revista “expert electoral” – nr. 6/2014

Expert electoral Revistă de studii, analize şi cercetări electorale editată de Autoritatea Electorală

Permanentă Publicaţie trimestrială

ISSN 2286-4385

Consiliul ştiinţific: Profesor emerit Rafael López-Pintor, Universitatea Autonomă din Madrid Prof. univ. dr. Ioan Alexandru – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București Prof. univ. dr. Ştefan Deaconu – Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti Prof. univ. dr. Cristian Ionescu – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Prof. univ. dr. Ioan Vida – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Conf. univ. dr. Sergiu Mişcoiu – Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeş-Bolyai Cercetător ştiinţific doctor Aristide Cioabă – Academia Română Cercetător ştiinţific doctor Constantin Nica – Academia Română Preşedinte Autoritatea Electorală Permanentă - Ana Maria Pătru Vicepreşedinte Autoritatea Electorală Permanentă – Marian Muhuleţ Vicepreşedinte Autoritatea Electorală Permanentă – Dan Vlaicu Secretar general Autoritatea Electorală Permanentă - Kovacs Csaba Tiberiu Consiliul editorial: Cristian Petraru – şeful Departamentului organizarea proceselor electorale Cristian-Alexandru Leahu – director, Direcţia Legislaţie, legătura cu Parlamentul şi contencios electoral Iulian Ivan – director, Direcţia Control electoral, instruire şi coordonarea activităţii în teritoriu Daniel Duţă – director, Direcţia Management, monitorizare şi logistică electorală Colegiul redacţional: Conf. univ. dr. Mihai Milca – consilier, Direcţia Management, monitorizare şi logistică electorală Asist. univ. dr. Alexandra Iancu – consilier, Direcţia Management, monitorizare şi logistică electorală Vanessa Iuliana Chira – consilier, Direcția Legislaţie, legătura cu Parlamentul şi contencios electoral Bogdan Fartuşnic - consultant, Direcția Legislaţie, legătura cu Parlamentul şi contencios electoral DTP: Georgian Mogoş, consilier Direcţia Informatică

Angela Filoti, consilier Direcţia Informatică Cosmin Pintea, consilier Direcţia Informatică Loredana Luca – consilier, Direcţia Control electoral, instruire şi coordonarea activităţii în teritoriu

Redactor șef – Daniel Duţă Redactor șef-adjunct – dr. Andrada Maria Albescu

Autoritatea Electorală Permanentă Str. Stavropoleos, nr. 6, Sector 3, Bucureşti

[email protected] Tel/Fax: (021)310.13.86

www.roaep.ro Următorul număr al revistei Expert electoral va apărea în septembrie 2014. Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin în exclusivitate autorilor şi nu angajează Autoritatea Electorală Permanentă

mailto:[email protected]



http://www.roaep.ro/

Expert Electoral nr. 2 / 2014

REVISTA EXPERT ELECTORALPublica ie trimestrial de studii, analize i cercet ri electorale

ELECTORAL EXPERT REVIEWQuarterly review of electoral studies, analysis and research

2 (6) /2014

Autoritatea Electoral Permanent

Permanent Electoral Authority


SUMAR

Studii, analize, comentariiConf.univ.dr. Cosmin Gabriel Marian, Prof. dr. Ronald F. King - Perceiving the Line: TheRelevance of the Left-Right Ideological Dimension for Voter Preferences in Romania ..............3Prof. dr. Vasile GHE U - O radiografie a electoratului român la alegerile pentru ParlamentulEuropean din 25 mai 2014. Începutul declinului num rului de aleg tori ………........................19Dr. Silviu-Dan MATEESCU- Impactul Alegerilor pentru Parlamentul European asupraAlegerilor Na ionale în România ………………………….........................................................25Drd. Andra NECULA - Political Extremism in the 2014 Parliamentary European Elections:Revealing People’s Dissatisfaction with National and European Politics? .................................30

Autoritatea Electoral Permanent . Rapoarte, sinteze i inform ri„Registru electoral” – un proiect de succes în dezvoltarea managementului electoral integrat...35Campanii de promovare a alegerilor europarlamentare din 25 mai 2014 i de informare aaleg torilor ……….......................................................................................................................42Programul na ional de instruire a membrilor birourilor electorale …………..............................48Alegerile din 25 mai 2014 în date i cifre:

- Alegerile pentru Parlamentul European..........................................................................50- Alegerile par iale pentru Camera Deputa ilor i a Senatului ………………………….55- Alegeri par iale locale.....................................................................................................58

Istoric electoral – un instrument pentru transparen a alegerilor i în sprijinul cercet rii îndomeniul electoral.........................................................................................................................61

Events review (Recenzie evenimente):Adunarea General i a 23-a Conferin anual a Asocia iei Oficialilor Electorali Europeniorganizat în România..................................................................................................................63Ac iuni în proiectul interna ional privind sprijinirea consolid rii capacit ii institu ionale aorganismelor de management electoral…..……….......................................................................64Dezbaterea „Uniunea European dup alegerile europarlamentare”............................................65

SUMMARYStudies, analysis, opinionsConf.univ.dr. Cosmin Gabriel Marian, Prof. dr. Ronald F. King - Perceiving the Line: TheRelevance of the Left-Right Ideological Dimension for Voter Preferences in Romania ..............3Prof. dr. Vasile GHE U - A picture of the Romanian electorate in the elections to theEuropean Parliament of 25 May 2014. The beginning of the decline in the number of voters....19Dr. Silviu-Dan MATEESCU - The impact of the European Parliament elections on the nationalelections in Romania.....................................................................................................................25Drd. Andra NECULA - Political Extremism in the 2014 Parliamentary European Elections:Revealing People’s Dissatisfaction with National and European Politics?..................................30


3 | P a g i n a

PERCEIVING THE LINE:THE RELEVANCE OF THE LEFT-RIGHTIDEOLOGICAL DIMENSION FOR VOTER

PREFERENCES IN ROMANIA

Conf.univ.dr. Cosmin Gabriel MarianFaculty of Political, Administration and Communication Sciences

Babes-Bolyai University, [email protected]

andProf. dr. Ronald F. King

Department of Political Science, San Diego State University, [email protected] (corresponding author)

Abstract:

The literature is extensivedemonstrating the impact of the left-rightideological dimension upon electoral choicein the long-standing democracies of WesternEurope. Greater uncertainty existsregarding its application to the newerdemocracies of Eastern Europe. This paperaddresses the construction of ideologicalspace in Romania, based on nine reliablemass public opinion surveys spanning theentire post-revolutionary period.

Methodologically, it calculates“Downsian” distances for each respondent– perceived self-placement compared toperceived party placements – and uses theseto predict vote decisions. The empiricalfinding is that a majority of Romanianvoters can locate themselves and the mainpolitical parties on the left-right scale, andto a moderate but statistically significantdegree they express partisan preferencesconsistent with the hypothesis of intentionaldistance minimization. The finding isespecially important for understanding voterselections in low salience contests such asthose for the European Parliament.

Keywords: Left-Right Ideology,Downsian Distances, Voter Decision-

Making, Romanian Elections, RomanianPolitical Parties

Abstract:

Literatura de specialitate este vastîn demonstrarea impactului dimensiuniiideologice stânga-dreapta pentrudeterminarea preferin elor electorale îndemocra iile cu lung tradi ie din Europa deVest. Exist o mai mare incertitudine în ceeace prive te aplicarea acestui model asupranoilor democra ii din Europa de Est.Lucrarea de fa se refer la construc iaspa iului ideologic din România, pe baza anou sondaje de opinie public relevante,care acoper întreaga perioad post-revolu ionar .

Din punct de vedere metodologic, secalculeaz distan ele "Downsiene" pentrufiecare respondent - auto-pozi ionareaperceput , comparativ cu pozi ionareaperceput a partidelor – i se utilizeazacestea pentru a anticipa op iunile de vot.

În urma cercet rii empirice rezultfaptul c , majoritatea aleg torilor români sepot auto-pozi iona i pot identificaprincipalele partide politice pe axa stânga-dreapta i, în acela i timp, într-o propor iemai mic dar semnificativ statistic, î iexprim preferin ele partizane în


4 | P a g i n a

concordan cu ipoteza de minimizareinten ionat a distan ei. Constatarea estedeosebit de important pentru în elegereastabilirii preferin elor de vot în evenimenteleelectorale cu miz redus , cum ar fialegerile pentru Parlamentul European.

Cuvinte-cheie: ideologie stânga-dreapta, distan e Downsiene, deciziaaleg torului, alegerile din România,partidele politice din România

Average citizens often find electoralchoices difficult and confusing, especiallywhen information is contradictory,influences are aggressive, and time is short.Where there is little knowledge aboutindividual candidates, political partyprovides a valuable general orientation. Thequestion then becomes, what determines theparty preference of individual voters. Theliterature in Political Science suggests thatmany use convenient ideological shorthand.Voters identify themselves directionally, asresiding at some location along a one-dimensional scale from left to right. Politicalparties also are perceived to positionthemselves ideologically along the left-rightcontinuum. The conventional assumption isthat individuals, everything else held equal,would prefer the party that sits the leastideological distance from their own,personal location. The claim is importantbecause, if sustained, it implies that votersmake electoral choices with a certain degreeof awareness and calculation.

There is an extensive literaturedemonstrating the impact of the left-rightideological dimension upon electoral choicein the long-standing democracies of WesternEurope (Inglehart and Klingemann 1976).More uncertainty exists regarding itsapplication to the newer democracies ofEastern Europe (Kitschelt 1992; 1995). Thispaper addresses in detail the construction ofideological space in Romania, based on ninereliable mass public opinion surveysspanning the entire post-revolutionaryperiod. Methodologically, it calculates“Downsian” distances for each respondent(perceived self-placement compared toperceived party placements) and uses these

to predict vote decisions. The main findingis that – despite low levels of generalpolitical understanding, confusion regardingthe meanings of left and right, some abruptchanges in party positions, and the repeatedformation and disintegration of governingcoalitions – a majority of Romanian canlocate themselves and the main politicalparties on the left-right scale and to amoderate but statistically significant degreethey express partisan preferences consistentwith the hypothesis of intentional distanceminimization. The finding is particularlyimportant for understanding voter selectionsin low salience contests such as those for theEuropean Parliament.

1. On the Left-Right DimensionThe designations “left” and “right”

date from the French Revolution, whenmembers of the National Assembly groupedthemselves with defenders of the revolutionsitting to one side of the chamber andsupporters of the King sitting to the otherside. In modern usage, the division largelyembodies the cleavages of social class,reflecting the great movements ofindustrialization and urbanization of theprevious century (Lipset and Rokkan 1967).Somewhat broadly, parties of the left tend tobe distinguished by their advocacy of greatersocial welfare, higher taxing-and-spending,and support for labor union and workingclass causes. More recently, these partieshave been proponents of environmentalregulation, international justice, andexpanding the range of fundamental humanrights. Parties of the right, again broadly,have tended to support market freedom,limits on government intervention, businessinterests, lower tax burdens, and moretraditional moral positions (Dalton 2008:117).

“Modern politics is party politics.Political parties are the major actors in thesystem that connects the citizenry and thegovernmental process” (Klingemann, et al.1994: 269). Parties recruit candidates,provide channels for the expression ofcitizen demands, inform the populace aboutelectoral choices, serve as instruments of


5 | P a g i n a

representation, organize the government,and help to insure accountability.

Based on their developmental history(Ware 1996), constituent interests(Przeworski and Sprague 1998), andstrategic incentives (McDonald and Budge2005), parties position themselvesideologically from left-to-right, adoptingwide-ranging yet generally consistentplatforms. This has been confirmed byreviews of expert opinion (Laver and Hunt1992) and by content analysis of partymanifestos (Budge, et al. 1987).

Reciprocally, the simple left-rightcontinuum has proven relevant to the votersof long-standing democracies. More than80% of Western European voters canposition themselves along a left-right scale(Maier 2007: 209-10), and most also canposition the parties. The prevailing assertion(Downs 1957) is that individuals rationallywill seek to minimize the cost of travel,selecting the political party that resides theleast absolute ideological distance from theirown identified location. Considerableempirical evidence supports this claim,finding that ideological congruence ofindividuals and parties is a strong predictorof the vote (Klingemann 1995; Dalton, et al.2012).

The newly democratized nations ofEastern Europe do not share the samehistorical development of political parties.Traditional social cleavages andorganizational networks often weredestroyed under communism. In most,political parties were not prominent duringthe 1989 revolution or during the period ofconstitutional construction that followedimmediately after. As they emerged out ofan unstructured political space, EasternEuropean parties tended to be centralizedand state-dependent, with weak social basesand low linkage to the populace (Lewis2000; Kopecky 2008; Saarts 2011). Yet thenumber of effective parties graduallystabilized and ideological stances solidified.Parties positioned themselves in spatially,associated with ideological blocs in theEuropean Parliament, and competed withincreasing strategic skill (Kostelecky 2002;Spirova 2007). Studies confirm the presence

of left-right discourse for the newdemocracies of Eastern Europe. It isreflected in the appeals of the main politicalparties, the ideological self-positioning ofvoters, and the party preferences expressedthrough votes cast. Although the degree ofattachment, predictably, is less than inWestern Europe, alignment along the left-right axis serves as “an important simplifierof partisan alignments in post-communistparty competition” (Kitschelt et al. 1999:203; Badescu and Sum 2005; Sum andBadescu 2008).

Romania provides an excellent caseby which to examine the penetration of theleft-right scheme in a post-communistdemocracy. In Romania, the communist-successor party preserved firm control ofcountry from 1989 through 1996, and againfrom 2000 to 2004. Opponents twice wonpower but were not unified enough tomaintain it. Since 2004, there has beenvirtual three-party stalemate – with theSocial Democrats on the left and theDemocrats and Liberals as rivals on the right– in which none alone can constitute aneffective government but none will maintainlong-term alliance with a coalition partner.All three of the major political parties areexplicit in proclaiming their ideologicalpredispositions in manifestos and campaignstatements. All sit with their affiliated blocin the European Parliament. Socialcleavages, however, are not stronglyreflected in the voter constituencies of themain Romanian parties, and policydifferences are not enormously visible whengovernments change composition.

