REVISTA

REVISTA

~s~

81997

Accst numara aparut cu sprijinul financiar al

FUNDATIEl SOROSPENTRU 0 SOcIETATE DESCHISA

Colectiv de rcdactie:

DRAGO~ PET~ESCU (presedinte ERASMl'SjALIN CIUPALA (redactor stiintific)

1f1\A~ilnl~Revistd a Socictdtii de Studii Istonce ERAS\1US

Bcdul Mihail Kogfilniccanu nr. 13Faculratea de lstoric. etajul l. sala jm

9

t

REVISTA

1f3RA~1illt3lt~I

I

Piara Presei Libere nr. I. tel.: 222 66 61Ja41-,B~I:w-.ilj

,,\ .. ("-I" ••• ~".-~<.... 1"')1

, ,.or; '" <5'''' '4'

.w:v-.t1",

ISBN 973-S66---{j()S-2

Coperta I; Erasmus din Rotterdam, Albrecht Durer (1471-1528)

(

I

CUPRINS

Studii

Claudiu DUMITRESCU: Din cronica relatiilor romano-otomane,Regimul prizonierilor din Tarile Romane 8

Mihai CHIOVEANU: Discursul antifanariot ca strategic a alteritatii:structurarcu identitatii nationale la rornani! moldo-valahiin sccolu! al XIX-lea 27

Alin CIUPALA: Un nou pas spre Europa. Romanii la ExpozitiaUniverxalil din anul 1S89 de la Paris 34

Cristina PETRESCU: 1956 - Desovietizare ji cornunisrnnational 43

Dragos PETRESCU: Iluzia unei normalitati regasitc. 1968 - intreprinuivara de 1a Praga si vara de la Bucurcsti 4K

Documente inedite

Const.mrm MORARU: [Joel/mente noi din Artiivctc Rust',>ti (Toste.~'()vidice) teterito.uc fa Punidnt Cotnunist HOl11:1/J ..... GO

Eseu

Mariux TURDA: Naratiune hc'gt'IlHHlicJ vx. vcctorul xchiruharii.Pcmru (l nou.i orienturc 111 xcri xul istorici . ...... _64

Note de lectura

Gheorghe BUZATV, Romiinii in Arhivele Kremlinului(Constantin Moraru) 68

Georges DUBY, Anul 1000 (Serban Marin Basarab) 69

IIie BADESCU, Sociologia eminescianii (Emil Perhinschi) 70

AI. PALEOLOGU, Stelian TA.NASE, Sfidarea memoriei(Cristina Petrescu) 72

Doina JELA, Cazul Nichita Dumitru. lncercare de reconstituirea unui proces comunist: 29 august - 1 septembrie 1952(Cristina Petrescu) 73

Viata stiintiflca" ,

Conferinta nationala a studentilor istorici de la Sibiu(Marin Pruteanu) 76

Sesiunea de comunicari stiintifice a Muzeului Nationalde Istorie a Romiiniei - Bucuresti, decembrie 1996(Claudiu Dumitrescu) 77

.68

.69

.70

.72

73

76

77

Studii

DIN CRONICARELATIILOR ROMANO-OTOMANE.,

REGIMUL PRIZONIERILORDIN TARILE ROMANE

Claudiu Dumitrescu

AN anul1354, soldatii turd condusi de Siileyman pasa au trecut pe plute stramtoarea Dar-

I danele si au ocupar ceratea Tzhnoe. un fragil cap de pod in Europa. Dupa caderea ~i aaltor locuri fortificate, Orhan gazi a dispus mutarea in zonelc cucerite a multor triburinomade din provincia Karasi, care au primit pamant (yurt tutubf Si cronicarii bizantiniau observat aceasta miscare de populatie ~i au notal cii sum mai multi turd in Europa

decal in Asia'. Deplasarea de populatie s-a facut ell scopul de a IOIan spatele (arkaJade) oasteimusulmane. Astfe] consclidati, turcii "in orice parte au piCCOlI, ghiaurii n-au putut sa lc tiepiept'". Sub loviturile neincetate ale cstenilor de sub steagul semilunii s-au prabusir toatestatele balcanice ~i astfel tlamurile rurcestl au ajuns sa se oglindeascii in undele Dunarii.

Luptatorii Tarii Romanesti au avut primul contact pe dimpul de lupta cu forteleturcesu la sud de Dunare in timpullui Vladislav I (1368-1377). Fortele muntene au respins,in vara anului 1369, un atae al .preacruzilor turci si a Imparatului de la Tamovo"~ asupracetatii Vidin. Dar acest sueees n-a putut frfina ofens iva otomana ~i locuitorii eclor trci priromanesti au trebuit sa lupte eroic pentru a Indeparta .cutitul pasalacului'". TaraRomaneasca a fast conslderata ea facand parte din Dar-Ill harb paml in timpul sultanuluiMehmed I Celebi (1413-1421). Dupa domnia acestui padisah Muntcnia a fost privita ca 0

.canexa" a Imperiului Otoman ~i nizboaielc pur tate de voievozii rnunteni drept rcvolte.Situatia Moldovei este identicf dupa expeditia din anul 1538, iar cea a Transilvanici dupa15416

. Dupa pierderea indepcndentei soarta prizonierilor luati in timpul cxpcditiilor turco­tatare sc va modi fica prin aparijia unor .norme mai durabile'" care, in conccptia sultanilorde la Constantinopcl. aveau menirea de a proteja forta de munca din Tara Romaneasc.i ~i

Moldova in special, considerate ea fiind chilerul .Jstanbului cet binc pazit".

Cum ajungeau romanll in captivitate

Armata otomana dispunea de un foarte mare numar de diJarep a carer misiunc intimpul luptelor era sa Invaluie flancurile inamicului. Atat limp cat fonclc regulate inamiccnu-si faceau aparitia, cetele de ciilareti strabateau tcritoriile harbi-ilor adunand robi, al:l! COlTI­

batanu cat ~i locuirori pasnici, ~i incendiind asezarile. Akangii crau deosebu de cticicnn Inuccsr lip de misiunc de lupta ~i au fast utilizati ~i pe tcritoriilc locuite de romani p,ll1:1 ill 1595,cand au fest "taiati din racacina'" si au decazut. Acesti robi crau Iuati "Ill mod legal"(vcchi-i mcsru uzeref ~i Impartaseau aceeasi soana ca cei fiku{i in altc phi crcsunc dusmanc.

Mobilitatea trupelor care se abateau asupra plaiurilor romftnesti a fest sporita dupaanul 1475 prin atasarea ceambulurilor tatiirii~li. Caliire~ji stepei atacau cu prcdilcctieMoldova, dar la cererca sultanului i~i puteau mati raza de aqiune. Tiitarii se dovcdl:::m mJieficien!i decat otomaoii in gasirea mmanilor ascun~i prin piiduri sau mUJl!i IIJ. Paul de Alcp.surprins de 0 incursiune turco-Iatara, poveste~tc cii "tatarii au aJcrgat in goani'i spre mUll!;ca sa-i prinda pc cei care fugisera acolo ~i au tarat dupa ei mari mUlfimi"!l. Raidurilc

8

aceSUI

creturbntat.far

picosrdoJij:pe:ham,linmlprtlUIInex

spunprbesilausumoasf

asarlc[a

MpIat10Mn<

Ieh

[,.I

icu

Dar­~i aburinini'cparstei: tierate

teleins,rprafiiri'arailuiao.lte.upu'co­ilora~l

in<ccm­m

)5,

Jr'ne..pa~ic

1al

'poIl!iHe

accstor calarcti erau cflcicntc nu numai prin viteza ci si prin numeroasele siretlicuri" caresurpriudcau Iocuitorii. Un viclcsug des folosit era promisiunca ca .,dadi se vor ariita supusicrcdinciosi ai sultanului. IlU vor avea de ce sa se teams':". dar cei prinsi erau pusi in .Jan­turtle ncnorocirii" si luau calea Bugeacului sau Crimeii. Eficienta era ~i tactica intoarceriibrus:c 101r-oregiunc deja devastate. In anul 1658, Evlia Celebi, Irnpreuna ell Insotitorii sai,tatari in mare parte, a aplicat acest .cobicei lataresc" ~i a rapit multe raiale ..care coborau,tara nici 0 grija. din munti':".

Dar nu numai in Limp de razboi se luau prizonieri ci ~i in timp de pace, cand domnitoriiplateau la timp haraciul ~i celelalte daruri obisnuite ~i Inscteau credinciosi cu detasamentele lorostilc .purtatoare de victorie?" ale padisahului care treceau spre teatrele de operatiuni. Undocument din timpul domniei lui Petru Schiopul aminteste de robirea a trei sate intregi de peJijia de catrc uupele turcesti care mergeau in Polonia. Era mai u~or ~i mai rentabil sa se ra­pcasca raiale Iipsite de apararc decal polonczi Inarmati. Cei prinsi au scdpat datorita interveruielhatmanului Andrei, probabil cu un pret redus, deoarece otomanii se duceau spre front ~i

mo1dovcnii ar fi constituit un balast care le-ar fi Iimitat posibilitatilc de manevra. hi anuI1672,ttmariotii, ale carer sursc de venit sc diminuasera mult in cursul ultimului secol, au luat in robiemulti muntcni pe care i-au vandut in Anatolia drept prizonieri de rilzboi polonezi". Aceastiipructicd s-a mcntinut si in sccolul urmator cane soldatii turei, Infranti pe toate fronturile delupta, Indulccau amarul Infrangerii prin robirea populatiei din Tara Romaneasca sau Moldova.In anul 1717 Regep pasa a jefuit crunt Oltenia, de unde a ridicat 70.000 de captivi", cifra sigurexagcrata de cronicar, dar care arata proportiile distrugerilor.

Tatarii procedau la fel ca aliatil lor turd ~i erau mai temutl de populatie. in drumsprc Tara Romancasca, ciiliircfii lui Gazi Ghirai II au lovit Moldova lui Ieremia Movila, deunde au Iuat 0 multime de robi", In anu11621, sultanul Osman al Il-lea (1618-1622) tntre­prinde 0 campanie in Polonia, dar prezenta padisahului nu i-a Impiedicat pe tatari sa TO­

bcasca raiaua irnparatcusca. Nagy Szabo Ferencz, participant la expeditic din partea Tran­silvaniei. consemneazii in jumalul personal ca.: .xleodata tatarii au izbit in eras [Iasi-n.n.] ~i

au tarat cariva rob: de la capdtul orasului':". In secolul urmator, in anul 1717, sultanii cusupusii lor au facut .multa prada ~i roble", deoarece .jua robi de pen sate de pe undemergca':". Cu ajutorul unui pasa, voievodul loan Mavrocordat a reusit sa scoata 1700 deoameni din captivitate". Acest obieei turco-tatar de a-si rotunji veniturile prin robirea cclorslabi a fost scsizat ~i de unii ca.latori straini",

Cand controlul hanului Crimeii slabea sau cfind acesta dorea sa-~i extindii autoritateaasupra eclor douf voievodate romfinesti se produceau devastatoarc incursiuni tatiire~ti. inanul 1624, tatarii lui Cantemir pasa au robit ~i pradat Tara Romaneascd pana la Buzau, darle-au luat moldovenii "toata dobdnda ~i robii?". in anul 1624, se produee 0 noua invazie ~i

latarii "au TObit tara pana la Olt ~i s-au iotors de acolo eu mare plen, cat au dimas pana astazi- 1628 - tot pamantul acela pustiu"'4. Cea mai devastatoare invazie avea sa 0 cunoascaMoldova in 1758. Han a1 Crimcii era atunci Halim Ghirai (1756·1758), care era cunoscU{prin bl5.ndcjc exagerata ~i era molatic":'. Nogaii au profitat de slahirea autorita\ii hanului ~i

au pradat 0 parte din Moldova ~i a [OS! desfiintala siguranta inlregii populatii din acelelocuri"!~. Cronicarul OIoman minimalizeaza insa amploarea invaziei, ceea ce nu face su1tanulMustafa aIlI-Iea (1757-1774) in documentul din octombrie 1758: "Peste 30.000 [de in~i din}neamul tararilor au atacat principatul Moldovei ~i i-au incendiat intru totul zaherelele pe careIe-au gusit in tfugurile ~i satde sale, precum ~i recoltele ramase pe tarlale ~i fanul din vai ~j

i-au ucis pc supu~ii care Ie-au opus rezistenta ~i i-au racut robi pe copiii ~i pe [to~iJ dinfamiliile [acestoraJ, iar pc supu~ii care neavand incotro, Ii s-au supus lor, i-au Iual in robie

9

Impreuna eu copiii Ior...:". Dupa intormatiilc netmurc de arnbasadorii puterilor curopene laSublima Poarta, au fest lara~i in robic PCSlC 14.000 de oamcni."

o alta ocazie binevenita pcntru tatari de a lua robi era arunci cdnd erau chemati inajutor de domnitorii sUI?u~i padisahului pcntru a reprima revolte ale supusilor sau de a In­fnlnge osti ale rivalilor. In anu11602, Moise Szekely apela la tatari Impotriva lui SigisuumdBathory si acestia nu se lasara mult timp rugati. Conrributia militara fu destul de importantasub aspect numeric, dar ciilarcti i stcpei se ocupara cu stransul de prizonieri ~i adunarii vreo10.000, ceea ce .Jzvodi minunata pustiire a Transilvaniei, ca multe sate se goliscra. copiiifiind smulsi din bratelc parinfilor..:"~. in anul 1672, Duca veda, amenintat fiind de Han­cesti, a chemat in ajutor pe eei denumiti de cronicarii turd "vanatori de capete". Dupa cei-au ucis pc capii revoltei. "pc multi oameni au robit dintr-acele tinuturi':" (Orhei. La­pusna). in 1717 domnul Moldovei, Mihal Racovita, a fast confruntat ell 0 rascoalil a cater­va boieri din dreapta Siretului (Vasile Ceaurul, Nicolae Soldan si serdarul Miron Cuza),sprijini]i de detasamentele de catane austricce. Tatarii trimisi de Sublima Poarta s-au ocu­pat putin de soldatii regrupati in mdnastiri ~i "pe cati [moldoveni, n.n.] au gasit in tinurulNeamtului, i-au robit ~i au luat multi robi ~i bucate?". Cum austriecii nu fusesera alungati.a unnat a doua campanie. in care tatarii au promis ca nu vor lua robi. Dar, dupa cc au trecutSiretul, "au uitat zapisale si legatura ~i giuramanrul 10r"JJ ~i [inuturile Neamt, Suceava ~i

Bacau au fost pustiite ~i circa 40.000 de captivi au luat drumul Buceagului. Dar in capti­vitate puteau ajunge rornanii ~i dod erau .xu credinta ~i cinste" fafa de Imparatul de laConstantinopol prin actiunea numcroasclor cere de talhari, cete care i~i aveau cuiburile in­stalate in zonele de granita eu Tara Romftncasca sau Moldova. Icniccrul Musli, impreunacu alti 340 de talhari, au trecut Dunarea ~i au lovit trei-patru sate si ,,3 inrobit ~i pe locuitoriilor, impreund cu femcilc ;;i fcciorii accstora':". Acelasi indraznet sef de briganzi a reusit, in1609, sa evadezc inainre de executie ~i apoi sa rapcasca peste 0 suta din supusii Moldovei."Raialele trebuiau eliberatc nira riiscumpararc din orice coif al Imperiului, dar putine aveauaccasta ~ansa, dcoarccc dupa vanzarc Ii sc picrdca orice urma.

Soarta combatantllor

Cei care luptau lmpotriva ostilor musulmanc ~i crau capturati aveau, de obicei. 0

soarta trista: erau ucisi atat pentru a da pilda si altora ce-i asteapta in cazul opunerii derezistenta. cat ~i pentru a reduce potentialul uman capabil sa poate anne din zona res­pectiva. in timpul expeditiei lui Mchmcd al Il-lea in Tara Rornaneasca (1462), au fost cap­turafi 3.700 de ghiauri, "cei cu infafi~arc de balauri ~i rai ca Ahriman..J~. Dupa trecereaTarilor Romane sub controlul Sublimei Pof\i. tratamentulla care erau supu~i asta~ii romaniera mai bland deoarece sultanul avea lot interesul sa aiba 0 forta de munca suficienta in.,gra.narele" Istanbulului·16

. Totu~i, In funqie de pierderile produse o~lilor tureo-tatare saude complicatii1c create statului otoman (alianle ell alte puteri crqtine), erau treeuti la cate­goria rebclilor ~i uei~i fad mila·'7. Cruzimea turcilar era legitimata de Caralr'~.

Rasculatii impotriva autoritatii domnqli erau priviti ca razvratiti contra sultanului~i nu se cuna~tca aWi solu(ie decat sabia, iar familiile lor erau duse in robie. Cronicarul IonNeculce surprinde plastic in lctopise~ul sau infrangerea Hancqtilor: "Iar tatarii, dupa ce aubatut pc Hance$ti, pe multi oameni au wbit dintr-acele tinuluri [Orhei. Lapu~naJ ~i pe multidin capetcnii, dipitani. hotnagi, prim:andu-i, i-au spanzurat ~i pe unii i-au intcpat"·"'. in se­colul al XVIII-lea, solda~ii rom.ini incndrali in o~tile ruse sau austriece nu erau consideratiprizonieri de razboi ci rehdi ~i erau cxecuta\i4

(1, familiile lor unnand sa fie luate in robie.

10

s-alJimC:III

JellViI..opeSulpc :tricNe~

pedboiIVleg:Cal

asu

zonspercfede 1

tunIncpuscat

insil";'i •

toteda!l20.1unex!'eel,;;

caLluiNtj

cneadesat{nur

re la

!i int In­undanta.reorpmIan­aceLa-iter­za),'cu­utul;ati,ecuta ~i

ipti­e la: m­,una.orut, in.."el.

eau

:i, aideres­:ap­~rea

lanii insaulIe-

llui[on:auullise­ra~i

e.

in ceca C~ privestc domnitorii considerati de Sublima Poarta rebcli, indiferent cecaS-LiU ridicat cu armele S<lU nu, ci urmau sa fie exccutati. Intransigenta otomanilor nu avealimite ~l ruarclc vizir declare ca .mai curand va ploua iarasi catre cer decat sa fie iertat acelcare a ridica arma impotriva poruncilor primite':". Din fcricirc pentru el. Gheorghekakc. zy al If-lea a murit III unna ranilor primite in batiHia de la Floresti. Ion veda eelvitcaz s-a prcdat conditionat turcilor, dar n-a cunoscut indurarea. Unii domnitori, dupa ceopuneau rClistcn~a, fugcau III Polonia, dar si aici crau ajunsi de fulgerele padisahului.Sulrnnul Seleyman Magnificul a cerut, in martie 1564, regelui Sigismund al Il-lea Augustpc Stefan Tomsa." Regclc polcnez l-a executat si pentru a razbuna moartca nobilului Dimi­trie Wiszniowiecki. in mai 1564, 1a Liov. Nicoara Potcoavil a impartasit aceeasi soarta."Nesupuncrca la poruncile sultanului ~; fuga in strainatate erau privite ca tradari ~i atrageaupcdcapsa cu moartea. Miron Bamovski s-a dus la Istanbul lmpreuna cu 0 dclcgatie deboieri penrru a fi confirmat in domnie, dupa ce in 1629 fugise in Polonia. Sultanul MuradIV I-a condamnat la moarte ca trfidiitor impreuna cu intreaga suita. Seyh-ul Islamul, ..capullegii turcesti". i-a salvat pe boieri, aruncand vina doar pe voievod: "Ce-i vinovata gloata?Capul sa se piardza, sa vor potoli gloatele?".

Sultanii cereau pc toti rebelii moldoveni ~i in ahidnamele acardate Polaniei extstaastfel de prcvederi"; totusi. destul de rar, partea crestina Indeplinea aceasta obligatie".

Impllcatll demograflce

Invaziile turco-tatare aveau grave consecinte pe plan demografic, populatia unarzone mai mult sau mai putin intinse fiind dusa in robie. Din pacate, imprecizia atat despecirlca a cronicarilor medievali. in special a celor orientali. cat ~i lipsa unor date sigurcreferitoarc 13 populatia celor Irei Tart Romdne fac extrem de diflcila 0 estimare a numaruluide rohi. Cronicilc si documcntelc interne se refera doar la pustiirea unor sate intregi, tara afumiza ~i alte amanunte de natura statistica". ~i cronicarii munteni sau moldoveni scincumctf rur sa dea cifre, amintind doar cii .jura au ramas pradata ~i prin multe locuripustic':", iar Lctopisctul Cantacuzinesc menjioneaza di tatarii "au robit lara pana in Olt...,cat au ramas pana csrazi to! pdmantul acela pustiu':".

In uncle cronici apar si date dcstul de exacte cand se rcfera la zone putin intinse,insi'! cxageriirilc apar dod sc cstirneaza numiirul total al captivilor. George Kraus consideradan fost robiti Ia Alba Iulia. in anul 1658.569 de oamcni", cifra probabila. Totusi. circatotal.i de 180.000 de priwnicri estc evident exageratt l

• Cde mai probabile cifre sunl celedale de EvEa Celebi, p3.r1lcip::mt 1a campaniile impotriva lui Rakoczy ~i care vorbe~te de20.000-30.000 de f\Jbi" pcntru 0 campanie. Pentru Muntellia ~i Moldova se poate estima dun 1:lId [;1I,:r se p'Jtca S(1!Ja ell uucerea in robie a 15.000-20.000 de aamelli. Numai dupilcxpcdi!i:i din al1n11624. hanul Crimeii a cliberal 18.000 de captivi 1a un pre~ foartc scazm'·',cecil cc ilIlpl:d eXiS[Cll!Cl a indi catev3 mii de rohi buni de mundl.

Flel"lul uncI putemice inV3zii asupra unci regiuni se poatc observa foanc u~()r incazul Oltl'nici dupa ra:t.boiulturco-austriac incheial in anul 1718. in vara lui 1717 trupclclui Rcgcb pa~a au im;creat ::>5 parrunda in Transilvania ~i sa deschida un nou front.Ncputand lrece de baricra Carpafilor, au robit populatia romaneasca. Au fost du~i in robiecirLa 70.000·;)().OOO de oamcni'4. Cifca avansata de cronidi este tOlu~i deslul de aproape deadevar. Dupa harta dpitanului Schwanz von Springfels, din cefe 977 de a~e7iiri, 201 desale crau pustii;\. Sc cOJ1:;!ata de catre autorita{ile habsburgice ca Olteniei "nu ii lipse~te

nimic, eu cxccppa oameniJor ... "jh.

11

in ceca cc privcste numarul total ,,1 robilor luati din Tarile Romane, este foarte grcude cstimat 0 cifra. Este probabil C3 un milion de oameni S3 II ajuns in dccursul timpului peteritoriul Impcriului Otoman.

Ellberarea din captivitate

Captivii luati din cdc trci Tari de catre fOI1Clc turco-tatarc tmpanascau soarta robi­lor luati din altc !ari aflatc in ra7.hoi cu Casa Islamului. Lcgap cu franghii sau ferecaf inlanturi, .Janturile nenorocirii". cum lc numesrc Evlia Celebi. cruu dusi In interiorul Impe­riului Otoman. Dupa ce se trecca Dunarca. robii crau irnprastiati in toate colturile intinsuluistat, iar cei fiieuti in contra ordinelor sultanale erau repede tree uti ill Anatolia, de unde ajun­geau in Egipt (Misirf7 sau chiar in rcgjunca Algerului si Tunisului".

Conditiilc de trai in robie crau dintre cele mai aspre. Cci mai nefericiti crau cci carecadeau in mainile tatarilor. 0 societatc primitiva care avea un profund dispret fapi de eel aflatiin posesia lor ';Un muntean, Negre, luat rob in timpul lui Mihai Viteazul, a scapar "tiiiatu ~i plinde vlermi?". In anu11651, hanul elibereazd 300 de moldoveni, dintre care eel mai multi crau.pocip. schiopi, orbtt

" , in unna chinurilor indurate. Suedezul Johann Mayer relateaza di'tiitarii"se poartd cu prinsii lor cum daca ar fi cdini, batjccorindu-i ~i lovindu-i In cap neomenos?" inaceste conditii, femeile erau mai bucuroase sa ajunga pe mana turcilor", dar nu trebuie sa secreada cii otomanii erau extrem de bland'. Cci pe care soarta ii arunca pe galerele sultanuluiaveau, poate, eea mal grea situatie si captivitatea dura relauv putin, conditlile speciale de via~ii

rapundndu-i repcde. Nu estc surprinzator faptul cii multi captivi murcau 1.1 scurr (imp dupe ceajungeau in tentonilc islarnice". sau se stingcau treptat in grcaua robie",

Sultanii erau intercsati de prospcritatea celor trei tari romane, de unde vcnca 0 mareparte din zahereaua Constantinopolului, si au inccrcat sa oprcasca robirile d5.nd ordinc princare se interzicca vanzarea raialelor valahc in "Tarilc hine pazitc". Domnitorii si mariiboicri rcuscau sa eliberczc multi nefcriciti. fie pc baza firmanclor impararesti. fie prin martsume de bani. Cci bogati sc putcau rdscurnparu user dcoarccc turcii, dcspre care cronicarulbizantin Ducus spunca c:1 sunt in stare sJ. vandii ~i pe ucigasul tatalui lor, erau domici sa-~i

vandii captivul dcoarccc prctul de uiscumparurc era mult mai mare decat pretul de pe pintainterna. Prinsii putcau scapa 5i datonta intcrvcntiei ostilor romane sau, daca sc atlau invecinatatc3 principatclor, sa evadezc 5i sa reVilla pe mcleagurile natale.

Eliberarea prin firman imparatesc

Sultanii otomani considerau ca in cele trei state "tacand parte din Tarilc noastrehine pazite" trebuia ea "raialele 5i heraialele de acolo sa fie in bunastare 5i sa stea in sigu­nm!a ~i cu bine""". Interesul Sublimei Porti pentru bunastarea ~i fericirea eelor trei princi­pate era amplificat in special de importanta economJca. 0 recunoa51e sultanul SeUm alII-lea,in documcnlul din 28 iulie 1574, rcfcrindu-se la Moldova: "Populatia vilaietului Bogdanne plate~tc haraci 5i majoritalca zaherclci ISlanhulului bine pazit vine de acolo ...""'. -Si cumpcntru agricultura din acdc timpuri bratclc de muncii (rchuiau sa fie cat mai multe ~i "grij:lnoastra [a sultanului] cste ca [vilaictlll] sa fie locuil ~i prosper"'".

Grija padi~ahului fnra de umilclc sale raiale se manifesta prin firmanc adrcsatehanului tatar ~i autorit,llilor otom"l1C de pc lraseele probabile pcntru a elibera prin~ii.

Aceasta cliherare putea sa fie gratuil~, d:.lca fuscsera lua\i in captivitatc contrar voinlci im­periale, ~all ell lXllli, In cazul in care ~IU ajuns in posesia o5tenilor musulmani in umla uncirevo]te. In a111hele sitU:llii rCU~ilJ ,Iqiunii dcpindca in totalitatc dc viteza eu care domnitorul

12

eelim

nillaJmI.e

djt

lu;:lor17elise17eal

swnJ~

delSUI

tunSu:Ire,ahlaCasuipre

lenmemapu~

~ii

nH)

orapreelitsoaraesoli

sffilsc I

101

,reui pe

lbi­i inpe­iluiun-

areIanolinrauarii. in,seiluiiatace

oreriniruanrul

Ire;u-,,­;a,anIIll

ija

,!cu.11­

lei·ul

cerea firmanul impi:r3k~c "i apoi acr-sta ajungca la factorii de decizie locali care puteauimpiedica scurgerca prinsilor spre Asia S3'J Africa.

in anul 1672, Mchrucd IV Avgi (1648-1687) poruncea cadiilor "sa fie luati din mai­nile negusrorilor ~i ale altora de acea tcapa pe locuitorii Tarii Romanesti .. ."w ~i sa-i trimitala Istanbul. Fuscscra robip de timariotii siiriiciJi ell toate ca .Jiu exista deloc Invoirca meaimparareasca ca ca [raiaua] sa fie [tratatii] ca cca din Polonia"70 ~i erau vanduti drept pri­zcnicri de razboi poionczi. Poruncile ajungcau grcu ~l sc aplicau ~i mai greu in provinciiledin Anatolia". in vcacul urmator. Ahmed al Ill-lea ordona cadiilor ca "supu~ii Moldoveiluati lara nici un rust in robic si capuvitate.. sa fie retinuti ~i scapati din mana stapanilorlor, 10posesia oricui s-ar 3.11a"1O. Erau moldovcnii Iuati in caprivitare de tatari 10 iama anului1717, eu toate ca marzacii promisesera sa t.u robeasca." Prin porunca din iunie 1717 eraucliberati 25 de barbati. Icmci ~i eopii dovcditi a fi "in mod legal" din Moldova ~i carora lise asigura securitatca Impomva vexatiunilor." ° porunca asemanatoare. dar din iunie1719, se refera 1a robii luati din Tara Romdneasca in timpul razboiului turco-austriac si 10earc vointa terma a padisahului afirma: "sa tic sloboziti si toti locuitorii, dintre raialele maisus pomcmte. care au fest luati in robie"". Astfel de firmane au fost emise dupa razboiulmso·au~tro-turc din 1736-1739'6 ~i dupa invazia tatara din 1758."

In ciuda bunclor intenui sultanale, efecrul poruneilor era Iimitat. Faetorul limp eradeoscbirde pretios ~i crice Intarzicrc chiar de ordinul a cateva zile insemna robie vesnica pentrusute sau mii de oamcni. Grcoaiele obieeiuri din statui otoman nu erau favorabile eelor napas­tuiti, indiferent cati! ostcneala dcpuneau domnii romani. Trebuiau mai intai sa se jeluiasca laSublime Poartd. dar' birocratia de la Constantinopol era perfecta ~i pana ajungea arzul1a padisahtreceau cdteva luni hunc. Astfel, dupajaful si robirea din iama lui 1717, abia in prima dccadaa lunii iunie a fost cmisf porunca de cautarc a robilor moldoveni. Porunca din iunie 1719 vcneala un an dupf tnchcicrea pacii. Dupa emiterea firmanului birocrajia intervenea din nou.Cepugiul sosca mai inral Ia domnitorul Cafe se jeluisc. apoi se dcplasa la cadiii vizati de poruneasultanala ~i abia apoi xe dcplasa la t,1(:ld sau la alti detinatori de robi. Timpul pierdut ell accastaprocedura era Iolosir de stapanii de robi pcnrru a-i vinde cat mai departe."

Tatarii ignorau poruncile sultanale oridit de severe ar fi fast ele. in anul 1764 bo­ierii ~i clerul moldovean sc pJangeau de 3bllzurile saviir~ite de tatan eu ~ase ani mai devre­me. "Ei S-:lU impotrivit lotu~i S3 rica inapoi ~i sa prcdca pc eei mai multi diotre robi"'°. Fir­mallul din ocwmhrie 175~ prcvcdca "s,1 .'Ie clibereze ~i sa se restituie sllpu~ii ~i copiii su­pu~ilor luari in robie,"'0, d3.f un proverb turccsc spune ca.: "Ordinul sultanului tine trei zilc",~i in cazul de tara tatmii I-au Ignoral lara sa se IC<lma de eventuale represalii.

