\ [i `n seara dedicat\ lite -raturii, scriitorii Florin L\z\rescu [i DanLungu consider`nd Ia[ul „al doilea ora[din ]ar\ dup\ Bucure[ti `n materie decititori [i cump\r\tori de c\r]i” . Astfel,ace[tia au nuan]at modul `n care cul-tura se revars\ asupra capitalei Mol do -vei, ad\ug`nd c\ „un om f\r\ cultur\este ca o zebr\ f\r\ dungi. Ceea ce v\dîn seara asta la FIE îmi aduce aminte deatmosfera festivalurilor occidentale”,dup\ cum a explicat scriitorul Dan Lun -gu. Acesta a fost completat de FlorinL\z\rescu care a zugr\vit Ia[ul ca fiind

„într-o continuitate din secolul XIX,exist`nd public interesat de cultur\ [iarti[ti care trebuie valorifica]i. Putemspune c\ FIE are aceast\ datorie.” Ast felde arti[ti au fost dezv\lui]i de taberelede crea]ie din domeniul artelor vizua le,care au fost ad\posti]i de Pia]a Unirii,devenit\ pentru c`teva zile Pia]a Ar te -lor. „Densitatea evenimentelor din do -me niul artelor vizuale din aceast\ s\p -t\ m`n\ dep\[e[te orice a[teptare. Pia]aUnirii este acum plin\ de arti[ti tinericare [i-au instalat tab\ra de pictur\ [icred c\ pentru prima dat\ se vorbe[te des -pre ea ca o pia]\ a artelor [i sper\m s\r\m`n\ la fel [i dup\ festival”, a spus prof.univ. dr. Petru Bejan, critic de art\.

Felix Afteni a ad\ugat c\ taberelede crea]ie s`nt „o platform\ de promo -vare, în mod normal acestea fiind or -ga nizate în spa]ii prietenoase, pi to re[ti,la munte sau la mare, în spa]ii în carede obicei ai merge în vacan]\. Ele aurolul s\ te încarce [i î]i schimb\ cu sigu -ran]\ perspectiva asupra tipului decompozi]ie, iar asta se reflect\ au to matîn lucr\ri.” Iar ca o r\bufnire a ar ti[ ti lor,la finalul taberei de crea]ie, ace[tia vorface un foc de tab\r\ din [evalete [iunelte folosite, „d`nd astfel impresiaunei exorciz\ri.”

Amintiri cu hazSerile dedicate muzicii, sportului

[i umorului au `mpletit veselia cu nos-talgia vremurilor trecute, adunate ̀ ntr-unm\nunchi de ani. Invita]ii au dorit s\demonstreze c\ „se poate face `ntr-ade -v\r performan]\ pornind din capita la

cultural\ a Rom=niei, Ia[ul”, idee re -liefat\ pe parcursul discu]iilor. Com -po zitorul Romeo Cozma [i umoristulFlorin Constantinescu de la grupul Di -vertis [i-au amintit despre anii ’80, fiindvremuri marcate de „o foame extraor-dinar\ de cultur\, printre pu]inele me -to de în care puteai s\ te rupi de tris te -]e”. Compozitorul Romeo Cozma asu bliniat faptul c\, de[i jazz-ul era con -siderat un gen de muzic\ marginalizat,reprezenta de fapt „un simbol al liber -t\]ii, o modalitate de a evada prin su-ne te, din pl\cere”. Dincolo de as pec te lepozitive ale vremurilor înc\rcate decultur\, cei doi invita]i au respins i de eade nostalgie, lucrurile bune fiind aco pe -rite de foarte multe rele [i fric\. „Deapreciat este faptul c\ oamenii se în -dr\ geau [i se iubeau mai mult, fiindlini[ti]i în s\r\cia lor”, a concluzionatumoristul Florin Constantin. Cei care`mbin\ umorul [i satira cu muzica, b\ -ie ]ii de la F\r\ Zah\r au vorbit desprepasiunea lor ca despre o profesie `nadev\ratul sens al cuv`ntului. „Atuncic`nd e[ti artist [i cap de familie î]i daiseama c\ trebuie s\ fii [i manageruluiartistului din tine”, a subliniat Bobi,completat de Bobo care [i-a amintit c\la prima apari]ie pe o scen\ dinTransilvania a fost momentul în care[i-au dat seama c\ s`nt capabili de maimult, umorul moldovenesc fiindpl\cut pentru ardeleni. „Primul impactatunci c`nd vii în Ia[i este c\ aici exist\umor pe strad\, ceea ce nu am auzitniciodat\ în Bucure[ti.”