The Romanian example thereforesuggests both the incentives toward andbarriers deterring the left-right dimension asa viable means for ideologicalcommunication and representation. Given arelatively inexperienced electorate receivingsomewhat uncertain party signals, Romaniasupplies a valuable test case to examine thetopography of perceived ideological politicalspace in a transitional democracy. Ourobject is to use repeated surveys of publicopinion to calculate Downsian distances,and thus to investigate the degree of left-


6 | P a g i n a

right consistency and its effect on individualvote preferences.

2. Ideological Self-Placement inRomania

Since 1991, nine separate reliablenational surveys have asked Romanians toplace themselves ideologically on a one-dimensional scale from left to right. Somecaution is appropriate when comparingacross survey results. The respondentsdiffered and questions were not alwaysasked in precisely the same way. Moreover,the political landscape changed over theyears, affecting individual perceptions ofwhere they reside on the scale, knowntechnically as bias, and the distance thatmust be traveled to reach available options,known as stretch (Lo, Proksch, andGschwend 2014). However, the number ofsimilar surveys, their proximity in time, andthe overall consistency of findings implythat it would not be meaningful in this caseto impose researcher-generated externaladjustments to the scaling frame.

(Table 1 about here)

The mean placement score,ideologically from left-to-right, wasmoderately toward the left soon after therevolution (3.61 on a 10-point scale in1991). The mean placement shifted towardthe right with the advent of full democraticcompetition (6.10 in 1996). It subsequentlystabilized just right of the median for all sixsurveys taken between 2004 (5.71) to 2011(5.22). By sociological group, thoserespondents with lower educationalachievement tend to be further to the leftthan those with higher education; thoseadhering to the Orthodox religion are furtherto the left than adherents of other religions;Romanians are further left than citizens ofHungarian ethnicity; older voters, especiallythose over 60 years old, are further left thanyounger voters; women for the last fewyears have placed themselves more to theleft than men.


The most interesting result from thesurveys is the enormous range of self-placement and the fact that this range hasnot diminished over time. In all the surveys,there is some congregation to the middle andthe absence of bi-polarization toward theextremes. Yet the spread is remarkable.With only slight variation by year, nearly thesame share of respondents placedthemselves in the outside few categories ofthe distribution as placed themselves in themiddle categories. Statistically, thisdispersion is best measured by the calculatedstandard deviation. For all nine surveys, theratio of the standard deviation to the samplemean was at least .40 (and was oftengreater), which empirically is quite high. Inordinary language, the peak to the center ofthe distribution is not especially tallcompared to the width of the base. Thestandard deviation actually increased for the2009 and 2011 surveys.

It is also important to note the largenumber of individuals who did not or couldnot situate themselves ideologically on theleft-to-right scale, averaging in these surveysmore than 40% of respondents. The non-response rate is higher than has beenreported for Western European nations(Klingemann 1995: 192), and is consistentwith other findings regarding Romania(Badescu and Sum 2005). Counter-intuitively, the share of those unable orunwilling to recognize themselves on a left-right scale is greater for recent years than forthe period immediately subsequent to the1989 revolution. One might have expectedgreater confusion when the political partysystem was more in flux and experiencewith democratic selection was limited. Theresults imply otherwise. Quite possibly, highcurrent rates showing the absence ofideological political identity are anindication of voter dissatisfaction andalienation more than the lack of relevantinformation.

3. Self-Placement and the VoteThe critical question is whether

individual ideological self-placement affectsthe vote. Expert opinion successfully hasranked Romanian political parties on the


7 | P a g i n a

left-right scale. The standard hypothesis inthe literature is that voters who considerthemselves toward the left should tend tovote for parties identified by experts aslocated on the left; voters who considerthemselves toward the right should tend tovote for parties identified by experts aslocated on the right. The relationship willnot be perfect. There might be other long-term cleavages, beyond left-and-right,affecting party affiliation. There are alwaysintervening short-run factors, including issuesalience, candidate attractiveness, campaignadvertising, and the prevailing state of theeconomy. Nevertheless, a systematicbivariate association is predicted.Individuals who differ by self-referentialideological ranking should also differ intheir announced party preferences. This isconfirmed, as shown in Table 3.

For all the years surveyed, Chi-Squared estimates generate statisticallysignificant results, confirming that votersdifferentiated in ideological space varysystematically in their party preferences.Approximately 20-to-25% of the variance isexplained (Cramer’s V), although the extentof successful explanation increases slightlyfor recent years.


Looking at the results in more detail,in 1996 there was a clear ideological dividevisible to Romanian voters, and opinionturned against the parties most affiliatedwith the former Communist regime. TheDemocratic Convention (CDR) was analliance that stood firmly to the right – andevidence shows that it garnered a strongshare of support from voters self-identifyingthemselves on the right. The Socialists(PSM) and Social Democrats (PSDR) stoodto the left – and evidence shows that theywere most likely favored among voters self-identifying themselves on the left althoughnot without defections. In addition, therewere major parties not easily situated on theleft-right dimension, most prominently theHungarian ethnic party (UDMR) and twonationalist parties (PUNR and PRM). Asexpected, there is relatively little observed

difference in their support across the rangeof ideologically self-identified voters.

Starting in 2003, the DemocraticParty (PD) shifted dramatically to the rightand joined in alliance with National LiberalParty (PNL). Noticeably, voters self-identified to the right generally preferredthis alliance (DA) over the rival SocialDemocrats (PSD). Voters self-identified tothe left generally preferred the SocialDemocrats. The same generally holds for2004 survey and also for 2006 when thegoverning alliance was advantaged by anexpanding economy and by Romania’sprospective entry into the EU.

Among the strongest signs of thegrowing relevance of the left-rightideological divide in Romanian politics isthe decline over time of those parties noteasily identified along this dimension. In2003, the nationalist PRM garneredsubstantial endorsement among voters onthe left, but this share declined dramaticallyin subsequent surveys. The party achievedthe minimum threshold of votes to qualifyfor parliamentary representation in 2004 butnot in 2008. A number of personalizedparties have formed but few have achievedthe parliamentary threshold. The Hungarianpolitical party (UDMR) is sustained byconsiderable ethnic constituency support,with voters who largely self-identify towardthe right.

Confounding this emergingideological clarity has been the disruption ofthe right wing party alliance. Over theperiod surveyed, voters to the left ever morestrongly supported the PSD. On the right,however, there were mixed signals arisingfrom the ongoing feud between Liberals(PNL) and Democrats (PD/PDL). In the2007 survey, when the Liberals weremaintaining a minority government, thePDL emerges visibly in the data as the mainchoice for voters on the right. In 2009, withthe Democrats in government and theLiberals in vocal opposition, voters towardthe right largely split their preferences. In2011, with the PSD in a governing coalitionacross ideological lines with the Liberals,the USL alliance combined overwhelming


8 | P a g i n a

support from voters to the left withconsiderable support from those to the right.

The overall finding is that, toRomanian voters, ideology matters to amoderate but significant degree. Amongthose who are willing or able to locate theirown ideological position, voters who situatethemselves toward the left have becomeover time strongly more likely to support theleft-leaning Social Democratic Party; voterswho situate themselves toward the right,despite mixed party signals, still show atendency to support either the NationalLiberal Party or the Democratic-Liberals.Nevertheless, the findings of Table 3 cannotbe considered fully convincing regardingleft-right voter perceptions. The position ofvoters in the table is a matter of individualself-identification. The position of theparties is not; it instead rests on expertopinion. Methodologically, this isinconsistent. We thus need to proceedbeyond the standard approach in theliterature, linking individual self-placementon the ideological scale to their self-perceived placement of the various parties.The data allow us to make this comparison.

4. Perceived Party PlacementsThe above evidence shows a

consistent pattern, that Romanians withdifferent ideological predispositions tend tohave correspondingly different partypreferences. It does not show, however, thatthe differences in party preference occurbecause of their ideological predispositions.Imagine, for instance, four voters, all ofwhom prefer the left-leaning SocialDemocratic Party.

Voter A self-identifies himselfideologically toward the left, knowscorrectly that the PSD is a major party of theleft, and therefore rationally votes for it.

Voter B self-identifies himselfideologically toward the left, mistakenlyidentifies the PSD as a party of the right, yetvotes for it anyway.

Voter C self-identifies himselfideologically toward the right, mistakenlybelieves that the PSD is a party to the right,and therefore rationally votes for it.

Voter D self-identifies himselfideologically toward the right, correctlyidentifies the PSD as a party of the left, yetvotes for it anyway.

All we know so far is that, regardingvoters on the left, there tends to be more ofthem in categories A and B than incategories C and D. Yet we cannot yetdistinguish between categories A and B, orbetween categories C and D. Put differently,although voters toward the left often preferthe PSD, we do not yet know whether left-identified voters select the PSD because theyalso situate it on the left. It remains possiblethat they prefer it regardless of anyperceived ideological leanings. The samecan be said for voters toward the right.Expert opinion has achieved considerableconsensus regarding left-right partyideological position in Romania. It needs tobe proven: (a) that the mass of voters cansimilarly locate the parties along the left-right continuum, and (b) that location alongsuch a continuum is essential in formulatingtheir vote preferences. We will considereach in turn. Four rigorous surveys ofRomanian public opinion asked respondentsnot merely to locate themselves along a left-right ideological scale, but also to locate themain political parties. They cover the period1996 through 2011. The results are found inTable 4.

(Table 4 around here)

Three relevant findings emerge.First, similar to the data regarding self-placement, large numbers of Romanianswere unable or unwilling to place the mainpolitical parties on the left-right continuum.Systematically, most of those who managedto place themselves ideologically alsomanaged to place the main parties. Yet thelanguage of left and right does not seem toresonate with about two-fifths ofRomanians. Importantly, the percentage ofthose responding “don’t know” or “noanswer” did not decline over time.

Second, the dispersion of perceivedparty placement is enormously wide. Againsimilar to the data regarding individual self-identification, the standard deviations are


9 | P a g i n a

quite high compared to the means. Forinstance, the nearly one-quarter onRomanians in 1996, consistent with expertopinion, situated the Social DemocraticParty to the ideological left, but nearly one-tenth situated it on the ideological right. By2009 and 2011, a higher percentage ofrespondents placed the PSD toward the left,but still approximately 5% placed it on theright. The same can be said of the majorparties that experts locate to the right of thepolitical spectrum. More than 5% ofrespondents in 2009 and 2011 ‘wrongly’placed the Liberal party (PNL) toward theleft.

Third, despite the dispersion, thecalculated mean scores for perceived partylocations are quite plausible. Consistently,public opinion situates the Social Democratstoward the left (average across the foursurveys = 3.69) and the Liberals (average =6.30) and Democrats (average = 6.32)toward the right. The ethnic Hungarianparty, UDMR, which is not especiallyideological in construction, regularly showsa mean score toward the middle. Moreover,as predicted from expert opinion,Romanians ‘correctly’ perceived the shift ofthe Democratic Party to the right. Aspredicted from expert opinion, the result forthe Social Democratic Party was least left-leaning in 2004 when all major partiescampaigned on behalf of EU accession.

One survey, conducted in 2003,included an open-ended question askingRomanian voters the first words that came tomind when they heard the phrases “politicalleft” and “political right.” Roughly three outof four respondents did not provide ananswer. For those who did reply, almost31% associated “political left” withcommunism/socialism; 14% with the partyin opposition and an equal amount with theparty in government; 11.5% with socialprotection; and 4% with democracy.Reciprocally, when asked about the“political right,” about 22% mentionedliberalism, capitalism, and the marketeconomy; 15% mentioned improvedpersonal circumstances; 13% said party inopposition; 9% said democracy; and 4% saidChristianity.

Romanian voters are not enormouslysophisticated in their understanding of thepolitical landscape. Many do not have anopinion about the ideological positions ofthe parties. Those who expressed an opinionare inconsistent about what they areobserving. There is a considerabledifference, comparing the consensusassessment from experts and the widevariation from the mass public.Nevertheless, in the aggregate, voters dosomewhat broadly distinguish left fromright, do more often than not ‘correctly’situate the main parties along this scale, anddo have a sense, albeit weak, that theprogrammatic orientation of the partiesdiffers. The patterns are non-random. Thecritical question can now be addressed:whether perceived ideological self-identification and perceived ideologicalparty-identification have joint politicalmeaning. Does the distance between the twoaffect the vote? Do individuals in fact preferthe political party that they think is locatedthe shortest distance from their ownlocation?

5. Ideological Self-Placement,Party Placement, and the Vote

Anthony Downs (1957)hypothesized that each individual,everything else held equal, rationally willvote for the party that resides at the smallestabsolute ideological distance from his or herown position. Imagine an individual self-identifying her own beliefs as a 4 on a ten-point single-dimensional scale; she would beindifferent between the parties that sheplaces at location 3 and location 5, butwould rationally prefer either to any partyperceived to reside further away.

Regarding Romania, reliable surveysin 1996, 2004, 2009 and 2011 asked aboutindividual self-identification on a left-rightscale and asked the same individuals tosituate the main political parties. Only amajority of respondents supplied usefulanswers. For that sub-sample, we computed“Downsian distances,” self-placementcompared to perceived party-placement foreach of the political parties popular enoughto secure parliamentary representation.


10 | P a g i n a

Those distances were then matched, for eachrespondent, to the party for which s/heintends to vote, to determine whether theyusefully explain electoral outcomes.