Cele oouil capucheh,ij pureau eJibcra rabi romiini dupa cc s-a pus in cvidcnta "inmod legal" ca sunt din Munknia sau Moldova. De obieei, aqionau la Istanbul sau Edime,ora~ek unde rczida ~111!anuJ, ~i tied num5rul celor eliberati era destul de mic, mai ales capropricrarii ell' f0hi :lW;lU lnl inlercsul sa ocolc:J.scil cele doua loeuri. prea putini erauclilxra!i in <lcest rei ~i Dilnttric Cmtemir dfinna di. "cei mai noroci!i sunt aeeia pc caresoarta Ii Juee la Tarigrad"". in iunie 1717 erau trimi~i in Moldova 25 de captivi, iar Tudo­raehe, capuc:hehaia lui Mihail Racovif<1., a rcu~it sa seaata 13 suflete din mana lui .,Muredinsoltan"~! (Nurcd-din Sultan).

o metoda r:J.I3 ("OBsta in dihcran:a robilor atlati in posesia armalci otom.me lasfar~ilul campanid pril! pori.ind sult::ll1ala. In cazul romanese exist.1 0 singura mentiune ~ise refera id expeditia din 15J::L Grigore Urechc Selle d la Dunare " ...au iotorsu imparatu!lot planul ~i rohii, caTi <;-,lll allat de 1",1111. ,,~-,

Interventia domnului ~i a boierilor

Domnitoni ~i varfunle bcierimii aveau relaui bune si chiar foarte bunc cu hanulCrimcii sau eu dlfcriti demnitari otomani. Miron Barnowski, de excmplu. era Irate de crucceu Cantemir pasa ~i haardele nogailar n-au jefuit Moldova timp de trei ani." Influcnta de carese bucurau Ie permltea sa elibereze cu bani sau lara pe supusii robiti. Puteau intcrvcni eusucces ~i in favoarea captivilor transilvaneni" ~i ehiar pentru eei apartinand alter popoare."

Voicvodul, care rcprezenta cea rnai inaltii autoritate in stat, era darer sa--:;i protejezc su­pusii." In acest scop plateau anual sume de bani importanre ~i rrimiteau cadouri hanului tatarsau beilor otomani. Cand, in ciuda protectiei financiare, se produceau robirile, domnitorul uzade influenta sa pc Uinga posesorii de robi. Darurile oferire .xonform obiceiului" (iidet iJzcre)oriental deschideau inimile neseuosnor turd sau tatari. in anul 1601, in unna unei scrisoritrimise de leremia Movila hanului tater, Gazi Ghirai at Il-lea (1588-1596; 1596-1608), un grupde marzaci cercetara intinsele posesiuni ~i eautanle se dovedlra a fi fructuoase. Mai mult de 600de persoane au scapat din robie ~i altele urmau sa fie eliberate." in 1658, tatarii au jefuit cumplitMuntenia, luand 70~80.000 de robi care urmau sa dispara in Bugeae. Paul de Alep a obscrvatintervenjla noului domn, Mihnea aI Ill-lea, "Care nu le-a Ingaduit tureilar sa ia nici macer unsingur rob?". Torusi, ,,rani stirea domnului" au fast dusi romani In robie. deoareec .xine poatesa se pazeasca aid de viclesugurile tatarilor"W? in anu11718, loan Mavrocordat, sprijinit ~i deun p,*a. turc, a reusit la podul de piatra de la Comatel sa elibereze .vreo 1.700 de suflete dinmainlle ~i robiile 10r',01. Robii fusesera capruratl in Muntenia, fidela sultanului. Si atunci candcxista firmanul Imparatesc interventiile energice ale domnului au ca rezulrat obtinerea unuinumar mai mare de eliberan. Grigore Ghiea al Il-lea, beneficiind de sprijinul sultanului, alhanului si al demnitarilar tarari, a prirnit inapoi .nu putini robi", iar altii au fast eliberatt ulteriorin Joturi mici." Uneori eforturile domnesti se soldau doar cu succcse partialc. Radu Scrban areusit sa clibereze 50 de valahi. dar ,,raman inca multi altii dimre oamenii sai in tum", dupii cumobserve bailul Simon Contarini in raportul din 24 fcbruarie 1609.9] Nici interventia lui VasileLupu dupa invazia din 1650 nu s-a soldat ell un succes deplin. Din ccle cateva mii de suflcteluate in robie de tatari ~i cerute de domnul Moldovei pentru a-si ,,reface din nou tara disirusiipana la pamdnt", hanul, marinimos, punea in libcrtate 300 de oameni. .oameni inapti cc nu suntin stare sa munceascii?".

~i marii boieri se bucurau de rrccere la unii dernnitari otomani. dar puterea lor eramult mai redusa In comparatie cu cea a domnului. Postelnicul Manul, trimis de DimitricCantemir eu tributul Moldovei, era fidel SUblimei Porti, dar familia sa fusesc robita. euajutorul unor dregatori abtine de la sultanul Ahmed al III-lea un firman care ii Jadea drcp­tul "sa colinde targurile ~i satele aflate in cazalele de sub jurisdiqia voastra ~i sa-~i ia pceei din familia sa aeolo unde se gasesc"o~. Peste cateva decenii, in 1758, tatal pahamiculuiConstantin Sion, impreuna eu eei doi fra~i ai sai, a rell~it sa scape din rohie numai dupainterven!ia unui boier influent la Poarta'l6.

Dad intl~cnta domnului sau a boierilar se dovedca inefieienta atunci se aprla lapungile eu bani. In anul 1432, Alexandru Aldea a reu~it sa rascumpcre 3.000 de mhi dincaptivitatea otomana.97 A eliberar ell bani ~i prizonieri bra~oveni, "cii!i am putut", dupa cumdeclar.1 voievodul. Profitand de cxistenta unei ahidname, domnitorul intervenea in t~.v(xlrea

altar bra~ovcni aflati la Nicopole "ca sa nu-i dud departe, pana ce ii ve!i rescul1lp5ra"''''. S.boicrii bogati puteau sa rascumpere oameni din robia turcilor. Printr-un document din Kseptcmbric 1589, domnul Moldovei, Petru $chiopul, intarea hatmanului Andrei ~atul Pudo­lenii "pentru mare slujbi'i ce au faeut domniei ~i tiirii""". Slujba amintita in actlll dnmm'sc

14

consJe bdc-fman

dillenicilicedinecumCUll

restepanidevecizm

pen'din aevid.doc"nu e:anuldcspde n­carenum~l ausupusa-~i

acea:i.oo

sau (ob!incont.,pute,cerutJuiDnu s­elibe~i to,oferi.pentrde tal

'-'----------------

cuiKt

arccu

su­itarJ7~

~re)

torirup,00plitvatun

atede

dinindnui, alriornoumsileleteusa.unt

eratricCucp­pc

rluilpii

I ladinumrea. .)i

" Rdo-rc~c

ccnstasc din clibcrurca din robic a locuironlor din trci sale de pc Jijia. Este posibil ca sumaue bani sa nu fi fost prea mare, dcoarece turcii sc duccau in Polonia si robii ar fi impiedicatdc~fr,~urarca rapidd a actiunilor de luptii, did tactica de lupta, otomana se baza pemancvrabilitate ~i uu pe fOI1a de izbire.

Rascumpararea

Dupa parcrea jurisconsulrilor scolii hanefite, "rascumpararea prizonienlor necre­dinciosi ell ajutorul bunurilor. nu este licita"jrM). As-Saybanl ~i urmasii nu gasesc lcgitimanici rascumpfrarea robilor pentru a se continua efortul militar. Deed dreptul islamic inter­zice eliberarea captivilor contra bunuri pe motiv cii astfcl se inrarcsc randurile nccrc­dinciosilor. turcii au unnat traditii specifice popoarelor din Asia Centrala. Pecenegii ~i

cumanii, popoare de origine turcica, dorcau sa obtina sume cat mai mari de la captivii lor.Curuma a fost atat de putemlca incdt ~i dupa 1517, dind influenta drcptului islamic spo­reste, rascumpararea este pracricatd pe scaril larga in Imperiul otoman, fiind dorita de srJ.­panii de sclavi deoarece preturile pe piata intema. in special in timpul marilor expcditii.deveneau derizorii. Astfel, in 1438, 0 frumoasa prizoniera s-a vandut pentru 0 pereche decizme, iar un cal a fost echivalat cu patru captivi sarbi'",

~i in cazul robilor din cele rrei state romanesti, rascumpararea aducea libertateapentru majoritatea celor cazuti in .Janturile nenorocirii". Informatiile devin rnai numeroascdin a doua jumatate a secolului al Xvl-lea, cfind si baza documentara se imbogateste. Esteevident d.i au fost ~i mai inainte eliberari din robie cu ajutorul banilor, dar croniciJe saudocumente1e de cancelarie care s-au pastrar nu se refera la acest subiect. Cuantumul sumeinu era fixat de vreun ohicei sau lege, ci ramanea la Intelegerea dintre cele doua pdrti. InanuJ 1574. sultanul Selim al ll-lea 0566-1574). dupa pustiitoarea invazie turco-tataradcsprc care Grigore Ureche scria di .Jatarii s-au Iasat in prada peste toara tara de au robit,de n-au fast niciodata mai mare pustietate in lara. decat atuncea ..."", a emis un finnan princare limita pretul de rascumparare al captivilor moldoveni. Accstia urmau sa fie vandurinumai in Moldova. Pentru prizonierii dintre raialele "care s-au rasculat ~i au facut razmerita~i au luptar Impotriva poporului islamic". pretul era de 1.000 de aspri. iar penrru raialelesupuse dear de 300-400 de akce."" Ordinul sultanului a durat trei zilc ~i nimeni nu a doritsa-si yanda robul pentru pretul a zece oi. Un document din 14 decembrie 1575 confirmfiaceasta stare de lucruri. Doua fete, Sanda ~i Draguta. s-au rascumparat din TObie pentru1.000 de zloti talare~ti.J(~ Ulterior sultanii n-au mai Incercat sa limitczc prcturile.

Robul, domic sa sc elibereze ~i dispunand de 0 bruma de avere, negocia cu stdpdnulsau cuantumul sumei. Negocierile durau dcstul de mult deoerece ambele pfu1:i doreau saobuna clauze favorabile. Si dupa "rnulta nevcie'' se stabilea pretul, urmand ca robul sacontacteze rudcle prin intennediul unui mesager. De multo ori acestea nu dorcau sau nupureau sa plateasca banii si unica solutie era sa sc apeleze la boieri. Ace~tia plateau sumclecerute dad exista un imeres material, de obicet ob!inerea unui sat sau a unei mo~ii. Tatallui Dumitru, postelnic de SJatioare, a cawt in mana tatarilor ~i "de in ruda noastra nimeneanu s-a anal sa-I riiscumpcre de TObie", ~i alund s-a apelat la banu1 Preda Buzescu. Cum eelelibcrat a fost din nou robit, boierul n-a vrut sa piarda 300 de galbeni ~i "au luat toale satele~i toate mO$iile..m

, . Cei aflafi)a nevoie apelau ~i 1a alti de~inatori de averi importante,oferindu-~i drept gaj mo~iile. In alte ocazii stapanul venea personal la rude1e robu1ui saupentro a ob~ine rascumpararea. Un anume Dragul. originar din Tara Romaneasca, estc robitde tatari ~i vandut uoui ture pc nume Hasan. Aeesta vine "in Tara la parintii lui Dragu!.

15

ca sa-t plateasca asprii ~i caii pe care el ii daduse tatarilor". Parintii it elibereaza in schim­bul sumei de 14.000 de aspri obtinuti din vanzarea unui set." ~i rudele celui luat in robiefie deplasau in cautarea ~i eliberarea eelor apropiati. NOOea i~i ceuts fratele la tatari ~i itgaseste ..taiatu ~i plenu de viermi'' ~i-l elibereeza, Ingrijindu-l apoi pana la moarte. Dreptrecunostlma. Negre ii cedeaza 0 parte din ocina in Frumusani'". Popa Stoiea din Sateni sl-acsuret sora la Silistra, unde a gasit-o in posesia turcului Hasan Afende, dar n-a reusit sa 0

elibereze datorita prejului mare cerur." in muIte eazuri se renunta Ia intennediari ~i eratrimis chiar robul sa caute banii necesari. Se proceda astfel cgnd ~i restul familiei se afla ineaptivitate ~i fuga era exclusd. Crestinul Spilioti a cerut de la Grigorie, mitropolitul TaniRomanesti, 350 galbeni pentru a-si elibera familia (1630)1(9, iar Constantin Be1diman aapelat la mila mitropolitului Ghedeon al Moldovel pentru a-si scoate sotia ~i doi eopii dinrobie (1717).110 Rareori se puneau In Iibertate robi in sehimbul promisiunii ea vor platidupa ee vor ajunge ecasa. Dad. Rada a lui Mihai se line de cuvant sl ii plateste luiMehmet Ce1ebi 40 de galbeni'", Gheorghe Szaesbogyi a eliberat un rob de la tatarulAhmed dand in schimb un hoget al seriatului, dar banii (300 gurusi) "a uitat" sa-i trimitatimp de septe animo

Suma platitl pentru rascumpararea unui prizonier depindea ~i de pozitia acestuia inierarhia sociala. Boierii sau nobilii scapau eu .sume greu de suportat". Cele mai mari rascum­plWri le-auplatit nobilii care I-au insop.( pe Gheorghe Rakoczy al TI-Iea in nefericita campaniedin Palonia. Croniearul Georg Krauss aminteste cateva sume platite de cei mai ilustri dintreprizonieri: Petru Huszar 8.000 taleri; Paul Beldi 10.000 taleri; Francise Foldvari 12.000 taleri(datoritainterventiei domnului Moldovei, beiul Karns l-a tinur pe Apafi ea pe .flul sau"). loanKemeny ~i Francisc Komis, dupa 0 robie de un an ~i csreva luni, s-au rascumparatcu 90.000de taleri. Restul captivilor au revenit in tara dupa ce s-a plait 0 suma de 200.000 de taleri.""Jupanita Neaga a cazut in in3.inile ..pag§nilor turd" in timpul domnlei lui Mihai Viteazul ,,~i

multanevoie a tras pana a iesitde la acele limbi pagane cu multachezasiepe multi aspri, ca sayanda averile ei ~i dedina ~i scule ~i ferecaruri?"•. Cum turcul cerea bani multi .nimenl din ei(rudele jupanitei Neaga-I. n.n.) nu s-a giisit sa dea un ban la nevoia ei". Pentru a face rosr desuma cenna, vorniceasa a fost nevoita sa vanda sate1e Frate~ti ~i Lungi, precum ~i partea deocinadin Grozavesti ce Ii fusese dati de Simeon Movila voievod. A adunat in total 78.400 aspri(653 galbeni) ~i a reusit ,.sa.~i riiscumpere eapul din mana turcilor ~i de la inehisoare ~i de Iarobie"'". Suma era mare ~i pentru pcsibilitatile boierilor ~i erau Irecvente cazurile candambasadorii unor fliri bcgate nu reuseau sa elibereze robi datorita preturilor mari cerute destiipfuti. lnaceeasiperioadii a fost robitii ~i jup§nita Elina cu fiul ei Cazan ~i a scapat de la tatarinumai dupa ce a pl3.tit 140 de galbeni bani gala ~i ferecaturi in pret de 7.000 aspri'" (23.800akce), bani pe care i-a primit de la Ion logofar. Cu mare cheltulala si-a scos jupanita Margacopiii din robia turceasca platind, in timpullui ROOu Paisie, 30.000 de aspril 17 (1 taler=39 aspri,1 galben=59 aspri)lIl. Afaeerea a fost avantajoasa pcntru tureul care de~inea copiii deoareceace~tia se vindeau pe piafa intema la un prel mai mie de 2.000 de aspri l 19

~i aceasta sumareprezenta solda pc 0 zi pentnl 4.300-10.000 de soldati mrei.'::'O Daca intervenea un inrerrnediar,eota rascumpariirii ere~tea cu eel pUlin 40 %. Hasan din Belgrad a cumpara.t de la un tatar pcun muntean, Dragul, contra a 6.000 aspri ~i a 4 eai echivalap cu 1.000de aspri fiecare. Tureula cerut de la Stanea, mama robului, 14.000 de aspri. Vanzand un sat, Stanea I-a seos pc fiul eiDragul "din lanfUri, din temniti"m.

Posesorii de robi, in special tiitarii, aveau de muIte on probleme din cauza mu1timiide eaptivi greu de intre~inut ~i care se vindeau la un pre~ rOOus in tahara, negustorii de robi

16

oferipentJ..darOstebucuerase1659fortetandruarfla T~

lor",bani'"nencaretitatede reprins136Cde asBUCl

Donede J(cu 3lrasclla Llantusa-~i

Sate]elibeDadaspn

acestlichi:propicumjLun!momturei'bununlsclboieldat c

'-'""-.---------------

serum­I robieri ~i IIDrept

ni si-ait sa 0

~i eraafla in1Taniman apii dinr plati~te luitatarulrimita

tuia inscum­npaniedintre)taleril. loan10.000lIeri. ll l

nil ,,~i

,ea sadin eiost detea de) aspril de lacand

ne detatari3.800o1argaaspri,larecesumaediar,tarpe'ureuljul ei

lfimii: robi

ofcrind prcjuri dcrizorii. Evlia Cclcbi, participant la campaniile duse de ostilc otomanepcntru readucerea ector trci ~ari romanesu sub ascultarea padisahului, a prins multi robl,.xiar n-au prea facur parale". "Mulfi prizonieri minunati s-au vandut cu un gurus'''",Osteanul turc sau tatar nu se multumea insa cu ce i se oferea din partea negustorilor si erabucuros sa elibereze robii in schimbul unor sume de bani importante. Se cautau de obiceiorascle unde se aflau mai multi oameni eu stare, capabili sa plateasca avutiile cerute. in1659 Mihnea al III-lea a incercar sa se elibereze de sub autoritatea sultanului, dar slabelefane militare ale Tani Romdnesti nu s-au putut opune numeroaselor osu turco-tatare. Inee­tand oriee rezistenta. s-a trecut la robirea masivd a populatiei si in curand tabara musul­mana s-a umplut cu prinsi munteni. Dupa Incetarea masurilor represive, turcii s-au deplasatla Targovisre unde locuitorii "au adus daruri ~i au rascumparat cincl sute de robi dintre ailor", ~i la Bucuresti unde "au rascumparat cinci sute de robi de ai lor, platindu-ne multibani"?'. Pe drumuI de Inroarcere turcii au mai vdndut 800 de robi la Vaslui, in schimbul a.nenumarate daruri"'". ~i totusi Ie-au ramas destui captivi. Evlia Celebi avea 14 robi, dincare zece feciori ~i patru fete.!" Cum cazul lui Evlia nu era singular, pe pia~ se afla 0 can­titate importanta de prizcnieri al cdror pret era scdzut. Ofertele de rascumparare erau destulde repede aeceptate ~i suma era stabilita in functie de starea materials a prinsului. Pentruprinsii din rftndurile faranimii Instarite sau dintre boiernasi se eereau de obicei de 1a 18 panala 60 de galbeni. Musat calarasul din Zoresti si-a seos femeia ~i copiii de la tiitari ell 6.000de aspri (I galben =200 aspri) in timpul lui Alexandru Coconul.P Rada a lui Mihai dinBucuresti a platit turcului Mehmet Celebi 40 de ughi, bani luati cu imprumut de la jupanulDonei in 1659.'21 Printr-un document din 30 iunie 1669, Miron Costin, mare voinic al Tariide Jos, ~i alti mari boieri adevercsc ca Andrei Bozagiul s-a rascumpdrat din robia tatarilorcu 36 de oi "prefuite care un gal ben 0 oaie pe timp de trei luni"!". Un anume Valsan esteriiscumparat de Vladislav logofat cu 30 de galbeni'", iar Calina. fata Patului Grecul, vindeala 13 iunie 1645 10 stanjcni de mosie la Scaeni pentru 18 ughi ~i astfel se elibera dinlanturile tatarilor. Jl<J Erau ~i cazuri dind sc ajungea la Intelegeri, dar partea romana nu puteasa-~i respccte obligatiile contractate ~i astfel robia se preIungea. Fata popei Stoica dinSateni a fost prinsa de tureul Hasan Afende ~i dusil la Silistra. Turcul a fost de acord sa 0

elibereze in schimbul a 200 cantare de sare (l canter = 56,5 kg) livrate pana in 40 de zile.Dad pretul sarii (0 oca =4 aspri)'". ~i implicit eel al rascumpariirii (176 galbeni =35.200aspri), nu era mare. tcrmenul scurt impus de turc a Impiedicat eliberarea roabei. L'!

Consecintele rascumparartlor

Sumcle de bani cerute de turci sau tarari depdscau posibilitatile de plata ale robilor,acestia fiind ncvoiti sJ:-~i vanda mosiilc unor boieri, domnului sau unor posesori de banilichizi (negustori, preoti) domici sa cumpere pilmdnt. Sc realiza astfcl un transfer deproprietati si, in aecla~i limp, 0 concentrare a pamanturilor in mo~ii inlinse. Vistierul Panocumpara la inceputul sccollllui al XVIl~lea de la Neaga vomiceasa doua sate, Fra!c~ti ~i

LungiU J, iar ~tefan Pa~ta ~i-a vandut "ocina sa[ ... ] loata ell via ~i ell vecinii ~i cu vadurile de

moara" lui Fierea logofal pentru 12.000 de aspri de ~i-a seos fiii din robie, din mainilelureilor"'.lol. Neplata la limp a su~elor de bani date de un mare boier aducea conflseareabunurilor detinute de robul eliberat. Banul Preda Buzescu a platit 300 de galbeni penlrurihcumpararca tatiilui lui Dumitru postelnic de Slatioare, dar, fiind din nou robit, marelebaier, ea sa fiU ramaoa in pierdere, "au luat toate satele ~i toate mo~iile,,1Jj. Vasile Chiosul i-adat cu imprumut lui Andrei Bozagiul 36 de oi pc tennen de trei Iuni. Datornicul a scapat din

17

robia tatarilor, dar a pierdut mosia, a treia parte din satul Barladesti, pe Prot, cumparata dehatmanul Ncculal Racovita eu 40 de galbeni.I" Vladislav logofat a riiscumpdrar cu 30 de ughipe Paraschiva din Plaviceni, dar .Ja tennen n-a avut de unde da banii" ~i i-a luat ocina. \,1 Ceicare veneau din robie aveau. in eea mai mare parte a eazurilor, probleme financiare legate derefacerea gospodariilor rava~te de navalirile turcesti. Pentru a obtine banii necesari in primeleluni de la venirea din robie, cane nu aveau decat hainele sl pamantul gol, fostii captivivindeau tercnuri cu preturi reduse, srabilite de cumpariltor. Cemiea, mare vomic, a cumparatin 16060 jumatate de ocina la Curesti de la Voica ~i barbatul el Gherghina .Ja nevoia lor,cand au venit din robia turcilor, de foame ~i de mare lipsa" eu 3.500 aspri. \JI

Fuga din roble

Romanii erau obisnuiti sa trz.;<tsea. Iiberi st nu puteau Indura lanturile grele in careii puneau turcii sau tatarii. Spaniolul Diego Galan, vaslas pe 0 galerd otomana si participantin aceastii calitate la expeditia lui Sinan pasa Impotriva lui Mihai Viteazul, relata di bdtraniirobi din Muntenia ..se lasau sa moara pur ~i simplu, Intocmai ea robii negri'':", Dar aceastacale nu era aleasa dedit de cei in varstii, in timp ce oamenii tineri ~i sanato~i preferau fuga.Se fugea atftt cand ostile otomane erau pe teritoriul romdnesc, cat ~i dupa trecerea inImperiul otoman. Oastea lui Sinan pasa a luat in prinsoare ,,0 multime atat de mare decrestini. lncat nu mal stiau ce sa faea cu ei''. Profltand de dezordinea din tabilra turceascll.romanii .zilnic lipseau care 0 suta fugind pe poteci necunoscute"'". In 1659, robii adunatlde turci au fost Incredintati lui Gazi-Batlr aga, care dispunea de zece mii de voinici pentrua-i supraveghea, dar cifra avansata de Evlia Celebi este probabil exagerata, fiind yorba deo mic de ostcni'". Numarul mare de vite, care ~i robi marea eonsiderabil tabara oromana si,adaugjtndu-se natura favorabila. evadarile trebuie sa fi fost destul de numeroasc.

Dupa trcccrea Dunfirii sau a Nistrului distantele se marcau, loeurile cruu nccunos­cute ~i evadarilc dcvcncuu mult mai grcu de realizat, dar nu imposibile pentru cei decisi.Walerand de Wavrin relata d in 1445 multi munteni aflati in sclavia turcilor s-au aruncatin Dunarea Involburara ~i au rrecut-o inot'", Trecerile peste Iluviu era obisnuitc ~i nume­roase in ciuda masurilor luate de uutoritatile otomane ~i din .vlahi din aeeastii ~ar<l, insa carivor f fast robin si vor fi fugit din robie", Impreuna eu altc neamuri, rniinastirile sau boieriialcatuiau slobozii'". Dunarca nu a constituit un obstaccl insurmontabil deoarece a festtrecutii chiar de fcmci. Hasan Afcnde avea la Silistra a captiva din Tara Romaneasca. fatapopei Stoica, luata in tirnpul uncia din expeditiile duse lmpotriva lui Constantin Serban sauMihnca al ll1-lca, care a fugit dupa ce oferta de rascumparare nu daduse nici un rewltat.Trcbuic subliniat di proprictaruI ture I-a dat in judeeatii pe fratele sdavei pc motiv ca ar firiipit-a ~i nu pentru faptul cii a fugil. ' 44 Duniirea eonstituia hotarul Tarilor hine pazilc(Mem!ilik-i Malm1sc) ~i orice roh treeut dim:olo devcnea om liber.:" Au existal ponmcisult:malc pill care se interzieea trcccrile de robi (csjr) peste fluviu'ol(, dcoarece in caz de fugaslapanul nu plilca s:\ prinda pc fugar. Uneori in urmarirca fugarilor pomcau ecte de dlarqi.(br. cum tun:ii fjCC3U mari abuzuri, sultanii au limit:H 3ctiunile accs\llr detas<.ID1cntc.,·1 Sidin Crimcca lugeau rohii romani, in special eei din Moldo~a. in 1739, un moldove:.m a fo~trnbit de talari. se p<.Irc dllpa incheicrca ostilitalilor turco-ruse ~i i-au luat boii ~i 6 vile. Dura<.Iproapc doi ani [I reu~il sa evadeze din Crimeea ~i cu ajutorul unui "cal tatarescu" a ajullseu hinc la Nislru'''. Anterior, in 1717. domnul Moldovei, Mihail Raeovi~a, nu i-a predatst5panilor pe rohii care ,,<.IU fugit ~i au vinil in ~arii". Dad pe moldovcni nu i-a prcdat,pentru a nu supara prca omit pc tatani care-I sprijinisera cu trupe, "au dat pe alfii cani seana de alte niamuri""~.

18

zdrobirezistetatari.Incunrdupa eturclloarmek

Ianeu I

~ehab

elibereun rnasigur {Ciitliibslabirusl prolcampiturcii :

dintreXV[-[pradanavaJiGhireitiirziutoata {pana Isub C(

Dineode s-aarme"(impulditevadevasttatan ,Au fo~

pus m

IUrileimpol!marneve~mi:

munteinfrin:

rata deJe ughll.11l Ceigate derrimelccaptlvimparatria lor,

in careicipantt8.traniirceastaJ fuga.'rea inare de.easca.dunatipentruvba deana ~1,

cunos­decisi.runeatnume­sa cariboieeiia fustii, futaan sauzu]tal.aar fipiizitcmlllde fugaliircli.'" S':. '.1

a rostDupaajuns

Jredal,rcda!,ll"ll sc

Interventla ostllor romaneBxeditiile turco-tatare nu reuseau sa surprinda pe aparatorii romani ~i invadatorii erau

zdrobiti de obicei la iesirea din tara cand, inciircati cu prazi ~i robi, nu puteau sa constituie 0

rezistenta organizata. Ostile romane reuseau sa surprinda nu numai cetele de akdngii sautatari, cl si marile annatc otomane, deposedandu-le de tot ce aveau. Aceste actiuni au fosttncununatc de succes atat timp cat organismul militar din tiirile romano a fest putemic, dardupa epopeea lui Mihai Viteazul bratul inannat a slabit ~i locuitorii au ramas la discretiaturcilor sau tiltarilor. in secolele al XVII-lea ~i al XVIII-lea, eliberiirile de robi cu ajutorulannelor devin din ce in ce mai rare ~i numarul de captivi scosi din lanturi tot mai redus.

insecolul al XV-lea numeroase expeditii rurcesti s-au soldat cu Infrangeri dezastruoasc.lancu de Hunedoara zdrobeste in 1442 trupcle lui Mezid bei si un an mai tarziu pe cele ale luiSehabed-bdin, Stefan eel Marc Ii lnfrflnge pc tiitari la Lipnic ~i se subintelege ca robii au fosteliberati'", altfel ar fi ajuns pe drumul care trecea prin Anatolia in Egipt, Bgiptul mamelue fiindun mare importator de sclavi. ~i dupa celelaltc victorii ale viteazului damn moldovean estesigur ca robii au fest salvati, chiar dacil izvoarele nu sunt precise. Referindu-se la batilia de laCatlabuga (16 noiembrie 1485), Grigore Ureche scria cii "au racitu vremea ~i cali turcilor auslabiru'' ~i de aceasta slabiciune a protltat Stefan veda, care "au topit toata oastea turceasca"'",~i probabil au fost elibcrati robii facuti de akangii care atinsesera Suceava. Cu un dezastrucomplet s-a soldat ~i expeditia din Transilvania Incheiata cu bii.tiilia de la Campul Painii, undeturcii au luat locul robilor transilvaneni si se vindeau la preturi derizorii'".

in secolul urmiltor au avut loc numecoase incursiuni otomane sau tarare, dar multcdintre ele se terminau nefericit pcntru invadatori. Moldova este confrunrata in secolul atXvl-lca cu robiriIe realizatc de ciambulurile tararilor, tatari care eonsiderau Kara Bogdan 0

prada mult mai usoarii dccat Polouia sau Rusia. Sub Bogdan aJ III-lea si ,?tcfiinita au loc palmnavaliri peste Nistru. Prima, in aprilic-mai 1510, se soldcaza cu un esec total, Insusi BetiGhirei fiind sagetat mortal'". Rcprcsaliile nu se las11 mult timp asteptate ~i cdrcva luni maitarziu tatarii due peste Nistru 74.000 de robi, cifrii mul! cxagerata de cronicarul polon, cutoata opozitia unui detasamcnt de 1.000 de ciiliireti moldoveni.!" in august 1513 tatarii ajungpana la Iasl. dar nu pot fi impiedicati S3 se retragji."" Moldovcnii i~i iau revansa in 1518 csno.sub conducerea vomicului Petre Carabat, li lovesc "tara veste, cand ei nici a grija nu avea".Dincolo de Nistrul salvator au trecut .numai sultanul cu putini ... , inca si el era ranit in cap,de s-au Inters cu muha paguba ~i perin: ~i ru~inc, ~i c5.~i au sciipar aceia inca lara cai ~i raraanne"I\6. Tara Romiincascii, lini~tita in acest secol, este invadatii de mrdi lui Mehmed beg intimpul domnici lui Radu de la Afumati, dar incuesiunile peste fluviu sunt respinse dupacfitcva batalii sangeroase. Transilvania cunoaste expcditiile akingiilor, "incendiarori sidevastatori de vilaeturi", sprijinili uneorl de tat~i, in 1552,'600 de turci impreuna cu 400 d'etatati ajungeau peadand in zona Dcvei ~i erau condu~i de un preot roman (elerico Valaeo).Au fast infriinti de trupe transilvancne ~i imperiale, ~i cobii, profitand de nea~teptalul atae, aupus mana pc amlC ~i au luat prizonieri 35 tiitaci lmpreuna cu mul~i turd"L\1.