Ie[i]i de sub spada antrenoruluiIulian Bi]uc\, Alin Moldoveanu, A lex -andru Siriteanu, Alin Lupeic\ [i Gea -nina Gavril\ au zugr\vit sportul în ace -lea[i culori cu cele ale teatrului, spor -tivii fiind actorii, iar antrenorii fiindu-le sufleori. Mai mult dec`t at`t, în per-cep]ia prezentatorului Adrian P\du ra -ru, „antrenorul este însu[i scenaristul

sau regizorul, cel care scrie piesa [icare o pune în scen\.”

Antrenorul Iulian Bi]uc\ a ad\ugatc\ în sport e la fel ca într-o familie,fiecare plecare a unui membru fiindmereu resim]it\. „Atunci c`nd pleac\un copil, ceva se rupe. Ia[ul este unizvor de talente [i de oameni cu carene-am putea m`ndri. E p\cat c\ nu re -u[im s\ ne ]inem tinerii aici, dar mereum-am g`ndit la noile genera]ii care vorveni.” Alin Moldoveanu a descris pre -g\ tirea pentru concursuri ca fiind o „mo -dalitate de folosire a min]ii [i chiardac\ faci în fiecare zi acelea[i lucruri[i resim]i ca fiind monotonie, rezulta t e -le se v\d dup\ ani de zile. De exemplu,am ales s\ fac tir din înt`mplare [i amînceput s\ iau în serios abia dup\ pri -

ma medalie c`[tigat\.” Sportivii ie[eniau dorit s\ le transmit\ celor care [i-aurupt din timp ca s\ îi asculte ideea c\sportul poate fi o form\ de educa]ie [iun impuls c\tre maturizare. „În primulr`nd te disciplineaz\, î]i dezvolt\ g`n -di rea [i aten]ia, asemenea unui [ah înmi[care”, a subliniat Alexandru Siri tea -nu, completat de antrenorul s\u care aad\ugat c\ pentru a deveni sportiv deperforman]\ este important\ punctuali -tatea [i sim]ul r\spunderii. „Înc\ de laînceput s`nt dur cu copiii care vin lascrim\ [i dac\ timp de trei luni de ziles`nt punctuali [i rezist\, e un semn c\s`nt capabili s\ fac\ sport de perfor-man]\.”

M\d\lina OLARIU

Discu]ia din aceast\ sear\ din cadrul SerilorFIE a]i resim]it-o ca pe o apropiere de public?

Bobo: Cred c\ `n primul r`nd au fost oameni carene-au ascultat, `ns\ cu care din p\cate nu am inter-ac]ionat. La concerte se simte altfel pentru c\primim energie pe scen\, e o interac]iune, aicia fost un discu]ie pe care am luat-o ca atare. A fostun talkshow la care vii cu hainele cele bune [i cu c\ma[a c\lcat\. Am sim]itapropierea atunci c`nd oamenii au r`s de vreo dou\ trei ori la c`teva glume de-ale noastre.

Av`nd `n vedere c\ ne afl\m `n plin Festival al Educa]iei, unde crede]ic\ este primit mai bine acest spectacol, pe scen\ sau `n spa]ii necon-ven]ionale?

Bobo: Cred c\ peste tot, un festival de mare avengur\ ar trebui s\ aca-pareze tot [i a[a cum e de fapt, [i pia]a public\ [i `n spa]iile underground.

Bobi: A zis domnul profesor Petru Bejan la un moment dat, `n timpuldiscu]iei, [i chiar mi-a pl\cut s\ aud asta din gura unui veteran `n `nv\]\m`nt:c\ trebuie s\ cre\m t`n\rului un apetit, s\ i se dezl\n]uie foamea de cunoa[tere[i dorin]a de a se educa, s\ nu `ncerc\m s\ `i b\g\m ceva cu for]a `n cap pen-tru c\ p`n\ la o v`rst\ nu faci altceva dec`t s\-i devii du[man.

A[adar `i era necesar Ia[ului un astfel de festival.Bobi: Din punctul meu de vedere ceea ce se `nt`mpl\ aici, pe scena asta

de pe {tefan cel Mare e un segment al festivalului care se adreseaz\ unei elite.Nu cred c\ deschide apetitul unui profan `n a se eleva cultural v\z`nd. Prinnatura meseriei noastre, ne-am plimbat [i am umblat prin toat\ ]ara. {i chiareram frustrat la un moment dat pentru c\ `n Bucure[ti e normal s\ fie maimulte posibilit\]i, mai mult teatru, mai multe festivaluri, mai multe happe -ning-uri, mai multe orice dec`t `n restul ]\rii. Dar era frustrant c`nd vedeamClujul c`t de bine se mi[c\ la nivelul concertelor [i al evenimentelor, mult maibine dec`t Ia[ul care p`n\ anul \sta n-a mi[cat foarte mult.