The simplest test is to calculate thepercentage of ‘correct’ answers. Forrespondents who offered a complete set ofopinions, we found the party (or parties)perceived to reside at the least absolute left-right distance from his or her ownideological self-location. Respondents whosaid that they intended to vote for the least-distance party (or for one of the least-distance parties in cases of ties) are coded ashaving given the rationally ‘correct’response; respondents who said theyintended to vote for any other party arecoded as having given the ‘incorrect’response. It is perfectly possible that votersmight select a party contrary to left-rightideological distance – some do not careabout ideology; some are confused; andsome find justification in other issuecleavages or in short-run factors such as thestate of the economy or the personality ofthe candidates for office. Thus there is valueto the empirical test.


The results show considerablecorrespondence. Each individual isconceived as sitting somewhere along theleft-right dimension, with strings of variouslengths stretching to the perceived positionof all the major parties. Well more than halfof those who provided full rankings madethe ideologically rational decision,announcing a preference for the party withthe shortest string. This occurred 54.0% in1996; 67.9% in 2004; 58.9% in 2099; and81.3% in 2011.

It is tempting to infer that there hasbeen an increase in consistent ideologicalvoting over time. Such a conclusion wouldbe premature as a number of otheruncontrolled factors varied simultaneously.It can be said with confidence, however, thatthe degree of ideological voting has notdeclined, which is itself a significant findingfor Romania given widespread annoyance atthe incessant partisan squabbling in

Bucharest and generally rising alienationfrom civic affairs. There are no discernabledifferences in the proportion of ‘correct’answers by sociological category. Thosewho failed to graduate from high school arenot consistently less ideological in their votepreferences than those who graduated fromuniversity. Women are not consistently lessideological in vote preferences than men.Lower income individuals are not lessideological than higher income individuals.Rural voters are not less ideological thanurban voters. Importantly, younger voterswho had no political experience with thecommunist regime are neither more nor lessideological than older voters.

The same data can be examinedusing an alternative methodology. Theprevious test calculated whether or not anindividual expresses preference for thepolitical party perceived to be the leastabsolute Downsian distance away. It doesnot distinguish between a least-distanceparty that is nearby, for example only one ortwo ideological steps away, from one thatsits at a considerable length. The alternativetest instead calculates whether or not there isa higher probability that an individual (i)will prefer a given party (p) when itsDownian distance is perceived to be closerrather than further from his/her ownpersonal position. Because of the binarycharacter of the dependent variable (preferparty p or not), it is appropriate to utilizenon-linear regression based uponlogarithmic transformations.

As logit coefficients lackcommonsense interpretation, we also presentthe estimated relationships as odds ratios[Exp(B)] – the odds that there will exist apositive value on the dependent variable asthe independent variable increases by oneunit.


In the 1996 survey, for instance, allrespondents were asked to locate the SocialDemocratic party (PDSR) on the same 0-10left-right scale as they placed themselves.We hypothesize (implausibly) that the largerthe perceived self-to-PDSR distance, the


11 | P a g i n a

greater the probability that an individual willselect PSDR as a preferred political party.As expected, the opposite result occurs. Thelogit regression coefficient is negative andsignificantly different from random chance –the longer an individual’s perceivedDownian distance to the PDSR, the lowerthe chance that s/he would prefer voting forthe PDSR.

The strength of the relationship isclear but not overwhelming. From the oddsratio (0.76), at each one-unit increase in theDownsian distance, 76 persons wouldactually prefer the PSDR for every 100persons who would select some other party.As confirmation, for 1996 we alsohypothesize (plausibly) that the larger theperceived self-to-PDSR distance, the greaterthe probability that an individual will selectan ideologically rival party to the PDSR. Asexpected, the logit coefficient for theDemocratic Convention alliance (CDR) ispositive and significantly different fromrandom chance. For each unit increase in theDownsian distance to the PDSR (odds ratio= 1.20), 120 more individuals would preferthe CDR for each 100 who would select anyother political party, including the PDSR.

Similarly for 1996, self-to-partydistances were computed for each of theother parliamentary political parties. Themethodology was always to regress theperceived distance self-to-party (p1) againstthe choice to prefer party (p1) -- assuming(implausibly) that a marginal increase in thedistance entails a higher probability offavoring party (p1) and expecting to find theopposite. (These results are found on thediagonal, bolded and underlined in Table 6.)Reciprocally, we regressed the perceiveddistance self-to-party (p1) against the choiceto prefer any party other than (p1) –assuming (plausibly) that a marginalincrease in the distance to (p1) entails ahigher probability of preferring some otherparty. This is largely what was found. Forexample, larger perceived Downsiandistances for the two main partiesconstituting the CDR alliance, self-to-PNLand self-to-PNTCD, are negative andsignificant against the CDR (odds ratios =0.89 and 0.85) but positive and significant

against the PDSR. The results for the twonationalist parties, distance self-to-PRMagainst the PRM and self-to-PUNR againstthe PUNR, are also negative and significant(odds ratios = 0.79 and 0.80), yet arepositive and significant against the CDR.The signs are as expected but not significantin the calculations for the Democratic Party(PD), which failed in 1996 to capture theleftward position, and for the HungarianAlliance (UDMR) which was more an ethnicthan an ideological party.

Results for the other years of reliablesurvey show a similar pattern. In 2004, thecoefficients on the diagonal are alwaysnegative (with odds ratio < 1.0) andsignificant – for the left-wing SocialDemocrats (larger perceived self-to-PSDdistance against PSD), for the right-wingDemocratic Alliance (larger perceived self-to-DA distance against DA and also for itstwo main component parties, self-to-PDagainst DA and self-to-PNL against DA);and for the Hungarian Alliance (self-to-UDMR against UDMR). Consistent with themodel, a longer perceived Downsianideological distance to a given party thussystematically reduces the odds of anindividual preferring that party, although thestrength of the relationship is generallymoderate.

The same relationship on thediagonal is visible for 2009, for all of themain political parties. Each unit increase inthe perceived self-to-party distance reducesthe probability of voting for that party,although the coefficient for the HungarianAlliance is no longer statistically significant.Interestingly, individuals ideologically closeto the Liberal party (PNL) almost equallypreferred to vote for the Democratic party,its former coalition partner on the right;nevertheless, as expected, those further fromeither right-wing party were more likely tovote for the rival Social Democrats.

Significant negative relationships(with odds ratios < 1.0) along the diagonalalso appear from the 2011 survey. Asbefore, the greater an individual’s perceivedideological distance to a given party, the lesslikely that party is preferred and the greaterthe probability that a rival party is preferred.


12 | P a g i n a

The key exception concerns Liberal party(PNL), then sitting in an odd-fellowscoalition (USL) with the Social Democrats;those perceiving themselves ideologicallyclose to the PNL show predictableambiguity, demonstrating no decisivepattern in their announced party preference.

We anticipate that this finding istemporary and will not be found in surveysaddressing any of the 2014 Romanianelections, given that the USL coalition hasbroken and the Liberals have returned topolitical autonomy.

Summarizing the results from bothtests, left-right ideological voting exists to amoderate but significant degree inRomanian elections over the past twentyyears. Somewhat more than half ofrespondents in recent surveys can positionthemselves and the various political partiesat identified locations on the ideologicalscale.

These respondents tend to vote withideological consistency. Consistency can beevaluated relative to expert judgmentregarding where the parties stand. Far moreimportantly, it is here also evaluated relativeto beliefs from the voters themselves.

Individual perceptions regardingparty position vary to a degree surprisinggiven the considerable consensus in expertopinion. Yet those perceptions are importantpolitically. Downsian distances do matter toindividual voter calculations, affecting theparty preferences expressed.

6. DiscussionThere are scholars who view politics

in the newer democracies of Eastern Europeas systematically unlike those in the longerstanding democracies of Western Europe.Reciprocally, there are those who argue,despite the complexity of post-communisttransition, that democratic politics in EasternEurope are rapidly converging toward thepatterns of conflict and cleavagetraditionally prevalent in Western Europe.The answer, based on this case study of theleft-right dimension in Romania, issomewhere in the middle.

From repeated surveys, more thanhalf of Romanians are capable of and

willing to locate themselves and the mainpolitical parties ideologically along a left-right scale, and to announce a votepreference for one of those parties.

Of this group, a statisticallysignificant share prefers a party sitting theleast Downsian ideological distance fromhim/herself. Similarly, to a statisticallysignificant degree, the further that a givenparty is perceived to sit ideologically froman individual, the lower the odds that s/hewill vote for it relative to other availableparties.

Organized political parties are incontinual yet contested communication withmembers of the electorate, affecting tovarious degrees their understanding ofpolitical space and the construction ofoptions within it.

In turn, voters are regularlyevaluating their own political position andadjusting perceptions regarding the politicalpositions of the parties. This comparison isan important component among the manyinfluences upon electoral choice. Mostprobably, it is less important as an influencewhen voters are inexperienced and partymessages are amorphous and shifting. It is amore important as an influence in lowsalience elections, such as that for theEuropean Parliament, when individuals havelittle knowledge other than party signals andthe parties are distinguished by the alliancesthey have formed at the cross-Europeanlevel.

Our findings for recent Romanianvoter choice, we contend, are somewhattypical for the nations of Eastern Europe,where the language of left-and-right doesnot have the same historical penetration yetretains prominence within the electoraldynamic of representation andaccountability.

Draft Manuscript – May 2014.Not for Citation without Express Permission


13 | P a g i n a

Acknowledgements:This work was supported by a Romanian National Research Grant, CNCSIS-UEFISCSU,

project number PN II-RU 311/2010, and by a Critical Thinking Grant from San Diego StateUniversity.

About the Authors:Cosmin Gabriel Marian is Associate Professor of Political Science at Babes-Bolyai

University (Romania) and director of the “Romanian Electoral Data Team” supported by aRomanian National Research Grant.

Ronald F. King is the Bruce E. Porteous Professor of Political Science at San DiegoState University (USA) and ‘Profesor Onorific’ of Political Science at Babes-Bolyai University.

This paper represents their seventh collaboration. Previous papers have been published inEuropean Political Science, Electoral Studies, Communist and Post-Communist Studies, EastEuropean Politics and Societies, and in the edited volume Romania Under Basescu.

References: B descu, Gabriel and Paul E. Sum. 2005. The Importance of Left-Right

Orientations in the New Democracies, unpublished paper presented at theInternational Conference on Elections and Democratic Governance, Taipei.www.cses.org/plancom/2005Taipei/ Badescu%26Sum.pdf (accessed on July 12, 2012). Budge, Ian, David Robertson, and Derek Hearl (eds.). 1987. Ideology, Strategy and Party

Change: Spatial Analyses of Post-War Election Programmes in 19 Democracies. CambridgeUK Cambridge University Press. Dalton, Russell J. 2008. Citizen Politics. 5th edition. Washington DC: CQ Press. Dalton, Russell J, David M. Farrell, and Ian McAllister. 2012. Political Parties and

Democratic Linkage. Oxford UK: Oxford University Press. Downs, Anthony. 1957. An Economic Theory of Democracy. New York: Harper and Row. Inglehart, Ronald and Hans D. Klingemann. 1976. “Party Identification, Ideological

Preference and the Left-Right Dimension among Western Mass Publics”, pp. 243-273 in PartyIdentification and Beyond, ed. by Ian Budge, Ivor Crewe, and Dennis Fairlie. New York: Wiley. Kitschelt, Herbert. 1992. “The Formation of Party Systems in Eastern Europe,” Politics and

Society. Vol. 20: 7-50. Kitschelt, Herbert. 1995. “Formation of Party Cleavages in Post-Communist Democracies:

Theoretical Propositions,” Party Politics. Vol. 1: 447-472. Kitschelt, Herbert, Zdenka Mansfeldova, Radoslaw Markowski, and Gabor TOKA. 1999.

Post-Communist Party Systems. Cambridge UK: Cambridge University Press. Klingemann, Hans-Dieter. 1995. “Party Positions and Voter Orientations,” pp. 183-205 in

Citizens and the State, ed. by Hans-Dieter Klingemann and Dieter Fuchs. Oxford UK: OxfordUniversity Press. Klingemann, Hans-Dieter, Richard I. Hofferbert, and Ian Budge. 1994. Parties, Politics, and

Democracy. Boulder, CO: Westview Press. Kopecky, Petr (ed.). 2008. Political Parties and the State in Post-Communist Europe.

London: Routledge. Kostelecky, Tomas. 2002. Political Parties after Communism: Developments in East-Central

Europe. Washington D.C.: Woodrow Wilson Center Press. Laver, Michael and W. Ben Hunt. 1992. Policy and Party Competition. New York:

Routledge. Lewis, Paul G. 2000. Political Parties in Post-Communist Eastern Europe. London:

Routledge.


14 | P a g i n a

Lipset, Seymour M. and Stein Rokkan (eds.). 1967. Party Systems and Voter Alignments:Cross-National Perspectives. New York: Free Press. LO, James, Sven-Oliver Proksch, and Thomas Gschwend. 2014. “A Common Left-Right

Scale for Voters and Parties in Europe,” Political Analysis. Vol. 22: 205-223. Mair, Peter. 2007. “Left-Right Orientations,” pp. 206-222 in Russell J. Dalton and Hans-

Dieter Kingemann, The Oxford Handbook of Political Behavior. Oxford UK: Oxford UniversityPress. McDonald, Michael D. and Ian Budge. 2005. Elections, Parties, Democracy. Oxford UK:

Oxford University Press. Przeworski, Adam and John Sprague. 1998. Paper Stones. Chicago: University of Chicago

Press. Saarts, Tonis. 2011. “Comparative Party System Analysis in Central and Eastern Europe: The

Case of the Baltic States,” Studies of Transition States and Societies, Vol. 3: 83-104. Spirova, Maria. 2007. Political Parties in Post-Communist Societies. New York: Palgrave

Macmillan. Sum, Paul E. and Gabriel B descu. 2008. “Ideological Voting: A Cross-National Analysis of

Left-Right Orientations on Voting Behavior.” Studia Politica. Vol. 53: 52-73. Ware, Alan. 1996. Political Parties and Party Systems. Oxford UK: Oxford University Press.