Mihai Viteazul reu~ca 10 1595 sa elibereze cei mai multi robi infraogand ceambu­lurile [atare~ti ~i macea oaste a lui Sinan pa~a. Tatarii, participanti la luptele din Ungariaimpotriva imperialilor, sunt trimi~i In Tara Romaneascii unde "au patruns ~i au rapit copii ~i

marne" pana la Neajlov. Lovip de o~tenii lui Mihai Viteazul, "Iasasera atalia robi $i alateave~minle, toate cale Ie aveau, de fugeau goi de tot"IlS. Un raport italian menfiona ca o~tenii

munteni "au eliberat astfel toti robii ere~tini ... ~i au omon1t cam 9.000 de tatari"'w. Dupainfrangerea aliafilor sai la Stanqri $i Putineiu $i dupa seria de succese muntene din iarna

19

'- -"

anulur I':;Q5, Sublimu Poarta a IHl(;irt!ttnmi!cl'L';1 unci »uprcsionamc JrI1IJIC care <\ rl';.llj'..I,-~i

Tara Romancasca sub cscultarea padisahufui. Marclc vizir Sina» pa~a a !"pq 111i'r;llll LlCalugarcni. dar a reusit sa patrunda adanc in Kara EOak. Akangii .. .impra;;liindu-sc in 1:I1['f":­

jurtmi, au adus ell ei prizcnieri, zaharcle ~i animale"?". Balthasar Walther considcra L£j20.000 de crcstini au fest rapili ~i trimsi in Turcia'". Diego Galan consemna in meuumitcsale ca .ostasii au luat in prinsoare 0 mulume atat de mare de crcstini ini,.:5.t nu IllJI snau cesa face eu ei, nici unde sa-t ,ioa'.I~'. Sinan pasa a juns la Giurgiu si, vazfind multimca de robi~i de harabale cu prada, a luat .amele masuri ncchibzuire'', printrc care si incasarca celci dea cincea parti din pritzi (pendjik).16J Accasta milsura a dus la incctinirca rrcceril ~i i-a pcnnislui Mihai Viteazul sa-i ia prin surprindere. Mustafa naima a recunoscut cii ,/) .blfr] deInfrangere nu s-a vazut nicicand":". Dad Cronica Buzestilor uminteste di .anulti robi Liranumar au scos"'", iar ambasadorul venetian la Viena, Tomaso Contarini, scria cii robii crcs­tini "care se lice ca erau in numar marc, au fost elibcrati'".., altc surse considcrf d au fostcliberati peste 6.000 de robi'". Anterior un detasamcnt de 500 de pcdcstrasi au Infnint catcvadetasamente de pradf ~i au eliberat 0 mie de crestini'". Diego Galan, referindu-sc la accleasievenimente. scria ca salvarea prinsilor "a facut voievodului mai marc pldccrc dccat victoriaiosa~i"16?, deoarece tara ar fi ramas pustie ~i victoria ar 11 fost .,a la Pyrrhus''.

Secolul al XVII-lea marcheaza 0 slabire a osrilor din Tara Romdneasca ~i Moldova sirarirea, tctodata, a actiunilor duse cu succes Impotriva turcilor sau tatarilor. in 1624 tdtarii aulovit Tara Romaneasca pana 101 Buzau "de ce au flicut catava prada", dar musulmanii "Cll

porunca lui Radul veda au lovit pre tatari la tntors si Ii-au Iuat toatil dobftnda ~i robii"!". in IM9.moldovenii lui Vasile Lupu au lovit pe tatarii ce se imorceau din Polonia, jefuind prin Moldova~i "au luat ai nostri si pleanul ~i robii"l1l in urma luprci de la Bratulcni, dar tdtarii se vor razbunacumplit un an mai tfirziu. Veacul urmator ducc la disparitia trupelor capabile de rClistent:} pcc5.mpul de lupta. In 1711, vreo 100 de tatari rohisera la Ia~i, dar au fost surprin~i de 0 ct;'ala demoldoveni la gura Jijiei ~i multi s-au [necat in Prul. Au fast clibcrap IOf! robii intre care sc aOa5i capiranul Tudosie Ciohoranu1. 17

' Lipsa unei forJe armate capabilc de 0 rezistcn!" scrioasapennitea tJlarilor sa intreprinda aproape ncderanjati raiduri soldate cu pustiiri masive.

Rascumparari interne

Dadi in cea mal mare parte rascumpiirarile praveneau din exteriorul sla1Ului mo­man, in eele mai multe cazuri robii putcau O1cumula sumc de bani ell carc sa sc elihcrczc.Statui chiar incuraja O1ceste eliberiiri deoarece este dovedit ca munca unui ()In liner C~le

mult mai productiva dedit eea a uoui sclav. Prin accst proccdeu f05tii rohi nu puteau par5si"Til.rile bioc pazile", ci deveneau supu~i nemusulmani ai statului oloman.!" Cltiva robi"valahi" (Etlakle) apar in actcle cadiului de Bursa la 1486 ineheind acte ell ~lapanii lor. Seprevedea cale bucati de eatifea trebuic realizatc pcntru a obtine lihertatca, proprictarii fiindstapani ai UOOf alclicre de !esatoric.'14 in secolul al XVII-ka, 1.B. Tavemier, luat rob detat<lri ~i casatorit cu 0 munteandi, reu~e~(C sa strangii banii de rascumparare ~i pc sotie 0

lncredinleaza unor boieri veni!i in Impcriul otoman." l in 17170 moldoveanciL NastJsla,cade in robia tatarului Bchlemir, din satul Mengiri, iar Dumitru Sftrbu se tocmqtc ell

stapanul ca sa-i slujeasd einchase ani ca sa obi ina cliberarca roabeL Initial tatarul a t(lS1

de acord, dar dupa expirarea tem1enului n-a mai respeetat In[ckgcrea. Dumitru s-a plfinsdomnului Moldovei, carc a intervenit pc lfinga sultanul de care asculla Behtemir ~i cstcprobabil. eu toate d. documentul nu 0 precizeaza, ea ronha sa fi rost ehbcrati1 I

" ' . Elibcr5rilcde acest fcl erau rare 5i scapau din rabie pUlini captivi.

20

care 0 a1.1<'. ani ~

Basaraburmandrc sua nsatul Cola proba

Idevcnca17 septeSinguraMalaia,duca ~i

astfcl sirlimp ~i

ub[ina aMihnca,dupa cu­Sfanta 1buni~ir

~i au unIe cere 1

Allii incpc nUffil

ruman dpe careplanul ,,:l.livanulrab intihclcoare(;{man5stirlor. VIal'"'eellll p,,~asc boiViteazulrobiti ae:pentru nvcein al101 sf5.r~it

Revenit'de Buzalprimit 3(

Runde eml

't":ld']{ ;'1

"rt!lJ! b

l:Jij.l)V

leta dmonilc.tiau cede robi'elel depcrmistfcl deIMi I,hi:!II crcs­au fostcatevacclcusi-ictcria

:Iova si'arii auui "cuIIM9,oldovatzbuna'n]5 pc:[115 desc aflaTlo:.!sa

li 010­

(TeLC.

T c"tcpiiri:isi1 rabior. Se

flindoh deopc 0

;la\ia,,Ie l.:U

a lostplansi c:-.terrm!e

Reventrea rohilor

Cet care vcneau din Irnperiul otoman se bucurau de toate drepturile ~i de averea pecare 0 avusesera in momcntul cdderii in captivitate. On oarecare Vladul a stat Ia tarari 36de ani ~i cand a revcrut in sat si-a gasit mosia vandUlJ. de Ccstanden din Pizdclesti. MateiBasarab anuleaza aceasta vanzarc ~i inainteaza ocina proprietarului de drept, cumpararorulurmand sa fie despagubit de Costanden.!" Un rob nu era considerat mort atat timp Cal nu-e stia uimic despre persoana lui ~i i~i pastra drepturile la mostcnire. Vladul, un loeuitor dinsatul Cotesti, i~i lasa ocina fiului adoptiv, dar si cei doi iii, Oaneea ~i Stan, aveau paf!.i egalela probabila Inroarcere din robia tatarilor.!"

Rumanii cazu~i in mainile tureilor ~i tatarilor ~i care reuscau sa se Intoarca in taradevcncau oarneni liberi sau, cum se exprima voievodul Radu Mihnea Intr-un document dinj 7 septembrie 1614, ,,numai sa fie in pace de rumanic, care au fost rob ~i au scapat"!".Singura obligatie fiscala ramanca birul tmparatesc. Printr-un document din 30 aprilie 1622Malaia, "fast rob", este eliberat din rumanie ~i .votnlc undo va vrea sa se duca, numai sa-~i

I dud ~i partea lui da bir dupa dansul"'", Deoarece robii reveniti erau iertati de rumdnie siasrfcl situatia lor se imbunati:i.rea, multi rumdni simulau fuga peste Dunarc, unde stateau untimp ~i apoi reveneau, cerand dezrobirea ~i uneori reuseau sf-i Insele pe vcievozi ~i saobtinli actele dovcditoare. Nisre rumani din Critinesti UUd. Ilfov) au iesit lnaintea lui RaduMihnca. in 1611, ~i acesta .j-a crezut pe vecini ~i Ie-a facut caqi de robic si de Impacaredupa cuvintclc lor". In timpul dornniei lui Leon veda, egumenul Atanasie de la mllnastireaSfanta Troi!a i-a dar in judecata pe acesti rumani ~i in divan "au marturisit multi oamcnibuni ~i megiasi, cu suflerelc lor, ca sunt vecini ai manastirii ~i ca nu au fosr robi, ci au fugit~i au umblat cu c5rli mincinoase". Matei Basarab Intareste judecata predecesorului S:lU siIe cere urmasilor "sa nu se creada [cdrtile de robie] ci sa stea mincinoasc ~i de rusine"!".Ahii inccrcau prin aducerca de martori platifi sa obtina de Ia domn caf!.i de rohie. Un raranpe nume Raoul din satul Lungi s-a jeluit domnului Alexandru Coconul "cum n-au fostrurnfin de mosie den Lungi ~i cum au fost rob la turd multa vreme". A adus ~i trei martoripe care ii credea de incredere, martori mituiri cu 4 galbeni, dar ace~tia au dezvaluit totplaoul ,,~i au ramas de judecata Radul denaintea domniei mde ~i inca au ie~it eu ru~inc dentlivanul domnjei mde", ramanand mai dcparte ruman Caterinci vistiercasa. ls

' Matei Basa­rab intare~te manastirii Cozia pe rumanii Pasul ~i Staico ~i Ie cO[ifisca un hoget de robieJeoarec:e, dandu-Ie legea rilrii, au ramas de lege ~i de judecata.'"' In alte cazuri, noierii saum5niistirile incercau sa infirrnc robia unor rum:i.ni pentru ea ace~tia sa ramana pc mo~iile

k,f. VlaJ logofat, Iva~cu vomic, Muja ~i m5nastirea Viero~ au incerc:at sa-i men!ina ca\'ecini pc Mih5ilil, fiul lui Tigulea ~i Costea Robii, dar Leon Tom~a, in unna marturiei a~JSC ooicri juriitori, "au dat sa fie in pace de vccinicic" dcoarcce in timpu! lui Mihai\"lle:J!UI au fast robi

l14. Rumanii care fugeau peste hotare, de obieci in Moldova, si cmu

robi!i aeolo ~i apoi .':ie riiscumpiirau ~i veneau in Tara Romaneasca nu scapau de r~maniep;;:nlru mOlivul di aU fo~t robi, deoarece ei pariisiser:l lara in calit3tc de vccini. Stancea,\l'ein a! (manastirii) episcopiei de Buzau, a fugit in Moldova "cand ell riiu!5tilc" (pwbabilla sIar~itul oomniei lui Radu ~crban) unde a fos! wbit de 15tari impreun5 eu toatil familia.Revcnit in tara, Stancea "s-a rugat eu multa ruga sa-1 icrte de vccinicie" de episcopuI Efremde Buz5u, ~i "I-a iertat de vecinicie ... , numai capullui, fad ocina", dupa ce cpiscoput aprimit 30 de galbeni J8

\ (1620).Robii reveniti in~ sc puteau ~za in slobozii illtemeiatc de manastiri sau de boieri,

unde crau scutifi de Wate danle. Manastirea Stela din Targovi~te prime~te dreptul de a infiinra

21

slobozie la Severinu. "din susul orasului Targoviste'', unde sa sc stranga .nameni straini. tarade biro (on Bulgeri on Arbiinasi ori Maldoveni ~i rumfini din acestu piimant), msa care vor fifostu robiti .v.", "accia inca sa se stnlnga la accasta slobozie"!", deoarece domnul "au crtatu detoate... In zilele ~i viata domniei mele. inca si In zilelealtora binccinstitori crestini"?'. Acelasidomnitor acorda sase zile mai taniu, la 8 aprilie 1617, dreptu1 de a infiinta slobozii in sateleAlbesti ~i Maxinu manastirii lui Andronie vistier din orasul Buzan, unde sa se adune oamenistrilini "insa carl vor fi fost robiti ~i vor fi Iugit din robie ~i vor fi venit aid in tara aceasta":".

Pentru stapdnii turci, un rob (esir) fugit in Tiiri.le Romane putea fi eonsiderat ca ~i

pierdut deoarece urmarirea dincolo de fluviu atragea protestele domnilor pe langa sultan ~i apoiSOSC3U porunci ferrne prin care se interziceau aceste cautiiri, prilej pentru turci de a comitenumeroase abuzuri. Voievozii ii protejau pe fugari deoarece erau inreresati sa aiM mai multiplatitori de haraci ~i astfel tara sa fad mai user fata darilor mcreu sporite de turci. Astfel numaisatul Marotin, donat de A1exandru Ilias in 1617 mdniistirii Sffinta Troita din Bucuresti ~i in carese aflau multi ,,robi vIahi care au fugir din Tara Turceasca", dddea domniei 150 de gaIbeni pelanga foloaseIe pe care Ie tragea lacasul de cult." Cand turcii i~i gaseau totusi prinsii, nu puteausa-i scoata din tara datorita opozitei autoritatilor sau a noilor stApfuti sub protectia dirora sepusesera. Timp de nouf ani un oarecare Mehmed a Incercat sa-~i scoau robul de la Stoian,locuitor at satului Vacare~ti,dar totul a fost in zadar. A fest datil 0 porunca a sultanului Mehmedal Iv-lea (1648 - 1687), dar, probabil, robul a scfpat datorita rilscoalei lui Mihnea atIll-lea dintoamna anului 16591

1>:1. -Deci cei fugiti, atat romgnl cat ~i alte neamuri, beneflciau de protectiadomnilor, lnteresati de sporirea paturii de contribuabili, dar ~i de Incetineala sistemului biro­cratic otoman si de coruppa generalizara, care-i Impiedicau pc fostii proprietari sa primeascafirmanul de cautare din partea su1tanilor in timp uti! ~i rara mati cheltuieli banesti.

in privinra atitudinii turcilor fata de captivii din Tarile Romane se poate observa caa fost mai bHinda in comparatie cu soarta altar crcstini. atitudine determinata de interesulSublimei Porti pentru bogatiile ce se scurgeau sprc Istanbul. Sultanii ordonau eliberareagratuita sau contra unor sume mid de bani ~i trimisii domni1or puteau sa-i elibereze dinoriee colt al imperiului. dar stapanii aveau grija sil-i ascunda din limp, ceea ce facea misiu­nea deosebit de grea. Sultanii erau interesati sa scoata robii romani de la diferitele muncicasnice putin interesante pentru fiscul otoman. Dupa 1711 atirudinea otomanilor s-a Inas­pot datorita colaborarilor romano-ruse si a mers panii la a se ordona nimicirea tuturor bar­batilor ~i robirea familiilor celor care luptau contra inaltei Porti (1770).1~1

" -.

NOTE

I. Asikpasazade...Tarih", in M. Guboglu, Crestoma/iaflIrd. Bucuresu, 1978, p.79.2. Ducas, Istorie turco-bizanlinil, ed. Vasile Grecu, Ed.

Academiei, Bucure~li, 1958, p.176.3. A~ikpa~az;\de. Op.eil .. p.R2.4. V.R.H., p.104.5. Mihai Maxim. Tilrile Romane ,I-i ina/tJ PoJrta. Ed.

Encidopedidl, Bucure~ti, 1993. p.1 14.6. Sultanul SeUm al II·lea inlr-o scrisoare dl.lre $lefan

Balhory. voievodul Transilvaniei, considera di ..raialelevilaictului Tntnsilvaniei sunt ca ~i raialele eelorlalteJinururi ~i persoana mea ilustr.l nu ingiiduie deloc ea eles.I fie til"3.niule". Vocumeme wrce~ri, vol. I. 1976. doc.116, p.llO.

22

7. Andrei Pippidi, Contribuiii 1a srodiul legilor rJzboiuluiJh Evul Mediu, Ed. Militar.l, Bucuresti, 1974, p.2428. M. Naima, "Tarih" in Cromci turce~li privind Tan'le

Romfine. ed. M.A. Mustafa, Ed. Aeadcmiei. Bueurc~li,

vol. Ill. 1980, p.17.9. M. Maxim, Culegere de texle oromanc. BueurC5ti.

1974, doc. W. p.49.10. Locuitorii se ascundeau in pe~leri ~u in ..gropi ad:1nciin felul pu\Urilor, de 0 adincimc incomemul"3.bilii'·. dupiicum relaleazl[ Paul de Alep. Apud Paul CemovOOeanu,Socieralea (cudaliTromfine;m;:J vJzurii de cJ1Jlori slrJim(sceolelc XV-XVlll). Ed. Aeademiei. Bueure~ti, 1973,p.136.

II.Ci~i enc12. Co:(EllJa13. G14_ fd15. Dp.445.~6. T,oronw19114.17. A:,~i II M18. HIRomaBogd,de I.1654)19.M(158020. A.21. fbsultan22 ...pmanikcopiiiP.B. E23. MBolda24. fSl

tscuzi1960.25. AIp.290.26. n.27. V.Doc"28. NlTunisjREsE29. Unicus Iunital.Docun30. L IBucun31. 0Amir.111)75,32. ldl33. Ge34. fdl35. Qt36. A'Bucurc37. DLvcni Cl

c1:emp

ni, tariic vor finatu deAcelasi1 sateleoameniSlii"ISlI.

II ca sisi apoicomiteIi multilnumaiin carebelli peputeaurora seStoian,ehmedleadinotectiati biro­neascil

'tva c5:eresulerareaze dinmisiu­munci1 inas­Jr bar-

zboiului2.

J Prill'eure5li,

cure}ti.

adand", dupax1eanu..srrJini1973,

I J. CJIJrori,crJJni de.~pre Tiirile Rom;inc, Ed. ~tJintifiea

Sienciclopedica. aucurcsu. 1976, vol.Yl. p.2S t.12. Coronal reglementeaza folosirea ~irctlieului in raztoi(EI haroi hudal'un).13. CaMeori ,wJini. . voLVI, p.l51.14. Idem. p,471.15, D.IR. XVI, A, Ill. doc. 534 (/\ septembrie 15X'I),p.445.',6, Tahsin Gemil. Rl'1J{ii/e Tilrilnr KOm:ine eu PozrtnOIonJ<lnJ in dOCllmenle turccsti (1601-17/2), Bucuresti.1'184, doc. 155. p.342.17. Axinte tjncariul. Cronies p;Jt:JlclJ a TJrii Romanl'~rj~i il Moldovei; Bucuresu. 1994. vol. II, p.3l4.18. Hurmuzaki-Bogdan. Docvmeme privitoere fa lstorieRomani/or, culesc din arhive }i biblioteci polone de loanBogdan, cu rraducerea tranceza a documcntelor polonede I. Skupiewski, - Suplimenrul H, volumul II (16{)J­1654), Bucuresti. 1893, doc.z.1'1. Memorialullui Nagy SZilM Ferenczdin Tiirgu Mure~

(1580 - 1658), Ed. Kritenon, Bucurevti, 1993. p.185.20. A. Uricariul, Op. cil.. p.323.21. Ibidem. Ace sti robi proveneau din Munlenia supu~il

sultanului.22. .Acesna [turcii 5i tdtarii] fac pagubc foarte rnari ssr­manilor locuitcri. ba la tnroarcere lc rapesc femeile ~i

copiii 5i apoi li vand in Turcia, ca robi". Rclatarea luiP.B. Baksic in Clilawn' strJini.. vol V, p.24 I.23. Miron Costin, l.etopiunul TJrii Motdovei. I'd. EmilBoldan. Bucure~li. 1956, p.11024. Islan';l Tarii Ram!ine5ti (1290-1690) Letopi,lc/u/ CI/l!­

tacuzinesc. I'd. G. Grecescu }i D. Simioncseu. Bucure~ti,

1%0. p.'I7.25. Ahmed Vas if, "Tarih", in Cronici wrcl',lli .. vol. III,p.I'Xl.26. Ibidem.27. V. Veliman. Relilliile rom;inu·{11um'lne (/71 I -1821).Ducumente turcqti, Bueure.}li, 19R4, doc. 135. p.353.211. Neagu Djuvara, Un ilncien llIuldil.l'<:, gr,md vizir deTunisie ;w roumimr dll Xv'UP: all Xlxe siec!e, inRESEE, tom XXX, or. 3,4/1'1'12. p.36129. Leonardus Basilius. "Narratio de rehu~ tran"ylva·nicu, (15'19 - 1603)" in R. Con_lantinescu, Lupta penrruunitalI' nil/iuna/iT il !;}ri/or RomJne (15YO-1630),Documellie exlerne. BllCUre}ti, I 'iXI, p.346.30. I. Nceulee. LelOpiwru/ T;jrii Mohl<i\'ci, cd. I. lordan.Bucure}li, ]<)5'1. pAl.}l. Cmnicil iJflOrJimJ.J ;\/ddo,ei (/6f!l-172Y) P,eudo­Amir<)" ed. D.1n Simionc,cu. Ed. A<:adcmici, Bucure~li.

1'175. p.X4.32. Idem, p.M.33. Gemil. Op. Cil., doc. 5'1. p.161.]4, Idem, doc. 39. p.136.35. Croniel rurce,lli, vol. l. p.72.36. A' Ie vcdea M. Maxim, Cuh:gerc de teAte otom;JJ/e.Bucurqli, 1974, doc. 10.37. Dupit. biWilia de la Ro~cani supravil'!uilOrii moldo­veni care se predaser.l au [OS[ uri.}i ,.pclllru a seIVi dreptexemplu oricui ar mai indrJlni in viiior sa se ridiee

23

tmpotnva Portii Otomane". Dinu C. Giurescu. Ion VodJeel vneaz. Editura ~liintiflcil, Bucuresri, 1%6, p. 175.38, .Plata dreapta pentru eel care face razboi impotriva luiAllah 5i a proferului s.1u ~i care produce dezordine pepamanr esre aceea de a fi ucis sau cruciflcat. .. " Apud N.Armanazi. L 'Islam et 1e droit international, Paris. 1929,p.97. Un all verset din Como ii absotva pe osusn musul­mani de orice vina: "VOI nu i-aji omorat, ci Dumnezeu i-aomorar..;" (e. 8/17).39. L Neculce, Letopisetul TiJrii Moldovt:i si 0 samJ decuvrnre. I'd. L lordan. Bucuresu. 1959. p.ar.40. ,,~i pe supu~ii rkvriititi". - suna porunca sultanuluiMustafa al Ill-lea (1770) - "care sun! imprcunii 5i ames­recari ~i uniti ell muscalii. s.1·i ucizi ~i sA-i nimicesti.:V. Vchman, Op. cit., doc. 168, pASO.41. N.lorga, Studii ~i documente, p.282.42. Cere rea sultanului era astfel formulata: "Sa face]!rorul ra sApuneti mana pe 1'1 Insusi sau pe capullui 5i s.1depuneji toare efcrrurile voastre pentru a-! trimiterncoace... " Documente turcesti; vet. l, doc. 54. p.60.43. Dinu e. Giurescu, Op. cit., p.194.44. Miron Costin, Letopise,uJ TJrii Moldovei, Bucuresti,1956, p.126.45. Intr-o ahidnamii din februarie 1623 aceasn ctauzscsre fonnulalii astfel: "De asemenea. dad unii dimrenotabilii (bey) fkindu-se vinovati, vor fugi in Taralqea.sdi, atune! cei de acest fel s.1 nu fie primiti d.respectindu-se prietcnia existenlii intre cele doua ~rJi, eisi! fie trimi}i la Poarta fericirii mele, ferecali in lan{uri."Documeme turce~ri... I, doc, 157. p.152.46. in 1538 polonezii i·au trimis lui Silleyman Magnifi­cui prilOnieri lO!i fugarii din Moldova.47. La 2X iunie 1576. Gavril Logofatul primea doualocuri de sale in care "dnd au priidatliilarii accst piimilntn·au mai r:Jmas nime. numai locul pustiu" (DIR. A. XVI,Ill. doc. 91. p.72). De asemcnea, satul Biolarl' de langi!Dorohoi ,,<1 dimas seli}le ~i nu era intr-ima niei un fel deam, ci a fosttal tarii oameni" (Idem. doc. 151, p.l21). ~i

in lara Romaneasca documentele consemneaza robiri desate intrcgi. Un document din II ianuarie 1630 amime}lede invazia latara din 1624 eand "latarii au robil lO!ivecinii din sal (satul CetiiJele, judo lalomiJa) rilma-nandocin.t pustic". (DRH, B, XXII, doc. II, p.21).48. \liron Coslin, Op. cit., p.174.4'1. l~to{ia l"Jrii Romjne,~li 12Y(J·16YO, Lelopi.~e.tul em­t;jCUzinCIe, p,97.50. Georg Kraus. Cronica l"nimih'aniei ]60X-/665. I'd. G.DUlinchevici ~i E. Reus-MJrza, Bueure~ti, 1965, p.270.51 Idem. p.27l.52.CJ/lIDri .~trJini d(:"pl"l' pri]e RDmiine, Bucure}li.1<)76. vol. VI, pp.530-531. Exagcrarile apar .}i la Paul deAlcp dnd afuma ca talarii au ridicat din Tara Ro~

maneasc;i poina la 150.000 de oameni (Idem, p.257), ceeal"e ar insemna 30-40 % din 1013luI popula~iei.

53. R. Constantinescll, Gp. cit" p.I66.54. A. Uricariul, Op. elf., p.324.55, loan e. Bacilli, "Oltenia sub austrieci, 1718-1739.Un dClI,:ument cal1ografic", in Amivell' Olteniei, HI,

'- ..

(1924). lJaca poputapa unui Sat poate fi estim:H;t uurcISO ~i 250 de oameni, rezulta ca au fast robiti inue30,150 ~i 50.250 de locuitori. Trebuie tinur conr ~i deIaptul d ~i din localit.ltile care n-au fest complet pustiitcau fosr robiu multi romdni. Cifrele sunr ccnfirmare de undocument din 1717 care dii numarutde 30.000 de robi.56, istoris RomAniei. Bucuresti. 1964, vel. Ill. p.466.57. Cronies Ghicu/e:;tilor, p,215.5K N. Djuvaru. Gp. cit., p.361.5\.). DIR. XVII. B, vel. I. doc. 110. p.61.6n. CJliItvri waini... V, p.453.er. Idem, p.443.62. Ibidem.63, Antoine Galland reb\ealii mattrararea unei sctave J(,rarre stjpanul sau. aceasta sinucigandu-se r.u 'r:;;;iltl' de ada foe caset, (Journal d'Antoine Galland pendam son.,fjOUr j COnIlilIllinople (1672- 1673), publicat de CharlesSchefer. Paris. 18Kl, vel. II, p.19.64. G. Kraus, Op. cr.. p.221l.65. Marco logofat, capturerde tdtari in umpul domnici luiMihai viteazut, Sf' stinge din vialii dupa circa 20 de ani,D1R, XVII. a, IV. doe, 16k, p.156.66. Docnmeme turceJti. I, doc. 99, p.96.61. M. Maxim. Culegere de teste oromsne, Bucuresti,1974, doc. 10. pA9.611. Ibidem69. T. Gemil, Op. cit. doc. 155. p.343.10. Ihide,1J.11. Hurmuzakt, Documente, vel. XVI, doc. 1765, p.862,72. V. Veliman. Op. cil.. doc. 25, p. Ill.73. Cronies Ghicukstilor, p.213.74. V. Velirnan, Op.cit., doe. 25, p.lll.75. Documcnte Iurce}ti, 1. doc, 206, p.21176. Cronice Ghicule}tilor, p.523.77. V. Veliman, Op. cit.;doc. 135, pp.35]-354.78.0 foarte scurtd ~i exacla descriere a acestor openqiunia fost realizatj de autorul Croniciiunonime: .Jeluiru-s-auiaril5 Mihai voda pc tatari, adid pc Aslaniu M:Ine ~i pcbeiul Marze. Si impilr5liia ianl~ au da! porand sa ~e dearabii inapoi, fiind raiaoa impiiratului ~i fiind robili fiira deremlan i'mp:lriitescu. Si all trimis lmpkdliia pre uncapigi-ba~ia, anume Soll:m Zade, ca~.1 isprdve'l<;d .~i s:lscaal:l robii dc la tiltarL Carele au venit inlai la Mihaivoct;'! 5i au :mltal poronca impariitiasca. Apoi au luatoamcni de hI domnul, boiari ~i au mersu in Bugeac. Iarprea pUlini robi au scas. did p5.nli a merge capigi-ba~ia.

dup.l obiceiul, la cadii de Chilia ~i de Smil sii aretefelmanul ~i ~a-I scrie in tabla judclului, apoi sa seintoard sa i~priivea~ra Ilicrul. au lrecul giumiIl:Itede vara~i talarii au avut vreme de au vandut robii la Anadol ~i laMisir jEgipt] ~i la alte locuri mai indepanate·'. (Cronic.,:monimJ u Moldovei /661-1729, Pseudo-AmimsJ, p,84.79. Documenlt" turce,~ti. I, duc. 270. p. 285.80. V. Veliman, Op. cil., doc. 210, p.285.k1. Dimitrie C:mtemir. Dc.~cn·t"reJ Mo/dovei, Blicure~ti.

1973.p.175.~2. Cmnica :monim:i. p.87.:-\3. Grigore Urechc, Lelopi,o;elul TJn'i Moldol'ei, cd. P.PPanaitesCli. Bucure~li, 1955, p.140.