S-a vorbit zilele astea [i chiar `n seara asta despre arti[tii care pleac\din Ia[i [i care apoi revin. V\ num\ra]i [i voi printre ei?

Bobi: Mie Ia[ul mi-a fost `ntotdeauna suficient ca [i loc unde s\ tr\iesc,mi se pare locul ideal. Mi-ar pl\cea s\ v\d mult mai mult\ implicare a medi-ului studen]esc, s\ simt `n Ia[i o efervescen]\ mult mai mare ca form\ deexprimare. Avem un centru universitar formidabil [i trebuie s\ se pun\ `n val-oare [i din punct de vedere cultural.

Deci voi a]i vrea s\ vede]i o implicare mai mare din partea studen]ilor.Bobi: S`nt lucruri frumoase, ca Festudis, Festivalul de Scurtmetraje, dar

vreau s\ v\d mai mult, vreau s\ v\d teatru studen]esc, trei trupe care s\ selupte, s\ nu [tii la ce spectacol s\ mergi s\-]i iei bilet mai repede. Nu putems\ ne sim]im inferiori Bucure[tiului, pentru c\ Bucure[tiul e doar un punct peharta Rom=niei, trebuie s\ fim m`ndri c\ s`ntem provinciali [i s\ sc\p\m deacest complex. Pentru c\ m\ uitam, [i la nivel de televiziune local\, te duci `nCluj, vezi TVR Cluj, vezi produc]ii ale posturilor de televiziune public\regional\ mult mai bune dec`t la noi, nu [tiu de ce ne complacem `ntr-o staredin asta de „hai s\ treac\ luna”.

M\d\lina OLARIU

~n fa]a scenei amplasate pe Bulevardul {tefan celMare s-au de[irat `nt`mpl\ri [i amintiri care au for-

mat un singur tablou, cel al Serilor FIE. Unul `n careculorile erau teatrul, muzica, sportul, artele vizuale [iliteratura. ~n fiecare sear\, timp de cinci zile, ie [eniiau ascultat biografiile celor care s-au dest\inuit, iar lafinal au realizat c\ ora[ul lor a dat na[tere unor per-sonalit\]i care vor avea mereu ceva de povestit.

Serile dedicate muzicii, sportului [i umorului au `mpletit veselia

cu nostalgia vremurilor trecute.

Pove[tile marilor ie[eni, dezlegate din condei

Am vrea s\ vedem oimplicare mai mare dinpartea studen]ilorInterviu cu soli[tii forma]iei F\r\Zah\r.

A[tept\m ca pe Bulevardul {tefancel Mare s\ se lase umbra sub arsuraunui soare sufocant. Dar umbra o a[ -tep t\m doar noi, cei care [tim c\, `nc`teva minute, scena micu]\ [i goal\din fa]a noastr\ va prinde via]\ `n dans[i culoare. C\ci restul trec\torilor merggr\bi]i, tocmai pentru a sc\pa de c\l du -ra care pare c\ s-a imprimat deja `n da -lele de pe bulevard. E `nceput de s\p t\ -m`n\ [i s`ntem doar o m`n\ de oameniaduna]i ciorchine `n jurul scenelor ri -di cate pe pietonal.

Aerobic pe „port de bras”Deodat\, muzica `ncepe [i s`ntem

anun]a]i de prezentatori c\ vom urm\ri

o reprezenta]ie de „port de bras”, f\ cu -t\ de Raluca C\t\nescu, de la Clu bulMoving din Ia[i. Auzim [i ceva de aer-obic [i Pilates, `ns\ ne d\m seama, `ntimp ce antrenoarea se mi[c\ lent `nfa]a noastr\, c\ nu de mi[c\ri pentrusl\bit e vorba. „Prin port de bras pu-nem accentul pe planul mental [i pe `m -bun\t\]irea condi]iei fizice”, spuneRaluca `n timp ce `[i `ntinde gra]ios m`i -nile [i picioarele pe ritmul lent al me -lo diei din fundal. „Prin asta se poateregla foarte u[or autocontrolul, e bunpentru cei care `[i pierd cump\tul ra -pid”, mai adaug\ aceasta, st`rnind `nr`n dul sub]ire din fa]\ z`mbete subtileale celor care, `n parte, s-au reg\sit `n