Table 1: Individual Left-Right Self-Placement(Lower Numbers = Further Left; Higher Numbers = Further Right)

Left Right0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 DK/NA

1991 - 1.0% 2.2% 5.0% 10.1% 21.0% 11.9% 7.7% 4.3% 2.5% 1.3% 33.0%1996 3.4% 0.8% 1.4% 2.4% 2.9% 20.3% 5.8% 6.4% 7.1% 2.1% 10.6% 36.7%2003 - 2.0% 2.0% 4.6% 8.2% 5.0% 2.9% 3.4% - - - 71.9%2004 0.6% 1.5% 2.3% 5.7% 4.8% 13.4% 6.7% 7.4% 6.3% 3.9% 3.3% 44.2%2006 - 3.3% 2.1% 5.5% 4.1% 13.2% 11.5% 5.5% 6.5% 3.2% 5.9% 39.2%2007a - 3.1% 2.1% 2.9% 3.5% 15.5% 6.6% 4.1% 6.3% 2.5% 3.7% 49.8%2007b - 4.2% 2.2% 5.1% 5.2% 14.7% 10.2% 5.1% 6.2% 2.0% 3.8% 41.4%2009 3.9% 3.6% 2.3% 3.2% 2.9% 16.9% 4.9% 4.9% 5.7% 3.5% 5.4% 42.9%2011 - 4.8% 3.2% 5.1% 4.4% 16.5% 4.9% 4.2% 3.8% 1.8% 4.6% 46.6%

Data Source:1991 – United States Information Agency survey, Romania Module, October. (1-10)1996 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module. (0-10)2003 – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-7)2004 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, November. Romania Module. (0-10)2006 – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-10)2007a – Public Opinion Barometer, Romania, May. Soros Foundation Romania. (1-10)2007b – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-10)2009 – Romanian Electoral Surveys, Presidential Elections Set.Soros Foundation Romania.(0-10)2011 – Romanian Electoral Surveys, Soros Foundation Romania. (1-10)

Table 2: Left-Right Self-Placement by Social CharacteristicsMean Score by Group (Lower Numbers = Further Left)

1991 1996 2003 2004 2006 2007a 2007b 2009 2011Less than high school 1.91 7.11 3.99 5.67 5.64 5.60 5.24 5.11 4.87High school 4.07 5.98 4.29 5.83 5.90 5.72 5.52 5.56 5.26University 5.29 6.03 4.39 5.56 6.11 5.77 5.91 5.75 5.66

Orthodox Religion 3.65 6.05 4.20 5.64 5. 75 5.61 5.45 5.32 5.14Roman-Catholic 3.69 6.52 4.70 5.57 6.63 6.00 5.50 5.82 5.59


15 | P a g i n a

Greek-Catholic 4.55 7.55 4.40 6.46 7.33 6.21 5.90 6.78 5.86Protestant 2.86 5.50 4.47 6.33 6.75 7.09 6.03 5.91 5.66

Romanian Ethnicity 3.67 6.08 4.22 5. 74 5.78 5.64 5.48 5.37 5.07Hungarian Ethnicity 3.07 6.00 4.47 6.03 6.69 6.25 5.92 6.10 6.62

Age 30 or Under 3.60 6.27 4.32 5.73 5.82 5.63 5.70 6.13 5.6731 to 40 4.21 6.10 4.54 5.76 6.08 5.74 5.65 5.51 5.5241 to 50 3.87 5.76 4.17 5.89 5.77 5.82 5.48 5.51 5.2351 to 60 3.37 5.61 4.31 5.59 5.97 5.74 5.52 5.15 5.1260 + 2.88 6.58 3.93 5.62 5.46 5.48 4.93 4.96 4.60

Male 4.12 6.07 4.17 5.60 5.76 5.61 5.51 5.39 5.31Female 3.07 6.14 4.31 5.84 5.89 5.69 5.40 5.38 5.10

All respondents 3.61 6.10 4.23 5.71 5.82 5.68 5.46 5.39 5.22Standard Deviation 2.92 2.64 2.50 2.30 2.39 2.32 2.31 2.80 2.48

Data Source:1991 – United States Information Agency survey, Romania Module, October (1-10)1996 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module (0-10)2003 – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-7)2004 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module, November. (0-10)2006 – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-10)2007a – Public Opinion Barometer, Romania, May. Soros Foundation Romania. (1-10)2007b – Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania. (1-10)2009 – Romanian Electoral Surveys, Presidential Elections Set.Soros Foundation Romania.(0-10)2011 – Romanian Electoral Surveys, Soros Foundation Romania (1-10)

Table 3: Party Preference, by Voter Self-Declared Ideological Ranking“If parliamentary elections were to be held next Sunday, which party would you vote for?”

1996: Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module (0-10 scale)Far left Moderate left Centre Moderate Right Far Right(0-2) (3-4) (5-6) (7-8) (9-10)

PSM 7.9% 3.6% 2.2% 0.7% 0.0%PDSR 30.2% 20.0% 19.7% 7.0% 20.4%PD 1.6% 3.6% 1.8% 4.2% 3.5%CDR (PNT + PNL) 27.0% 38.2% 38.4% 61.3% 49.3%

PRM 6.3% 9.1% 4.7% 2.8% 2.1%PUNR 3.2% 7.3% 4.3% 1.4% 1.4%UDMR 4.8% 1.8% 3.9% 2.1% 2.8%

Chi Square = 129.403 df = 84 sig = .001 Cramer’s V = .218

2003: Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania (1-7 scale)Far left Moderate left Centre Moderate Right Far Right

(1) (2-3) (4) (5-6) (7)PSD 48.4% 48.6% 44.8% 29.2% 26.4%DA (PD + PNL) 16.1% 31.4% 38.1% 57.5% 64.2%

PRM 35.5% 18.1% 10.5% 7.5% 5.7%UDMR 0.0% 1.9% 6.7% 3.3% 1.9%

Chi Square = 68.749 df = 28 sig = .000 Cramer’s V = .204

2004: Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module, December (0-10 scale)Far left Moderate left Centre Moderate Right Far Right(0-2) (3-4) (5-6) (7-8) (9-10)


16 | P a g i n a

PSD + PUR 53.8% 44.2% 24.2% 13.7% 18.1%DA (PD + PNL) 9.6% 14.9% 30.7% 48.8% 48.3%

PRM 3.8% 5.0% 5.5% 2.8% 6.0%UDMR 3.8% 1.1% 2.7% 4.0% 2.7%

Chi Square = 196.841 df = 64 sig = .000Cramer’s V = .197

2006:Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania (1-10 scale)Far left Moderate left Centre Moderate Right Far Right(1-2) (3-4) (5-6) (7-8) (9-10)

PSD 25.2% 22.2% 8.6% 5.5% 5.0%PC 0.0% 0.5% 0.2% 0.4% 0.6%DA (PD+PNL) 15.0% 20.6% 33.0% 37.1% 46.1%

PRM 11.2% 9.0% 5.7% 5.9% 6.1%UDMR 0.0% 0.5% 3.1% 3.4% 1.7%


2007: Public Opinion Barometer, Romania, October. Soros Foundation Romania (1-10 scale)Far left Moderate left Centre Moderate Right Far Right(1-2) (3-4) (5-6) (7-8) (9-10)

PSD 50.0% 23.8% 10.8% 5.8% 9.5%PC 0.0% 2.4% 0.8% 0.9% 0.9%PNL 4.7% 4.4% 5.6% 15.5% 13.8%PD 12.5% 23.3% 30.7% 43.4% 43.1%

PRM 5.5% 6.3% 4.4% 1.3% 3.4%UDMR 0.0% 1.9% 2.2% 2.2% 1.7%


2009:.Romanian Electoral Surveys, Presidential Elections Set.Soros Foundation Romania. (0-10)Far left Moderate left Centre Moderate Right Far Right(0-2) (3-4) (5-6) (7-8) (9-10)

PSD 78.4% 64.6% 32.5% 19.5% 14.3%PC 0.0% 0.0% 0.4% 0.0% 0.0%PNL 6.7% 14.6% 17.9% 29.3% 26.9%PDL 6.7% 11.0% 33.7% 37.6% 48.7%

PRM 6.0% 4.9% 6.0% 3.8% 2.5%UDMR 0.0% 2.4% 5.6% 4.5% 5.9%

Chi Square = 195.091 df =28 sig = .000Cramer’s V = .260

2011: Romanian Electoral Surveys, Soros Foundation, Romania (1-10)Far left Moderate left Centre Moderate Right Far Right(1-2) (3-4) (5-6) (7-8) (9-10)

USL (PSD + PNL) 80.8% 80.5% 56.3% 39.0% 44.2%PDL 8.2% 9.1% 18.3% 30.5% 21.2%

PRM 2.7% 3.9% 4.8% 0.0% 1.9%UDMR 1.4% 1.3% 9.5% 5.1% 21.2%

Chi Square = 118.367 df =40 sig = .000Cramer’s V = .277


17 | P a g i n a

Table 4: Left-Right Perceived Placement of Political Parties(Lower Numbers = Further Left; Higher Numbers = Further Right)

Left Right0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 DK/NA Mean SD

1996 PDSR 9.7% 5.7% 8.1% 9.5% 8.3% 6.3% 3.1% 2.9% 3.3% 2.0% 4.4% 36.6% 3.83 2.96 PD 2.3% 1.3% 3.1% 4.9% 8.3% 12.3% 8.5% 6.8% 5.4% 2.2% 3.1% 41.7% 5.32 2.36PNTCD 2.0% 1.5% 1.4% 3.2% 2.8% 5.1% 8.3% 8.5% 11.4% 6.4% 10.8% 38.6% 6.77 2.63PNL 2.5% 1.4% 2.1% 3.0% 4.4% 6.9% 10.0% 11.3% 8.9% 4.8% 4.8% 39.9% 6.11 2.50PRM 6.5% 3.3% 5.4% 6.0% 5.8% 7.7% 4.7% 3.9% 4.7% 3.1% 5.4% 43.5% 4.75 3.08PUNR 5.1% 2.2% 5.1% 7.5% 5.4% 8.6% 5.6% 3.7% 5.4% 2.2% 3.6% 45.6% 4.73 2.82UDMR 4.9

%2.1% 3.9% 3.0% 3.7% 8.6% 4.9% 5.9% 6.2% 3.0% 4.3% 49.4% 5.28 2.96

2004PSD - 5.4% 5.9% 9.2% 7.1% 7.2% 4.6% 6.3% 5.1% 5.9% 4.8% 38.3% 5.24 2.76PUR - 5.2% 6.6% 7.3% 6.5% 9.7% 6.4% 4.9% 6.2% 3.8% 1.9% 41.5% 4.95 2.51PD - 3.0% 4.1% 4.1% 4.6% 9.6% 10.3% 11.1% 7.9% 5.7% 2.1% 37.7% 5.83 2.30PNL - 2.6% 2.5% 3.8% 4.9% 7.7% 9.6% 13.0% 8.0% 8.0% 2.9% 37.0% 6.20 2.27PRM - 6.5% 6.8% 6.4% 4.8% 8.2% 5.9% 3.9% 4.1% 4.8% 3.9% 44.7% 5.01 2.78UDMR - 5.2% 4.8% 4.8% 6.1% 14.1% 5.1% 3.8% 5.9% 4.1% 1.9% 44.3% 5.09 2.46

2009PSD 18.6% 7.5% 7.6% 7.5% 3.3% 5.5% 1.5% 1.1% 1.5% 0.7% 2.9% 42.2% 2.60 2.81PNL 3.4% 0.8% 1.9% 2.8% 1.9% 6.8% 4.5% 9.0% 8.1% 4.7% 11.1% 44.9% 6.60 2.87PDL 1.6% 0.1% 1.1% 1.5% 1.5% 8.8% 5.3% 7.2% 8.7% 6.0% 13.4% 44.6% 7.17 2.48PRM 9.2% 4.1% 6.0% 5.1% 3.5% 7.2% 1.9% 1.4% 1.2% 0.6% 1.6% 55.2% 3.19 2.70UDMR 4.3% 1.5% 2.7% 2.6% 3.1% 12.1% 3.5% 3.1% 2.7% 0.9% 3.0% 60.6% 4.82 2.74

2011PSD - 20.4% 8.6% 8.4% 4.9% 3.3% 1.5% 1.9% 1.5% 1.1% 2.3% 46.0% 3.08 2.52PDL - 2.0% 1.8% 2.1% 3.6% 7.2% 4.2% 4.8% 6.3% 6.4% 12.5% 49.1% 6.96 2.66PNL - 4.8% 1.8% 2.9% 3.5% 8.5% 3.8% 5.8% 7.5% 5.0% 8.8% 47.6% 6.29 2.81UDMR - 2.6% 2.6% 2.5% 1.7% 10.6% 3.2% 4.7% 3.9% 1.9% 5.4% 60.9% 5.87 2.62

Data Sources:1996 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module. (0-10)2004 – Comparative Study of Electoral Systems/CSES, November. Romania Module. (0-10)2009 – Romanian Electoral Surveys, Presidential Elections Set.Soros Foundation Romania.(0-10)2011 – Romanian Electoral Surveys, Soros Foundation Romania. (1-10)

Table 5: Least Downsian Distance and Party PreferencePercentage Correspondence

1996 2004 2009 2011

All Respondents 54.0% 67.9% 58.9% 81.3%

SchoolingLess than high school 48.1% 64.3% 60.3% 82.6%High school 57.8% 69.1% 58.7% 80.6%University 59.5% 73.4% 58.9% 79.2%