24

1\4. M. CIJ..tin, 0],. cit" p.lll'05. L. 'l.-Iat;t;al, .Jmervenua domnilor roroam pentru ..ca.parca lui !0;lO Kemeny din robin tatarilor", in vet. Om:j­;'u fmfi!or !~aJ'f'(blU, Hucurcxti. I'iJ6, Pfl.429-4J]X6. M. Costin, Op. cit., p.ll\.:->7. T. Genul. Rcltuiilc J:rri/or Romfine en I'oilff.r OtonJij­nJ in dacurneme furce~ti. Joe. 204. pA19.XII. Hunnuvaki-Bopdan. Documente ,S II. v. II. Joe. 2,p.Jli9. C-l}JlOri strhni. vel. V, p.257.YO. D. Caurcmir, 0f" cit., p.176,ct. A. L'ricariul, Op. cIl..JI, p.323.\)2. CrorncaGmcuteailor, p.525.'iJ, Hunuuzaki. Documcete. vel. IV, partea a JI·a (1600·1050j, f:iucUL·~\j 1:':84. doc.304, !J.W2.\)4, CiI/;1tori,lr.iini. vol. V. p.453.'15, V Vcli.nau. Of---" cit.. Joe. \ )).76.l,I6. x Djuvar.r. Op, cn, pJ60.')7 DRlI, D. dor 197, p.29().9!i. Idem, doc. 225, p.325.9\1. DIR. XVI. A, vol. nr. p.61.100. As-Shuybani. Le Grund Livre de la Cmduile derEtur (Kitiih es-Siyer ill Kuhir) ccmmetne par A~­

Silrilkhsi, traducere de M. Hamiduilah. volumul III,Ankara, 1990, p,169.101. M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, .Lc r6le descsclavcs en Roumanic turquc au XVI' siecte", inByzantinische Forvcbungen. v, XI, 19:->7, p.20.102. G. Ureche. Op. cit., pp.234-235.1m, M. Maxim, Cutcgerc de teste oromacc, Bucurcsti.J974. doc. 10, p.49.104. DTR XVI, A, vel. Ill, )l.61.105, teem: XVII. B, vel. 1Il, doc. ~R:-\, p.546 (documentdin I iunic 1620).100. DRH. E. vol. VI, doc. 112, p.21!.lU7. DIR XVII. E, vet. I, doc. sn p.67 (document datarin 16(2).1(I~t George Pmra, TOauru/ documentilraljude/ului DJm­bovi!;! (/4/X-/Xno). Bucure~ti, 1972, doe. 546, p.372.109. A.S.B.. Microfilme UR.S.S., rola 30, cadrul k2,11(1. Idem, rola 17, cadrul 775.Ill. George Poml, Documente privilOare la i.;loria or:!­~ului Bucure~'li (1594-1821), EdirurJ Academiei. Bueu­resti, 1\165, p.156.112. Mihall Guooglu, Cal:!/ogul documentelor lurce~ti,

vaLli, Bucure~li, 1965, p.156.113. Georg Kr~us. Op. cil" p.22!tJ 14. DfR XVII. B, vol. I, doe. 30, p.25/26.115. Idem, doc. 40, p.34.116. DRH XVII, B,vol. XXIII, doc. 115,p,2l7.117. OIR XVI, B, voL IV, doc. 67, p.M.118. M. M~xim. ,,0 Ilipta monetarli din secolul al XVI­lea: padi~ahi contm aspru<', in Cercrrlri numismaticI',Bucurc~ti, V, 1\,)113.119. Nicolas de Nicolay, Dan.~ I'empire de Soliman IeMaf,.'J!ifique, Paris, I\/lN. p.143.120. M. Ma.,im, .,Documente turcqti privind cUlauaGiurgiului in sece,lu! al XVI-lea". in flfov-File de !.IlOn·e,aun1le~;i. l'J7K. p.I!)3.

121. t122. Idespn123 I,124, /,1~5. I,126. l~ 27. (lui Bu12k. (iuoncBucur129. 4

(1601130. Put. irXVII-IISlorieocate!gre~li

132. (~'i!a (I133. [;134./(135. V136. (Istoriccuresti137, {( IN)]d;,\dealonce J=

ClI f-aa~ter(~

urma (sumeiD(Jlje.~

13:->. £IN C140. h141. h142.1(143. /vidreplUl(1617)144. G1+5. C.MaIda'soareaCehrin,146. T.147.A1411. NRoman149.0150.01naitescI

ntru \Ca­)!. Om;!­D,

IOroma-

!, doc. 2,

a neu

-ume de[Jar A~­

nul III,

r61e des-lc'', in

rcurcsri.

cumenr

au datat

uiDam­m.182.

,ria ora­, Bueu-

IUfCe$li,

II XVI­milliee,

'man Ie

cazauaI,lrorie,

121 DRH, H,voL VI. doc 171,r211122. Evlia Celcbi. ..Sjyahatnnme", in r.:i1;II"ri <;trJinide-pre Tiirile Romane, vol VI. p.5(,Lj,12J.IJem, p.470,124. Iacm. p.47!.125. Idem, p.472.!2(,. DRH. B, vol. XXI. doc. 77, p,147.:27, George Petra. Documcme privitcerc Ii! i.-tori;l orJ~u­lui Bucurcsti (/594· IX] /). doc. 42, p, 120.!28. Calalo/!ul documt'nlelor moldovenesti din Arhivei.llorid cenlm/J a Stetului, 1'01 1IJ (1553- 1(75),Bucuresti. J968, p.389.129. C<l1alogul documentctor TJrii Rornencsti, vol. 11(160J - 162(1), Bucuresti. J974, doc. 366, p,197.130, A.S.B .. Manuscris /947, vel. UJ, p.2'18.13 I. III anicolul .Comcrtul '[ilrilor Romane in sccclul alXVII-!ea" publicar de Paul Cemovodeanu in Revist.1 deleone, tom 33, nr. 6, J%O, la pagina 1087 M: dii ca pre! alocalei de sare 40 de aspri, cifrf datoratf probabil uneigresef de tipar.132. G. Perra. Teuu/1l/ documcnter al jude!ului Dembo­rita (14l8·IR()()), Bucuresti. J972, doc, 546, p.373.133 DIR XVII, B. vol. II, doc. 210, p.226.l34.Idem, due. J59, p.J65.135. V. nota 107.l36. Caralogul documemclor moldovcncsti din Arnive!.'Iurid CenrrdlJ il Swu/uj, vol. III \1553-1675), Bu­curesti. !96R, p.389,137. Cal;Jlogul docutncntclor TJnj R()mJnqli, vol. IIOW! - 1620). Bucurcsri. 1974. p.197. Nu tOli cc! caredadeau bani cu imprumut erau ncindurfltori dorind cucrice pre! sa ohlina ocina datomicului. Cipitanul Piltra~­

ell l-u riiscumpiirar pe Ursul de la t;'ilari cu ! to lei ~i aasteptat limp Indelungat rambursarca banilcr. in l"ele dinurma dalOrnieului i se il\1punca un lennen, neaehilareawmci implic;ind eonfisearea mo,iei. (A.S.B., MJnj'lircaDolft-'.~ti, Vf7)(V, 'lnexa !).

13K. DIR XVII, B, vol. I, doc. net, p,237.1.\1). r:iJ'lwri 'Idini, vol. Ill, " ..'137.141l. Idem, p,533.141 Idem. vol. VI. pAtA.142./dem, vol. I, p,120.143. Y1an~,tirea lui An(1runie vi,lier din BU1.an rrimc~lc

dreptul de a face slohn,i .. in ,alele AH'C~li )i Maxinu06! 7) IVIR. XVII. B, "JL Ill, d,H.'. ')-1-, )1.114).l~. G. P('!r<l, Op, cit., .Jue. 546, 1'.57J.145.C. [aenh JJildebr~[]dt. l,rdicJIOr <,u<,,!.: f, a ;n[~lni, in~loIJov" un portUghCl ~J un s,);[;\i,,1 ('v~lda!i.dm inchi­soarca din Con.,taminopol" ~i care au "JUll> eu <,ahia 1.1Cellrin. Apud CJHlori .\UJillJ. vol. V, ",576.146.1. Gemi!. Op. cil., p.':I1J47. A.S.B, DC'cumente il/once-, DLXXX/7X.14H. N. lorga, Studii )i doeumclJle ell privi/c /;/ I\loriaRom;iniJor, vol. VI. Bllcure~li, 1'>04, [1.260149, Cronica Ghicu/e~IJlor, ['.525.!50. Gr, Urcehe, Letopise.wi TJnJ Mo!dovei, cd. P.P. Pa"nailcscli. Bueure~ti. !958, p.1l7; ~tcfan eel Marc pc

25

.multi au prinsu in rohie ~i le lila tot pleanul". prin

..plean" suhlntelegandu.se ~i robi.151. ldem. p,99,152.1. Ursu. BJtJliade Iil Qimpul P.JiJlii(1479), in RIAF,XIV/l913, p.J45. Trei robi turd se vindeau peetru unflorin,153. c.c. Giurcscu, D.C. Giurescu. ISlOrhl Romiinilor,vol. n. Bucuresti, 1976, p.263.154. Ibidem.!55. Ibidem.J56. Grigore Urechc. Op. cit .. p.J24,J57, A, veress. Documcnte privitoue Ia istoriu Araee­Ill/ui, Moldovci si TiIrii Romiine}fi, vol. I, Bucuresti,1929, doc, J53, p,119,IS!!. Uteratufll romiinJ veche (1402-1647), ed. G. Mi­hailil ~j D, Zamflrescu, vol. II. Bucuresn, J969, p.197.159. Mih;li Vilcazu/ in con}liinp europema, vol. IV, Bu­curesti, J986, doc. 49, p.86, Balthasar Walther estirna la7,000 numll.rul eelor eliberati. Ptintr-o reu~ira acpune defortare a Dunll.rii In plinll. furtuna, 7,000 de osteni aidomnului rnunrean reuseau .slI. mfrangll. un detasamemotoman ~j ,il elibereze 500 de robi din cei 3,000 aflau inpcsesia turcilor. Este posibil ca ceilalp s:i fi fest ucisi deturd in retragere. conform unut veehi obicei. Cf. E.D.Tappe, Documents concerning Rumenien history (1427­1601), Londra, Paris, J964, doc. 125. p.87.!6O. Cronici turccsti, vel. III, Bucuresti. !980, p,15.!61. Mihai viteaut in con~liin!a europeanJ, vet. 11, p,280.162. CJ1JIOri .strJini, vel. III, p.532.J63. Cronici tnrcesti, vol. Ill, p.17.164. Ibidem.165, Apud A. Decci, IMoria lmpcriuksiOloman, Bucuresti.1977, p.280.!66. Mihui VireilZu! in constiints curopcerd. vol. 5,p.103.167. Idem, doc.34, p. 89~ V. ~i Clililtori ,slrJini, vol. 111,p.571.J6~. Mlhai Viteazul incon}liinp europeanJ, vol. V, p. 100.16'). C;'"IIJlon .I·traini. voL lll, p.536.170. Idem, p.170.171. Ibidem.172, I.l\'cculee, Op. cir., p.25!.173. [)espre statutul zimmi-iJor a."C vedea 1\-1. Maxim, TJ­n'lr: RomJne ,>'i fnalliJ PoartJ, Bucurqti, 1994. pp.169-197.174. M. Maxim. Op. dr" p.189, n. 40.175. A. Pippidi, Cilliilori ila/ieni in lHo/dov;j )i noi dare(ic'pre n:lvi[:;l,1ii/ in ..,.larea .",,'eagrJ in ,S<'COIIl/ XVll, inAliA!. XX, I!)K5, II. p.620.176. X lorga, Srudii ~i doc'umente, vol. VI, p.237.177. DRH, B, vol. XXV, doc. I J4, p.12K.17f1.. DIR XVII, B. vol.lV, doc.84, p,72.179. Idem, vo!. If, doc, 284. p.232.180. DRH, 8, vo!. XXIV, doc. 2%, p.395. V ~i DRH, B,vol. XXllJ, doc 364, p.555.181. DRH, B, voL XXIV. doc. 296, p.395. v. ~i DRH, B.vol. XXllI. doc. 364, p.555.lK2. Idem, I'o!. XXI. doc. !\7, p.J J4.

-_.----------------

1R3 rataJogu/ document...lor Tarii Rom§neFri dinArhivcle Swru!u;, vol. VI. BUCllre~[i. 1993, p.60.184. DR/{, B, Vol. XXIII, doc. 141, p.248.185. DfR, XVIII, B, vol. IV, doc. 473, p.S2S.11:\6. Idem, doc. 93, p.114.

187. Idem. p.IIS188. Idem. doc. 94. p.116.HI9.ldem, doc. 67, p.?8.IYO. T. Gemit. Op. CIt., doc. 133, p.304.191. V. nota 42.

SUMMARYThis study deals with some less known aspects debated by the historiography (If the

problem. This historiography is actually reduced to only three quite old works written inRomanian. The authors used only a part of the sources, mainly insisting on the Christianones. The methods of releasing from captivity are largely studied and one can note theinterest of the Sultans in freeing as quickly as possible the Wallachians and Motdavians.since the greatest part of the food for the "well-guarded Constantinople" came from thesetwo Principalites.

Another conclusion that may be drawn from the study of the dccuruent-, i., that aprisoner who escaped to the north of the Danube was not pursued nnylongcr by the Turkishagents. except for certain special cases, or when an imperial firman existed, by which hecould become free. This fact shows the autonomy status of the Romanian states.

The last part of the study deals with the situation of those who returned fromserfdom. as well as with the privileges of those who were cxrcmptcd from any taxes,except for the imperial tribute, and with the serfs' attempts to get their liberation cards bysimulating the escape across the Danube and by bringing forth witnesses that were h( .ughtwith plenty of money.

rarilospecide is!adev!planusociopozitilungevalor

docurmersicare i

Discrstruct

cupnpanelnorm.nosctsun, ;tcritapcrab

dcsprrutiurcu cvobiecHaJJ.ell SUo

talitalmal p

oftheten in-istiante thevmns.lhese

that arrkishch he

from'axes.ds byought

IHSCURSUL ANTIFANARIOTCA STRATEGIE A ALTERITATII:

STRUCTURAREA IDENTITATII NATIONALELA ROMANII MOLDo'-VALAm

IN SECOLUL AL XIX-LEA

Mihai Chioveanu

NE vern raporta in textul de fata la fanarioti ~i cpoca fanariota exclusiv prin prismarcalitatilor constituite socio-cultural. perceputc mai curflnd prin conventii ~i ste­reotipii. Toposuri culturale prin excelenta - inseparabile doar prin forta Impreju­

rarilor in care au fast formulate drept antimodel de romanitate (0 a doua natura umaria,spccifica, conform valorilor timpului), respectiv epoca ultima a decaderii ln sensul parcursde istoria nationala' -, cele doua vor beneficia la nivelul culturii romane de sccol 19 de 0

adevarata cariera de triumf. Fapt sesizahil fie ~i numai prin numeroaselc lor reveniri in primplanul dezbaterilor stiintifice si al disputelor polcmice generate in momente de criza si siressocio-cultural, politic etc.' Menite a suplini lipsa unor criterii viabile, necesare autodefiniriipozitive ~i autentificilrii generatorilor de discurs. create ~i mai apoi intrctinute artificial de-alungul procesului de constituire a modemitatii la romftni. aces tea vor deveni in limp pragurivalorice indispensabile.

Incipient ~i oarecum intuitiv - in conditiile in care lntampina diflcultati de metoda sidocumentare deja semnalate ca fiind caracreristice unui spatiu dominat de oralitate' - de­rncrsul nostru lsi propune reconstituirca gcncalogici mitului fanariot si indicarca functiilor pecare notiunea Ie cornpona (inca) la nivelul gandirii ~i exprimarii prin discurs si/sau text.Discurs/tcxt pe care Ic vom prelua ca puncte de rcpcr ~i referinta ale studiului nostru.srructurur lntr-o formula asemanatoare celei sugerate de Hayden White, a arhcologiei ideilor'.

Prin urmare, studiul de fap1 va pleca de la analizarea imaginilor arhctipalc ce daucuprindcrc subiectului nostru, pcntru a urmari mai apoi varictatca de idci cc intrii in com­poncnta accstuia. Scopul final nu constd doar in srructurarea unci colcctii de artefactc (eco­nomia lucrarii nici nu ne perrnite de alrfel prezentarca pc lerg a acestora). majoritatea cu­noscurc cititorului. Vom Incerca in primul rand jalonarea caricrei literare a celor doua topo­xuri, analizandu-lc ca fictiuni cu utilitatc euristica Iimitata in cadrul jocului identitatii ell al­reritatca. 0 altcritatc rcalf dar mai ales imaginara, neintegrabila, neidcntificabila, irecu­pCJJ.bilil, ce impunc ccluilalt miscan de apararc, ncalmicrc, Inchidere in sine, ofcnsiva'.

Tentative noastrJ de a iesi din postura de supra.lcstinatari istorici ai vcrxiunii initialede-pre funarioti. prin dcconstruirea discursului si Inccrcarca de a-I traduce in tcrmcuii uneiratiuni univcrsale. a avut in vcdcrc intercsul actual pcntru toposuri ~i constructii culturaleell evolutic in limp si spatiu, cstomparca difercntci intre marginal ~i central in privintaobicctelor de studiu .5i nu in ultiruul rand fundamcntul teoretic ofcrit de paradigms lui J.B.HJIUilntl. [ntr-un studiu referitor la istoria romanilor in veacul al XVIII-lea, Vlad Georges­cu sugera limitarea analizei 1:1 uspectc singulare. uncori ncglijatc. de tipul idcologici. men­talitatilor etc. Aspecte ce pot contribui la intelegerea unor probJemc majore mai mult saumai pu~in clarificJtc, in ciuda numeroaselor studii intrcprinse'.

27

'" ?

in mod curem ~i in conformitatc cu conccptiile isroriografici de sccol 19, ceil uctuoliifoloscste in continuarc fictiunea in explicarca si descrierca faprului istoric concrct. fanl aconstientiza ~i spedfica aeest lucru'. in cazul nostru de exemplu, discursul antifanariotcontinua sa fie tratat drept produs poligrafie si/sau istoriografic al elitelor pamantene ~i

Impiimantenite de seeol 18, chiar 17 atunci cand se accepta postulatul prefanariotismului.Des! inexistenta de facto a fanariotilor in ace! moment, aparitia problemei 0 data cu notiuncain sine ~i folosirea ei in mad curent abia la sfarsitul veacului fanariot, a fast deja indicata despecialistll in domeniu". Preluand discursul antlfanariot ea speciflc secolului trecut, dezvoltatin paralel cu inlocuirea forrnulei anterioare antigrecesti, ne vom raporta la scrierilecronicarilor moldoveni doar in masura in care acestea ofera unele elemente necesare demer­sului uostru. Nu vom insista insa asupra ratlunilor, numeroase ~i deja cunoscute, ce audeterminer reactiile de impotrivire ~i aparare ale boierimii pamantene in fata rnasivei infil­trari de elemente sud-dunarene, pc care "grecuI" Ie reprezinta in mod emblematic 10. Analizanoastrii va avea in vedere doar schema teoretica menitd a-I distinge pe generatorii de discursca grup cu identitatecultuiala proprie. Elaborata spontan ~i pc noi criterii (simboluri, valori,traditii, memorie etc. ca dimensiuni recurenre ale comunitetii) in conditiile in care apclullavcchea solidanrate crestina devenise improprtu, aceasta trebuia sa elimine estompiirilepraduse de factorul religios, singurul relevant din perspectivele Portii Otomane''.

in spatiul cultural moldo-valah reactii antigrecesti apar inca din secolul cand. inAsezamintele din 1631 ~i 1668, greeii - epiroti, insulari, locuitori ai cartierului Pera dinConsrantinopol, dar nicidecum din Fanar" - sunt vazutl deja drept "Causa Malorum",responsabila pentru starea jalnica in care se gaseau Princlpatele. Dar un canon rclativ stabilsi structurat al discursului antigrec-identificator ni-l ofera abia secolul urmator.

Avand in vedere distanta in timp fa!a de primele elabordri, circulatia masrva aoperei In aproape toate mediile sociale. efectul generalizarii imaginilor ~i influentarcapsihologiei colecuvc. credem ca Lecopisc!ullui Ion Neeulce se rccomanda ca edificator ~i

emblematic pentru discursul antigrec de secol IBIl• 0 mapa cognitiva, trasata izolut.

apclflnd la nurncroasc clemente simbolicc ~i generalizari. caracterizata prin ambiguitateaunui rnesaj claborat, ca ~i celelalte de altfel, sub aspectul fricii ~i al deznildejdii, cu grija dea nu lovi in putemicii zilei sau in cei apropiati".

Folosind rehnica autodefinirii prin negatie - uzitata in general in polcmica dintrcgrupuri. alaturi de stipularile apriori, atunci cand insatisfactiile sunt mai user de formulatdecar pretcntiilc de justificat'' - Neeulce ne ofera, sub fonna unui manunchi de arributc sicaractere. un prim portret robot al unci alteritati rapace ~i vanitoase. grup de presruncexterior cu pretentii hegemonice, viizut ca pedeapsa apocaliptica ~i implacabila calamitatc.Elcmcntele cc-i disting pe pfmanteni de ccilalti sunt: posesiunea asupra parn.intului camijloc de rezistcnta 5i solidarizare prin sentimentul stabilitani (conditie neccsara dar nu ~i

suficicnta in opinia autorului). lipsa tarelor de caracter specifice celui!:llt grup ~i mai alescun()a~terca limbii. singura distinqie riguroasa ~i extrem de influcnta In emitcrea unorprime judecati de valoare'~. 0 ruptum provocata printr-o brusca schimbare de regim polilicla 1711 de dtre aceasta alteritate - greaca nu atat etnie. cat lingvistic, eric, geografie ~i

poUtic - nu este insa identificabila Ia Neculce. Ea va fi operata mai tarziu ~i in mod arhitrar,rentro a fi ulterior prcluata de istoriografie impreuna Cll numeroase deflniri persuasive".

Chiar ~i dupa 1769. cand "antifanariotismul" devine centrol politicii partidei boie­re~ti "nn{ionale" ee {rece de la reaetie la medita~ie. discursul ramane la fel de putin logic ~i

28

concepCu megeneraCuvim.antimoreprezr

rexte CI

sese eximplicaccept:velul ecepand

secoluldispusignoradin pel

o intalpatelccilor f:fi rai..nestiutcidenttiler c.grozitrmediu~i folorite deasuprafaptulcorect

de hoica ~i copn aimporintrig~

tocrat ise vorla proautoru

1821,

I iJ.ClUilJj

l, fani afanariotntene siismului.rotiuncaicata deazvoltatscrieriledemer­, ce auei infll­Analizadiscursvalori,

pelullanparile

and, inera dinorum",1/ stabil

IsivJ. a'ntarcaator .,iizolat,ritatcarija de

dintrcmularnne si-siunetitarc.lui canu ~i

I alesunor

lolitic,fie ~i

litrar,"'C.

boie­glC ~i

conceptualizat, lipsit de rcguli nominalizatoare si abstractizari, proprii ideologici modeme.Cu mesaj structural la nivelul scnsibilitatii locale, acesta capata doar un grad mai mare degeneralitate ~i uneori valente antiboieresti, moralizatoare. Ilustrativ in acest sens este textulCuvsm a unui {aran calIa boiari din 1797, rcmarcabil in primul rand pentru atitudineaantirnodema ~i anticosmopolita a autorului ssu, aflat in continua raportare la epoca de aurreprezentata acum de vcacul aI17-1ea I8

•

Expresie tcoretica a miscarilor boicresti din veacul al 18-lea romsnesc, toate acesretexte ce dau cuprindere discursului .antifanarict", sub fonna unor imagini maniheiste, i~i ga­sese explicatia nu doar in vexatiunilc zilnice ~i in .jraumatica experienta psihclogica cu largiimplicatii ... " pe care regimul fanariot ar fi Impus-o locuitorilor din Principate, asa cum seaccepta prea adesea". Daniel Barbu sugera de curand Intelegerea acestei stan de fapt la ni­velul elitelor locale prin transferul crizei de constiinpi sprc 0 criza a timpului istoric, in­cepdnd de la Dimitrie Cantemir si pana la reprezentantii luminilor romanesn petitionare".

Un prim discurs antifanariot, ce cta cuprinderc notiunii ca atare, apare abia la sfarsitulsecolului 18 !jiinceputul secolului 191a di.latorii occidentali ajunsl in Principate, .rxhi exterior"dispus a observa ~i izola mai durabil ~i profund aspecte pe care .xchiul interior" Ie scapa sauignorala nivelul existentei cotidiene. Observatori partinici, acestia vor stabili un canon propriu,din perspectiva orizontului lor de asteptare - bine delimitat ~i impenneabilla largire.

Socati de discrepanja dintre imaginile autcconstruite acasa si realitatea nuda pe careo lntalnesc in teren, acesria Incearca sa-~i explice ~i sa motiveze starea jalnica a Princi­patelor si de caracter .naponaj'' a moldo-valahilor prin ; .. .inumana arta de a guvema a gre­cilor fanarloti ...", " ... rafinate excremente rurcesti ... '· ce preschimba "... a tara destinate afi rai. .. in infern'!". Romanii Ie apar astfel in postura de victime ale unui neam de monstrinestiutori ~i fanatici. Pierdcrca idcntitftii lor nationale se datoreaza. in viziunea oc­cidentalilor, saraciei, Injosirilor, nesigurantei ~i confuziei create, prin inrermediul fanario­tilerca simple instrumente, de anacronica guvemare oromana". Imagini contrastante ~i in­grozitoare. preluate ~i vehiculate ulterior sub forma unor clisee neverifieate, prin inter­mediul foiletoanelor ~i gazetelor, la care romfinii nu var ramdne insensibili. Ei vor prelua~i folasi drept argument ~i model in construirea propriilor imagini discursive tablourile ofe­rile de Langeron, Parrant, Raicevick, W. Eton Thorton. Wilkinson etc." Nu vom insistaasupra ratiunilor ce au dus Ia adoptarca unor astfcl de atitudini. Important de mentionat estefaptul ca de la Dinicu Golescu Incoace astfel de imagini vor capata. datorira tocmai in­corectitudinii lor, rolul de factor politic necesar manipulatorilor de constiinre".

Un alt element intrat in componenta modelului de discurs despre fanarioti. preluatde boierimea autohtona ~i mai apoi de intelighentia din secolul 19, va fi eel neogrec, aflat,ca si cclalalt. in posrura de Incurajator al romanilor si denigrator al celorlalti. Noi DC vernopri asupra cseului Despre fanario!i al proaspat occidenlalizatului Marc Zallony (1824),important nu doar penlTU cpitctc!c prin care sunt ca[aloga~i acqtia: specie de oameni, greciintrigan!i, casta etc., mai mult sau mai pu!in scsizabilc ~i in alte texte. Reinventatari ai aris­tocra!iei bizantine, slugi ale turcilar, fanariolii lui Zallony sunt periculo~i in masura in caresc vor rcprezcntanti ai na!iunii, de intcrcselc direia se dezintcrcseaza insa !jipe care a reducla propria lor persaana. Inamici aparent disparuti in 1821, ace!jtia unnau in cancep~ia

autorului sa revina la putere ca instrumente indispensabile PaI1ii etc.:JLa romani, discursul antifanarial se va structura ~i va Iua amplaare mai ales dupa

1821, dnd exprimiirile nu vor mai fi nici periculoase ~i nici inutile. Brusca schimbare de

29

,>

regim va ducc - darorita ~i gravci Iipse de orientare -la preluarea ~i transformarea antifa­nariotismului in argument cu consistenta si putere de convingere pentru toare miscarileideologice din epoca.

Alteritate imaginara. responsabila penrru toate insuccesele din secolul anterior, singuraaflata la Indemana ~i convenabila in conditiile in care veehea alteritate greaca deveniseindistincta, fanariotii vor juca la moldo-valahi rolul {apului ispa$ito?'. Vlctlmizati ea diferiti ~ipurtatori de diferit, ei vor suporta viziunea sacrificatorului, menita a reconcilla pozitiamembrilor societatii. Reactie posrrevolutionara ~i postpolitica, structurata in urrna preluilrii ~i

rcorientiirii miscarilor dinspre social spre national, ofensiva antifanaricta va permite elitelorpamantene autospalarea prtn hulire ~i aderarea la noile standarde: roman, patriot, european etc.

in ideologia nationala de seeol 19, matrice hegemonica a discursului public, mitulfanariot va intra ~i se va dezvolta in paralel ell mind fondator al Revolupei de la 1821 ~i al con­ducatorului acesteia, din care se vor nutri top fauritcrii Romanlei mcdeme". Rolul fanariotilorin cadrul acestui prim mit cu transmisle inverse, de la text Ia oralitate, consta in alimeruarea ~i

accentuarea calitatilor de Bun Roman ale lui Tudor, respectiv a earaeterului preponderentnational al miscarii sate". Multifunctional ~i deci susceptibil de a fi captat ~i adaptat la oriceideologie, mitul lui Vladimirescu va contribui indirect la perpetuarea discursului antifanariot".

in cadrul discursului istoric ~i al celui politic de seeol 19, rnarcate de ideologiarevolutionara ~i imagologia nationala - Inteleasa ca Set de praetici ~i reguli acceptate tacit, denatura simbolica, rituala, cu rol in inculcarea prin repetare a unor valori si norme" -, tntr-oepoca dominatii de trezirea constiintei de sine ~i forjarea identitatii cu accent pus pe limba ~i

trecut, in conditii geopolitice nefavorabile ce permit studiul istoriei doar ea amichirate,antifanariotismul se va dovedi 0 tehnica complementara perfecta. Decantarile ideologice,regruparea de forte si strategii ale schimbarii etc. se vor putea raporta in primul rand laaceasta experientd istorica, cu inraurire in constiirua colectiva". La acest trecut imediat se varraporta atat cronicarii conservator! precum A. Beldiman, N. Rdmniceanu, Zilot Rorrulnuletc., cat ~i intelighcruia occidentalizata ee i~i va face la 1848 debutul cultural-politic.

In jurul lui 1840 nationalismele sud-est curopene erau inca un lux pe care ~i-Iputeau penni te doar cdtiva tineri poeti, filologi, filosofi. La 1848 insa, fenomenul se varransforma din unul clitar in unul demotic, promovand iubirea de a trai prin ura fa~a deccilalti". Colectivitatea nationals. devenita sacrosancta, i~i va formula utopia maxima inemanciparea sa dit mai rapida si radicalf de sub actiunile malefice ale strainilor".

Momentul se dovcdea a fi priclnic ~i pentru ideologia nationala a moldo-valahilor- structurata ca peste tot de altfel in baza ideii de regenerare, redesteptare, purificare aistoriei nationalc" - eu atat mai mult cu cat pcrioada anterioara. a declinului final datoratalreritani. era perfect identificabila.