descriere.Fata `n schimb nu ne las\ `n visa rea

noastr\ [i ne cheam\ la dans, pe scen\,l`ng\ ea. Devine cu at`t mai insistent\cu c`t vede c\ nimeni nu se `ncumet\s\ urce pentru a-[i antrena mu[chii `nv\zul lumii. Raluca ̀ ns\ dep\[e[te re pe -de momentul de lini[te, `n care pu blicula refuzat-o mai mult din priviri, [i `[icon tinu\ de una singur\ exerci]iile. Orade dans devine atelier `n aer liber abiac`nd un grup de copii urc\ curajo[i l`n -g\ an trenoare, iar printre cei a du na]i `nfa]a scenei se aude o r\su fla re de u[u -ra re. „M\car nu mai trebuie s\ ne roagea t`t”, `mi [opte[te Alina. ~ns\ copiiicare s-au abonat la cursurile de Pilatesn-au fost deloc inhiba]i. Nici m\car `nfa]a camerelor foto ale celor ca re pur-tau ecusoane mari, albastre, pe ca rescria STAFF [i care roiau ̀ n jurul sce nei.

Chelia la fete~ns\ cu o zi `nainte nu am avut ne -

vo ie ca cei de pe scen\ s\ ne roage s\dans\m al\turi de ei. Trupa Frontline acaptat privirile din prima, iar trec\toriinu au mai fost at`t de gr\bi]i, m`na]i [ide l`ncezeala zilei de duminic\. Iar celedou\ fete care au dansat o or\ ne ̀n tre -rupt pe ritmuri de hip hop nu i-au l\sats\ se plictiseasc\. Pe jum\tate rase `ncap, una brunet\ [i alta blond\, s-aumi[cat fiecare `n legea lor, f\r\ a b\gade seama publicul care s-a adunat `njurul lor. „Zici c\ s-au mutat dracii pep\m`nt”, [opte[te nemul]umit\, a proa pede um\rul meu st`ng, o femeie `n v`rs t\care a plecat mai departe pe bulevard,morm\ind vorbe numai de ea auzite.

La reprezenta]ia care a `nceput dela ora 17.00 ne-am `nc`lcit bine de tot

picioarele printre stilurile neconven ]io -nale care ne-au trecut prin fa]a ochilor.{i oamenii au `nceput, pe ici, pe colo,s\-i imite pe membrii trupei Frontline. Dedeparte `ns\, cel mai aplaudat momental serii a fost dansul pe melodia lui A le -xander Rybak, norvegianul care a c`[ -ti gat Eurovision-ul `n 2009. Am aflat[i de ce au s\rit at`t de brusc la o me lo -die „comercial\” de la cele de streetdance. „Alexander Rybak a avut c` te vaconcerte `n Rom=nia, iar cinci dintrenoi am fost dansatorii lui oficiali”, r\z -bate cu m`ndrie glasul unui t`n\r de pescen\. Grupul numeros de oameni sesparge rapid `ns\ la finalul num\rului,chiar dac\ `n locul celor de la Front line

au urcat „fo[ti participan]i de la «Ro m= -nii au talent»”. PROTV-ul a fost b\tutduminic\ sear\, iar lupta nu s-a dat `nscoruri `nalte de audien]\, ci `n plinbulevard, printre tricouri udate deefort [i freze „la mod\”.

Cu pasiunea `n din]iCu lec]ia de „port de bras” `n v\ ]a t\

[i cu memoria celor care au dansat pemuzica lui Ry bak `nc\ proasp\t\ ̀ n minte,am aflat c\ „pu blicul ie[ean trebuie s\fie sensibilizat cu pu]in tango argen-tinian”. Dar oamenii trebuie s\ se obi[ -nuiasc\ mai `nt`i cu aparatele de fo to -grafiat [i cu ze cile de ochi a]inti]i asu -pra lor pentru a putea apoi urca pe sce -n\ pentru c`teva mi[c\ri de dans al\turide profesorul de tango [i partenera lui.