GenderMale 56.3% 69.8% 58.4% 80.5%Female 50.7% 65.9% 60.0% 82.6%

Income


18 | P a g i n a

Below Median 55.4% 68.7% 59.5% 83.6%Above Median 52.6% 71.0% 53.7% 77.3%

ResidenceUrban 55. 7% 66.4% 60.0% 80.2%Rural 51.3% 69.9% 57.8% 82.9%

Age 30 52.7% 63.9% 50.0% 82.7%

31 to 40 57.8% 69.0% 55.1% 89.1%41 to 50 53.4% 66.9% 57.8% 76.1%51 to 60 50.6% 65.8% 63.1% 68.5%60 + 54.3% 72.6% 62.1% 85.9%

EthnicityRomanian 54.1% 68.6% 58.9% 82.9%Hungarian 46.9% 55.3% 54.2% 66.7%

Table 6: Downsian Distances and Party Preference. Binary Logistic Regressions: Sign,Coefficient, Odds Ratio [Exp(B)], Statistical Significance

1996: Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module.Vote PDSR Vote PD Vote CDR Vote PRM Vote PUNR Vote UDMR

Dist Self-to-PDSR -.275 (0.76) ** .066 (1.07) 184 (1.20) ** -.232 (0.79) * - .147 (0.86) .144 (1.16) *Dist Self-to-PD .003 (1.00) -.025 (0.98) .010 (1.01) 006 (1.01) .058 (1.06) -.012 (0.99)Dist Self-to-PNL .197 (1.22) ** -.067 (0.94) -.122 (0.89) ** .116 (1.12) -.016 (0.98) -.073 (0.93)

Dist Self-to-PNTCD .165 (1.18) ** .023 (1.02) -.157 (0.85) ** .025 (1.03) .054 (1.06) .028 (1.03)Dist Self-to-PRM -.106 (0.90) * .025 (1.03) .113 (1.12) ** -.232 (0.79) * -.076 (0.93) .194 (1.22) *Dist Self-to-PUNR -.010 (0.99) .019 (1.02) .097 (1.10) ** - .154 (0.86) -.225 (0.80)* .230 (0.26) **Dist Self-to-UDMR .170 (.1.19) ** .078 (1.08) -.092 (0.91) ** .004 (1.00) .055 (1.06) -.213 (0.81)

2004: Comparative Study of Electoral Systems/CSES, Romania Module, December.Vote PSD Vote DA Vote PRM Vote UDMR

Dist Self-to-PSD -.319 (0.73) ** .225 (1.25) ** .036 (1.04) -.088 (0.92)Dist Self-to-DA .243 (1.28) ** -.256 (0.77) ** .058 (1.06) -.095 (0.91) (Dist Self-to-PD) .189 (1.21) ** -.219 (0.80) ** .071 (1.07) -.138 (0.87) (Dist Self-to-PNL) .205 (1.23) ** -.237 (0.79) ** .023 (1.02) -.130 (0.88)Dist Self-to-PRM -.118 (0.89) ** .118 (1.13) ** -.198 (0.82) ** .194 (1.21) **Dist Self-to-UDMR .073 (1.08) * -.014 (0.99) .014 (1.01) -.262 (0.77) **

2009: Romanian Electoral Surveys, Presidential Elections Set. Soros Foundation Romania.Vote PSD Vote PDL Vote PNL Vote UDMR

Dist Self-to-PSD -.220 (0.80) ** .184 (1.20) ** .064 (1.07) .054 (1.06)Dist Self-to-PDL .111 (1.12) ** -.198 (0.82) ** .038 (1.04) .019 (1.10)Dist Self-to-PNL 130 (1.14) ** -.070 (0.93) * -.124 (0.88) * -.160 (0.85)Dist Self-to-UDMR .071 (1.07) .023 (1.02) -.118 (0.89) -.218 (0.80)

2011: Romanian Electoral Surveys, Soros Foundation Romania.Vote USL Vote PDL Vote UDMR

Dist Self-to-USL -.148 (0.86) ** .187 (1.21) ** .211 (1.24) * Dist Self-to-PSD -.160 (0.85) ** .210 (1.23) ** .118 (1.13) Dist Self-to-PNL .020 (1.02). 075 (1.08) .055 (1.06)Dist Self-to-PDL .293 (1.34) ** -.287 (0.75) ** -.178 (0.84)Dist Self-to-UDMR .202 (1.22) ** .002 (1.00) -.324 (0.72) **

* = p < .05** = p < .01


19 | P a g i n a

O RADIOGRAFIE A ELECTORATULUI ROMÂNLA ALEGERILE PENTRU PARLAMENTULEUROPEAN DIN 25 MAI 2014. ÎNCEPUTUL

DECLINULUI NUM RULUI DE ALEG TORI

Prof. dr. Vasile GHE UDirectorul Centrului de Cercet ri Demografice “Vladimir Trebici”

al Academiei Române

Abstract:

The 2014 Elections to the EuropeanParliament will certainly represent anhistorical point for all futures elections inRomania by the major role played by thePermanent Electoral Authority in realadministrating, updating, technical backingand ensuring methodological andmonitoring coordination of the ElectoralRegister and producing permanent electoralrolls.

For the first time in Romanianelections the A published before theelection-day detailed statistical data onnumber of voters by sex and age, and byurban/rural residence (Aged 18 years andover). In this article a concise statisticaldescription of voters by sex, age andurban/rural residence is presented but themain purpose is the estimation of the annualchange in numbers of voters between 2000and 2014. The annual entries intopopulation aged 18 years and over arecomputed using the seize of birth-cohortsfrom the second half of 1980s and the firsthalf of 1990s and appropriate survivalrates. The exits come from summing up thenumber of deaths at ages 18 years and overduring the same period. The results of thisexercise point out a declining populationaged 18 years and over starting in 2010 andfirmly to be continued during the nextdecades.

Keywords: elections, number, age-and sex- structure of voters, electoralpopulation decline.

Abstract:

Alegerile pentru ParlamentulEuropean din anul 2014 reprezint cusiguran un moment istoric, de referin ,pentru alegerile viitoare, prin rolul majorde inut de c tre Autoritatea ElectoralPermanent (AEP) în administrareaRegistrului electoral, în asigurareasuportului tehnic necesar func ion rii, ca iîn ceea ce prive te actualizarea registrului,coordonarea i îndrumarea metodologic .

Pentru prima dat în alegerile dinRomânia, AEP a publicat înaintea zileivot rii distribu ia statistic detaliat aaleg torilor, dup criterii de vârst , sex imedii de reziden urban/rural. De iprezentul articol con ine informa iilemen ionate anterior, scopul principal îlreprezint estimarea varia iei anuale anum rului de aleg tori în perioada 2000-2014. Intr rile anuale în popula ia în vârstde 18 ani i peste sunt calculate pe fondulschimb rilor din evolu ia natalit ii în anii1980 i în prima jum tate a anilor 1990 i aratei de supravie uire, iar ie irile provin dinînsumarea num rului de decese la popula iaîn vârst de 18 ani i peste în aceea i


20 | P a g i n a

perioad . Rezultatul acestui demerseviden iaz declan area i amplificareasc derii num rului popula iei de 18 ani ipeste dup anul 2010, existând anse certeca acest fenomen s continue în deceniileurm toare.

Cuvine cheie: alegeri, structuraaleg torilor pe num r, vârst i sex,sc derea popula iei

ContextLa alegerile pentru Parlamentul

European din data de 25 mai 2014 pe listeleelectorale permanente se vor afla româniicare au domiciliul în România, indiferentdac au re edin a (locuiesc) în ar sau înstr in tate. Listele electorale vor fi elaborate– pentru prima dat –, de primariilocalit ilor, pe baza Registrului electoral.Despre acest instrument indispensabil organiz rii i desf ur rii în condi ii normale i transparente a alegerilor s-a vorbit de

mult vreme, dar abia acum a devenit func ional i sunt îndeplinite condi iile folosirii sale la elaborarea listelor electorale permanente pentru alegeri, odat cu aplicarea prevederilor Ordonan ei de Urgen a Guvernului nr. 4/2014 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.111 din 13 februarie 2014). Ordonan a prevede în mod expres atribu iile Autorit ii Electorale Permanente (AEP) în administrarea Registrului electoral, în asigurarea suportului tehnic necesarfunc ion rii acestuia, ca i în ceea ceprive te actualizarea registrului,coordonarea i îndrumarea metodologic .

Pân acum, listele electoralepermanente erau elaborate i transmiseprimarilor de Ministerul Afacerilor Interne,prin Direc ia pentru Eviden a Persoanelor iAdministrarea Bazelor de Date (DEPABD),direc ie care gestioneaz Registrul Na ionalde Eviden al Persoanelor (RNEP).Func ionarea Registrului electoral înadministrarea AEP i elaborarea listelorelectorale la prim riile localit ilor suntsemne ale intr rii într-o normalitate de multa teptat i va constitui, cu certitudine, unreper cu dimensiune istoric pentru alegeriledin România.

Cu atât mai mult cu cât AEP aînceput s publice date asupra num rului dealeg tori pe localit i i – în mod nea teptatdar demn de salutat i pre uit –, distribu ia

detaliat pe vârste a acestora, pe sexe imedii. Este vorba de popula ia cu domiciliulîn România i asupra c reia pân acum nu s-au publicat niciun fel de date, din ra iunigreu de în eles i acceptat.

Datele publicate (AEP, 2014a;2014b) ofer o oportunitate de excep ie înanaliza i cunoa terea structurii pe sexe ivârste a popula iei electorale în luna mai2014, cu eviden ierea particularit iloracestei structuri în popula ia în vârst de 18ani i peste cu re edin a în ar i a celei cure edin a în alte ri. O privire asupraintr rilor i ie irilor anuale în/din aceastpopula ie începând cu anul 2000 vaidentifica începutul sc derii popula iei de 18ani i peste începând din anul 2010, pefondul schimb rilor din evolu ia natalit iiîn anii 1980 i în prima jum tate a anilor1990, n scu ii (genera iile) din acei aniîmplinind 18 ani i intrând deci în popula iaelectoral în anii 2000-2014. Declan area iamplificarea sc derii num rului popula ieide 18 ani i peste dup anul 2010 ridic înmod firesc problema evolu iilor viitoare aleacestei popula ii iar proiect rile pân în anul2030 completeaz tabloul.

Num rul aleg torilorDatele publicate de AEP arat un

num r de 18.285.509 aleg tori la 10 mai2014. Aceast cifr reprezint popula ia învârst de 18 ani i peste cu domiciliul înRomânia. Persoanele neincluse în aceastcifr , cele care nu au drept de vot, suntnesemnificative statistic. Pe lâng num r,este publicat i distribu ia pe sexe i vârste,informa ie pe care nu o aveam pân acum.Nepublicarea datelor asupra popula iei cudomiciliul în ar (num r i structur pe sexei vârste) a impus estim ri bazate pe datele

publicate de Institutul Na ional de Statisticîn anul 2013 asupra popula iei cu re edin aîn ar i a num rului de români cu re edin a


21 | P a g i n a

în alte ri, în articolul publicat la 6 apriliea.c. la www.cursdeguvernare.ro fiindprezentate rezultate detaliate asuprapopula iei în vârst de 18 ani i peste la 25mai 2014 (Ghe u, 2014). Estima iile s-audovedit realiste i bine fundamentate,num rul popula iei în vârst de 18 ani ipeste cu domiciliul în ar – 18.256 miipersoane, fiind cvasiidentic cu cel publicatacum de AEP. Mai mult, cifra AEP de la 10mai 2014 indic un recul moderat fa decea de la 24 aprilie i aceast tendin va fiprezent i dup 10 mai, fiind vorba de osecven în declinul popula iei de 18 ani ipeste, început înc din anul 2010 i care,vom vedea în partea final a articolului, vacontinua ferm. i structura pe vârste apopula iei de 18 ani i peste din articolulmen ionat se ata eaz foarte bine lastructura publicat de AEP.

B rba i i femei, tineri i vârstniciîn popula ia electoral

Femeile sunt mai numeroase înpopula ia de 18 ani i peste, ponderea lorfiind de 52%. Explica ia vine dinmortalitatea mai sc zut decât cea ab rba ilor i o speran de via mai ridicat .Dac vom privi raportul la nivelul vârstelor,observ m c b rba ii sunt mai numero idecât femeile pân aproape de vârsta de 50de ani, prin conservarea propor iei mai maria b ie ilor la na tere – de aproape 52%.Superioritatea numeric a femeilor dupaceast vârst este îns net i determinraportul general dintre b rba i i femei de 18ani i peste.

Aceste particularit i din structura pesexe i vârste a electoratului, ca i celeproprii popula iilor din urban i rural, artrebui s aib echivalent în strategiileelectorale ale partidelor politice. La nivelteritorial diferen ele structurale sunt i maipronun ate. Popula ia României se afl într-un proces bine instalat de îmb trâniredemografic i el se reg se te în popula iaelectoral . Este mai în vârst electoratul cure edin a în ar decât cel care se afl în alte

ri? F r îndoial c da, pentru c cei

pleca i sunt predominant tineri i adul i,persoanele în vârst de 20-60 anireprezentând 85% (doar 55% în cei cure edin a în ar ).

Într-o popula ie aflat în al 25-leaan de declin, popula ia electoral nupoate avea o dinamic diferit

Din datele publicate de BiroulElectoral Central asupra num rului dealeg tori din listele electorale permanente laalegerile care au avut loc în ultimii 10 anine-am obi nuit cu o cifr de 18,2-18,3milioane de persoane. Este popula ia învârst de 18 ani i peste cu domiciliul înRomânia.

Aplecându-ne cu aten ie iinstrumente adecvate asupra intr rilor iie irilor anuale în/din aceast popula ie, leputem cuantifica i determina astfelcre terea sau sc derea acestei popula ii întimp. În fiecare an atinge vârsta de 18 ani iintr deci în popula ia electoral o nougenera ie, cei n scu i cu 18 ani în urm .