In dcscoperirca noii idcntitati nationale ~i impunerea imaginilor normative menitea-i eansacra pe romani ca na~ie europe:ma. fanario~ii var rcprezenta pentru pa~op!i~tii

moldo-valahi un ingredient neecsar, altemativa la paradigma transilvaneana. antimaghiara.La Bakescu, fanario\ii ~i urma~ii lor, ciocoii - ca noua partida fanariota reintemeiatii la1830 -, mai putin nesuferi[i ~i straini decat nobilimea maghiara, sunt cei de sub care roma­nismul trebuia sa se cmancipcze pentru a da na~tere unui stat romanesc democratic1

-1•

Rcvolupa de Ia 1848, na~ionala prin excclen~a penlru aUlor, il scosese in arena pe noulatlet, poporul, menil a duce la capat misiunea providen~iala a erearii natiei. Rau covaqitordin care se trage totu~i binele, fanariolii - rup~i de natia elena ~i UTati de aceasta-'6-, trebuiau

30

sii fasuve

istorisistervern:mcmstudi[Date

unciidentmalla avepriusi ad

culmtiler.pnncgrupprimde paptieea r5.fara

sistcbala:neimcapacestnism~i lurternafanarformnere

tcrnupreziromamare

climicurspnn_comJ

.ntifa­carile

nguravenise:ri~i ~i

ozitiaani ~i

litelor111 ere.mitul1con­otilorrea ~i

lerentoriceriot".Iogia'it,de'ntr-o100. ~i

dtate,'gice,nd 1.1e vorianul

: ~i-I

evaadeIii in

lilor.re a:orat

:nite:i~tii

miLalama-

loul;itorliau

s5. ramana III memoric ca unul dintre .ndcvarurile ee dau pc fata route ranile unei naui,suvcmrc care trchuic ncincctat chemare. pcntru a-i sluji drcpt tennen de comparatie?".

Structurat de nauonalismul charismatic, afirmatv ~i risorgimental, in forma clementuluiisronc coduicat ca cxprcsie politicf a grupului ernie, diseursul antifanarior va fi prcluat.sistcmatizat ~i difuzat pc calc cducationala in cadrul procesului prin care achizitionarea culturiivcmacularc ~i a ctno-istoriei dcvcnca obligatie politica ~i test de loialitatc pcnuu ficcarcmcmhru ,11 colcctivitatii. Manualele scolarc, mai ales cele din secolul trecut, cc urmarcau prinstudiul istl.rici "S;J sc dcic ,a..rii barbati morali, iubitori de dreptate si de adcvar, ~i mai presus deioatc bunI patriot:", Sl" vor dovedi a fi mijlocul cel mai eficient de fixare in mcntalul colectiv aunei galcrii de croi nauonali, set de valori (in cazul fanariotilor. antivalori) necesar articulariiidcntitani nationalc" Nenorocita c natiunea care asteapta mantuirea de la straini", cu atatmai mult ell cat accstia, tanarioni, "geniu! raului pentru romiini. .. cal troian al rurcilor' nu para uvea alr lei in arara transformarii {iirii in provincie turceasca, guvernarea ci ... .jn folosul pro­priu allor ~i alor sai, ...disrrugerea unui Intreg popor dezmostenit ~i impilat, omorat sufletesresi adus Ia ticalosia cea mai din urme':",, Pentru narionalismul politic, a carui strategie politica difera net de cea a nationalismuluicultural - al carui prim reprezentant la noi este N. Iorga, initiatorul dosarului apararii fanario­tiler, cc cauta esenta natiunii in civilizatia sa distincta" - Fanariotul va ramane laitmotivprincipal in afirmarca nationalismului, patriotismului sau in negarea existentei acestuia lagrupul opus celui generator de discurs. a lume de idei, scopuri ~i argumente, caracterizata inprimul rand prin graba cvaluarii si dcplindtatea mesajului, cu arar mai mult eu cat elementelede politica cxtcmf predomina in fata eelor interne, subordonandu-le cantitativ, valoric ~i

aplicativ". 0 situatie neflreasca, justiflcand tnSa mai ales acum pozipa romanilor Intrc fanariotica ritstumarc a ordinii naturale si Europa ca nou deziderat ~i tintii. 0 gandire politica ~i istoricafiira libcr-arbitru ~i gratuitati, in care practica determina subiectul.

Alegand Europa - vizualizatil ca pol spiritual si model cultural, ideal normativ,sistem ideologic ~i schema teoretica" -, romanii Inteleg sa se rupa de fanariotism ~i debalastul grcu de inlarurat al ideilor sale. Nu Inainte insa de a-l face responsabil pentru toatcneimplinirilc lor, invinovatindu-l ca element extern, strain, aflat la Indemdna. Asa se expli·ca pastrarca ~i pcrpctuarea fanariotismului ca tema, efervescenta inlelectuala in jurul3cestcia dupa 1821. Atmosfera creata in jurul redescopcririi Europei, mitologia ~i mcsia­nismul create de noul complex spiritual implicand inferioritate ~i superioritate, iluzionare~i Iuciditatc, infatuare propagandisticii, etc. pare menita a asigura cadrul necesar existen\eitematicii. 'dei-foI1a, curente de opinic publica sfilr~ind ca practid politica dependcma defanariotism. a ideologie nascuta in infruntarea teorici cu factorii care impiedica progresul,fOffilUlata. ca majoritatea de altfel, in momenlul deciiderii, a stagnarii. 0 pastrare ~i intre~i­

nere ar1ifIcialii a unei idei spre a asigura vigoarea ~i succesul celeilalte.La Draghicescu, in incercarea acestuia de a-I umaniza, europeniza ~i romaniza prin in­

(cmlcdiul unui proiect etno-pedagogic pc taranul ignorant, strawl de izina lasat de fanarioti re­preziola cauza majora a neajunsurilor din secolul19, pecelea de grotese ~i ridicol pusa pe chipulromanilor de ace~ti "epigoni ai unui Bizant corupt ~i degenerat ..." (!09). Identificarea ~i supri­marea radicala a cauzelor malefIce reprezintii la Draghicescu condifia primordiala a reu~itei·J.

in secolul 20, in ciuda efOr1ului depus de istoriografie in demitifIcarea fanario~ilor,eliminarea prejudccalilor, etc., discursul politic ~i vulgata etno-na~ionala,ca fonna de dis­curs profan, continua ~a apeleze la antifanariotism ca tema cu valoare de arhetip, revenindprin condensare in termenii noii realitafi, oferind elemente necesare, mereu altele, ale unuicampus cultural cu mull mai larg. Asistam, prin urmare, la 0 remitificare ~i, in paraIeI,

3]

fetisizare a temei in conditiile impuse de nevoia de simplificare, sclectie, inglobare a necu­noscutului in cunoscut, etc., ca mijloace de adaptare a mcsajului la nevoile rcceptorului".

in 1935 N. Davidescu Il numea pe Caragiale .jiltimul ocupant fanariot'' al Ro­maniei, facand aluzie la originea sa etnica ~i mai ales la Iipsa de patriotism, identificabildin spiritul critic al acestuia, in acelasi an, M. Manoilescu, pronuntandu-se in favoarcaeliberiirii statului ~i serviciilor acestuia de domnia expertilor straini. refuzand Incatusareaintelectuala de Occident adusa de acestia, ii numea .noii fanarioti ai Romaniei?". in 1995,cu ocazia motiunii simple a graului, C. Coposu spunea: .Asa 0 coruptie nu a existat in Ro­mania nici pe vremea fanariotilor" (v. Ziua, 11 septembrie 1995, p. 2). Cu acelasi prilej, V.Vosganian (12 septembrie) ~i C.V. Tudor (13 septembrie) vorbeau despre: .pojtnca guver­nului..; mai negativa decal cea fanariota'', respectiv "... domnia fanariota a lui Petre Ro­man". Conexiunile sunt lesne de filcut. Ceea ce ne intereseaza pc noi este faptul ca limbajulpolitic actual pare a avea un succes mult mai mare atunci cand tnvcca astfel de simboluritraditionale in mod persuasiv, dedit in cazul in care Incearca a da coerenpi imaginilor prinfolosirea argumentelor teoretice. 0 data cu pierderea in timp a perceptiei vii ~i in unnatehnocratizarii discursului, fanariotii au devenit unul din elementele de baza in morfologianatiunii. in legatura cu relatiile de putere ~i strategiile menite pastrdni sau contestarii.culpabilizarii ~i mai apoi educarii in stil pedagogic a adversarului - identificabil, recu­perabil, integrabil -, Fanariotul, constructie culturala precisa, apartine Ia romdni acelui sis­tern de credinte ~i practici ce stabilesc ~i consolideaza identitati colective ~i individuale,preluate ca evidente, naturale, nonnative.

.Vitalltatea unei culturi depinde de puterea de a convinge pe majoritatea devotatilorsai ca ea reprezinta singura cale in satisfacerca si realizarea aspiratiilor proprii, Puterea eieste cu atat mai mare cu cat reuseste sa convinga ca flctiunile sale sunt adevaruri.':" Para­digma mai sus enuntata i~i gaseste in discursul despre fanarioti, caz particular a1 culturiiromane, un argument indubitabil.

NOTE

25. \1ne.r-c.26. A.27. N28. \1m.uc':uo:».2<). It;30. FCllnr.n Apean.32. pMarli33. 1134. I·A.D..~5. N,i An36. il

sub(whuru­illu:

seh.crntthe

l. V. Georgescu. IslOrld ilkilor politico rom/ille~ti, ColeqiaIstorid. Jon Dumirriu Verlag. Milnchen 1987, pp.60-61.2. Ibidem.3. St. Lemny. Sensibi/ilale ~i istorie fn veecvt ul XVIII­

lea romanesc. Ed. Meridiane, 1990, p.7.4. H. White, Tropics ofDiscourse. John Hopkins Univer­sity Press, 1992, pp.151-152.5. L. Pitu...Alternate ~i strategic". in Cll/turJ ~i Societue.

coord. AI. Zub. Ed. ~tiinlifid. Bucuresri. 1991, p.46l.6. P. Burke, New perspectives on his/orical writing.

Pennsylvania State University Pre". 1993. pp. 3-4.7. V. Georgescu "The Romanian Bcyards in the IXth

century; their political ideology". p.31. Ea.11 EuropeanQuaner/y, Vol. VII, no. I.8. P. Burke, Historyand social theory, Cornell Univer­

sity Press. Ithaca. 1993. pp.126-127.9. A. Pippidi, "Farrar, Fananon, Panancnsm", in Revis/ade studii .md-csteuropene, nt. 2/1975, p.235.10. B. Murgescu. "Fanarioli ~i pamantenL Religie ~i elni·cilate In identitii\i distincte", in Emicitale $i religie in Ellro-

32

pil CcntralJ $i de Esl. Ed. llnivcrsiL'lIH Cluj. 11)95. p. 206.II. Idem. pp.196-IY7.12. A. Pippidi. Op. cit., pp.236-237.13. V. Georgescu. Issoris ideiJor polirice romJnc~li .. , p.62.14. St. Lemny, Op. cir., p.14.15. H. White, Op. cil.•p. 153.16. I. Neculce, Lelopiselul TJrii Mokiovei, Ed. de Statpentru Litcratura 5i An~, Bucuresn, 1995.17. N. Djuvara, Intre Orient ..si Occident: Firile Rom;ineId inceputul epocii modeme, Ed. Humanitas, 1995. pJ 118. Sud-Estu! cumpean tn {lcriwda RClohqiei Fr.mccze.coord. AI. Dutu. Ed. Academiei Romfinc. 14')4, pp.221.224.19. V. Georgescu. The Romanian Boyerds, p.J2.20. D. Barhu, Scrisosrc pc nisip. Editura Antet. Bueu­resti. 191.)6.21. K. Heitmann, Imagine-a rommttor in spetiul lingviuicgcmJiln, Editura Unlvcrs. 19<)5, pp.260-265.22. N. Djuvara. Op. cir., pp.87-81t23, D.A. Laz1irescu, Imaginea Rom<1nici prin cJ1Jtori,Editura Sport-Turism. 1985. vol. 1·2.

thereothethe

1 necu­ului".al Ro­icabilavoareausarea11995,in Ro­ilej,V.guver­re Ro­nbajultboluriorprin: urmaalogia'starii,recu­

ui sis­duale,

2":, 1\ I lcinnann, Up. 'II. I1rX·').25, \1 Lillony. De\prt' /-;II1,III"ri. Edituru Clf(e" Romant'Cl'L'c"I. I:\<J2,26 A, Pippidi. Oi'. cn. rr. 2)()-2J727 ;\ Djuvaru, Op, cn.. r.31111.2H. \lilviu!a Ciuusu...Tudor vudimircvcu, imrc mil ~i rea­Iir.ue". in Mililri isnmcc nilnlllt',li..cub dircctia lui Lucian130io!. Edinua 1.'niver,i1o·lIii Bucurc-ai. 1')l)5. pr, 13j ·1332'1, ktcm: p.I.1':I..sn E. llub~h'l\\'n. T. Rougcr. '17u: invention n!rrilJiliOll,Cambridge Llniver,i[y Prcvs. I()()4. pr·I-3,3 I. A, Zub. L,,1ii0it de cidu. Editura lnvtitutului EuH"pcan- !'I,i. 1<)<)4. pp,6(J-n.32. P. Langworth. The M'lkln!] of EIMem Eurcnc, 51Marlin', Pre",. 1<;<14. pp.152-154..iJ. lbidctn..i4. 1-1. HaITi~, !delHily, Clarendon Pre,~ Oxford. 1')<)5.';.D, Smith. N'llional klcnnty: pp. 140-142..is. N. an.e-c«, 0!J<-'I"l'. Edilurcl de suo pcntru Literutur.i)i Ariel. Hucurc su. 1<)5~. pp.7·IO,36. ldcm. pp,60-73.

SUMMARY

37 /d"m.!'!'.J23·325i::\ . xbrcta.Luminnu Mnrgc scu. ..l'alcria n:l\ionalJ de p~r·

-onajc istoricc in manuJlc1c de istoric din ~(.xli'l primar.l

(I ~5')-leJ(KIJ'·. in :\{iw1'i 1.,I"ri('e IVIII.iIIC'II, ).'p.31-33.

3'). Cr. c. 'rocne-co. /'Iori;l Rwminifor. lmpnmcria Sla­

rului. Bucurccn. lSI'S, pp,211(J-2IX.

4(1. J Hutchinson. A. Smith, ,'\':lfio/Jali'lIJ. Oxford Urn.

'C['>lly Pre". 1<)<')4, pp. 12.2-124.

41 [) Ddghicc,cu. ()in jl.,'iho/oi!i'j !,<'I)om!"i rom,in.

Editura Albatros 1995,

42. P. Burke, History and Saciul Theory. CorncllUnivcr­-uy Press.Jrhaca. New York, 19Y2, pp.YY-IOI

43. I.L. Caragiale. Anlof()!]ii. Editura Humunitas I<)YJ,

pp.5-S.

44. V. Georgescu. Op. cil .. ppJ45-350.

45. A. Marino. Pe)llm Europ'l. Edirura Pofirom. la~i .1<)<)5. pp.)5S-15').

46. H. White. 01'· or, p.IS3.

tatilorrea eiPara­riturii

),106.

.. p.62.

Ie SIal

omtnep.3l.

Ineeze.

1-2X

Bucu-

IJtori,

The most debated and paradigmatic Ptumericn Century is one of the favouritesubjects of the Romanian historiography. There were attempts 10 approach this period(which many historians claim to be the darkest age in Romania's history), even if theunivoculity of the topic led 10 a too strong focus on some aspects which were more or lessillustrati vc.

The insights provided hy the historians of modern Romania and the outstandingscholars PI' nationalism have offered the author the method used in this study. Theemphasis is not on political and social themes. but rather on one dose to cultural history:the 411C:tlUll of the Phanuriot task as an artefact ill modern Romanian culture.

The- author's ancmpr is to set those eve-Ills which are 1I11!1nnC\nl for the shaping ofthe Romanian theory of national identity in their appropriate context, in order toreconstruct the mechanism which lies behind them The author also an.rlysc-, the growth (Ifthe specific discourse on the Phanariots. concentrating Oil the USes of certain mcaninus orthe concept hy the RUl11uniJI1 intelligentsia in the 19th century. '

p

'-

UN NOU PAS SPRE EUROPA.ROMANII LA EXPOZITIA UNIVERSALA,

DIN ANUL 1889 DE LA PARIS

Alin Ciupala

ERIPLUL Romaniei prin Europa, in cadrul Expozitiilor Universale, a continual ~i

dupa aou11873. Parisul ~i Franta au detinut preeminenta in organizarea acestora, peplan european, pentru 0 lunga perioada de limp. singurul concurent rdmfinand

Statele Unite Americane.In 1878 Franta a dcrit sa dovedeasca lumii. prin Expozitia Universala pariziana. di

a renascut din propria-i cenusa. dupa evenimentele de 1a Sedan ~i ale Comunei. Desiinvitata, Romania nu a participat, energiile sale fiind angrenate in razboiul balcanic si inactivitatea de recunoastere a independentei pe plan extern'.

La 1889lucrurile se schimbasera. Republica franceza, consacrata, dorea sa sarbsro­reasca centenarul nasterii sale. Expozitia Universalf a fost circumscrisa acestei aniversari,iar celebrarea cuceririlor revolutiei franceze a constituit motivul organizarii. 0 motivatiecare, de altfel. a detcnninat tarile cu un regim monarhic de guvemare sa nu dea curs oficialinviratiei, caracterul prezentei la Paris a acestora fiind particular.

Romania s-a Incadrat ~i ea in linia de conduita aratata. Guvernul condus de Jon C.Bratianu a explicat refuzul prin slaba dezvoltare a industriei romanesti, iar Thcodor Roselli,prin ministrul sau de cxteme Petre P. Carp, a pretcxtat Incarcatura idcologicli aniversard acxpozitiei'. De aceea, ca ~i in cazul altor tari', participarea Romanici a avut un caracterprivar, cu toate ca statui a acordat 0 subventie de 200.000 lei not'.

Considerentele .rattunii de stat" nu au putur, asadar. Impicdica prezenta romancascala Expozitia Universals din 1889. Vedem cum, paradoxal, acum tocmai aceasta .fauunc'' arilsturnat situatia, dad ne raportiim la 1867 ~i 1873. Atunci participarea era considerate 0

dovada a exlstentei noastre politice, pe cand la 1889 respectarea unei "etichetc" politico­diplomatice, in conditiile starului national suveran, impunea anumite rigori. Dad la l 889Romania nu ar fi fost un stat independent, ar mai fi refuzat participarea oficiala Ia Expozitie?Avend in vedere cxcmplele anterioare, crcdcm ca nu. Adaptarea societarii romancsti 13rcalitiltile intcrnationalc in conditiile unei noi etape in evolutia sa, aceea a suzcranitaui, a dusla solutia din 1889. Suntem convinsi cd nimeni nu s-a gandu sa boicotczc total participarcanoastrii la Expozirie. poate cea mai buna dovada in acest sens fiind subvcntia acordata deParlament din bugetul de stat. Importanta era participarea Rorndnici la Paris ill 1889, si maiputin forma in care se realiza. Vom vcdca, insa, ca aceasta forma a ridicat unele problcme.

Chiar dad. participarea Romaniei 3 avut un caracter ncoficial, in prim plan s-a aflatsi la 1889 "chcstiunea nationala", asupra cdreia I. Lahovary declara in Camera ca .avcmfcricirea de a fi ell totii uniti'". Interesul natiei a subsumat toatc celelalte motivatii. din careunele au fast exprimate ~i in 1867 sau la Viena, iar altele erau gandite la 1889.

34

FiriiaprcROIT

de irlor sdisticear

Imppemacto:Libeechide iEx!"al n,InsirrcaliROIT

de p

pe cmajcmotia poITU S

caretara

dificpriml-au

in ccmitacent.188!tensi

ceeaeulermaiadrerapro:

pala

uat sira.peInand

la, diDesi~ifn

bato­rsari.vatietidal

me.setti.ara aacrcr

:asciiie'' aata 0

tico­1889:irie'!Ii ladus

area3. demainc.

Iflatrcm:are

Atragerca capitalului strain ramane in continuare 0 prioritatc. Intcresul economic a1!arii impunea ca "produsclc sale sa figurczc Intr-o asemenea expozitie, sa fie vazutc. pipaite,apreciate de milioane de oamcni care vor trece pe langii cle"\ ~i ca unnare accsria sii vina inRomania, .cspre a Intemeia industrii sau a forma socierati". Sc vorbea tot mai insistent la 1889de industriasi, ,,mari sau mid", care, alaturi de cultivatori, crau direct intcresati ca produselelor sa figureze la Expozitie". Relatia producdtori (in cadrul carciu indusrriasii ocupau un Iocdistinct) - marfa-capital (ce urma sa fie investit in Romania), dctcrmina sfera intcrcsuluieconomjc fata de participarea noastra la Expozitia Universalf din 1889.

In 1867 ~i 1873 Expozitiile Universale au oferit romanilor prilejul unor momentcimportanre in strategia obtinerii unui srarut politic de sine statatcr. Dupa obtincrea inde­pendente! de stat si proclamarea regatului lucrurile se schimba. Din flguranti romani deveneauactori eu un cuvant de spus, bazat pe propria politics externa, in cadrul relatiilor internauonale.Libertalea de optiune era conditionata nu numai de interesele externe ale celorlalte stale, deechilibrul european, ci ~i de masura in care romanii dovcdcau sau nu cii pot reprezenta un centrode interes pentru Europa. De aceea, 1a 1889 motivatia politica a prezentei Romdniei 1aExpozitia Universala nu se mai axeaza cu prioritate pe principiul drepturilor politice, ci pe acelaal necesitatii unei cat mai bune "publicirn!i". Pentru a fi cat mai bine cunoscuti trebuia "ca noitnsine sa ne prezentam" lumii", ~i ocazia era favorabila. Contacrul nemijlocit cu Occidentulrealizat se impunea mentinut, cu allil mai mult cu cat organizatorii considerau di de la 1867Romania progresase ~i cil "are astazi ce sa aratc lumii':". Se dovedea eel putin tot la fel de greude pastrat decdt fusese de obtinut locul Rornfiniei in conrcxtul european.

Fata de momenrelc similare, in 1889 s-a pus cu acuitatc problema sprijinului moralpc care R~mania era datoare sa-l acorde Franrei. In conjunctura creatf de rcfuzul oficial almajoriratii monarhiilor europene de a participa 1a Expozitie, prezcnta romancascdla Paris eramotivata sl prin recunostinta fata de prietenia istorica a Frantei, "ca 0 manifestarc de simpatica poporului roman catre marea ~i generoasa natiune franceza"". In conditiile in care guvemulnu s-a implicat, sa nu uiram Insa, subventia acordata, organizatorii faceau ape! .Ja tu!i acciacare pastreaza inca, Frantci, iubirea pe care 0 mcritil ~i care-si iubesc in acclasi timp Indcstultara lor, pentTU ca sa nu lase sa treaca 0 asemenea ocazie rara a-si face daroria de romani':".

Organizarca participarii noastre la cxpozitia Univcrsalil parizianii din J889 a iruampinatdificultfti tocmai darorita lipsei unui cadru formal, la care s-au adaugat orgoliile personajclorprincipalc. Dintrc acestca. trci pcrsonalitati sc dctascaza net prin importunta rolului pe carel-au avut: Alexandru Ciurcu", prinrul George Bibescu" ~i Dimilrie C. Butculescu l '

.

Nodul gordian I-a constituit comitetul cc urma sa organizeze pavilionlll romanescin condi!iile in care guvcmuI hotarase neimplicarea sa. Patemitatca asupra acesfUia, Jegiti­mitatea sa, In condi{iile In care preopinenlii o:-e:1Ilizasera doua asemenea comitele ce sccontestau reciproc, disputa ce ameninta sa devina publicii, au marcat intreaga vara a anului1888, Tntr-o atmosfera de u.~urare, provocata de caderea guvemului Briitianu, dar 5i detensiuni in a~teptarea alcgerilor.

Anat in exilla Paris, Alexandro Ciurcu credcm ca a fost cel care a avut iniliativa inceea ce prive~te coneretizarea prezen,ei romane~ti la Expozilic, ell roate ca D.c. But­culescu, oponentul sau, i-a refuzat preeminen{a. Aejiunea lui AI. Ciureu s-a desfa~urat pemai multe coordonalc. [n primul rand, la Srar~ilul Junii mai 5i inccputul lunii iunie, seadresa Direqiei Genera1e a Expozifiei pentro a ob!inc un lac penlru Romania l

" . Apoi,aproape concomitcnt. ii scria prin!ului George Bihescu, aflat la Bucure~ti, propunandu-i sa

35

fonneze un comitct national penn u ca .nimcni nu a luat pilla astazi initiative de a constituiun comitct national':", ~i trirnitca ziarelor din tara un .Apcl catrc Romani?", In care socoteaExpozitia drcpt un ex':!.mcn 13 care romanii trebuic sa dovcdeasca ca sunt ,,0 nariune plinade viata si de viitor". In aJ treilea rand, rcdacra un mcmoriu catre presedintele Consiliuluide Ministri, Theodor Rosetti", argumentand amplu nccesiratea sustinerii initiativci sale decatre guvem. printr-o subvcntie ~i inlesniri de transport:".

Nu srim cu precizie cand au avut lac primelc conracte Intre Ciurcu ~i Butculescu, cusiguranpl acestea au fast purine, tindnd cant de documente ~i de natura relatiei dintre cei doi.in arhiva Butculescu se gas'e~te 0 scrisoare, mai degrabii 0 cioma, datata 20 Iunie, prin caredeputatul i1 roaga pe Ciurcu sa-l trimita 0 serie de informatli tehnice .jrebuincioase pentruexpozltiunea din Paris"'1. Nu credem di. aceasta serisoare a fost expediata, atfit darorita for­mei, cat ~i faptului ca, din Paris, la If} iulie 1888, Ciureu expedia 0 epistola din care reieseca atunci s-a pus pentru prima data problema participarii Romaniei la Expozitie. cu GeorgeBibescu eomisar general ~i eu .concursut atat de pretios" allui Butculescu". Important estcfaptul ca Butculescu se adresa,la Paris, lui Ciurcu pentru informatii ~i nu, de exemplu. agen­tului roman din capitala Frantel. Preocuparile ~i adresa romanului exilat Ii erau cunoscure,credem, atat din memoriul catre Theodor Rosetti1J

, cat ~i din ztare". Chiar daca li va contestapreeminenta initiative! adversarului sau. vedem ca pana la 20 iunie Butculescu nu fiicusenimic pentru a asigura prezenta Romaniei la Paris, chiar deca, intr-0 alta scrisoare, pretinseseca inca din 1887 avea in vedere Expozltia Universata". AI. Ciurcu a sesizat importanta, inprimul rand, a obtinerii din partea comisiei Expozitiei a unui pavilion pentru romani. Dupace primise la 29 iunie acceprul lui Bibescu de a conduce comitetul national roman", la 8 iulieCiurcu anunta ca a deflnitivat problema Iocului Romaniei la Expozitie".

Aparea, tnsa. 0 situatie neobisnuita, deoarece un al doilea comitet national roman, or­ganizatla sfarsltul lunit iunie de D.C. Butculescu cu sprijinul membrilor Societatii Coope­rative", revendica pavilionul oferit de francezi Romanici. Dad AI. Ciurcu si .xomitetul dela Paris" avcau avantajul de a fi recunoscuti ca reprczcntanti ai romanilor de catrc oficiali­tatile francezc. ceea ce va avea un rol honirator, dupa cum vern vedea, Butculescu avea 0

baza solida de actiune In lara. Fiind, pructic, liderul .jndusrriasilor cooperatori", cunoscut ~i

respectat de acestia, avand Iegiituri in inrrcaga lara, deputatul se bucura ~i de incredereaministrului Frantei la Bucurcsti. Georges de Coutouly". care-i acordase prierenia sa. In plus,Butculescu era un adcvarat profesionist cu calitati si experienta de organizaror", ceca ce.,credem. l-a adus In atcntia eclor de la Paris. Pe de alta parte, documentele studiate releva uncaracter marcat de vanitate, care I-a lmpiedicat sa adopte 0 atirudinc mai concilianta. in plus,Butculcscu se baza pe faptul ca Ciurcu ~i Bibescu, nefiind aereditati de guvern ~i de rege, nuvor purea obtine ca~tig de cauzaJ

\ pierzand din vedere ca participarea Romiiniei avea uncaracter particular, iar 0 cventuala daavuare din partea suveranului, care de altfcl nu s-aprodus, nu putea constitui un obstaeol juridic.

Georges de Coutouly era solicitaf de Butculcscu sa intcrvina pe liinga comisarulgeneral al Expoziliei, Berger, penfru a ohline renlru comitetul roman pe carc it reprezcntalocul de la Paris-'l. La randul sau, AI. Ciurcu il ruga pe ministrul francez sa sprijine In falaregelui candidatura lui Bibescu Ia pre~cdin!ia comitctului national roman l

) , ceca ce Coutoulyrefuza sa faca datorita scntimentelor anLidinaSlice al lui Bibcscu J

• ~i sprijinului deschis pecare II acorda comitctului prictenului sau-'l. 0 inciilcare, am putea spune, a neutralita~ii unuidiplomat aDat in misiunc nficialii. F3pt perc-cput de insu~i Coutouly, care ~i-a muderatatitudinea atriigandu-i aten!ia lui Butculescu cii "ceca ce dumnul Ciurcu deja a facut cu multatrudii joaea un ralln scrviciul comitetului na!ional"16, iar prin~ul Bibescu, "prin acljvitatea sa,

36

princom:

la P,Iranr

za,lperscecadeplobieimpdq11 Apart

prccpe,BUll

Ciu:merefecdenromnu Iseci

a atRo'spricforfa,!rnai

,ar

DUIIn ~

echPardindetl

nstitui-cotea: plinailiuluiale de

cu,cuei doi.n carepentruu for­reieseieorge11 esteagen­scure.ntesta'acusemseseIta, inDupa~ iulie

n, or­oopc­tul deiciali­yea 0cut ~i

dereaplus,

ea ce.va unplus,

:e,ou~a unu s-a

sarulleotal fatatoulyIS peunuiJeratrlulta:a sa,

prin rclatiile ~i pnn farmecul personal are tot atatca clemente de succes, de care viitorulcomitet va avea nevoie?".

Diplomatul a tnvins In cclc din urma prictcnul, dcsi .scpare ca instructiuni primite dela Paris l-au facut sa se hotarasca". Oricum. Butculcscu nu a scsizat tncurcatura mioistruluifrancez ~i nici atitudinea sa diplornatica. reprosandu-i preferinta acordata "celuilalt"'~.

La jumatatea Iuni i iulie, AI. Ciurcu si G. Bibescu au sosit la Bucurcsti pentru a reali­za, pe de a parte, 0 Intelegere cu Butculescu". iar pe de alta, pentru a coopta in comitct ailepersonalitati". Deputatul nu a dat curs invitatiei. pretextfind 0 afectiune oftalmologica".ceca cc nu l-a Irnpiedicat sa continue propaganda prin tara'J. Mai mult decat atst, s-adeplasat la Kronstadt pcntru a se intercsa in ce masuril dorinta sa de a arganiza un stand cuobiccte si produse ale romanilor din Imperiul austro-ungar ar primi acordul autoritetilorimperiale. Intr-o scrisoare catre Coutouly" se plange ca la intoarcerea in tara a fost urmaritde politia secreta austriaca datorita proiectului sau". Un demers asemanator'ttntreprinsese~i At Ciurcu pe langa Corneliu Diaconovich" pentru a-i Incuraja pe romanil din Banat saparticipe la Expozitie. Ambele incercari nu s-au soldat, insa, cu un rczultat pozitiv.