Trei cupluri se las\ convinse `ntr-unfinal [i se apropie timid de ringul dedans, pentru lec]ia de dou\ ore de tan go.O pereche format\ din dou\ tinere ca rese `mpleticesc 10 minute printre cei -lal]i se retrage cu z`mbete ru[inate `n ti -p\rite pe fe]e, dup\ ce n-au reu[it s\ sepun\ de acord cine s\ fie b\rbatul dinduetul lor. Florin Ciubotaru, profeso rulde la {coala de Tango din Ia[i, nu ̀ [i pier -de `ns\ r\bdarea [i, chiar [i dup\ pleca realor, `[i continu\ exerci]iile cu celelaltedou\ perechi. Acesta nu se opre[te nicic`nd `n fa]a ie[enilor a r\mas doar unsingur cuplu care a `nfruntat stoic a va -lan [a lui de explica]ii. Dac\ nici de einu s-a legat tangoul, noi, cei care amstat doar s\ le num\r\m pa[ii, nu avemsperan]e c\ vom `nv\]a prea cur`nd.

Ana SIPO{

23DANS

Lec]ii de dans predate-n v\zul lumiiDe departe, cel mai aplaudat moment al serii a fost dansul pemelodia lui Rybak, cel care a c`[ ti gat Eurovision-ul `n 2009.

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

Ce abilit\]i ar trebui s\ aib\ o persoan\ care ar vreas\ se apuce de la zero de acest stil de dans?

~n primul r`nd este nevoie s\ asculte la `nceput muzicade tango, ca s\ simt\ c\ vibreaz\, c\ i se face pielea deg\in\, iar apoi s\ simt\ chemarea de a dansa. Aceasta esteprima condi]ie. Apoi ar trebui s\ dea pe la o [coal\ de dans,s\ `ncerce s\ se ]in\ de antrenamente, `ns\ este nevoie demult\ voin]\. Asta pentru c\ la `nceput e posibil s\ i se par\plictisitor, `ns\ no]iunile de baz\ nu s`nt grele: deplasareu[oar\, echilibru, transfer de greutate de pe un picior pe al tul.F\r\ un echilibru `n aceste elemente de baz\ este mai greus\ fac\ trecerea la cele mai complicate, pentru c\ nu `[i d\seama de ce nu `i ies pa[ii. Iar dac\ nu-i ies pa[ii `i deran-jeaz\ [i pe ceilal]i dansatori din jur, lucrurile se complic\.

Din ce am v\zut `n reprezenta]ia dumneavoastr\ estenevoie de mult\ r\bdare.

Da, este vorba de r\bdare, dar depinde foarte mult [i deprofesorul care explic\. S\ se fac\ pl\cut c`nd explic\no]iunile. Pentru c\ atunci c`nd profesorul nu are abilit\]ilepedagogice necesare, nu [tie s\ sesizeze c`nd cei din sal\nu au `n]eles, degeaba pred\. Trebuie s\ `n]elegi din priviri,din reac]ii, c\ ceva este `n neregul\ [i atunci trebuie mereurevenit. S`nt aspecte care ]in a[adar [i de profesor, nu doarde `nv\]\cel, r\bdarea trebuie s\ vin\ din ambele p\r]i.

Ce p\rere ave]i despre astfel de ateliere de dans `n aerliber?

Noi am mai realizat, nu de dimensiunea FIE, `ns\ da,am mai avut `n Parcul Copou anul trecut. La fel, cu foartemult\ lu me, dar pu]in mai curajo[i dec`t aici. Asta este proble -

ma, c\ s`nt foarte pu]ine persoanedispuse s\ se expun\. A te ex pu ne`nseamn\ a ie[i `n fa]a celor-lal]i. Te oblig\ s\ treci deni[te bariere psihologice, pecare oricare dintre noi le arela un moment dat. E[ti mai liber `n g`ndire, accep]i maiu[or anumite lucruri, devii con[tient de ceea ce e[ti [i deceea ce po]i s\ fii.

Cum vede publicul dumneavoastr\ tangoul?

~mi place s\ v\d tangoul prin ochii celor `n fa]a c\roradans\m. Ieri sear\ am avut pe aceea[i scen\ un demo, iardup\ trei piese dansate, c`nd am cobor`t, cel mai mult m-auns la suflet momentul `n care am v\zut lacrimi `n ochiic`torva persoane. Asta conteaz\ cel mai mult, s\ vezi c\ceea ce ai f\cut a ajuns la public. ~mi place s\ v\d c\ putems\ facem asta.

Dansul ar trebui s\ ocupe loc `n via]a fiec\rui om?

Da, iar tango-ul `n special `n via]a de cuplu. Pentru c\te ajut\ s\ `l cuno[ti pe cel\lalt a[a cum nu ai ocazia prinnici o alt\ manifestare. Nici m\car `n momentele intime nuajungi s\ cuno[ti sau s\ p\trunzi `n sufletul omului. Veziexteriorul, ceea ce vorbe[te, dar de foarte pu]ine ori, ceeace simte. Cele mai fine elemente de tehnic\ `n tango se`nva]\ prin atingere. Corpul are memoria lui [i ]ine mintefiecare mi[care. Iar tango-ul `nlesne[te foarte mult comu-nicarea `ntre parteneri.