Cunoa tem efectivul genera iilor lana tere i putem determina mortalitatea îngenera iile respective de la na tere pân laîmplinirea vârstei de 18 ani, ceea ce nepermite cunoa terea num rului celor carepeste 18 ani calendaristici ating vârsta de 18ani i devin aleg tori. Pe de alt parte, datelestatistice asupra mortalit ii pe vârste nepermit determinarea num rului anual dedecese în popula ia de 18 ani i peste,acestea reprezentând cu alte cuvinte ie iriledin popula ia electoral .

Diferen a reprezint cre terea sausc derea anual a popula iei în vârst de 18ani i peste. Calculele pe care le-am f cut serefer la anii 2000-2014 i rezultatele suntcele din tabel. Num rul de decese înpopula ia de 18 ani i peste nu a avut în anii2000 – 2012 oscila ii importante i are obun stabilitate iar valorile diferite alecre terii / sc derii provin din oscila ii întimp ale natalit ii. Este un exemplusemnificativ de efecte pe termen lung aleunor varia ii importante ale fenomenului.


22 | P a g i n a

Intr ri i ie iri în / din popula ia în vârst de 18 ani ipeste în anii 2000-2014– în mii persoane

M surile de aplicare i mai dur alegisla iei restrictive asupra accesului laîntreruperea sarcinii luate în anul 1984 audus la o recrudescen a natalit ii în aniiurm tori i ea se reg se te (cu decalajulcorespunz tor) în num rul celor care auatins vârsta de 18 ani i, automat, înrevigorarea intr rilor în popula ia de 18 anii peste în anii 2003-2007.

Odat cu reducerea num rului den scu i dup anul 1990 s-a instalat i recululcelor care au ajuns la vârsta de 18 aniîndeosebi dup anul 2009, num rul intr rilorfiind inferior celui al ie irilor i popula ia de18 ani i peste este în sc dere începând cuanul 2010.

(a se vedea figura 1)Acest recul ar trebui s se reg seasc

în num rul de aleg tori din listele electoralepermanente.

Care sunt perspectivele popula ieide 18 ani i peste?

Pentru urm torii 18 ani cunoa temdimensiunea popula iei care va împlini 18ani i va intra în categoria aleg torilor, ceeace înseamn c proiectarea popula iei (cudomiciliul în ar ) pe sexe i vârste ne poateoferi i dimensiunea popula iei de 18 ani ipeste. Punctul de plecare al exerci iuluiprospectiv este mijlocul anului 2012,moment pentru care poate fi estimatdistribu ia pe sexe i vârste a întregiipopula ii cu domiciliul în ar .

Anul Intrări Ieșiri Creștere/ scădere

2000 332 248 842001 310 253 572002 339 264 752003 346 261 852004 365 253 1122005 370 257 1132006 367 253 1142007 358 248 1102008 305 249 562009 267 254 132010 253 256 - 3 2011 244 248 -4 2012 241 253 -12 2013 231 253* -22 2014 226 253* -27

Scădere în anii 2010-2014 -68*datele finale urmează a fi publicate dar cifreleprovizorii nu indică variații semnificative în anii 2013 și 2014 și au fost adoptate valorile din anul 2012Sursa: calcule ale autorului pornind de la date INS asupra numărului de născuți în anii 1982-1996 și asupra numărului de decese pe vârste în anii 2000-2012; tabele de mortalitate anuale ale autorului.


23 | P a g i n a

Varianta re inut ia în considerarecontinuarea ascensiunii speran ei de via lana tere i men inerea fertilit ii din ultimiiaproape 20 de ani – de 1,35 copii la ofemeie. Nu sunt suficiente informa ii pentrua include o ipotez asupra migra iei externecu schimbare de domiciliu.

Popula ia în vârst de 18 ani i pesteî i va continua i chiar amplifica declinulînceput în anul 2010, sc derea anualurmând s urce la 40 de mii de persoane înprima parte a anilor 2020 i la valori de 50-60 de mii în anii urm tori

(a se vedea figura 2).

Amplificarea dimensiunii sc derii î iva avea originea atât în a teptata contractarea num rului de n scu i, ce vor proveni într-om sur din ce în ce mai ridicat de la femein scute dup anul 1990, cât i în majorareanum rului de decese ca efect al acceler riiprocesului de îmb trânire demografic ,chiar dac speran a de via la na tere va fiîn ascensiune. i ponderea popula iei învârst de 40-60 ani i cea a persoanelor învârst de 60 ani i peste este de a teptat screasc considerabil în urm torii 15 ani.

(a se vedea figura 3).

Reculul din anul 2030 este rezultatulajust rii operate de INS asupra num rului den scu i în anul 2012, pentru a se lua înconsiderare numai n scu ii adu i pe lume demame care aveau re edin a în ar . Aminclus în grafic i valoarea estimat a

sc derii din anul 2050, deosebit de mare,pentru a ilustra maniera in care men inereape termen lung a fertilit ii la doar 1,35copii la o femeie poate deteriora întreagaconstruc ie demografic .

Diminuarea intr rilor erodeazconstant m rimea popula iei de 18 ani ipeste, ea urmând s coboare de la 18,3milioane ast zi la 18 milioane în anul 2023i s ajung la 17,6 milioane în anul 2030.

(a se vedea figura 4)

Declinul ar urma s fie mult maiaccentuat dup acest an, prin mecanismuldeja men ionat. Aleg torii vor fi mai pu inii mai ”scumpi”. Reducerea num rului

popula iei în vârst de 18 ani i peste estecomponenta major a declinului întregiipopula ii a rii i cred c aceast problemeste mai important decât dimensiuneaelectoral vremelnic . Dup 25 de ani dedeclin, popula ia României va intra de lamijlocul anilor 2020 într-o faz în care toatemecanismele interne de redresare vor fiafectate iremediabil de intrarea la vârstelefertile a genera iilor mici n scute dup anul1990 i de un accentuat proces deîmb trânire demografic . Structura pe vârstea întregii popula ii în anul 2030, prezentatîn figura 5, dominat de mari dezechilibre ieviden iind o reducere continu adimensiunii genera iilor tinere care intr înpopula ia rii, prefigureaz amplificareadeterior rii st rii demografice generale dupanul 2030.

Referin e: Ghe u, Vasile. 2014. Alegerile Europarlamentare (http://cursdeguvernare.ro/vasile-ghetau-

alegerile-europarlamentare-2milioane-de-rezidenti-in-alte-tari-rataciti-intre-ministerul-de -interne-autoritatea-electorala-permanenta-si-primarii-2.html Autoritatea Electoral Permanent . 2014a. List num r de aleg tori pe localit i (la 10 mai

2014) (http://www.roaep.ro/prezentare/wp-content/uploads/ 2014/04/lista_nr_ alegatori. pdf. Autoritatea Electoral Permanent . 2014b. List aleg tori români pe vârste (la 10 mai 2014)

(http://www.roaep.ro/prezentare/wp-content/uploads/2014/04/Lista-alegatori-romani-pe-varste.pdf).


24 | P a g i n a


25 | P a g i n a

IMPACTUL ALEGERILOR PENTRUPARLAMENTUL EUROPEAN ASUPRA

ALEGERILOR NA IONALE ÎN ROMÂNIA

Dr. Silviu-Dan MATEESCU

Abstract:

This resea ch aims to investigate the explanatory potential of two theoretical models regarding the EU elections in Romania. The second objective of this article is to identify a trend on the impact of EU elections on national elections. The research results show that the theoretical models applied do not explain consistently thei electoral developments of the political parties in Romania in the European elections and that the latter is are not a very good indicator of the future electoralevolution of political parties.

Keywords: EU elections, nationalelections, political parties, second rankelections, political competition.

Abstract:

În cadrul acestei cercet ri mi-ampropus s testez capacitatea explicativ adou modele teoretice privind alegerilepentru Parlamentul European în cazulRomâniei. Al doilea obiectiv al acestuiarticol este de a identifica o tendinreferitoare la impactul alegeriloreuroparlamentare asupra alegerilorna ionale. Rezultatele cercet riidemonstreaz c modelele teoretice aplicatenu explic în mod consistent evolu iileelectorale ale partidelor din România laalegerile europene i c acestea din urmnu constituie un foarte bun indicator alevolu iei electorale viitoare a partidelorpolitice.

Cuvine cheie: alegeri pentruParlamentul European, alegeri na ionale,partide politice, alegeri de rang secund,competi ie politic .

Acest articol vizeaz utilizareamodelului propus de Simon Hix i MichaelMarsh în articolul “Punishment or Protest?Understanding European ParliamentElections” (2007) pentru a analiza influen aalegerilor pentru Parlamentul Europeanasupra alegerilor parlamentare din România.Teoria standard despre alegerile pentruParlamentul European le descrie ca fiindcompeti ia de la jum tatea ciclului electoralastfel încât aleg torii le utilizeaz înprincipal pentru a pedepsi partidul saupartidele de guvern mânt. Cu toate acestea,perspectiva este diferit în cadrul institu iilor

de la Bruxelles i în mass-media din multeri care interpreteaz absenteismul ridicat

caracteristic acestor alegeri i sus inereapentru partidele eurosceptice drept indicatoriai opozi iei electoratului fa de UniuneaEuropean (Hix, Marsh, 2007: 495). Hix iMarsh consider c este important sinvestig m care dintre aceste asump ii estecorect , datorit consecin elor asupradezbaterii privind a a numitul “deficitdemocratic” al Uniunii Europene.

Astfel, în cazul în care rezultatele dincadrul alegerilor pentru ParlamentulEuropean reflect dorin a aleg torilor de a


26 | P a g i n a

pedepsi partidele de guvern mânt dinpropriile ri i nu sus inerea sau opozi iafa de politicile Uniunii Europene, putemconcluziona c extinderea puterilorParlamentului European nu a condus la omai puternic conexiune între electoratuleuropean i institu iile U.E. (Hix, Marsh,2007: 495).

În cadrul literaturii de specialitatereferitoare la alegerile pentru ParlamentulEuropean putem delimita dou abord riimportante. Prima dintre acestea estemodelul alegerilor de rang secund propus deReif i Schmitt (1980). Cei doi autori sus inc scena politic na ional este cea maiimportant în statele membre astfel încâtalegerile pentru func iile publice la nivelna ional sunt de prim importan atât pentruelectorat cât i pentru partidele politice.Acestea sunt alegeri de „prim rang”, în timpce alegerile locale i cele pentru ParlamentulEuropean sunt alegeri de „rang secund”.Distinc ia dintre cele dou categorii dealegeri este miza, aceasta fiind considerabilmai mare în cele de prim rang. Mai mult, ceidoi autori pornesc de la ipoteza c cele doutipuri de alegeri nu pot fi separate întrucâttemele i îngrijor rile circumscrise alegerilorde prim rang vor influen a comportamentulelectoral în cele de rang secund. O influenconsiderabil este atribuit situa iei sceneipolitice na ionale în momentul organiz riialegerilor de rang secund (Reif, Schmitt,1980).

Simon Hix i Michael Marshconsider c aceast abordare teoreticprezice trei tipuri de rezultate ale alegerilorpentru Parlamentul European, dup cumurmeaz : (1) partidele aflate la guvernare înmomentul organiz rii alegerilor vor ob ineun procent de voturi mai sc zut decât laalegerile na ionale precedente; (2) cu cât unpartid politic este mai mare, ca procent alvoturilor ob inute la alegerile precedente, cuatât va pierde mai multe voturi în cadrulalegerilor europarlamentare; i (3) momentuldin ciclul electoral na ional în care suntorganizate alegerile europarlamentare vadetermina intensitatea efectelor descrise lapunctele 1 i 2.

Cea de-a doua abordare teoretic dincadrul literaturii asupra subiectului sus ine

ideea c temele europene influen eazrezultatele alegerilor pentru ParlamentulEuropean. Exist date care sugereaz catitudinea fa de integrarea europeaninfluen eaz gradul de participare laalegerile europene. La nivel individual estemai probabil ca cet enii care sus inintegrarea european s voteze la alegerileeuropene decât cei care se opun acesteia(van der Eijk, Schmitt, 2007). La nivelul

rilor membre, acelea care sunt recipientenete ale fondurilor europene sau careprezint un nivel crescut al sus inerii pentruUniunea European în rândul popula iei aui un grad de participare mai ridicat în cadrul

alegerilor europene (Mattila, 2003).Ferrara i Weishaupt (2004)

sugereaz c , în cazul în care unii votan i iauîn considerare pozi iile partidelor în ceea ceprive te Uniunea European , acest faptpoate influen a rezultatele alegerilor astfel:(1) partidele ale c ror programe politice punun mai mare accent asupra temeloreuropene, indiferent dac o fac într-un modpozitiv sau negativ, au anse mai mari de aob ine rezultate bune în cadrul alegeriloreuropene i (2) partidele sau mi c rile carese opun vehement integr rii europene ob inde regul rezultate mai bune la alegerileeuropene decât la alegerile na ionale. În ceeace prive te a doua ipotez , partidele aflate laextremele spectrului politic se pozi ioneazde obicei împotriva Uniunii Europeneîntrucât politicile pe care acestea lepromoveaz au anse mici de înf ptuireavând în vedere regimul politic de centrucare domin guvernarea Uniunii (Ray,1999). Astfel, dac votan ii doresc sprotesteze împotriva politicilor promovatede institu iile U.E., partidele extremisteob in rezultate mai bune în cadrul acestuiscrutin.