Trebuie sa spunem ca in tara D.C. Butculescu obtinuse0 sustinere mai ferma din parteaproducatorilor", dedit comitetul coordonar de Ciurcu si Bibescu, care sc putea baza mai multpe 0 serie de personalitau din capitula. Era firesc sa fie asa. mai cu scama ca neobositulButculescu i~i pleda nu numai cauza, dar facea si 0 intreaga propaganda anti-Bibescu".

o ultima Incercare de rezolvarc pc calc amiubila a diferendului. iniuata de AI.Ciurcu, ce il roaga pe Butculescu sa sc puna de acord. .ica sa stirn ficcarc cc faccm. ea samergem si unii si altii in una si aceeasi directie, iar nu sa nc Incurcam reciproc't", nu areefectul scontat. Dimpotriva. deputatuI publica punctul sau de vcdere". Incheind mai putindemn: .Atunci mearga domnul Ciurcu cu jidanii ~i aliatii lor la Paris ca sa reprezinte lararomaneasca, iar noi 0 vom reprezenta in caminul nosrru'"'. Credem eli accentele xenofobenu proveneau dintr-o convingere nationalistd, obiectiva sau nu, ci erau mai degraba con­secintele unei frustrari de ordin personal, care s-a manifestat pc fata in cele din urma,

La Incepururile lunii august problema se ana oarecum in echilibru. Pe de 0 parte,.xomitetul de 1aParis", pciomtiv numit asa de .nationalisu''. cc obtinusc rccunoastcrca oficialaa autoritatilor franceze ~i care erau singuretc indrituitc, din ncest punct de vedere, sa reprezinteRomania, iar pe de alta parte, comitctul condus de Dimitrie C. Butculcscu, cc se bucura desprijinul producatorilor. Sunrem convin-i d in accasta situapc, cure risca sa compromita oriceefort de organizarc tinanc cont de timpul scurt r.imas pana Ja imllgurarea Expozl!iei, ambelefaqiuni au ajuns la conclul.ia ncCeSilU!ii cckilaltc. insa, tiaca primii er<.iU inc1ina!i, mai mult saurnai pulin, spre 0 i'1leiegere, Butculescu ram,1nca fcnn in atitudill~a sa.

Rezolvarea au oferit~o comL,arii francczi ai Expozi~iei, ch~ar dad in mod indirect,Jar catalizatorul evenimentelor a fost ministrul Fran!ei la BuclJTe~ti, Georges de Coutouly.Dupa cc pledase atat pc.langa ButculescuJ

-', cat ~i pc Wnga AI. Ciurcu", pcntru 0 rezolvaTcin spiritol interesclor nafionale, la 8 august il in~tiinteaza pc Butculcscu ca, rara nici uncchivoc, comitetul prezidat de prinlul Bibescu {;ra .'>ingurul ndmis sa reprezinrc Romania laParis-'-'. Mai mult dedit atat, declara!ia ministrului de extcrne wmdn, Petre P. Carp, potrivitciircia iniliativa prin!ului George Bibescu nu a ultragiat ell nimic guvemul regelui~~, I-adcterminat pe Coutouly s:l insistc PCIl1ru fuziune.

La 3 septembrie de!cga!ii comiletului naponal al industriilor, D. Bratianu, M. Ko­giilniceanu ~i G. Gr. Cantacuzino, hotarau la Flore~ti fuziunea"l7. Lidcrii ccluilalt grup 0

37

acccptau" III formula: eel trci aminuti. prcscdinti de onoarc, printul George Bibcscucomisar generalla Paris. deputatul D_ C Butculescu. comisar general in ~ara.

Comitctul National Romdn era compus din 165 de mcmbri, fiind impartit pesectiuni in functic de companimentele tematice ale Expozitiei". in lara cornitetul era re­prczcntat de 7 departamente sau subcomitete regionalc (Ia Iasi, Vaslui. Barlad, Campulung,Cruiova. Caracal. Turnu Magurcle), ce aveau misiunea de a coordona strangcrea deproduse din zonele respective ~i de a Ie trimite la Bucuresti. Si in 1889 s-a optat pentru 0

structura descentralizata, ca ~i in 1873, numai ca acum nu s-a folosit in mod oficial aparatuladministratiei locale, ci bunavointa. patriotismul ~i interesul economic al producatorilor 10­cali, care au format aceste comitete. Sistemul prezenta avantaje si dezavantaje. Unul dintreccle mai importantc avantaje era acela ca se inliitura birocratia. ce pusese in trccut mulreobstacole, asa cum am vazut, care Insotea orice demers al statului in acest sens. Mobilitateaoamenilor si a circulatiei obiectelor, vitala in conditiile crizei de timp, trebuia sa Tinaseamade un alt aspect la fel de important: resursele financiare.

Problema fondurilor, ea sl in cazurile precedente. s-a pus de la Inceput cu acuitate.Intervcntiile Comiterului National pe langa autoritati au avut ca rezultat acordarca unuicredit de 200.000 lei, insuficient, insa, pentru a prezentare decenta. veniturile" au fostcompletate, in special, prin subvernii particulare" ~i prin loteria naponala organizata cuaprobarea guvemului. Au mai existat ~i alte mijloace, precum baluri'" sau serbarile de laCismigiu", banii obtinuti fiind trecuti in contul Comitetului. Veniturile nu au fost depasitede cheltuieli". ceea ce ne permite sa vorbim de un bilant pozitiv, spre deosebire de 1867.cdnd deficitul rczultat dupa lnchiderca Expozitiei a declansat intense discutii.

De asemenea, obiectele ~i produscle ce urmau sa tie expuse au fost stransc prineforturilc Comitetului National ~i ale retclei de colectori ~i de propaganda, faea sprijinullogistic al structurilor statului. Organizatorii au reusit sa acopere Intregul sistem de clast­ficarc al Expozipci Univcrsalc. ~i in 1889 predominau materiile prime; in special cereatele~i derivarclc lor au obtinut 0 recunoasterc unanima. Unul din cele doua mari prcmii" acor­date Romduici de juriul inrcmational a fost primit .penrru produsele agricolc In total"06, iarcongrcsul granclor adopta 0 rczolutic care rccunostca calitatea cerealelor ~i fainclor roms­nesti'" () mcdalic de aur rcvenea ~i Administratiei SalinelortlS

, cc trimisese la Paris unobclisc din sure inalt de cinci mctri, format din blocuri masivc. Baururile romanesti (vinuri,rachiuri. lichioruri) au obunut nu mai putin de 43 de distinctii. dintr-un total de 237 (iarccrcale!c. in al'ara LIe urarclc prcmiu, primisera alte 23 de mcdalii). Recompense JU m~:i

primit ~1 stotclc, opcrclc de artji, .Rcvista Noua" a lui Hasdcu. cosrumele nationalc. Un locdistinct l-:IU (ICUP:It produscle industrialc: sine de cale ferata. uneltc difcrite (printrc care unstrung), cclc rezultate prin rafinarea petrolu!ui (petrol rafinat. benzini'!. parafina, ulciuri).produsc c!limice. AsrCd, ia 1SS<,J. modemizarea societatii romane~ti se retlccta nemijlocLtin cxponJklc prezenre la Expozitia Universal a, care nu nllmai di. sc diversifid. dar cupnndIl1tr-o ]1J'()poqie scmnificativa pcntm a justifica progresul Romaniei, produscle inJustriale.Binclllicks, ll1ai erau nlllite de facut. dar participarea 1a ateste "llllrCCcri "Ie pacii" de­Illonstmu ci'i modcrmwrca, ca proccs, era ireversihila, iar ca intinderc cuprindea toate sec­lparch: socic!a(ii. Prin modcrnizarc Romania "intra" In Europa ~i oblinea, intr-o masurJ totmai m:Ir..:, n:cunoasten::a sa.

in ISStJ pe~tru prima data participarea Romanici 1a 0 asemenea expozirie a avut ~io dimensiune cduca!ionaIa. Prin~ul G. Bibescu, comisaml general al Romaniei, a organi/atin lara grupuri de elevi din diferite ~coli care, insotiti de profesoriw

• au fast adu~i rentro avizita Expoziria ~i imprejurimile Parisului pe cheltuiala Comitetului National'''. Multi

38

romanstudiilfilcca 'spre I

EXp02nu nu:ale E;.;

constrvinulrimpusau partaran I

ocupaastfelsi, In :de obicasa ilciaocomplclienticaptarrczult:.Revrperan1de aptvinuriSiracrsi iaraTuica.salbar

apropiin aernesti,spune

gioascAcest4ci de\'motu1

ramar:unul (afirrm

rnncscu

Inir pcera re-nrlung,'rca deentru 0

pararulilor lo-t dintre. mulrcilitateaseama

uirare.a unuiIII fostata ell: de lapasite1867,

e prinrijinulclasi-calelcacor-,", tarrom.j·-is un·jouri,7 (iar1 Ill,:]

'n Joere uniuri),jloeilJrindrial,'.. de-scc-

'3 lUi

uqilila!lrua1ulji

ronuru calatorcau in cpocd 1<1 Faris. eel putinjumataredin clita romaneasca i~i desavarsisestudiile in Franta. ccalalta in universitatile germane ~i italicne. 0 calatorie in strainatatefiicca parle din norma litare. Mcritullui Bibcscu ~i al comiretului a fost accla ca s-au orientalSpIC tanara gcncratic, s,:LTr:"llld clevii III funcric de mente ~i nu de originca sociala.Expozitia Univcrsala a ;Jl!u.'.. fitfa llll!(li:.tlii, "t. fulosinp1 obstcasca'', cum spunca Bibescu.nu numar din puncr de vcdere material. ci ~i spiritual prin impactul imaginilor Parisului ~l

ale Expozitici asupra adolcsccnpor romani.

Pc lfingi'i pavilionu! cc cuprindca cxponatele rouiancsti sc mai aflau alte douaconstructii, un resraurant roruancsc (sau cabaret, cum il nurneau francezii) ~i un pavilion alvinului. cflatc pc una din arrcrclc-simbol ale Expozipci, Rue du Caire. Restaurantul s-aimpus de la Inceput III atcruia publicului dator;'~ dincului oferit de printul Bibescu", la careau participat numeroase pcrsonalitati franceze. Cc era de fapt restaurantul? " ... a casu detaran roman, un I'd de ccnac cu acoperisul inclinat si preeminent care acoperd 0 galerie ceccupa 0 mare parte din la~dda. Aici a disparut pererele. precum ~i eel din partea de nord,astfel Inca! cabaretul este In aer liber, 5i acoperit in acelasi timp. Vitralii ocupa Iatura de estsi. in spate, cdtcva cai de ecccs conduc la 0 platformii intcrioara unde sunt mese rczcrvatede obicei clientilor mal impcrtanti. Opusii acestci platfonne, intr-un colt, se afla un fel decess interioara. unde sunt bucatariile. La drcpt vorbir-d. nu este nici un conac, nici 0 izba.ci 0 constructic rustica, dar elegaruf unde lcmnur ocupa eel mai mult loc ..". Tabloul eraccmpletat de fete ~i baie~i tmbracati in costume nationalc. atentl sa Indeplineasca dorinteleclientilor si de celebrii ldurari, carc vor primi doua medalii de argint. Mesajul s-a axat pecaptarea atentiei publicului prin buna-dispozitte ~i relaxare", ceea ce a avut mai bunerezultate, crcdcm. dccat 0 simbolistica Incarcatil. lata ce scria ziaristul Emile Goudeau in"Revue Illustree"l': "In drumul meu. Cabarerul Roman de unde izbucnesc cantecele exas­peranre de nai. intr-un acompaniamcnt de lira si viori. S-a terminat! rna oprese aici. devoratde apctitul pcntru muzica .. _ Cu urechile pline, cste cazul sa iau cina. Aici am de ales, cavinuri, intrc Dri1ga~ani,TamaioasJ sau Cotnar Raznovanu. care sunt aIbe, mai putin eel deSiracuza (sic!), care esre rosu. Am mdncat tocana de vita, stufat de mid, snitel cu mazare~i iariisi frigarui sau tleidi. Muzica acompaniaza in continuare revcria mca moalc ~i dulce.Tuica. ~liboviTa, mastic:a intrcgcsc iluziJ unui vis, in care se picrde fcrocea voinTa asalbaticului occidental. lndi un rahar de fin lichior romanesc,,7J.

A doua construqie, () cas a !ar<1neasdi din Ienm, unde se puteau scrvi bauturi, era inapropicrca primeia, intrc cclc duua organizatorii aranjiind mcse pcntru cei ce dorcau sa sicaIn aer libcr. Trehuic sa amintim ~i intrarca monumentala a secTiunii expozifionale roma­ne~(i, ce imbina clemente arhitectonice bizantine intalnite la bisericile din Taraeu, am puteaspune, anumite elemcme folosite 101 ridicarca unui arc de triurnf.

Dad elementelc constructive raman, ill general, constante, cele arhilectonico-reli­gioasc de lip bilantin ~i cele de tip rural, intenTia care Ie foIose~te ca suport se moditica.Acestea nu mai reprezinta un scap In sine, simbolist, cum sc intamplase mai ales in 1867.ci devin dO~lr cadrul in care sc manifcsta momente dc viu!a, cu rezultatc imediatc. Zgo­motu!, in sensul bun al cuvtlntului, aqiunea, inlocuiau erudiTia.

Cc s-a spus despre Romania in unna participiirii la ExpoziTia Universala din 1889?in primul rand, Fran!a prin oamenii sai de condei, recuno~tea sprijinul pe care

romanii i-I acordii in momentcle de cumpana, ~i Expozitia fusese, intr-o oarecare masura,unul din acestea. "Ea (Rom1nia, n.n.) exisfa de mull ~i nu a neglijat nici 0 ocazie sa-~i

afinne cu energie simpaliile pentru Tarann<lstra, de care se simte ata~ata prin originile latine

39

si prin atatea puncte comune pe care cele doua popoare le au in caractcr si aspiratii. Intrcnltc miirturii de sirnpatie romaneascd nu vom uita niciodata pc eel pc care ru 1-:1 dat r-andcram infranti". Putem spunc ca. pc accsrc coordonate, una din rnotivatiilc care dctcrmi­nasera cfortul Romaniei la 1889 a coincis ell rcactia rcccprorului franccz. Simpatia luma­mlor pcntru francezi i~i gasise In constiinta acestora din urmu corolarul. Iutcrcsant deobservat este faptul ca 0 astfel de reactie din partca elitci fruncczc vcnca intr-ur. momentde criza pentru Franta", Chiar daca ~i in trecut avusescra loc, mai mult sau mai puun.asemcnea antudini, in 1889 rccunostinta franccza a fast prompta ~i sustinuta.

In al doilea rand, prin analiza facutii situatiei Romanici, asa cum rcicsca dinprezcnta la Expozitie, francezii decelau, pe de 0 parte, progresele realizate de socieratearomaneasca. dar, pe de alta, nu se sfiau sa sublinieze partile rnai putin pozitive, in specialtendinta spre 0 accentuate copiere a Occidentului, mai ales in arta ~i vestimentatie",

Concluzia 0 trageau tot francezii: •Romania este interesantil pentru noi din toatcmotivele; este un frate mai taniir pe care it vedern crescand ~i fortificdndu-sc. dezvoltnndu-simuschii si inteligenta, muncitor onest si hamic, soldat curajos, pasionar de indcpendcnta ~i

indragostit de glorie?".Concluzia noastra trebuie sa aibd in vedere in primul rand rccunoastcrca cfortului

Romdniei de a continua sa impuna prezenja sa, prin Expozitiile Univcrsale, Europei. Fariica aceasta sa devina un scop in sine, fiind motivata de obiective politico-economice siculturale, participarea Romdniei la Expozitia pariziana din 1889 a consacrat 0 strategie deactiune ce se dovedea, intr-o masura tot mal mare, pragmatics. Poate eel mai bun argumentin acest sens este faptul cii s-a depasit momentul dificil creat de conjunctura particulars(aniversarea Revolutiei Franceze) ce a prilejuit organizarea Expozitiei.

Apoi. se cuvine luat in considerare continutul concret al prczcntei romdnesti laParis, Diversificarea acestuia. aparitia produselor industrialc, chiar daca intr-o masurarelativ midi, a celor petroliere, ce vor cunoaste un succes rasunator la viitoarea Expozitiedin 1900, anuntau transformarile in societatea romaneasca. Totodata, confruntarea cu cele­lalte state participante ofera Romaniei, prin comparatie, 0 pcrspectiva clara a pozitiei sale~i mai ales arata drumul pe care aceasta Il mai are de parcurs pe calea modemizarii. Dinacest punct de vedere vedem ca Expozitiile Univcrsale, si cea din 1889 nu face exceptio,au fost momente de stimulare a energiilor nationale. Studiul comparat al participariirornancsti releva gradul jn care elita romancasca a dat 0 forma practice acestor irnpulsun.

'b

NOTE

I Ar. St. B., fond REAZ, ds. 643/l1178. Cll tDate aceSlea,regina Elisabeta a trimis un colier formal din 32 de piese,care a rigur.1t in cadrul Expoziliei, apud Emanoil HagiMosco, Bu('ure~li, Amintirile unui ora}, Bucure~ti,

Fundalia Culturalll Romani!, lW5, p.125.2 Anne Ra~mussen, Brigitte Schroeder - Gudehus, op.

cit.. pp.112-118: Titlu oficial: Expozifia Unille{'S,]IJ dinlX89, Pari,~; Temil.: Comemor.lfea centenarului revollllieifrancez.e; Simboluri: Turnul Eiffel, Palatul ma~inj]or,

Rue du Caire; Amplasament: Campullui Marte, esplana­dalnvalizilor, colinele de la Chainot, malul drept ~i stangal Senei; Dat1l: 5 mai - 31 octombrie 1889, inaugural!ofidal de pre~dintele Sadi Camot; Suprolfala: 96 ha; Ex·

40

poz.anli: 61.722, din care 33.937 francc7.i (55%); Vili­tatori: 32.250.297; prel de intrarc I ~i 2 fr.; Costuri: chcl­luieli - 41.500.000 fr., incasari - 49.500.000 fr., profiel!.O(jO.l~IO fr.: Comisar gcneral - Ber£cr; Con<:rcse: 6\.1;Participare straina: toate comincntelc (dill Europa numai7 lilri participil oficial); luriu: 1.075 membri, din care603 fmncezi (65%); Recompense: 33.889.3 G. Bibeo;co, 1889. Exposilion univenelJe. La RoulIJanie.AVi!/J{. Pendanl. AprC.~, Pari" J. Kugelman, 1990, p.1O.4 Marea Britanie, Belgia, OIanda, AU~lro-Ullgaria, Ru­

sia, ltalia, Spania ~i a[lele.5 Dezbaterile Adunilrii Deputalilor, ~cdin!a din [1\ de­

cembrie 1888. p.364.

6 Ibid,7 Ar. ~

JI. ,I>. 1R lhld,') IhiJ,1{j IbidII D.A12 AI.13 All.":1;1nga Prevolujrele sepentru ;In 187f"L'lndlvirulen1885 c:un ceuinventeIll89, 'primesgraficeliari,m14 Prirtoruluiiar caAlgerfUruvertrat ill!mCI omilitar15 D.Cstudiihmice. IEXpelcreezrperativlad, C

rani/ol16 Ar.chet C17I./V18 Ar.1-2.19 fbi,20 ESICiUrCI~treaz.;

gani7.:Ja~a <l"

pe Ian21 Ar,22Ibi23 Ve24 Prinul deganiu25 AI

II. lnrrcat dlndctcrmi­llurn5-

sanI denonn-ruI putin.

wa din.ietatcaspecial,n reateRndu-siIellrii ~i

ortului.i. Fiir5.nice ~i

egie de:ument

iculara

e~ti lanasurii;>ozi[ie11 cele­ei saleii. Din

cep~ic,

clpariiJisuri.

); Viti·'j: chel·

profit::,e: (,<,1;

I num"iIII care

i/Jl;;nie,

~.I(I.

IJ. Ru·

III de-

r

II Ibidem.7 Ar. St. H. fond HUlCU\esCU (in ccnuneare B), pachct

II, rk I 'nil KKX. fila 4.X!hidem, 11/1')9his/lllX~, fiLl Iv 1~ldem. Hil n/lllllR fib ::.l() IhiJem.llIlW his/lXllX, fila 1II il./...D" pAll12 Ar. 51. B.. fond B, pachct II. ds. 1<)9 his fila l.13 Alexandru Ciurcu (I ll54_1W2J. S-a na<;cul IJ Sercaia.Llnga El:gara~, Tatal, Nicolac, exilat dawri,,' participarii larevolupade la lM8. Cursurile pnmare le face la Bucuresn.ccle secundare la Brasov. in 1873 esre trimis la vienapenuu a studia dreptul, unde se jnscnc In .Romania Juna".In 11176 se lnroarce in tar.'! ~i intra in publicisricd. Fondcaza..L'Independance Roumaine" in paginile caruia publicavirulente articofe Irnpotriva liberalilor. La 2 seprembrie11l1l5 esre expulzat din Jaril prerexrandu-se fuprul ca nu eraun cet!llean roman. La Paris, impreuna cu Just BUi'so[!.invemeaza un propulsur reactiv pentru ambarcatiuni. ln1889, Jupa Expozijia Univcrsala. se taroarcc in prJ ~i

primeste cetatenia. Pentru mai mulrc amanuntc biblio­grarice vezi I. M. Stefan. Alexandro Ciurcu. lnvenurorol,zi;ui.~wl, omul. Cluj-Napoca. Dacia, 1989, 170 p.14PrinprlGeorge Bibescu (11l34-11}C()), a fosrflul domni­torului Gheorghe Bibescu. A facut scoala rnilitarala Paris,iar ca ofiter a participar la r.lzboaiele din Mexic (1862),Algeria (1867) 5i ell Germania (1870). Dupa ExpozhlaUnivel"10313 s-a tnrors in Romania. iar din 1890 a adminis­trat instirutele filantropice Brancovenesn. intrand in con­fhct cu mitropolirul Ghenadie. A scris mai multe sludiimilitare ~i istorice. mernbru al AcaJemiei Franccze.15 D.C. Butcu1escu, nascut la t845 In Bucure~ti, a fkulsludiile la Paris 5i s-a ocupat in special de chestiuni econo­mice. La 18711 jncepe 0 vie propagandJi pcntru intocmireaExpoziliei industriate a Societ!l{ii Concordia; la 11180 lu·creaza din toate puterile pentru infiinJarea Societalii Coo­pemtive in scopul de a incumja meseriile ~i industria din.tara. opera Dimitrie R. Roseni. Dierionarol Conrempo­r.lIlilor. Bucul'l''iti, Editura Popularil, 11l97. p.39.16 Ar, 5t. B.. fond AchiziJii Noi (in continuarc A.N.j. pa·chet CCLXXXtV. ds. 22, fild I.171,M. ~tefan, op. cit., p. 127.18 Ar. 51. B.. fond B., pachetll, US, 199 bis/l888, melt1·2.19 Ibidem. 111197/1888, fi1ele 3-6.20 Esle inlcresant de observat ca memoriul redactat deCiurcu se gase5tc in :rrhiva BUlculescu, ceea ce drmon­~lreazil d Th. Roselli. cunosdnd preocuparile pemru or­ganizarea de expozilii ale lui BUlcule'cu. i I·a trimi,. 5ia~a aeeMa a putut Jua cun0'itin!a de iniJiativa lui Ciurcu,pe liinga apelul din ziare.21 Ar. 51. B" fond B.. II/l 96/1 llllll, fila I.21 Ibidem, 1l/205/1888. fila t.23 Vezi nota t92.24 Printre ace.'lea se afla 'it ..Cooperalorul Romin'·, orga­nul de pre!iiI al "Societalii Coopenllorilor Romani". or·ganizata de D,C. BUlcu1escu.25 Ar. St. B.. fond AN., CCLXXXIVI22. fila I.

41

2(, lI'idem.ln eccsr ,,'''IS 'e/t 'ii I.M. Stefan. or. cit., p.12X27 Ar, sr. B f"'ld 11. Jl/2(1J/I~$g. fila ILX I/oidem Ilil<,lX/1811~1.Iila I::') G,.·",:"" ,lr C' .utouly. .u.cm in I;-UX. ,I nell! 1"'r1~ dinu, i~i;I'lc,'i ,'1"';" c"'fl,l1,; cu "ric';'I: i.c.rca R~"lk' lici c-r.cnt.r!c iniX7l( 1I1;lIi,;:'\; j'Le:lip"i'-'Lli::r in ~1,~X:~' ;i b Bucurcsti.<ipll,} La ;-;",IIIJ(' [;";1(.)'I.,,,p.."/I,' frJJ1piw. vol. 13. ]1.2113(1 Orl~'"li/a~c numcro.e,c ('~p'-'ti:;i iT1J,~r<, ale agncuho­nlor vi inJlhlri"}il,,r rom.ini :i ,C va rcmarca xi in 1'){locu prilejul cxpozipci juhiliare.31 Ar. 51. u.. fond B. 1I/20<,l/IXXX. fila t.321bidem.l1/ 20X( 11lgX. filclc 1-4}i 11/ 206! Ill(\X. fdele1·2.33 ibidem. Hl2011/ IllllX. fila l.34 I/Jidem, fila 2.35 Ibidem, 1U 225/18(\X, fib I.36 Ibidem, 111 20ll/11111lt fila 2.37 I/Jidem,3H I/Jidem. 11I216/ rasa. fila I3') Ibidem. 1[/217/ 188'1\, fila I.40/hiilem.llI2lO/1881( filclc 1 2.41 l'utem vorbi chiar de 0 .Jntrecere" intrc ccte 2 comi­tete In ve dcrca atragerii unui numdr dit mai mare de per­sonalnari.42 Ar. 51. B., fond B., 1U21R/18811, fila 2.431bidem, IV213/1888, fileJe 1-2.44 Ibidem, 11/204/ 1888, filele 1-2.45 De reama unui incident diplomatic, Coutouly it roagi!siI. nu-l amestece in aceasu poveste.461.M. Stefan, op. cit, pp. 129-130.47 C. Diaconovich, director at ..Romanische Revue" }i;mtor allucrarii ..Enciclopedia Romana", 5ibiu, 11l911.411 ArSt.B.. fond B., 111221, 222, 224/11l811,49 Ibidem, II} 220/ ISlIS. fila I.50 Ibidem, 111214/ ISllll. fila 2.51 Ihidem,:V 218/18l18. filele 1--6.52 Se refcrea la 0 expozilie la Bdil<l din 1lI'I\9 care unna!iiI aibii ~i 0 "CCjie intem:l!ion<llii.53Ar. 51. 11., fond B.. Jl/216/lllllll, filc\e 1-2.54 IhidL'm, [1/215/ 18X8, fila 4.55 lbidem.II/227/1888, fila I.561bidcm. 11/216/ 1888, fila 2.57 Ibidem. II. 223} 18118, fila I.58 G. Bibescu. op. cit., p. 2. Vezi ~i I.M. Stefan. op. cit.,p. 131.59 Georges Bibesco, ExpoIition Universel/e de Pari~ enIXX9. NOlice Iur 1,1 Rrlllnwnie. Producrion,~·lndu\'lrie~,

Paris, IXli", pp. 4-6.60 Expozili;J {)ni\'er.l<1I,1 rlin P;m'.~ lXX9. Rilporr de\pre11Kr.Tnlc Cumirerului N<1{iolJal Rum'ln de /<1 20 iulie 1XXXla 20 manic lX90, Bu~ure~ti. 1890, p. 43; 5ubvenpeacordatii Je ~urpurile legiuituare - 200.000 lei; LOlerie­145.549,52; Subseripjii private -71.665; Primiri ue laexpozanJi - 13.095, 25; Diverse - 32.068.85. Total ve­niluri - 463.3711,62 lei.61 Comitetul NalionJI a dc"chis !isla sUb"riplici publice,eu suma dc 10.500 fr., :lpud. G. Bibesco. La Roum<1nie.Av;ml.Pcnd'lnt. Apres, Pnris. 1890, p.35.

La presence de la Roumanie en Europe, a l'occasion des Expositions Universelles,s'est manifestee mcmc apres 1873. Bien motivce par des buts politiques, economiques etculturcls, la participation de la Rouruanic a l'Exposition parisienne de 1889 marqua uncstrategic qui a'ctait avercc dans une large mesure pragmatiquc. Les transformations quiavaient eu lieu dans 1.1 societe roumaine ctaient annoncees par la diversite des modelesexposes. la nouveautc des produits industriels et petroliers lesquels auront un eclatanrsucces a I'Exposition de 1900. Compararivcmenr. la concurrence avec les autres Elatsparticipants donnait il 1.1 Roumanic unc perspective claire de sa position et plutot luimontrait Ic chemin qu'ellc aurait fallu parcourir vers la rnodcmisation.

61 AI, St. B.. fond AN., pavhct e(LXXXIV, d'.10, lila I.63 "Epoc:f', an Vll!. nr. ,04 dm 14/ 2h apnln- txgv, p.2,64 E~l'(J7ili:1 Unive"';;J]J din 1';;,;, /'~}N"., t' 4:1' Iransporlui ~i m:Lllipularc<l uhieClelo]' 0P"\.C- 57 ..'-'S. U: Im1,11",,,1;1 PMi, -- I.'i L) ,'J7:J,2LI; Chchuiclilc 'n"'Ii;ilului ­57.5~U'j; C'iLlk:'ij 60il (iSx,'): Di',':r>t - ~('fA(I,~(I:

Extraordmarc - _\5.612,12 ToL,] - 341'.1(.1'-1,36 P"L:,fi1­65.4.\<),26. Ve zi ~i I RL'('CnC, EV(,.'i!ij~, l:irpuri,Bucurc,u Libcrunea. l'l~;:'.l', 1<,15,65 ..Mnrilc prcruii' emu distinctiilc supreme a{;(>Hi:'le ]aExpoziria Univcrsalj din 18HY.66 EXfXllIfiunea Ullil'cI:I:JIJ din 1889. RonJJni,1 I~ Expo­zl;lunea din Cimpul-lui-!'tI:JI'lc, Paris, Di~N. p. I67 E"pozlpune,/ r/nivu'I"I:i din Par!" IHIIY .. ,p(>,68 Rami/Ili" I" F'(J<vi!iIln<-,, din (amplll !t,i Milrte ..p.2.69 Expozi!iuned UniH:fI~JiIdin Psris .... PI'· .'.J70 Chclluielile pcntru 1r<ln'I;onul acc-aor grupun au tosrcuprinse in capitolul ..C,llatorij'·.

RESUME

,: G. Hitcsco, op, ell .. pp. 12(J-iJ7.72 Revue de IE:r.pa,ltioli (/nlvcr"elle' ue IS/N. tomesecond, Pais, f.a.. 1'60.n Laurentia Vlad, ArlJi[,'CIUr;i demcr;I }i Imagine;1 idcn­lild!ij. () ivonc u pillili";lJJ<!or R(ln/:!nid Iii £xpvI'liilcIIIl.'v~J'S<J1c piln,~icnc, iI! Sud-Estul)i cunlc.'lul c'unJp''iJl1,

111, 1'I')5, r·IiY.74 Emile Goudeau, Uncjourneea l'Expo.,I/jOIJ. ill RevueItlustrce. lome VlIl, iunie-decernbrie Hilly, pp. 241·243,75 Emile Monod, L 'Exposuion Univcrsclic de IIiH4.tome 1II, Pari" 1890, p. 146.76 Dupe cum am vazut, multe din guvemele IJnlnrEurope! refuzasera sa participe oficial 1<1 ExpuzhiaUniversala.77 Emile Monod, op, cit. p. 148. vczi ~I R,'\ue Jet'Exposnion Universeiie ... , p. 63.78 Ibidem.