Ana SIPO{

Ne-am preg\tit din timp cele mai comode `nc\l]\ri[i le-am luat cu noi pe Bulevardul {tefan cel

Mare fiindc\ [tiam c\ acolo vom g\si oameni pentrucare sala de repeti]ii este „a doua cas\”. FestivalulInter na]ional al Educa]iei ni i-a aliniat pe to]i pe par-cursul a zece zile, iar ei s-au str\duit s\ ne arate c`tde bine [tiu s\-[i mi[te trupurile [i au `ncercat s\ nefac\ s\ ne dezmeticim c`tu[i de pu]in oasele ostenitede tol\neal\. Nou\ ne-a trebuit doar pu]in curaj pen-tru a urca pe scen\.

~mi place s\ v\d tangoul prin ochiicelor `n fa]a c\rora dans\mInterviu cu Florin Ciubotariu, instructor la {coala de TangoArgentinian „Tango Desde Pasion” din Ia[i.

Va tr\i [i Viorica Cortez ve[nic,a[a cum a spus, `n ultima clip\, scul -ptorul Marcel Guguianu despre sine?

Maestrul Guguianu a vorbit at`t defrumos. {i vorbea, `ntr-adev\r, despre el`nsu[i. Ori el a fost un om care-a tr\itprin iubirea de femeie. Eu tr\iesc prindragostea mea pentru muzic\ [i prinea o s\ respir toat\ via]a. L-am inspiratpe sculptorul Guguianu, care a f\cut ope -re `n marmur\ [i bronz precum Dalila,Antineea, Carmen, personaje pe carele-am jucat [i le-am c`ntat. De c`nd m-amn\scut [i p`n\ voi `nchide ochii n-amf\cut [i n-o s\ pot face altceva dec`t s\c`nt. {i s\ `nc`nt, dac\ mi se `ng\duie,

chiar [i dup\ aceea.A]i amintit de un rol special. Presa

francez\ v-a spus „Carmen du siecle”.Exist\ o leg\tur\ dincolo de voce, deinterpretare cu acest personaj?

Carmen nu are nici `n clin nici `nm`nec\ cu Viorica. E un rol extraordi-nar de puternic, matur. Maestrul GeorgSolti de la London Royal Opera House,dup\ ce m-a ascultat la Covent Gar den,a spus „Aceasta este Carmen natural\,nu trebuie s\ fie fabricat\, e `nn\s cu t\”.Aveam p\rul lung, eram exuberant\,dansam, jucam castañetele pe degete.N-a fost rolul pe care l-am iubit eu a[ade mult sau l-am cerut. ~n schimb toa te

teatrele au avut nevoie de o artist\ cares\ creeze o Carmen cu spirit spaniol,gitan, care s\ nu fie vulgar\ ci s\ r\ m` n\autentic\. A[a am debutat eu la Scala,la Opera din Paris, la Covent Garden`n Londra, la Metropolitan Opera dinNew York, apoi la Viena. |sta mi-a fostdestinul [i „dac\!” am reu[it, am reu[itprin art\.

Opera interna]ional\venea peste tine ca unt\v\lug, te putea anihila

Spunea]i `ntr-un interviu c\ `n v\ -]\ ceii dumneavoastr\ nu trebuie s\ de -vin\ dependen]i de maestru, ci doarajuta]i la `nceput sau acolo unde selovesc de o barier\. Dum neavoastr\ a]ifost vreodat\ dependent\ de un maes -tru?

Exist\ profesori care ]in eleviilega]i de fusta lor [i nu-i las\ nici m\ -car s\-[i vad\ aripile. Un dasc\l ade v\ rat]ine seama de personalitatea fiec\ruit`n\r care-i trece prin m`ini, artist `n de -venire. ~l `ndrum\, dar nu `i dicteaz\,nu `i impune nimic. Trebuie s\ reu [eas -c\ s\ `i pun\ vocea la punct, dar at`t,mai departe trebuie s\-i lase spiritul s\creasc\, s\ se manifeste, urm\rindu-lpermanent f\r\ s\-l calce pe suflet. Euam avut norocul de a fi `n grija unorprofesori extraordinari, personalit\]icare-au avut cultura [i sim]ul frumosde a inculca elevului ceea ce este util`n interpretare, `n studiul partiturilor,respectul fa]\ de arii, fa]\ de autori.Dar p`n\ aici!