Trebuie de asemenea men ionat calegerile europene din statele din Centrul iEstul Europei pot prezenta diferen esemnificative fa de cele din statele a c rorapartenen în cadrul Uniunii este maiîndelungat . Acest fapt se datoreaz par ialdiferen elor generale dintre bazelecompeti iei politice în statele din Centrul iEstul Europei fa de cele din VestulEuropei. Astfel, sistemele de partide din


27 | P a g i n a

fostele ri comuniste s-au confruntat cu ungrad ridicat de instabilitate la începutulperioadei de tranzi ie. Aceast instabilitatese datoreaz faptului c dezvoltareapreferin elor partizane în rândul electoratuluinecesit timp. Într-un context în caremajoritatea partidelor abia au fost create,identit ile partizane sunt, pe cale deconsecin , slabe. În plus, faptul cmajoritatea partidelor politice au identit iprogramatice slabe reprezint unimpediment adi ional în crearea unorprograme electorale clare cu care electoratuls se poat identifica (van Biezen, 2003:35).În plus, lipsa unor programe politice clarecre te incertitudinea în rândul votan ilorreprezentând un impediment în formareara ional a preferin elor politice conformunui model direc ional clasic.

Un al doilea motiv pentru carecompeti ia politic în cadrul alegeriloreuropene difer fa de statele din VestulEuropei se refer la gradul ridicat alvolatilit ii electorale ce a caracterizat pentrumult vreme sistemele de partide din EuropaCentral i Est (Mair, 1996). De exemplu, încazul în care aleg torii din aceste ri doreaus protesteze fa de politicile U.E. voturilelor puteau merge c tre partide na ionaliste înunele ri, c tre partide cre tin-democrate înaltele, c tre partide agrare, etc. (Hix, Marsh,2007: 497).

Analiza datelorÎn cele ce urmeaz voi prezenta

modul în care au evoluat procentele devoturi ob inute de cinci partide între treirunde de alegeri, dou na ionale (pentruCamera Deputa ilor) i alegerile pentruParlamentul European. Primul set de alegerieste prezentat în tabelul 1.

(A se vedea Tabelul 1)

Din datele prezentate putem observac pentru acest set de alegeri prima dintrepredic iile teoriei alegerilor de rang secund,aceea c ipoteza potrivit c reia partideleaflate la guvernare în momentul organiz riialegerilor vor ob ine un procent de voturimai sc zut decât la alegerile na ionaleprecedente nu se confirm decât par ial.

Astfel, cele dou partide aflate laguvernare au avut traiectorii electoraleopuse la alegerile europarlamentare: în timpce PNL a suferit o sc dere, PDL i-a dublatscorul ob inut la scrutinul precedent. Înschimb cea de-a doua predic ie se confirmîn cazul PSD.

În ceea ce prive te momentulorganiz rii alegerilor pentru ParlamentulEuropean putem concluziona c cele doupartide principale de guvern mânt au avutmai degrab de câ tigat de pe urmaproximit ii alegerilor din anul 2008. Înacest sens, ipoteza formulat de Kousser(2004) conform c reia partidele deguvern mânt pierd sau câ tig voturi laalegerile europarlamentare în func ie deevolu ia economiei se confirm de asemeneadoar par ial, având în vedere c PNL asc zut ca procent de voturi ob inut cu toatec evolu ia economic a fost una pozitiv . Înacela i timp, putem observa c cele doupartide aflate în sc dere la alegerile pentruParlamentul European din 2007 au recuperatpierderile suferite la urm toarele alegerina ionale iar partidul aflat în cre tere i-aconsolidat avansul electoral. Pentru acest setde alegeri, evolu ia PRM infirm ipotezaconform c reia partidele aflate mai aproapede extremele axei politice vor ob inerezultate mai bune la alegerileeuroparlamentare.


Rezultatele înregistrate în cadrulcelui de al doilea set de alegeri, prezentat întabelul 2, sunt mai apropiate de predic iileteoretice al modelului alegerilor de rangsecund. Astfel, cele dou partide deguvern mânt, PDL i PSD (pân în 2009),au suferit pierderi în cadrul alegeriloreuroparlamentare din 2009, pe fonduldeterior rii situa iei economice. PNL asuferit la rândul sau pierderi pe care le-arecuperat îns în 2012. PRM a ob inut unrezultat mult mai bun decât la alegerilena ionale din 2008 îns acesta nu s-a p stratla alegerile din anul 2012.



28 | P a g i n a

Ultimul set de alegeri analizat esteprezentat în Tabelul 3. Observ m c din noupartidele de guvern mânt, PSD i PNL, auavut evolu ii opuse: PSD a reu it un scorbun la alegerile europarlamentare în timp cePNL a suferit pierderi. PDL i-a p strat înmare parte scorul ob inut la alegerilena ionale din 2012 (dac lu m în considerareca a f cut parte dintr-o alian electoral ).PRM nu a reu it s repete rezultatul ob inutla alegerile europarlamentare din 2009 însi-a îmbun t it u or procentul electoral

ob inut. Putem afirma ca votul de protest amers în principal spre candidatulindependent Mircea Diaconu.

ConcluziiDin analiza datelor constat m c

niciunul dintre cele dou modele teoreticeprezentate nu explic în mod consistentevolu iile partidelor politice din România încadrul alegerilor europarlamentare i nici nuputem observa o tendin clar în ceea ceprive te impactul acestor alegeri asupra

urm torului scrutin na ional. Putem îns facecâteva observa ii punctuale. Prima dintreacestea se refer la faptul c electoratulpedepse te partidele de guvern mânt încazul unei evolu ii economice proaste, cutoate c este important percep iaelectoratului cu privire la care dintrepartidele aflate la guvernare este dominant,precum i cine ia deciziile economice. În aldoilea rând putem observa c procentelepierdute de unul dintre partidele mari (PSD,PDL, PNL) sunt în general câ tigate de unaltul cu mici excep ii cum ar fi cazul PRM laalegerile europarlamentare din anul 2009 icandidatul Mircea Diaconu la cele din 2014.Putem, de asemenea, s constat m c unelepartide, precum PNL, nu reu esc s - imobilizeze suficient electoratul la alegerileeuroparlamentare.

În final, ca o concluzie general sepoate afirma c alegerile europarlamentarenu sunt un bun indicator al rezultatelorprobabile de la urm toarele alegerina ionale.

Tabelul 11

Partid Alegeri na ionale2004

%

Alegeri P.E.2007

%

Alegeri na ionale2008

%PSD + PC 34 23,12 33,09PD/PDL 14,461 28,82 32,36PNL 19,31 13,45 18.57PRM 13,63 4,15 3,15UDMR 6,26 5,52 6,17

1Ca membru al Alian ei Dreptate i Adev r

Tabelul 2


%

Alegeri P.E.2009

%

Alegeri na ionale2012

%PSD + PC 33,09 31,08 58,631

PD/PDL 32,36 29,71 16,502

PNL 18.57 14,52 58,631

PRM 3,15 8,66 1,24UDMR 6,17 8,92 5,13

1 Ca membru al Uniunii Social Liberale2 Ca membru al Alian ei România Dreapt

1Surs : Preda, Cristian (2003, 2005).


29 | P a g i n a

Tabelul 3


%

Alegeri P.E.2014

%PSD + PC 58,63 37,60PD/PDL 16,50 12,23PNL 58,63 15PRM 1,24 2,70UDMR 5,13 6,29

Despre autor: Silviu-Dan MATEESCU a ob inut titlul de doctor în tiin e politice lacoala Na ional de Studii Politice i Administrative (SNSPA) cu teza Cartelizarea sistemelor

de partide în Europa Central i de Est. Este coautor al volumului „Competi ia politic înRomânia”, ap rut la editura Polirom în anul 2013, coordonat de Adrian Miroiu i erban Cerkez.

Referin e: Mattila, Miko. 2003. „Why Bother? Determinants of Turnout in the European Elections.”

Electoral Studies 22 (3): 449–68. Reif, Karlheinz, Hermann Schmitt. 1980. „Nine Second-Order National Elections: A

Conceptual Framework for the Analysis of European Election Results.” European Journal ofPolitical Research 8 (1): 3–45. Eijk, Cees van der, Hermann Schmitt. 2007. „Non-voting in European Parliament Elections

and Support for European Integration.” In European Election and Domestic Politics: Lessonsfrom the Past and Scenarios for the Future, eds. Cees van der Eijk andWouter van der Brug.South Bend, IN: University of Notre Dame Press. Ferrara, Federico, J. Timo Weishaupt. 2004. „Get Your Act Together: Party Performance in

European Parliament Elections.” European Union Politics 5 (3): 283–306. Ray, Leonard. 1999. „Measuring Party Orientations Towards European Integration: Results

from an Expert Survey.” European Journal of Political Research 36 (2): 283–306. Biezen, Ingrid van. 2003. Political Parties in New Democracies: Party Organization in

Southern and East-Central Europe, London and New York: Palgrave Macmillan. Mair, Peter. 1996. Party System Change: approaches and interpretations, Oxford: The

Clarendon Press. Kousser, Thaddeus. 2004. „Retrospective Voting and Strategic Behavior in European

Parliament Elections.” Electoral Studies 23 (1): 1–21. Hix, Simon, Michael Marsh. 2007. „Punishment or Protest? Understanding European

Parliament Elections”. The Journal of Politics, 69 (2): 495-510. Preda, Cristian. 2005. Partide i Alegeri în România Postcomunist 1989-2004. Bucure ti:

Nemira Preda, Cristian. 2003. “Sistemul de partide i familiile politice din România postcomunist ”,

în Partide politice i democra ie în Europa central i de est, ed. Jean-Michel de Waele.Bucure ti: Humanitas


30 | P a g i n a

POLITICAL EXTREMISM IN THE 2014PARLIAMENTARY EUROPEAN ELECTIONS:REVEALING PEOPLE’S DISSATISFACTION

WITH NATIONAL AND EUROPEAN POLITICS?

Andra tefania NECULADoctoral Candidate Interdisciplinary Bioscience, University of Oxford

PGD candidate, University of London (London School of Economics and Political Science)

Abstract:

In the 2014 Parliamentary EuropeanElections, an unprecedented number of far-right and far-left parties managed to securepositions in the Parliament, with someparties coming first in several countries(among which France and the UnitedKingdom). We consider whether theseresults reflect the actual extremist views ofthe electors (from an anti-immigration andanti-EU perspective) or if they are rather away to protest against the political classfrom their country. We conclude that it islikely a combination of the two, dependingon the country and that future politicalevents (such as local elections) will shedmore light on the matter.

Key words: European Union;European Parliament elections; extremism;euroscepticism; nationalism

Abstract:

În alegerile pentru ParlamentulEuropean din 2014, un num r f rprecedent de partide de extrem -stânga saudreapta au reu it s ocupe locuri înParlament, cu unele partide ie ind chiar pelocul întâi în unele ri (printre care iFran a i Regatul Unit). Articolul de faanalizeaz dac aceste rezultate reflectactualele opinii extreme ale aleg torilor(din perspectiva anti-imigrare i anti-UE)sau dac sunt pur i simplu un mod de aprotesta împotriva clasei politice din ararespectiv . Concluzion m c cel maiprobabil ambele motive sunt valabile,depinzând de ar , i c situa ia va fi maiclar pe viitor, dup ce vor avea loc alegerilocale în respectivele state.

Cuvinte cheie: Uniunea European ;Alegeri parlamentare europene; extremism;euroscepticism; na ionalism

On May 25th 2014 a new round ofEuropean Parliamentary elections closed,revealing surprising results in some of the28 member states of the European Union. Aspolls had predicted to a certain extent,several radical and nationalist parties(whether far-left or far-right) secured anunprecedented number of seats in the newParliament, even if in previous, nationalelections they had not been very successful

(Taylor and Emmott, 2014). As compared tothe 2009 elections, the number ofrepresentatives from such parties hasdoubled. Strikingly, the ideology of theparties can be in complete opposition withthe philosophy that stands at the basis of theEU: a world of pluriculturalism, sharedeconomy and globalisation (Charter offundamental rights of the European Union,2010). In the light of recent waves of


31 | P a g i n a

massive immigration to developed EUcountries, as well as severe unemploymentand austerity measures at a European level(European Commission, 2013), one has towonder whether the results of the recentelections are a boycott against the EU as awhole or if they are just a reflection ofpeople’s dissatisfaction with current nationalpolitics.

The generally low attendance of43.9% (as low as in 2009, but worse than inprevious elections), with an extreme low ofjust 13% in Slovakia (europarl.com, 2014),seems to indicate that people’s support ofthe EU might have decreased, which raises aquestion mark over the legitimacy of the EUParliament. In October 2013, the EuropeanHumanist Federation (EHF) published anarticle about the increased popularity ofextremist parties in Europe, which – theyclaimed – was likely to precede surprisingresults in the future European elections (thisturned out to be the case). EHF alsoevaluated the populist and extremistmovements across the continent, looking attheir internal characteristics and the politicalcontext in which they were born. Thus, EHFunderscores the opinion of several politicalscientists, that extremism is not necessarilyan ideology in itself, but rather a politicalattitude.

The populist extremism widelyspread across Europe over the past years,which characterizes several of the winningparties in the recent suffrage, promotes,according to EHF, basic solutions tocomplex economic issues and it is based onthe dichotomy “honest people, dishonestpolitical leaders”. Therefore, the denigrationof counter candidates and of pro-globalisation principles allows these partiesto become popular and receive support fromthe electors.

FranceIn France, Marine Le Pen’s National

Front (FN) won the elections, with apercentage twice as big as that of the rulingSocialist Party (Institute for Research andEducation on Human Rights, 2014). Theleader of the anti-immigration, anti-euroNational Front declared after the elections

that French citizens are no longer willing tobe led by foreign, unelected “EUcommissioners and technocrats”, but theywant to have the effects of globalisationdiminished in their country (BBC, 2014). Asimmigration in France has increasedsignificantly in recent years, with thepopulation reportedly being concerned forthe conservation of French heritage, thismight be the case. In 2012, Nicolas Sarkozydecided to modify the ideology of hismoderate right-wing party, hoping to attractduring his presidential campaign some of LePen’s supporters, who was popular eventhen. However, given the turmoil in Franceover the politics of President Hollande, thevote might just be a way to protest againstthe current ruling party and its mainopponent, the Union for a PopularMovement.