:cde luiistoriaexpcrivizaresa lidpututstaliniimpmfaeut~

formecare ~

internunci c

Stalindifcrimal r:relax,ptlpulscmn1l1:1mbile.ricruldonalaccsrpartein actualc.paniiconflciroriftunt.prorcde st

:9, tome

1("3 iden­'(JUl.-uilt'

UfiJ[J<?JIJ.

II Revue41-243c 11<1<9.

: IJrilorxpozma

~vue de

.elles.res eta uncIS quideleslatantEtats'It lui

1956 - DESOVIETIZARE SI COMUNISM,NATIONAL,

Cristina Petrescu

D UPA. sfarsitul eelui de-al doilea razboi mondial, comunistii care au .pretuat''puterea in Europa Centrale ~i de Est s-au straduit sa transforme structurile politiee,economice ~i sociale din propriile lor lim copiind, eu cat mai multa fidelitate, mo­

delul unic al Uniunii Sovietice. Toate lucrarile care abordeaza pcrioada 1945-1953 dinistoria acestor state 0 caracterizeaza unanim drept perioada sovietizarii. Urmand ealeaexperimcntata deja de .fratele mai mare" de la Rasarit, bazata pe industrializare ~i colecti­vizare fortate, comunistii promiteau sa rezolve ceea ce regimurile anterioare nu reusiscra:sa lichidcze inapoierea economics fata de Occident. Falimentul modelului sovietic n-a maiputut fi ascuns dupa moartea lui Stalin. Moscova a fost nevcita sa abandoneze liniastalinistd in favoarea unei politici mai .Jiberale". Ca urmare, s-a atenuat ~i constrangereaimpusa !arilor din lagarul comunist de a unna lara abatere modelul sovietic. Declaratiafacuta de Hrusciov cu prilejul reconcilierii cu Tito, in care recunostea existenta mai multor[anne de dezvoltare socialista', a fost foarte temanta pentru partidele comuniste satclitc.care au putut de atunci lnainre sa spere la 0 mai mare libertate de actiune. Dogmatieulinternationalism proletar ~i unicitatea modelului sovietic puteau fi abandonate in favoarcaunci dii "nalionalc" de construire a socialismului.

Politicile proprii urmate de li1rile Europei Centrale ~i de Est dupii moartea luiStalin. In ciuda dependcnjei continue fala de Moscova pana in 1989, au fast dcstul dediferite. Dircctia pe care 0 va urrna fiecarc dintre statele satelite s-a conturat pc parcursulmai multor ani sub influcnte multiple, dar determinantf a fost reactia produsa de relativarclexarc a lui Hrusciov In primul rand la vfirful partidelcr sarclitc si epoi la nivclulpC'IH1LJ!iei. lntcnjia mea, in cele ce urmeazli.cste de a arata in ce mod rdspuusuri difcrirc lascmnalul dcstaliuizarii dar de Moscova au dererminat politici ulterioarc difcrite.fimitdndu­Ill,i numai la cclc trci lari _. Polonia, Ungaria ~i Romania - in care au existat tramantari vizi­bile. Analiza sc va opri la 0 privirc comparativil asupra tensiunilor generate atdt in inrc­riorul clitclor comunisre, cat ~i la nivclul "de jos", al sccietarii civile. Pe de 0 parte, nbun­donarcn vcchii politici staliniste presupunea ca 0 parte din grupul dccizional sa dorcascaaccst lucru ~i sa inccrce sa-l impuna ~i cclor cc se opuncau oricfirei reformari. Pc de all:1parte, pcntru a sc produce 0 schimbare, trebuia sa existe ~i 0 presiune din partea populatici'ill ;In:st scns. Reactia societatii a inceput prin dczbatcrile iscatc la nivelul lumii intclcc­tualc. 'in jurul uccesitatii unor schimbiiri in viata poluica. economica ~i culturala. ajungandp:ina 1a rcvcndicari udrcsarc conduccrii. care in Polonia si mai ales in Ungaria au dus !Jconflicte sangcroase. Scantcia evenimentclor a fost data la 28 iunie 1956 de grcva mun­citorilor de la Poznan. Revolta lor a precipitat lucrurile in Polonia si a griibit rcinstalarea Infrunrca partidului a popularului lider comunist Wladislaw Gomutka. Din Polonia valulprotester s-a Intins in Ungaria; mitingul de solidarizare cu victoria lui Gomulka, organizatde studcntii budapestani, a declansat practic Revolutia maghiara. Cateva zite mai tarziu,

43

studeruii romani din marile centre universitare au lncercat sa um1CZC cxcmplul ungurilcr.Amploarea evenimcntclor a fast diferita in cele rrci !an, dar pentru ficcare dintre elemomentul 1956 a marcat inceputul comunismului national. Pcntru polonezi el a inscmnatdesfiintarca colcctivelor agricole. pentru unguri rclativa bunastnre a gulas-comunismuluilui Kadar, iar pentru romani 0 reintoarcere la pr?gramul stalinist de industriulizare ~i

colectivizare, dublat de un val de rcpresiune dud, In timp ce In Polonia si Ungaria dcso­vietizarea a dus la despartirea definitiva de stalinism, in Romania efectul a fost relcnsareastalinizarii, lntr-un moment In care pana si Moscova rcnuntasc la accasta calc.

.Liberalizarea" lui Hrusciov a avut ca cfect spargerea .jnonolitismului'' de vederial elitelor comuniste. Aripa refonnatoare intelcsese ca falimentul era inevitabil daca nu seva face 0 restructurare economicd, dar aripa conservatoare, fidela vechii linii staliniste,intuia ca aplicarea reformelor va duce inevitabil la pierderea monopolului puterii. .Ra­portul secret" de la Congresul XX P.C.U.S. a dat nastere In Polonia, Intr-o masurd mult maimare decat In celelalte laD. din lagarul sovietic, la numeroase discutii asupra drumului caretrebuia urmat In continuare ~i asupra oportunitatii reabilitarii victimelor stalinismului. Co­mitetul Central s-a scindat intre partizanii revenirii lui Wladislaw Gomulka 111 putere sigrupul "de 1a Natclin" (dupa numele cartierului din Varsovia in care aveau loc Intrunirilc),partizan al vechilor conceptii staliniste. Gomulka, fostul secretar general al P.M.U.P. panaIn 1948, cazuse victima epurarilor facute in toate partidele comuniste satclirc dupa modelulstalinist al Marii Terori. Motivul real al indepiirtiiri i sale all fost conccpfiilc lui polit!ce prcadivergente fata de linia Moscovei, printre care ~i opozitia f<llil de colectivizare. In plinafurie internationalista. Gomulka sustinea cil nu cste neccsar ca ficcare ~;lril sa copiezeIntocmai modelul sovietic. ci poate sa urmeze si 0 calc "na!ionaIa" sprc comunism.adaptara la conditiile ei speclfice'. Probabil datorita imcnsei sale popularitati. in cazul silunu fusese organizat un proces public, ca pentru Kostov, Rajk sau Siansky. In 1956, dupagreva de la Poznan, figura sa a reaparut in prim plan, fiind considerat singurul om capahilsa pacifice populatia.

In Ungaria sciziunea elitei comuniste s-a produs inainte de Congresul XX P.C.U.S.Reformistii erau grupati in jurullui Imre Nagy, comunist din vechea garda, cunoscut pentruscepticismul manifestat la sfarsirul anilor '40 fata de politica de colcctivizare. motiv pentrucare fusesc Indepartat din conducere si marginalizar'. Dupa venirca lui Hrusciov la putcrca fost numir prim-ministru. Consticnt di rcgimul comunist nu va purea obtinc sustincrcapopulatiei dccat in masura In care va reusi sa Irnbunaratcasca nivclul de trai, I\d;;Y ., irutiatun program de refonne econornice. mergand in accasta privinta mai depone dcc.u () IlicuscHrusciov. Viziunea sa, mult prca reformatoare pentru gusrul aripii conscrvatoarc din jur~J1

sccretarului general al partidului, Matias Rakosi, n dus Ia indepartareu sa in 1955. Inoctombrie 1956, atunci cand a izbucnit revolutia magbiara, una dintre primcle revendicilria fost readucerea lui Imre Nagy in funclia de prim-ministru. De~i el a cazul 0 datil eu infran­gcrca rcvolulici, regimul lui Kadar a UITl1<lt aceca~i linie refOimistii, chiar dad a atcnuatmult tendintele cele mai radicale.

In Romania Cll greu am putea vorbi despre n sciziunc a clitci comuniste. Singuradivergenta din P.M.R. s-a produs intre mcmbrii dekgaJiei 1<:: Congn:sul XX P.C.U.S.,Gheorghiu~Dej,Mir~n Constantinescu, Iosif Chi~incvschi ~i Pelre Borila, in urma audierii"Raportului secret". In timp ce Dej ~i Bonia crau de parere di dcstalinizarca trchuic mini­malizata, Constantinescu ~i Chi~ine"schi, de~i din motive diferitc, S-3U pronun!'lf pen;rudcnun!area imediata a cultului personalita!ii ~i acce]cmrca destaliniz5,·ii. incercan~a

44

ultimlipscistalino rarrinteri.In SP(

notabGomtrespedintreNagycronira Indlde pismai-cnici npentngrupa

difere"Libetara Ieau metiber (cxistecerculde carfilm:oncvoiccrculin Iunca I..<submi

de nirasta cdezbapotrivfost C(

socialacurdlin cuilegat I

reu~i ~

sau Pcdinm

ngurilor.intrc eleinscmnatnismului.lizare ~i

ria dcso­.lansarca

Ie vedericii nu sctaliniste,rii. .Ra­nult maiilui carerlui. Co­iutere ~i

unirilc),.P. pallamodelulICC preain plinacoprezcnunism.izul sau6, Jupaeapabil

'.c.u.S.t pentrurpentru1 putcrcstincrca:J inuiat• r;;:cus\.~

in juruliss. InnJlCariinlran­ltcnuat

;ingura:.us.,ul1icrii

.~ mml­pco;ru:rcnca

ultimilor doi de a Jargi contlictulla nivelul Biroului Politic nu a dat nici un rezultat. datoritalipsci oricdror tcndinte rcformistc printre mernbrii lui, mult prea legati de abuzurile cpociistaliniste'. Miron Constantinescu. care spera di noua politica a lui Hrusciov va fi pentru elo rampa de lansare sprc pozitia de lider .11 partidului, nu a reusit sa-~i creeze un lobby inintcriorul elitei politicc. Iar cforturile flicute de a crea punti de legatura cu intclectualitatca,in special dura numirea sa ca Ministru al Invatamantului si Culturii, nu au avut rezultatenotabile'. Disidenta lui a fost aproape solitaril in Biroul Politic, in limp ce in jurul luiGomolka sau Nagy se grupase 0 parte semnificativii din conducerea partidelor comunisterespective, capabila sa-~i impunii propria linie politica. Aceasta nu a fost singura deosebiredintre cele trei figuri care s-au detasat ca posibili refonnatori in propriile tiiri. Gomulka ~i

Nagy erau lideri extrem de populari, asociati de popor cu incercarile de a se opune ana­cronieelor programe sovietice de transformare a tiirii. Miron Constantinescu era departe dea indeplini 0 asemenea calitate, numele lui fiind legat tocmai de transfonnarea economieide pialii Intr-una planifieatii. Nu au existat partizani care sa-l sprijine ca altemativa Ia mult­mai-compromisul Dej nici in randurile elitei politice, asa cum s-a intamplat in Polonia, darnicl nu ne putem inehipui multimea cerand aducerea lui 1.1 putere. cum au facut-c unguriipentru Nagy. Fiira ca nemultuminle manifestate de jos sa se Intalneasca cu intereselegrupiirii refonnatoare din partid, lucrurile nu puteau fi schimbate.

Daca este sa comparamee s-a Intamplat 1.1 nivelul intelecrual, se vor constata, din nou,diferente majore Intre situatiile din Polonia ~i Ungaria ~j ceea ce s-a Intamplar in Romania..Liberalizarea" lui Hrusciov a produs in Polonia dezbateri in presa asupra celor Intamplate inlara lor dupa razboi ~i asupra drumului pe eare trebuiau sa-I wmeze de atunci Inainte". Luerurileau mers pana la lndemnul desehis difuzar la posrul de radio varsovla ea fiecare sa-~i exprimeliber opiniile, accasta nefiind numai un drept, ci ~i 0 datoric', Referitor la Ungaria, estc notorieexistenta ccrcului Petofi, creat la lnitiativa comunistilor reformisti dinjurullui Nagy. In cadrulcercului care rcunca sure, uncori chiar mii, de participanti, aveau loe discutii libere, nelngraditede canoancle staliniste, care abordau problcme de interes imediat, pe Ierne de economie. istorie,filcsofie". Impactul ccrcului depfsea lumea lntelectuala maghiarii; liderii partidului au fostncvoiti sa-l rcabiliteze pc Laszlo Rajk. dupa ce acesr lueru fusesc ccrut Ia una din intrunirilecercului de catre vaduva acestuia. in acelasi limp, in Ungaria ~i in Polonia, 0 influenta dcoscbitain lumen inrclccrualii au avut-o marxistii revizicnisti, printrc care se uflau figuri emblcmatice.ca Lcszek Kolakowski sau Gyorgy Lukacs. Prin gandirea lor dogmatismul stalinist erasubminar chiar din interior, de pe pozitii de stanga.

in Romania ascrucncu pozitii critice nu au existal niciodata. Marxismul, ncluat in seriosde nimcni inainte de rilzboi, a fost prcluat ea 0 dogma pe care trebuie sa 0 respecti de vreme ceasta ccrea stapanirea. Icrra ca nimeni sa-~i puna. problema sa reflecteze asupra eL Cat despredezbaterile din lumea inte!ectuala, qecul a fost deplin. Principala voee care s-a ridicat i"m­potrivu canoanclor stalinistc din cultura, la 0 ~edin!a cu aClivul de partid al raionului Stalin, afost lC'a a lui Alcxandru Jar, scriilor mediocru ~i, pana alunci, purtator al drapelului realismuluisocialist Vladimir Tismfuleunu presupune ca atitut..linea lui contestatara a fost pusa la cale cu:h:()rdul conduccrii partidului in inten(ia de a compromite eventuaJele tentative de destalinizarein cultura

i li. Chiar daea ipnteza sa nu ar corespunde realitiitii, Alexandru Jar fusese mult prea

legat de practicile pc care de data aceasta Ie critica ~i 0 persoana prea marginalii ca sa paalal-cu~i sa polarizcze in jurul sau lendintele de cmancipare din cultura romana. Nici in Ungariasau Polonia lumea inlelectuala nu ajucat rolul principal, dar efervescentacreatii prin dezbateriledin mass-media la Var~ovia sau in cadrul cercului Pel6fi Ia Budapesta au creat 0 anumita stare

45

de spirit a populatiei. au determinat iesirea dintr-o gandire ineniala, aratand ca adev.irul poatcsi trcbuic sa fuca parte ~i din vlata oamenilor de dincoace de .cortina de ficr".

Muncitorii de Iu Poznan, care s-au ridicat strigdnd .Dati-ne paine", dar ~i .Jos co­munismul'', "Afara cu rusii'' ~i .Vrem libertatc?", au fast cei care, pe fondul framantanlor dinimcriorul partidului si al lumii intelectuale, al} accelerat schimbarile la vnrr, care au insemnatsfarsitul definitiv a1 stalinismului in Paloma. In Ungaria revolupa a pomit de la 0 manifestarcstudcntcasca. dar fOI1a pnncipala au constiruit-o tot muncitorii. Revendicarile consiliilor alcscin mod democratic la nivclul fabricilor s-au constituit in programe mult mai radicale decat cclepropuse de comunistii refonnatori, mergand pana la infiintarca mai multor partide si retragercadin pactul de la Varsovia. Formarea acestor consilii, ca modalitate de participare directa ladecizii, a simbolizat adevarata ,,revolta a democratiei Impotriva dictarurii?". In Romaniamanifestarile studentesti nu s-au Intalnit eu agitatiile muncitorilor. Memoriul studentilor de laTimisoara, unde se pare ca a fast opozltia cea mai bine articulata dintre toate centrele uni­versitare, includea, pe Iangii revendicilrile specific studentesti sau de ordin general, si marireasalariilor muncitorilor". Dar conducerea partidului, Inspaimdntata de cursul evenimentelor dinUngaria, promisese deja. cu a zi mai devreme, ca. va man sa1ariul minim ~i cii va da alocatiisuplimentare pemru copii". Datorita acestei masuri de prevedere, agitatiile muncitoresu "aulost lnabusire in fasa", iar actiunea rapida ~i eficienta a Securitani a lnchls ~i gura studcnplor..Revoluua romana" de la 1956 a sfarsit inainte de a Inccpc.

Calea .nationala" urmata de cele trei tari de atunci Incoace a fast determinate deoptiunea dominant}} a elitci politice. Dar aceasra, la randul ei, a depins ~i de reacna socictatii Iaadicrilc de .Iiberalizare" venire dinsprc Kremlin. Polonezii si ungurii nu s-au mulpnnit cu cecacc Ie pcrmitca rcglmul "cu voic" de 1a Moscova. In schirnb, reacua romanilor a fost confuzn siuser de anihilat. In consccinta, politica dusa de Gomulka sau Kadar a fest influcntar.i, 111 hun;:;parte, de 0 ccrta preocupare pcntru bunastarea oamenilor, nu din altruism, dcsigur, ci de tcamaunor noi revoltc. in Romania, Dcj a hotarat sa continue programul stalinist de industrializare ~icolcctivizcrc. care nu [inca deloc seama de nevoilc rcale ale populatici. Decizia sa nu ;1 Ioststinghcritd de nici 0 disidcnta, romanii nereusind sa suucturczc 0 opozitic demna de lua: inscamf oiei 1a nivclul clitci comuniste si nici la nivelul socictatii.

NOTE

sate!anal:East-

thostheirwhoSirmpres:nor,

modindu

I Dcclaratia a toct fikul.1 cu ocazia vizitei h,i Hrusciov laBd;,','7ld lu 2 iunic 1955. Vezi Andre Fontaine, h/oria rJl_tointui rccc. De ls rJzboiul din Coreee Iii en'za aliitnTdor.fY5()-llJ67, Volumul III, EdituT<l Militari!., Bucure~ti,

llJ93, p. 2Kl.2. hCl.jues RUpllik, The Other Europe, Weidenfcld and

Nicolson, Londra, 19!18, pp. t 1!I-119.3. Jo,eph Roth,child, Return to Divenily. A Po!iliCdf

Hi,'fory fif Ea,\1 Cemr<ll Europe ,linL'c World War 1f.O:l:ford LTniver,ity Press. 19X9. p. 154.4, Vezi ~dinl<l Biroului Politic al c.c. al P.M.R. din

3.4,6 ~i 12 aprijie 1956, reprodus:! in Sfcr,1 poliricii, nr.25. pp. lo-IX, nr.26, pp. 12-13, nr. 27, pp.38.40.5. ~liron Conslantinescu s-a apropial de c<iteva nume

iltJ'Itre ale in!eleClualitalii, marginalizate pan.'! alUnci,Lum ar fI Lucian Blaga, Con,tantin Giurescu. TudorArghezi. Vezi Vladimir Tism~neanu, Arheologia lerorii,Edilma Eminescu, Bucure~li, J992, p.111.6, C.J e.xemplu, vezi ,de douil documentc reproduse in

46

Paul E, Zinner ed.. Nalional Communism <'1Ir! i'''I'IJI;u· Rcvolt in F-il\lern Europe. A Selection of D"Cl/flwn/l I!J)

EvenrI in Po/and and Hung<lry Fcbru"l)'-,''\io~'cJJJb<:r,

/956, Columbia University Pres,. I\'cw York. 1\.157. pro40-55.7. Andre Fontaine, Op. cit .. p. 2X6.R. Vladimir Tism~neanu. Rcim'enring Po/ifics. £;Wcrn

Europe from Slalin 10 Havel, The Free Pre,s, Macmillan,tsiew York, 1993, pp. 71-73.

9. Ghilii !onescu, Comuni,\mu/ in Romania, Editur;lLiter.!, Bucure~ti, 1994, p. 297.lO. Vladimir Tismaneanu, Arhe%gia leroni, p. 130.11. Andre Fontaine, Gp. cit.. pp. 2K7-288.12. Hannah Arendt, Otiginile tOlaliUjrisi/lu/lJJ, Edi!llfilHumanila" Bucure~ti, 1994. p.650.13. AUTel Baghiu, Prinlrc gmlii, Editura Z.,n;ul\i,. ClUJNapoca, I'Xl5, p.ll.14. Ghil~ loncscu, op. cil., p. 304.

ul poate

.Jcs co­rilor dinisemnutufestarcor alesecal cclcragcrcarecta Iaomaniaor de laele uni­marireaelor dinalccatii:~tj "auentilor.

lata de~!:'.itii la:u cecaIfud ~i

n hunf, rcamaizare si, i\ lostluat in

wl"r Re­JCn!.\ 00

vembcr.,57, n-.

E;Ncrn:millan,

Editura

130,

Editura

SUMMARY

The abandonment of the Stalinist pattern announced by Khrushchev determined thesatellite countries to look for their own path towards communism. This essay tries toanalyse the way in which national communism was structured after 1956 in three of theEast-Central European states: Poland, Hungary and Romania.

The factor which influenced the national communist path experienced in each ofthose countries was not only the option of their party leadership, but also the reaction oftheir population. In Poland and Hungary, there was a considerable part of the political elitewho wanted to reform the system and succeeded in constraining the others to follow them.Simultaneously, the reforms initiated from above were pushed forward by the people'spressure from below. In Romania neither a reformatory wing inside the communist partynor a noticeable response of the civil society occurred after Khrushchev's "Secret speech".

Therefore, Poland and Hungary, although remaining after 1956, experimented amoderate reformation programme, while Romania underwent the same Stalinist model ofindustrialization and collectivization.

--------------'

ILUZIA UNEI NORMALITA.TI REGA.SITE.1968 - INTRE PRIMA. VARA DE LA PRAGA SI,

VARA DE LA BUCURESTI,

Dragos Petrescu

P ATRUNDEREA trupelor celor cinci rari socialistc in Cchoslovacia constituic omarc greseala ~i o primejdie grava pentru pacca in Europa, pentru soarta socialis­

.. mului ill lumc. Este de ncconceput in lumea de astazi, cand popoarclc sc ridicii lalupti1 pentru a-si apara indepcndenta nationala, pentru cgalitatea in drepturi, en un

stat socialist, ea state socialiste sa Incalce libertatea ~i indepcndenta altui stat. Nu cxistf nici() justificarc. nu ponte fi acccptat nici un motiv de a admite. pentru o clipii numar. idccaintervenjici militarc in trcburile unui stat socialist fratcsc." (Nicolac Ccauscscu)'

La 21 august !l)()R, Nicolae Ccauscscu sc adresa unci multimi adunatc in Pinta Pala­tului Rcpublicii. ccndanmand intervcntia In Cchoslovacia a trupclor Tratatului de la Varso­via suh conduccrca Uniunii Sovicticc. pcntru a punc caplit .Primaverii de 101 Pragu" Dis­cursu I patriotic ~i untisovietic al lidcrului comunist roman, prin care accsta crinca intcrvcn­iiamilitarii in Cchoslovacia. a rcadus spcrarua in inimilc cclor care vrsau la o dcmocrativarcrcnl.i a rarii Considerate cu o culmc a cmuncipdrii comunistilor romani de sub rutc!asovicticii. poxitia adoptata de Panidul Comuuist Roman in august IY6i( cand Romania afost singura p.ri'i membra a Tratatului de la varsovia care nu a trimis trupc In Cchosfovacia.S-;\ dovedit a fi una coejuncturul.i.

Avand in vedcrc cvcluua ultcrioaui a comunismului romancsc sprc 0 forma intr-adcvarlIriginal::i prin grorcscul ci, intcrvcntia lui Nicolae Ccausescu de la balconul cliidirii C.C.:.11p, C.R. In 21 august 196,Q, ramHne cu at1t m:li dificil de intcrprctar.

In pcrioada 1l.)()..t·1971, in ROI11ClIJia comunista. .rcluxarca idcologica" 5i .rclcuvulibcrali/arc" uu au pcnuis cvolurii sumlarc ell cclc din Cchoslovacia din tirnpul .Prim.ivcri:til' 1-1 Pr;ll'd" ~'i. l11di .th-v. nu au putut crcn nccn solidaritctc intclcctuala C,He a dux 1;] n:I~­

u-rea llllY::lnlur de dlSidcn\J. care all unnat ..uormalizurii" nnpusc de sovicuci. de upu!ClJal"lL,i '77. lm\st asupra comparatici ell snuaua din Cehoslovaciu. pentru pcrio.nla anali­/,It;l, dcoarecc modelulcchoslovac de dcmocrctiznn..- ar f test. dupd parcrca mea. sineuru!aplicabil in Romftnia acclci perioadc: cstc yorba de refonnc unpusc "til: sus", de cduc (l

factiunc rctormatoarc a panidului comunist a11at la putere. Modelul m;]ghl~lr. al unci It'.

volle s;lngcfOJse sus!inule de fntrcaga Jlurll1.ltie, eJrc sa hcnd'iL:iclC ~'i tic acordul elcrulul.nu sc dovedisc rcali;.abil in timpul cnzelor din aoul [95(, 5i sc ari:ita ell alfn mai j1ulin vlahilin llJo~,lnlr-o ROll1ilnk Cll tradilii rcVOIUli('!larc apruape incxlstcntc. Pe de all;} partc, lllll­dclul pellonC/, n:'iscut tllll n:vnltcle ~i grc\'elc i/hucnitc III llKdiul Illullcitorcsc timp lk.1])]"(1,lpC 2.'i de ani (195()-1 9~O), caractcrizat prin sui idari lan.'a mUllcilonlor P( l[OllL'/i ~l f(1r­

marca silldicatclor llhcre. ar Ii fust. tic <lSClllcnc,J, greu de uJnceplit in Rom.lnia LilllllJ!l!sl;lr'rcdcccsorll! lUI NIl'l,IaC Ceu)cscu la cOnduLTITa Partidului COllllln\~l Rllllhll1,

(;iJL'or~hc GllCmghiu-Dcj. rCU~ISL ill 19.'i~ S;l ll)lpn:J. rClragerca trupclor s(1victicc ,!c p~' lui­lr'riLlI Rom,"IlJlCI, momcnl dccislV. L:r;} ind()i~ll:l. III sl::ibirea COI1Il\lluIUi S()VictiC ~1\UPI':l t:lril.]),~ Llll!. prin dls!:IIl!;nca de Ylns«()va, in ani! IInelli,lt llml'~ll{)n cclchrului dlscLlr:, 'ccrct ,11

lui NdestalCamIcial pmanaRusii'viclui

duluiadoptinternantldecornu:manie

munisavant;integrplanurreacp.econotionaltmdrulcol criR.D.Cintern(CAlnumarcriticecane (din R(sita~ii

Incerc.de 105'

ceptiaArtica"campnation.

a fnlrelzare lupant g,Indiferrelatm1960. iincepu

""""'---------------_.....-

SI,

.rescu

uituic o.ocialis­-idicii la-i, ca unisla niciri. ideea

ua Pala­I varso­:..t", Dis­ucrvcn­rauzarcb tutelamania arOV:JCl:J.

r-adcvarC.C a!

.retauvaimavcru.; L! In\­

de Ilpu]

fu ana!i­,lIlE! urulrtitrc o

UIKI le­

.lcrului.in viahilric. 111\)'

limp de'.I ,: tor­nUllt"I:1

Roman.pc (Crt­

lr~1 t .ui I

;ClIl't ,ll

lui Nikita Hrusciov. din 25 fehruarie 1956', liderii stalinisti romam au evitat tocmaidestalinizarea pc care noul curs al politicii Moscovci cauta sa 0 impuna tn ~iiri1e satclite.Campania de desovietizare ce a umiat. concretizata prin Inchiderea institutiilor create spe­cial pcntru rusificarea rapida a t3rii: Institutul de invatamant "Maxim Gorki", Muzeul Ro­mano-Rus, Institutul de Studii Romano-Sovietice, Editura .Carrea Rusa'', Libraria .CarteaRusa", i-a perrnis lui Gheorghiu-Dej ~i grupului sau de stalinisti .pun ~i duri" sa supra­vietuiasca pelitic'.

.Declaratia din aprilie 1964" sau, mai exact, .Declaraua eu privire la pozltia Parti­dului Muncitoresc Roman in problemele miscarii comuniste ~i muncitoresti intemationaleadoptata de Plenara Uirgita a C.c. al P.M.R. din aprilie 1964" consfintea orientarea politiciiinterne si externe romdnesti spre 0 mai mare autonomie ~i totodatii definitiva .platformaantidestalinizarii" rornanestl'. Se poate afuma d eceasta .rieclaratie de independenta" acomunistilor romani a inaugurat perioada .najtonal-comunista'' din istoria recentd a Ro­mdniei. perioada incheiara in 1989 in conditii nelamurite inca pe deplin.

in .Declaratie" erau afumate 0 serie de principii privind relatiile dintre partidele co­muniste si muncitoresti: independenta ~i suveranitatea nationala, egalitatea in drepturi siavantajul reciproc, Intrajutorarea "tovara~easca", neamestecul in treburile interne, respectulintegritatii teritoriale. Declaratia afuma inca 0 data opozitia comunlstilor romani fata deplanurile lui N.S. Hrusciov de specializare economlca intre tanle socialiste. De altfel,reactia violenta a comunistilor romani prin care acestla au respins conceptul de "complexeconomic interstaral" promovat de sovietici, in scopul unei mai bune .xliviziuni interna­tionale socialiste a muncii", indica noua orientare a liderilor de la Bucuresti. .Astfel, in nu­marul 23(42) din 5 iunie 1964 al revisrei vteie economics. Costin Murgescu semna un arti­cal critic la adresa lucriirii economistului Willi Kunz, publicata de Academia de Stiinte aR.D.Gemlane in acelasi an, 1964, lntitulata .Probleme de baza ale colaborarii economiceinternationale intre farile membre ale Consiliului de Ajutor Economic Rcciproc(C.A.E.R.)", in care se punea problema "diviziunii intemationale socialiste a muncii". innumarul 24(43) din 12 iunie 1964 al Vie,rii economice, un articol redactional. cu acccntecritice putin intalnite panii atunci, se pronunta Impotriva asa-numitului "plan Valev". Ple­cand de la un articol intitulat ,,Probleme ale dezvoltarii economice a raioanelor dunarenedin Romania, Bulgaria si u.R.S.S.", publicat la Inceputul anului 1964 in revista Univer­sitatii V.M. Lomonosov din Moscova (nr. 2/1964), semnat de E.B. Valev, .planut Valev"lnccrca sa argumentcze nccesiratea crearii unui "complex economic interstatal al Dunariide Jos" care sa cuprindii reritorii din U.R.S.S. (Ucraina), Bulgaria ~i Romania ~i ilustra con­ccptia liderului de la Kremlin cu privire la integrarea cconomica in .Jagarul" socialist.Articolul din Viara economics respingea violent planurile sovietice ~i sublinia ca ideea.complexclor economice interstatale" ducea la .Jncalcarea independentei ~i suveranitatiinationalc. a integritapi teritoriale a statelor socialiste".