S-a vorbit at`t de mult despre acel„star system” de care se loveau ar ti[ -tii atunci c`nd p\r\seau ]ara natal\ [iintrau `n lumea muzicii interna ]i o na le.Ce-a `nsemnat pentru dumneavoas-tr\ nestatornicia acestui sistem?

Pentru mine a fost foarte greu pen -tru c\ veneam dintr-o lume comunist\,unde totul se comanda de sus [i ni menialtcineva nu lua vreo hot\r`re. C`ndam ie[it din ]ar\ am ajuns `ntr-o lumetotal diferit\, `ntr-un tourbillon, o hor\`n care trebuie s\ joci permanent. „Starsystem”-ul `nsemna c\ n-ai timp nicis\ respiri, e[ti c`nd pe un continent,c`nd pe altul [i odat\ intrat `n horaaceasta era at`t de greu s\ ie[i. Dar [i-nziua de azi sistemul acesta continu\!Diferen ]a st\ `n faptul c\ genera]iei me -le i-a fost, dac\-]i po]i imagina, maiu[or dec`t celor de-acum, pentru c\ erampre g\ ti]i `ntr-o a[a manier\ `nc`t s\-ifa cem fa]\.

Nu v-au sufocat, deci.A[a e. Era [i este ca un t\v\lug, trece

peste tine. Rezi[ti sau nu rezi[ti, at`t]ine de tine, ca artist. Dac\ nu reu[e[ti,vine altul la r`nd, nu e[ti nici indis-pensabil, nici de ne`nlocuit. Ori tinere-tul de azi se lanseaz\ ca o comet\, iardac\ nu are o baz\ solid\ se stinge re -pede [i trist. E periculos. ~n „star sys-tem” arti[tii trebuie s\ mearg\ nu doardin ]ar\ `n ]ar\, ci [i din teatru `n tea tru,

din oper\ `n oper\. N-au nici un fel destabilitate. De fapt, au. Doar cei carehot\r\sc s\ stea undeva anume, la Vie -na, la Zurich, oriunde. Dar ei nu potspune c\ fac o carier\ interna]ional\.Noi nu eram angaja]i `n nici un teatrupentru c\ mereu umblam de ici colo [ine `nt`lneam, de cele mai multe ori, peacelea[i scene. Erau vremurile `n carec`ntam cu Corelli, cu Plácido Do min go,Carreras, Montserrat Caballé. Era ovia ]\ pentru care `]i trebuia un sistemnervos foarte puternic.

Sufletul meu a r\masmoldovenesc [i cald

V-a adus vreodat\ suferin]\ nume -le Cortez? M\ g`ndesc acum mai alesla comunismul care v\ fura mereuc`te ceva.

Atunci mi-a adus mult\ durere, pen -tru c\ acest „comunism” `l considerape tata chiabur, ceea ce nu era. {i m\chemau tot timpul ̀ n audien]e, m\ d\ deauafar\ ba din liceu, ba din Filarmonic\,spun`ndu-mi c\ am castele `n Spania.V\ `nchipui]i ce cultur\ general\ aveauei, c`t\ muzic\ trecuse prin ei dac\ spu -neau a[a ceva. Eu le spuneam „nene,astea s`nt `n c`ntece”. ~n Spania s`ntcastele/ Cu turnuri [i crenele... M-auchinuit ca pe Hristos. M-au trecut a[a,prin multe, dar eu eram deja trecut\prin focul sacru al numelui Cortez.

{i v-a durut, totu[i, plecarea dinRom=nia, ca un exil.

Nici nu m-a[ fi g`ndit vreodat\ c-am s\ plec. Eu am fost at`t de naiv\crez`nd c-am s\ m\ `ntorc degrab\. {i-au durat ani, ani! Jalea mea cea mare afost c\ eu nu mi-am v\zut fata timp de[ase ani. At`ta vreme mi-au ]inut-oaici, ca un ostatic, cu g`ndul c\ eu o s\m\ `ntorc [i-atunci s\ m\ prind\ aici.Ce fel de societate permite a[a ceva?Fiica mea pl\te[te [i acum durerea deatunci. De mine nu mai vorbesc. Darsufletul nu mi l-a atins, a r\masmoldovenesc [i cald, cum mi l-a datmama.

Ajunge haina personajelor at`t deaproape de dumneavoastr\ `nc`t s-oconfunda]i cu propria persoana?