Moartea lui Gheorghiu-Dcj, survenita oarecum pe neasteptate la 19 martie 1965, nua intrcrupt procesul moderat ~i strict controlat de destindere intema. Daca ar fi sa-i dam ere­zare lui Ion Mihai Pacepa, moartea lui Gheorghiu-Dej a survenit in urrna unui cancer galo­pant generat prin iradicrea liderului comunist roman de catre serviciile secrete sovietice'.Indifcrcnt dad moartca lui Gheorghiu-Dej a fost naturala sau provocata de catrc sovietici,relatiil~ dintre Gheorghiu-Dej ~i Nikita Hrusciov au fost vizibil tensionate, in special dupa1960. In oricc caz, la moartea sa, "Gheorghiu-Dej a Hsat succesorului sau 0 Romanie careincepuse sa se ridice ~i un popor care reinvi'itase sa spere"6.

49

Nicolac Ccauscscu a rose ales sccrctar general al c.c. al P.M.R. la 22 martic 1965,la varsta de 47 de ani. Nu sum inca foarte clare imprejurarile in care Nicolae Ccausescu aIost ales in functia de secretar general al partidului. Aflat pe patul de moarte, se pare caGheorghiu-Dej ar f vrut sa-l dcsemncze ca succesor pe Ion Gheorghe Maurer si, in urmarcfuzului ncestuia, pe Gheorghe Apostol". Alegerea lui Nicolae Ceausescu pare sa fi rcprc­zenrut ~i () sfidarc 1a adrcsa Mcscovci, alcgcrca accstuia facandu-sc fara consultarca Krcm­linului". Estc rcmarcabila priccpcrca ell earc noul secrerar general al partidului a rcusit ca,de la numirea sa in functic. sa preia tntreaga putere paoa la inceputul anilor'70.

Alanm de Nicolae Ccausescu, Ion Ghe~rghe Maurer a fost, tara Indoiala, figurapolitica cca mai semniflcativa a acclci perioade. In acest sens, menta reprodusa remarca luiNikita Hrusciov. referitoare la rolul pe care l-a jucat I.G. Maurer in distantarea de Moscovaa comunistilor romani:

,,Afier Gheorghiu-Dej's death, we preserved the outward appearance of the samecomradely politeness in our rcietions. burit began to feel artificial. I think Comrade Maurerwas to blame for ttuu'".

Destinderea din politica intcma Inceputa in perioada lui Gheorghiu-Dej a continualsi sub noua conduccre a panidului, practie pana la Inlaturarea lui Maurer din fruntea gu­vemului (martie 1974), in urma disputei pe care acesta a avut-o. se pare, ell Ceausescu, inprivinta cailor de dezvoltare a ~arii I".

Cit de departe a mers aceasta destindere intema in comparatie ell evolutiile dinCehoslovacia, mai ales eu cele din timpul .Primaverii de la Praga"? Discursul nationalist~i antisovietic din 21 august 1968 a reprezentant oare un protest fa~a de curmarea pro­cesului de demoeratizare declansat la Praga? Pentru a Incerca un raspuns la aceste intrebdriar trebui trecute in revista evenimentele din Cchoslovacia, care au culminat eu .Primavarade la Praga'', si comparale, atat cat este posihil, cu evolutiile interne din perioada 1964­1971 11

.

Fa~a de eelelalte lari din blocul nlsiiritcan, Cehoslovacia a beneficiat de un statuespecial datorita dezvoltdrii sale economice. Avfind 0 traditie indelungatd, industria cehos­tovaca a rcprczcntat practic nuclcul industrial al Imperiului Austro-Ungar", iar dupa eel de-aldoilea rdzboi mondial Cehoslovacia si-a mcntinur avansul economic fa~a de celelalte l:'lridin hlocul rasaritcan. Aici ar trcbui rnentionat ~i faptul ca industria nou-createi RepubliciDernocrate Germane (parte componenta a redurabilei industrii germane pana in 1945)fusesc distrusa in mare parte in razboi sau suferea de pe urrna .Jmportului de tchnologic"practicar de Uniunea Sovictica imediat dupa razboi (prin demontarea fabrieilor germane,piesa eu piesa. ~i reconstruirca lor in Uniunea Sovietica). in aecste conditii. industriacehoslovaca ramasese singura relativ competitive in cadrul blocului socialist european.FOI1a industriei cehoslovace a dus, in anii '50, [a mcntinerea unui anumit ritm de productie,ceca ce a permis evitarca unor miscari munciroresti de genul eelor din Polonia (in 1956),miscari ce au avut Ia bazil revendicari economice". in plus, problerncle legate de natio­nalismul slovae si de Inapoierea cconomica a Slovaciei fala de Boemia ~i Moravia (ca particomponente ale Cehiei) au dus la atcnuarea protestelor fa~a de puterea eomunistii. Se poateexpliea astfel. eel putin in parte, motivul pentru care Cehoslovaeia nu a cunoscut cvolutiiJedin Ungaria, care au culminat cu Revolu~ia maghiara din octombrie 1956. Pe de alta parte,.,intelighentia" eeha pare a fi colahorat in eondilii "onorabile" eu puterea comunista panala inceputul anilor '60.

so

decatanilorfa~a dcomb

~i .recconcsa acfaptua intogeneracestitii. toFaethpuncrcondtsimplimen:

ierarlpopu'poputotalinvazmodiani d"Prinabolis-a CI

"ChavinteCehovinte'schindin te"mas

Sayarfi COl

decli:introc(rebucrizaparte,torii I

'-..._---------------------

ic 1~65,

rsescu apare diIn urma-I rcpre­I Krern­.usit ca.

, figuraarea luiloscova

Ie sameMaurer

ntinuattea gu­:SCU, in

Ile dinonalist:a pro­nrebarinavara1964-

I statutcehos­~l de-a!he r5ripublici1945)

ilogie"mane.iustriaopean.Iuctie.1956),natio­a pfu-lipoateIutiileparte,l panii

in orice caz, antirusismul ceh mcntionat de Milan Kundera" nu a iesit la lvcaladedit pe fondul unor nemultumiri populare datorate regresului economic, la Inceputulanilor '60. Nu crcd ell se poate vorbi de inexistenta unei ostilitatl istorice fala de Rusia saufara de Uniunea Sovietica, atat in Cehia. cat ~i in Slovacia. care sa fi generat starea de .cnon­combat' din randul intelectualitatii eehoslovaee, dupa cum afirma Wo1chik 1S

•

lncepand eu 1960. politica economica a .soctaltsmulut real" a Inceput sa dea roade~i .fealizdrile" nu au Intarziat sa apara. tara fiind nevoitil sa faca fala. unor problemeeconomice grave. Aparitia blocajelor economice a eonvins, se pare, condueerea partiduluisa accepte ideea introducerii unor refonne economice, dar foarte curand a devenit evidentfaptul ca nu se putea refonna economia fara introdueerea de refonne politice. [ncercarea dea introduce in CehosIovacia .sccialrsmot cu (ala umana" s-a datorat in primul rind unei noigeneratii de comunisti, asa-numitii .antidogmatici"". lata ce spune Vaclav Havel despreacesti refonnatori: .La jumatatea anilor '60, cuvantul hotarfltor il aveau, desigur, comunis­til, tctusi comunisti reformatori ori revizionisti, noi Ie spuneam pe atunci antidogmatici".Factiunea reformatoare din eadrul partidului a reusir. la sfarsitul anului 1967, sa-~i impunapunetul de vedere. La 5 ianuarie 1968, primul secretar al p.ec., Antonin Novotny (aflat laconducerea partidului din 1953), a fost inlocuit cu Alexander Dubeek. Ceea ee parea a fi 0

simpla schimbare a garzii la varf s-a transformat rapid Intr-o miscare ee s-a bucurat de unimens sprijin popular.

Dezghetul din viata politica interna a Inceput in unna semnalelor venite din varfulierarhiei de partid, insa toata aceastil evolutie nu ar fi fost posibild tara imensul sprijinpopular de care s-au bucural comunistii reformatori. Un rol esential in castigarea sprijinuluipopular l-au avut personalitatile eulturale, scriitori. dramaturgi, regizori, care s-au lmplicattotal in reformarea societatii. Bfervescenta vietii culturale din Cehoslovacia in anii '60,invazia de "arta neideologica':" au contribuit In redescopcrirea unei constiinte de sine,modificand mentalitatea .omulul de pe strada". Disparitia inhibitiilor induse de eei 20 deani de stalinism ~i ortcdoxie ideologica a constituit poate eel mai important cftstig al.Primaverii de la Praga". Cred ca in aceasta pcrioada, relativ scurta. in care cenzura a fostabolita, in care oamenii au reinvatat sa se cxprime tiber ~i sa aprecieze exprimarea libera,s-a creat acel prestigiu al scriitorului disidenr cc a permis coagularea unei miscari de genul.Chanet '77". Publicarea la 27 iunie 1968 a articolului lui Ludvik Vaculik ,,2000 de cu­vintc carre muncitori, larani, oameni de ~tiin!a, artisti ~i carre toata lumea" demonstra ciiCchoslovacia sc Indeparta din ce in ce mai mull de modelul sovietic. .Cele 2000 de cu­vinte" reprezinta un text fundamental pentru eel ~care Incearca sa lntelcagil csentaschimbarilor din Cehoslovacia in primavara lui 1968. In continuare voi cita un singur pasajdin textul lui Vaculik, referitor la .nristocratia rosie" ~i la pretentiile ei de a reprezenta.jnaselc largi de oameni ai muncii":

.Cea mai mare vma a aeestor conducatori si cea mai grava inselaciune pe care ausavar~il-o a tost sa considere conducerea lor arbitrara ca fiind vointa muncitorilor. Dad amf continuat sa credem aceasta minciuna. ar trebui acum sd-i acuzam pe muncitori pcntrudeclinul economiei noastre, pentru erimele eomise Irnpctriva oamenilor nevinovati. pentruintroducerea cenzurii care a facut imposibil sa se serie despre toatc accstea. Muncitorii artrebui acum sa fie acuzati pentru investiriile gresite, pentru pierderile in cornert, pentrucriza de locuinfe. Desigur, nici 0 pcrsoana rezonabiIa nu crede intr-o asemenea vina dinpartea muncitorilor. Cu totii ~tim, ~i in special fiecare muncilor ~tie, ca in realitate munci­torii nu iau nici 0 decizie in nici 0 problema. Altcineva controla votul reprezentanlilor mun-

51

cuoruor, in timp 0;;1; mutn muncnon avcau imprcsia cd: c i clctin controlul, un grup specialeducat de oficiali ai partidului ~i de oficiali ai aparatului de stat conduceau. De tupt, uccsuaau Iuat locul clasci rastumate ~i ei in~i~i au devenit noua arisrocratie.''"

Orice critica serioasa a rcgimurilor comuniste trcbuic sa ajungil ~i lu analiza urri­butelor noii aristocratii de care vorbeste. la un moment dut, Vaculik. Dcsprc accusta .nocnclasa" (,,1lova klese") vorbise tnsa, inca din 1956, Milovan Djilus, la un moment Jut a douafigura din Partidul Comunist Iugoslav (dupa Tito} ~i care a devcnit ulterior un disident demaroa". Revcnim dcci la locurile comune ale crincii interne a .xocialismului real".

De fapt. textul .celor 2000 de cuvinte" demonstra fuptul di Cehoslovacia sc inde­parta din ce in ce mai mult de modelul sovictic: .soctensmul cu fala umana" Incepea sa sedistanteze ireversibil de "socialismul real". Ingrijorarea Uniunii Soviencc fafa de evolutiasituatiei din Cehoslovaeia a fost exprimatd in scrisoarea reprezentantilor .cetor cincipartide comuniste ~i muncitoresti" participante la Intalnirea de la Varsovia din 14-15 iulie1968. in aceastil scrisoare .cele 2000 de cuvinte" erau considerate drept ..platforma organi­zatorica politica a contrarevolutiei?". in aeeste condirii, estc de Intelcs modul in caresovieticii au reactionat pentru a stopa prccesul de democratizare din Cchoslovacia, in ciudatuturor asigurarilor date de conducerea P.c. din Cehoslovacia privind rnentincrea roluluiconducator al partidului in societate. Interventia armata a trupelor Tratatului de la varsoviain Cehoslovacia a fest justificata. la 12 noiembire 1968, de ciitre Leonid Brejnev, in dis­cursul tinut la deschidcrea lucrarilor Congresului al V-lea al Partidului Muncitoresc UnitPolonei1

• Pe de aHa parte, este inca grcu de explicat lipsa totalli de riposte. inclusiv mili­tara, a regimului Dubeek fafa de intervcnria armata a trupelor tratatului de la Varsovia inCehoslovacia. In 1968, in Cehoslovacia nu s-a reusit 0 mobilizarc populara cu ill Uugaria.in 1956, sau ca in Romania, in acclasi an, 1968. Dcsigur, in cazul romanesc mobilizarca s-aprodus Ia nivelul discursului, insa nu se poatc nega spnjinul popular real pentru pozitia deindependents adoptata de P.C.R.~!

Praga a fost ocupata fad luptd, intr-un final drapat in binccunoscura, de-acurn..xatifea cehoslovaca", exceptie fiicand, desigur. gestul dramatic, dar izolur, al studcnruluiJan Palach (care s-a sinucis ddndu-si foe, in ianuarie 1969, prctcstand asrfcl irnpotrivainterventiei sovictlce).

Fa~a de cele Intamplate in Cehoslovacia Ia sfarsitul anilor '60, pasii de mclc ai.Jibcralizarii" din Romania, luiirile de poziric in favoarea unci demccratizari cxtrcm delimitate a societajii, provcnind din randul comunistilor cu un oarecare bun sjm~ ~i al unorintelectuali mai putin timorafi, par aproape ridicole. Dupa cum voi inccrca sa dcmonslrezmai depaI1e, a.$a-zisa libcralizare romaneascii a fost abil orchcstratii de catre Nicnlae Ceau­,~escu, care a reu~it. flic5nd apel 1a un na~ionalism mai degraba primiliv, <i-.5i alragii unimens sprijin popular. in absenfa unor critici venind din interiorul partidului, ln alara cclorordlmate de insu~i secretarul general ~i indreptatc intotdeauna impolriva grc5clilor 5i"exagerarilor" predecesorilor (~i aiel trcbuie amintita Plenara c.c. al P.C.R. din 22-25aprilie 1968, in urma careia 0 serie de activi~ti de partid In frunte eu Lucre[iu P,lrr:l.5CJnu,vietime ale regimului Gheorghiu-Dej, au fost reabilitatc), precum ~i pc fundul unul opor­tunism al paturii, destul de sub{iri de altfcl, de intelectuali autentici, Nicolae Ccau~escu areu~it sa convingii timp de cativa ani un intreg popor r.:ii el reprcziora omul providenfialpentru Romania. In Romania aeelei perioade, 0 schirnbare reala nu putea veni ded.t de lavarful ierarhiei de partid (cum, de altfcl, s-a intamplat ~i in Cehoslovacia).

52

con tin.xelax.tarilorprogreperioanoure(in 19loeuinfacut I

vator :nu fi cale inttinut iextern

rilor, :unui dtlnut rgenialcatre (di oafmaniastalinimai b.raturiicurerupropriPraga'tanderconstivace ~

pica" ,refugi

suporcareapunetin sercitare;

oferita punperen_

"peLia]

accstia

ZJ. atri­:j .nouaadoua

dent de

.c inde­ea sa se.volutiarr cinci15 iulieorgam­in caren eiudaroluluiarsoviain dis­sc Unitv mili­ovra inngaria.rrca s-atitia de

-ucurn.cntuluixnriva

rclc ai"em deII unormstrczCeau­

19ii un1 celorilor ~i

22-25scanu,opor­

cscu a1en!ialt de la

Liberahzarea limitata promovata de catrc Gheorghiu-Dcj la Inceputul anilcr '60 acontinuat, dupa cum am ararat, ~i sub succesorul acestuia. Atunci cand sc vorbeste despre.rctaxarca ideologica" sau dcspre ,,relativa Iibcralizare" din anii '60, majoritatea cerce­tarilor fae, in mod automat, 0 ccrnparatie ell teroarea din anii '50, ~i in aeest contextprogresele sunt user de pus in evidenta. Am in vedere eliberarea detinutilor politici inperioada 1962-64, relatinizarea numelui tani: Romania in loc in Rominia, adoptarea unuinou regim privind pasapoartele ~i ciilatoriile in strainatate (in perioada 1968-70); s-a pennis(in 1967) Inflintarea de mid rest~urante si pensiuni particulare precum ~i construirea delocuinte proprietate personala". In plan cultural, s-a aflrmat deseori, noua orientare s-afacut cel mal mull simtira.

~i torusi, cum s-a tradus eceasra liberalizare in plan cultural? lata ce spune un obser­vator avizat al vietii culturale romanesti: "Dar cine este destul de orb sau de naiv pentru anu fi constatat ca liberalizarea din Romania n-are nimic de-a face cu cele «2000 de cuvinte­ale intelectua1i1or cehos1ovaci, ca, pana ~i in momentele ei cele mai ofensive, ea s-a men­tinut in limitele prudentei? Ca sovieticii pot, la rigoare, sa fie enervati din pricina politieiiexterne romanesti, dar in nici un caz de cea intema?"14

Cdnd, in februarie 1965, Mihai Beniuc a fost eliminat din fruntea Uniunii Scriito­rilor, s-a vorbit despre ciiderea unui simbol al trecun-lui stalinist si despre primul semn alunui dezghet in vista culturala romdneasca. Se spera di a venit vremea cand .simplul con­[inut politic al unci carti sau al unei opere de arta nu va mai fi de ajuns ca ea sa fie decleratageniala?". Valoarea productiei culturale din aceasta perioadii va fi, desigur, stabilita decarre cei in drept sa 0 faca. Ceea ce tncearca sa scoata in evidenta studiul de fafa este faptuldi oamenii de cultura s-au marginlt, in perioada de maxima liberalizare culturala din Ro­mania, sa revendice 0 .auronomie a esteticului", dublatd de atacuri la adresa vechii giirzistaliniste ce depnea posturi importante in cultura". Nu este mai putin adevarat c5. rinocerii.mai batrani, ca lorgu lordan, sau mal tineri. ca Eugen Barbu. vcgheau de pc pozitiile lite­raturii curtene la pastrarea .xfreptei credinte?". In acesre conditii nu s-a putut naste uncurent de opinie care sa padiseasca matca prcocuparilor profcsionalc, fie ele mai elevate,proprii unor .Jngineri ai sufletelor omenesti''. 0 cornparatie cu atmosfera .Primaverii de laPraga" s-ar putea face in cinematografie, unde crcatiilc pompicrisrice gcn .Dacii", operatandemului Sergiu Nicolaescu-Titus Popovici, nu anticipau aparitia unui film ca .Re­constituirea" lui Lucian Pintilie (dar ~i acesta se afla destul de dcparte de filmcle cehoslo­vace ~i maghiare care satirizau "viata noua") ... La Praga, Milos Forman rcgizasc .Asul depica", .Dragostea unci blonde", .Balu! pompierilor": intcrventia sovietica I-a facut sa serefugicze in Statele Unite, in 1969, Imprcund cu colaboratorul sdu, scenaristul Ivan Passer.

Lipsa unor miscari de protest pornitc din mediilc muncitoresti, care sa constituicsuportul unor luari de pozitie din partca intclcctualilor, a contribuit, in parte, Ia neimpli­curca in politic a oamenilor de cultura mmani. A~ afirma ca in anii '60, eel putin dinpuncrul de vedere al dcmcrsului ctic, cultura romana a stut sub scrnnul lui Tudor Arghezi.in sensuI Intrebfrii pusc de Monica Lovincscu: "cum ponte cocxista poezia cu suprali­citarea bacsisului?"".

S-a spus deseori ca Ccau~cscu a ~!iUL sa f(lloseasd cu extrema abilitate momentuloferit de invazia trupelor Tratatului de la Var~ovia in Cehoslovacia, in august '68, pentrua pune in apticare un plan binc stabilit, proclamandu-se drept primul aparator al valorilorperene ale Patriei ~i Nafiunii. Cu toate acestea, martori ai evenimentelor, pe care nu-i plltem

53

banui de simpatie fa\:\ uc lidcrui comunist roman. nu ",PI! de acord ell tela unci prcmcditana .csccnei balconului'' din ziua de 21 august 1968.

Ion Mihai Paccpa, fostul scf adjunct 301 Dcpartamcntului de Informatii Extcmc alRomanici, refugiat in Statele Unite in 1978, prezinta 0 sene de date intcresantc. Jar caretrcbuie preluatc cu prccautie si disccmamant. Astfel. cccsra afirrna cii in noaprca de 20august 1968, fiind ofitcr de scrviciu pc Ministcrul Afaccrilor Interne. a fost sunat de cinevade la cabinetul lui Alexander Dubcck, care i-a cerut insistent sa i se faca legatura cuNicolae Ceausescu. lata cc povestcstc Paccpa cu privirc la reacria lui Ceausescu. dupa cei-a fost raportata situatia din Cehoslovacia: .Para ncbarbierita a lui Ceausescu cxprimaacceasi stupoare ca si cum ar fi auzit cii martienii au aterizat pc luna. Cand am terminat deraportat era atat de chircit. incat pijamaua clcganta de matase chinezeasca atama pe el caun sac de cartofi. Numai ochii de viezure i se vanturau de la Doicaru la mine ;;i ina poi.«Acu-i r-randu' m-mcu», a murmurat Ccauscscu, aproapc inauzibil. dupa care, Intr-untdrziu, ~i-a regasit vocea.] ... ] Orice conducator comunist ce s-a aflat la ananghic a apclatla fortcle lui de securitate pentru a se salva, ~i Ceausescu nu a facut exceptie. Cand si-arevenit din stupoarc, cl ne-a ordonat sa redactam un plan eomun de masuri, Securitate-DIE,pentru eventualitatea unci invazii militare sovteticc':".

Dad stupoarea lui Ceausescu a fast uutentica. arunci hotararea sa de a tinecuvdntarea din balconul Comitetului Central a fost luatii in acceasi dimineatii; in acest cazOll ered ca se poate vorbi de un plan bine pus la punct pcntru 0 asemenea situatie. Iarmarturia lui Pacepa nu cste singura care provine din ccrcul extrem de restrans al celor careau stat in preajma lui Ccausescu in accle zile. rata cc spunc in memoriile sale Dumitru­Popescu .Dumnezeu", considerat de catre multi analisti politici ideologul-sef al P.c.R. intimpul domniei lui Nicolae Ceauscscu:

"in ee privcste cuvantul lui Ceauscscu la miring. a fost liber! EI dadca grai la cceacc se «vcntilase» toata noaptea. A fast concis. esential. poate surprinzdtor doar prinduritatea unor expresii. Pe invadatort i-a calificat impcrialisti ~i a aruneat asupra lor blamulistoriei. Am fest in preajma lui Ceausescu din noaptea anuntarii invaziei ~i pana in noapteaurmatoare. tarziu. A rilmas tot timpul foartc calm. Dupa terminarea mitingului. intr-un gruprcstrans am ineeput lucrulla proiectul de dcclaratic al M.A.N., convocate pentru a doua ziin scsiune extraordinaril"".

Unul dintrc putinii intelectuaji romani care a avut curajul sa-l infrunte pe Ceausescuin anii '70, scriitorul Paul Goma. scric dcsprc acel moment: .Discursul lui Ceauscscu. dela baleon... Nici chiar aeum, in 1985, nu yom spune di ~i atunei a «jucat», a rost ncsjncer.in eiuda atmosferei de isteric, eei care in aed august 1968 ne-am inseris in GarziJe Patrio­tice nu am facut-o niei pentru el, Ceau~escu, niei pentru partidul comunis!. Nici macarpentru Romania (socialista). Atunci Cl'au~eseu a faeut apd. nu Ja cOinunj~ti, ci la ... ceta­!cni; sa apcrc. nu partidul, t:i lara. Cu :umclc. Firqte, nici unlll dintre noi nu i~i imagina cd.va infrange teribila Anllata Rosie. Fiecare dintr(~ noi se inln:ha cJte ore vom rezisla. ,..'I

in ceca cc privqtc atl~()sfcra din timpul dlSCursulul Jidcrului nlOlllnisf rlJlldn,acela~i Dumilru Popescu farc 0 afinm\ie interesant,1. Astfd e1 notcaz:J. ca, la un an sau doidupa "seena balcollului", sculplnrul Oscar Han ar fi n:alilJ.t un basorelief in lut ars euimaginea balconului c.e. al P.C.R. in diminc<l!J de 21 august 1968, afinnand ca, in 1968,comuni~tii romani s-ar fi compOflat ea ni~tc ..pa~()pli~ti modemi"'". Ar mai trebui ea accastainfonnalie sa poat:'i fi cOnfirnla!a ...

Discursul lui Ceau~cscu a fost fntr-adcvar patriotic ~i antisovietic. lata ditevamostre: ,,[... ] S-a spus di in Cehoslovacia cxista pericolul contrarevolu~iei; ~c vor giisi

54

poate rrevolutteritoriInchiscpopontrada f

MoscctemutborderDumitdcclaninrimi:se pre]depnuarmekIn buf

parcreanilorlitica iDcsigiMoserinddizsovietamintidiscur

mea, (in ani:Ccaus

accstucare asfidar~

de latipul ,sufietl

in specare, I

puteacilor I

mult I

mult (

neditiin

rcme allar careI de 20cmeva

tura eutupa ccxprimarinat dee cl eainapoi.intr-unapclat

nd si-ae-DIE,

a fineest cazlie. Iaror carennitru­:::.R. in

a ceeaLI prinrlamuloapteangruploua zi

J~escu

,cu, de'mcer.)atrio­macnrceta­

ma ea,,'I

Jm1n.ill duilrS cu1968,;east:!

'atcvar gasi

poate maine unii care sa spunf d ~i aici, in aceasni adunare, se manifesra tcndinte contra­revoluuonare. Rdspundcm tuturor: intrcgul popor roman nu va pcrrnite nimanui ~a incalceteritoriul patriei noastre. [...J Suntem aid multi comunisti si antifascist! care am Infruntatlnchisorilc. am stat in fata mortii, dar nu am tradat interesele clasei muncitoare, alepoporului nostru. Fiti siguri. tovarast. fiti siguri. cctatcni ai Romaniei, di niciodata nu vomtrdda patria noastra, nu vcm trada intereselc poporului nosrru.?"

in cartea sa, Pacepa afirma ca .Ccausescu a fost tot timpul obsedat de groaza caMoscova il va Inlatura de la putere?". Marturii recenre confirma faptul ca Ceausescu s-atemut cu adevarat de 0 interveruie sovieticii ;'1 «omania. imediat dupa gestul siiu de insu­bordonare fata de Moscova. in i994. CU PU!iJi limp inainte de a muri, gcncralul in rczcrvaDumitru I. Dumitru. fest sef al Directiei de Inforrnatii din Marele Stat Major al Armatci.dcctara: .Anul '68 a fast un moment crucial. Am fest amenintati cu invazia. s-a lncercatintirnidarca noastra. jntrcga armata era ill alarrua, tllJ.ta lara era de fapt in alcrta. Populatiasc pregiitea de razboi pe viata ~i pe moartc, era o frcnczic de neinchipuir si pana ~i fostiidctinuti politici, abia eliberari in 1964, veneau sa sc ofere voluntari. Vccinii i~i zdranganeauarmele la fronticril. iosa in SLOp de diversiunc. La ungun. ccrcctarea scmnalasc trei divizii.la bulgari apareau marcate cinci, iar dinspre rusi, in Basarabia. 10-12. ' 1

"

Cuvantarea lui Nicolac Ccausescu din ziua de 21 august 1968 a constituit, dupaparcrea mea, un act curajos care a cclipsat toatc cvcoi.ncntete politico inrcmc din Romaniaanilor '60. Atunci, Nicolae Ceausescu s-a rick-at impotriva amcstccului Moscovci in po­litica intcma a Romanici. pcntru apararca unor valori supreme, cum ar f Patria ~i Natiunca.Dcsigur, s-a dovcdit ulterior. Ccauscscu s-a ridicat, ill rcalitatc. impotriva arncsteculuiMoscovei in treburilc interne ale clanului Ccauscscu. dar pana arunci, in august '68, IlU

lndraznisc nimeni sa adoptc 0 pozipc simi lara; s-ar putca obiccra c3. rctragerea trupelorsovictice din Romania (in iulie 1958) a fest 0 victoric a lui Gheorghiu-Dcj, dar trebuicamintit faptul ca la plecarea rusilor acesta "a rosrit unul din cele mai lingusitoare ~i servilediscursuri rostite vreodata"", cccca cc nu s-a intamplat in cazullui Nicolac Ceausescu.

Insa ceca ce estc de-a drcptul jignitor pentru intelighcntia romsna, dupa parcrcamea, este faptul ca, daca ar fi sa cautam, in anii '60, un gest similar celui allui Paul Goma,io anii '70, sau al Doinei Cornea, in anii '80, am fi nevaili sa acceptam gestu1lui NicolaeCenu~escu, din 21 august 1968, ca fiind singurul cat de cat acceptabil...

Curajul lui Ceau~escu, calculat sau mai degraba ca 0 reaqie pu~in calcu1ata, i-a adusacestuia a recunoa~tere intema~ionala nebanuita in acele momente, precum ~i un sprijin intemcare a functionat practic Carli. fisuri pana in 1977, cand regimul a fast confnmtat cu 0 triplasfidare: !TIi~carea Goma, cutremurul din 4 martie ~i greva minerilor din Valea Jiului (in august).

In arice caz, faptu! ca acest gest a venit din fruntea ierarhiei de partid, ~i mai alesde la Nicolae Ceau~escu in persoana, a deschis calea rentru crearea imaginii grote~ti detipul "cel bun, cel drept, cel mare, cel vileaz", imagine intretinula copios de "subingineriisufletelor omene~ti" aflati in slujba regimului.

Despre limitde liberalizarii romanc~ti din perioada 1965-1969 au vorbit ~i vorbescin special scriitorii. Paradoxal, istoricii romani nu au "memorii"'J. Amintirile istaricilorcare, indiferent de specializare. au trait pcrioada respectiva, intanie sa apara. Situatia s-arputea explica poate prin compromisuri1e ~i ingenuncherile repelate ale majoritatii istori+cilor romani din ultimii ani ai domniei lui Nicolae Ceau~escu ~i, poate, prin indoctrinareamull mai puternica a acestui segment a1 intelectualitapi romanqti scdus astil.zi, se pare, maimull de cli~eele na~ionalisle decat de modcmizarea discursului.

55

ISBN \)73 - 566 - 065 - 2

•~

•