Niciodat\. Nu, astea s`nt pove[ti pecare le spun arti[tii, a[a, cu bra]ele `n aer,cum c\ intr\ nu-[tiu-cum `n rol p`n\ la

piele. Nu. Bine`n]eles c\ atunci c`nd`mbraci haina nu mai e[ti tu, dar deacolo [i p`n\ s\ ui]i cine e[ti e mult. Celmai s\n\tos e ca atunci c`nd cobori depe scen\ s\ fii, de exemplu, Viorica Cor -tez. Altfel devii bolnav. Talentul face lu -mea s\ cread\ c\ rolul e real, c\ e pal-pabil. De multe ori ceea ce am jucat n-a avut nimic de-a face cu mine. Darminunea e s\-i convingi pe ei c\ e totulpentru tine, iar ce se `nt`mpl\ `n culise[i mai departe nu mai are leg\tur\ cupovestea. Fiin]a ta trebuie s\ fie un firro[u care s\ treac\ prin tot.

A]i spus la un moment dat c\ ro -lul cel mai mare pe care l-a]i f\cut afost cel al Vioric\i Cortez. Era]i foar tet`n\r\ atunci. Dar ast\zi?

Ah, asta da. A r\mas a[a. {i s`nt ceamai m`ndr\, din toate lucrurile, de asta.Pentru c\, de obicei, politica se suie lacap. A ajunge, a fi „cineva” poate s\ ]ise suie la cap. Faptul c\ am f\cut ocarier\ interna]ional\ nu `nseamn\nimic f\r\ faptul c\ am r\mas aceea[iVioric\ de pe Dealul Cet\]uii.

C`nd v-a]i `ntors, `n 2000, `n Ia[ia]i spus c\ abia acum `ncepe]i s\ tr\ -i]i, s\ v\ bucura]i de lucrurile m\ run -te, do mes tice pe care nu le putea]i gus -ta `na in te.

Da, pentru c\ abia acum am ie[itdin „star system”. De la o anumit\ v`rst\se schimb\ repertoriul, se schimb\ mul -te `n via]a unui artist. A[a c\ mi-amluat pu]in timp s\ tr\iesc. At`t de t`r -ziu... Muzica, `n schimb, e un alt fel defericire. Ea e mai ales bucuria de-ad\rui, pentru c\ atunci c`nd vezi `n sal\z`mbete sim]i ceva ce nu-]i pl\te[tenimeni, nici industria, nici nimic. Eus`nt o fiin]\ pozitiv\, perseverent\. Daula o parte r\ul, pentru c\ eu nu am, n-amavut niciodat\ timp de el. Acum m\ voi`ntoarce foarte repede `n Fran]a pentruc\ trebuie s\ lupt al\turi de C\ t\lina(n.r.: singura fiic\ a mezzo-so pra nei)pentru s\n\tatea ei [i sper s\ ]in\ maimult, c`t mai mult via]a ei, pen tru c\ eun copil at`t de altruist. Iat\...vezi?Noi trebuie s\ g\sim for]a s\ c`nt\m, s\mergem mai departe. Poa te pentru astamerit [i eu acum, m\car pu]in, r\splatafericirii.

Anca TOMA

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EF DE DEPARTAMENT: Iulia CIUHU, Anca TOMAREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Paul ANDRICI, Iulian B~RZOI, C\t\lina DOBROVICEANU, Iuliana LEONTI,Andrei MIHAI, M\d\lina OLARIU, Ana SIPO{, Daniela VORTOLOMEIFOTOGRAFII: PRO IMAGE PHOTO AGENCYPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia studne]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - FIE 2013

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: redactia@opiniastudenteasca.ro

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

24 ART|

C`nd cobori de pe scen\ trebuies\ fii iar\[i tu, altfel devii bolnavInterviu cu mezzo-soprana Viorica Cortez

~ngerul care c`nt\ e cuprins de-o ve[nicie modest\.Doamna care `nchin\ publicului haina personajului

e calm\, elegant\. Iar femeia care iube[te [i muzica[i oamenii e puternic\, frumoas\, n\valnic\. Glasulmezzo-sopranei Viorica Cortez n-a fost `n\bu[it nicide timp, nici de durere, nici de v`rtejul `n care-aintrat atunci c`nd pentru al]ii venise timpul pentrubucuriile m\runte ale tinere]ii. Prima fiic\ a familieiCortez a purtat pe toate scenele lumii acela[i chip,al\turi de Luciano Pavarotti, Ludovic Spiess,Montserrat Caballé [i multe alte nume ale liricii inter-na]ionale. ~ns\ pe „diva assoluta”, cum a numit-oSergio Segalini, a l\sat-o mereu undeva sub luminareflectoarelor.