The later theory seems to besupported by a survey revealing that only 1out of 5 of FN’s voters oppose the EU(Lichfield, 2014).

United KingdomA similar situation arose in the

United Kingdom, where the UKIndependence Party defeated both the Laborand Conservative parties, a historic result fora country where these two parties have notlost any election since 1910. UKIP leader,Nigel Farage, took a stance against the EUon several occasions, even going as far assaying “I don't just want Britain to leave theEuropean Union, I want Europe to leave theEuropean Union." (BBC, 2014) This issue isnot new, as debates over leaving the Unionhave taken place in the UK for a long time.One of the country’s main concerns is thegreat amount of immigrants who havearrived to the UK after the two waves ofEU-adhesion in 2004 and 2007. A study byPaul Chaney from University of Cardiffreveals that since 2010 the politicalmanifestos of British parties haveincreasingly focused on policy for ethnicminorities; however, the actual content ofthe proposed policies is not well developed,given the poor definition of minorities andthe unfocused propositions they contain


32 | P a g i n a

(Chaney, 2013). This might explain thefailure ofthe Government to address the immigrationissue. Given the reluctance of the UK tobeing a EU member, one has to wonderwhether it would be appropriate to hold areferendum and verify if the British citizensdo, indeed, wish to leave the EU. However,in spite of pressure from Nigel Farage,Prime Minister David Cameron decidedagainst such move; instead, he proposes arenegotiation of the membership terms,should he be reelected in 2015. This wouldbe followed by a referendum in 2017 (BBC,2014; Institute for Research and Educationon Human Rights, 2014).

GreeceIn Greece, a country struggling with

one of the most severe economic crises inEurope, the victory of the extremist partiesis undeniable. The radical-left, anti-austeritySyriza movement, run by Alexis Tsipras,was the winner of the elections. In anunprecedented situation, the extremist partyGolden Dawn came third, securing 10% ofthe votes, in spite of it being under criminalinvestigation. The later political formationcame to rise in 2012, when they secured 21seats after the national Parliamentaryelections. The party is mostly known forverbal violence in the media anddiscriminatory instigation, especially againstimmigrants (EHF, 2013). They were alsoassociated with the murder of an antifascistrapper in 2013, which makes the currentresults even more striking. In this context, itis worth considering why the EuropeanUnion does not find a way to prevent entryinto the Parliament to parties whose actionsare against basic, fundamental human rightsand in contradiction with European values.One possibility would be to limit the EUgrants for funding just parties that abide bythe fundamental human rights.

HungaryThe Hungarian extremist movement

Jobbik, with anti-Semitic and anti-Romatendencies, finished second in the elections.The movement is also the third biggestmovement in the Hungarian Parliament

(EHF, 2013). The country has been slowlyshifting towards the right ever since 2010,when Viktor Orbán took the reins of thestate and imposed several extremistmeasures, some of them highly criticizedinternationally. It would constitute aninteresting sociological study, looking intohow discriminatory measures may beshaping the political and personalconvictions of people in Hungary at themoment.

NetherlandsA rather intriguing situation is that of

the Netherlands, where the thought-to-bepopular Freedom Party, of extreme right,came only fourth in the elections. In recentyears, the country has been expressing itsanti-EU stance openly, with centrist PrimeMinister Mark Rutte requesting to leave theSchengen Agreement and the Eurozone.

However, it might be that suchrequests were rather made under theinfluence of the Freedom Party, a governingpartner paramount for obtaining themajority. In this case, could it be that thecitizens are not in reality anti-EU and theirvote is a way of expressing dissatisfactionwith the current governing coalition?Unfortunately, this cannot be told in theabsence of proper nation-wide surveys andresearch studies.

Other cases include the anti-immigration, far right People's Party inDenmark, the far right Freedom party inAustria and the anti-Semitic NationalDemocratic Party from Germany. (Lichfield,2014; BBC, 2014). These unprecedentedresults are sure to raise awareness about howthe discontent of voters at a national levelcan have effects beyond the borders of theircountry. One has to wonder whether theracist, xenophobic convictions of the electedparties are indeed shared by their electors.Both Angela Merkel and Martin Schulzclaim that the results are simply reflectingthe loss of hope and trust of the people in thepolitical system, rather than genuineconvictions. (Institute for Research andEducation on Human Rights, 2014)

It is concerning (and to a certaindegree ironic) that so many parties which


33 | P a g i n a

are anti-immigration, anti-Semitic and evenplain anti-EU will join forces in the newEuropean Parliament, to amount toapproximately a quarter of all seats. Whiletheir influence will still be situated belowthat of centre-right and centre-left parties,which have more than half of the 751 seatsavailable (europarl.com, 2014), it will beenough to allow them to have a say inshaping European policies. These electionswere of particular importance, with theParliament having recently gained greaterpowers and thus playing a bigger part in EUlegislation during this mandate. At the sametime, it will most likely have a great

influence over the choice of the new head ofthe European Commission.

Over the next few years, it willbecome clear to what extent these resultswill affect European policies. Moreover,results in future general national electionswill reveal if these choices were an attack toEU or to the local political class. With theUK facing an anti-EU crisis and a potentialreferendum in sight, the coming Britishgeneral elections are likely to contribute to abetter understanding of the results of the EUParliamentary elections. Will the UKIndependence Party win again? How aboutthe National Front in France? We will haveto wait and see.

References: BBC (2014). European election results: At a glance (Available at:

http://www.bbc.co.uk/news/worldeurope-27575869), Accessed 31 May 2014; Chaney, p. (2013). Manifesto Discourse and the Substantive Representation of Ethnic

Minorities: Analysis of UK State-Wide and Meso Elections, 1964–2011. Parliam Aff.doi:10.1093/pa/gst010; Charter of fundamental rights of the European Union, 2010/c83/02; European Commission (2013). Annual Report on Immigration and Asylum; Europarl.com (2014) Election results (Available at: http://www.resultselections2014.

eu/en/election-results-2014.html), Accessed 1.06.2014; European Humanist Federation (2013). The European Union and the Challenge of

Populism and Extremism. (Available at: http://ec.europa.eu/justice/events/assises-justice-2013/files/contributions/24.europeanhumanistfederationtheeuandthechallengeofextremismandpopulism_ehf_en.pdf); Accessed 8.06.2014; Institute for Education and Research on Human Rights. 2014 (Available at: http://

www.irehr.org/issue-areas/race-racism-and-white-nationalism/item/559-afterthe-2014-euro-elections), Accessed 31 May 2014; Lichfield, J. (2014) The independent. (Available at: http://www.independent.co.uk

/news/world/europe/european-elections-2014-marine-le-pens-national-front-victoryin-france-is-based-onanguish-rageand-denial-9436394.html); Accessed 31.05.2014; Taylor, P. and Emmott, R. (2014) Reuters (Available online at:

http://www.reuters.com/article/2014/05/26/us-eu-election-idUSBREA4N0DK20140526),Accessed 31.05.2014

RAPOARTE, SINTEZE I INFORM RI

REPORTS, SYNTHESIS AND BRIEFINGS


35 | P a g i n a

REGISTRUL ELECTORAL –UN PROIECT DE SUCCES ÎN DEZVOLTAREA

MANAGEMENTULUI ELECTORAL INTEGRAT

În cei zece ani de la înfiin areAutoritatea Electoral Permanent i-aconstruit pas cu pas identitatea institu ionaldevenind unul din principalii actori înprocesul de organizare a alegerilor ireferendumurilor, c utând s contribuie lacre terea gradului de transparen icorectitudine în organizarea i desf urareaprocesului electoral.

Unul din obiectivele majore asumatede c tre Autoritatea Electoral Permanent îlreprezint dezvoltarea unor instrumente,pentru a asigura accesul la informa iicomplete i corecte tuturor aleg torilor, dari oferirea resurselor adecvate autorit ilor

implicate în organizarea i desf urareaalegerilor.

În acest sens, Registrul electoralreprezint un exemplu de instrument pus ladispozi ia aleg torilor i primarilor, fiindpentru prima dat când în România exist obaz de date specializat , con inând to icet enii români care au împlinit 18 ani i audrept de vot.

Autoritatea Electoral Permanenti-a propus s ofere cet enilor români

posibilitatea s verifice dac sunt înscri i înRegistrul electoral i, totodat s identificesec ia de votare la care poate vota.Modalitatea în care poate face acest lucrueste simpl i fiecare cet ean poate accesaplatforma online a acestei baze de date laadresa web: www.registrulelectoral.ro.

Registrul electoral reprezint unsistem informatic na ional de înregistrare iactualizare a datelor de identificare alecet enilor români cu drept de vot i ainforma iilor privind arondarea acestora pesec ii de votare. Registrul este administrat deAutoritatea Electoral Permanent i con ineto i cet enii români care au împlinit 18 anii au drept de vot.

Registrul electoral a fost creat înscopul asigur rii unui proces electoral corecti transparent. Stabilirea num rului

aleg torilor, eviden a i arondarea acestorape sec iile de votare sunt activit i de oimportan deosebit în procesul electoral.


36 | P a g i n a

În România, toate aceste activit isunt de competen a primarilor. Primarii auresponsabilitatea de a opera în acest sisteminformatic pentru înregistrarea iactualizarea datelor de identificare alealeg torilor i a informa iilor privindarondarea acestora pe sec ii de votare.

Astfel pot fi solu ionate în timp utilsitua iile în care aleg torii au fost omi i de laînregistrarea în listele electorale, au fostaronda i eronat la sec iile de votare sau nuau fost radia i dup ce li s-au interzis, prinhot râre judec toreasc , drepturileelectorale. Primarii tip resc direct dinRegistrul electoral listele electoralepermanente i copiile de pe acesteacuprinzând aleg torii.

Registrul electoral este structurat pejude e, municipii, ora e, comune i con inedou sec iuni:

- o sec iune public , destinataccesului aleg torilor la informa ii;

- o sec iune privat , destinatinstitu iilor publice.

Registrul electoral este actualizatpermanent prin ad ugarea aleg torilor careau împlinit 18 ani, a celor ce au dobânditcet enia român , a celor c rora le-a încetatsuspendarea exercit rii drepturilor electo-rale, precum i prin radierea aleg torilorcare au decedat, a celor ce i-au pierdutcet enia român , a celor c rora le-a fostinterzis exercitarea drepturilor electoralesau au fost pu i sub interdic ie de c tre oinstan judec toreasc . În func ie de acesteopera iuni, num rul total al aleg torilor semodific aproape zilnic.

În anul 2009 Autoritatea ElectoralPermanent a decis demararea unor studii defezabilitate având ca scop digitizarea listelorelectorale permanente i elaborarea Regis-trului Electoral.

În anul 2011 rezultatele studiului defezabilitate au condus la ini ierea dezvolt riiaplica iei Sistemul Informatic RegistrulElectoral. Aplica ia este destinat informa-tiz rii procesului de întocmire a listelorelectorale în vederea desf ur rii scrutinelorde tip alegeri sau referendum. În urma finali-z rii primei faze a acesteia, au fost orga-

nizate sesiuni de preg tire pentru personalulAEP în vederea folosirii aplica iei.

În anul 2012 s-a trecut la realizareaportalului www.registrulelectoral.ro, avândca scop expunerea func ionalit ilor degestionare a registrului de c tre prim rii, înmod securizat într-o zon privat , dar iinformarea cet eanului cu privire laprocesul electoral prin intermediul zoneipublice.

În anul 2013 în urma finaliz riiacestei faze au fost organizate sesiuni deinstruire la nivelul întregii ri, astfel încâtreprezentan ii prim riilor s fie familiariza icu func ionalit ile aplica iei RegistrulElectoral.

În luna martie 2013 în Registrulelectoral au fost introduse pentru prima oardatele cet enilor români cu drept de vot înnum r de 18.309.654, date preluate de laDirec ia pentru Eviden a Persoanelor iAdministrarea Bazelor de Date din cadrulMinisterului Afacerilor Interne, Registrulfiind destinat s func ioneze doar pentrualegerile pentru Camera Deputa ilor iSenat. Reprezentan ii prim riilor au pututverifica sec iile de votare i au putut efectuaactualiz rile necesare, datele privitoare laacestea fiind cele de la alegerile parlamen-tare din 2012. Ace tia au avut la dispozi ienomenclatoarele localit ilor i arterelor dela nivelul unit ii administrativ-teritoriale pecare o reprezint .

ca urmare a unui Memorandum aprobat deGuvern, un exerci iu de utilizare aRegistrului Electoral de c tre prim rii înipoteza organiz rii unui scrutin. În cadrulexerci iului, prim riile au generat pacheteleelectorale ce cuprindeau listele electorale itotodat le-au tip rit în decursul a 3 zile prinsurse proprii. Ca urmare a exerci iului aufost culese informa ii de la prim rii, prinintermediul utilizatorilor, informa iile fiindfolosite la actualizarea datelor din aplica ie,dup verificarea prealabil a acestora, astfelîncât s corespund realit ii din teren.

Începând cu data de 13 februarie2014, ca urmare a modific rilor legislativeintervenite, Registrul electoral func ioneazpentru toate tipurile de alegeri.

În luna august 2013 a fost organizat,


37| P a g i n a

Prima testare a Registrului electoral în cadrul procesului electoral

Alegerile ce au avut loc în data de 25mai 2014 (alegerea membrilor din Româniaîn Parlamentul European, alegeri par ialeparlamentare i alegeri par iale locale)reprezint primele evenimente electorale lacare a fost utilizat Registrul Electoral.

Având în vedere num rul foarte marede institu ii implicate în opera iunilederulate prin intermediul Registrului Elec-toral, complexitatea i num rul de ac iuniefectuate de acestea, impactul la nivelna ional al unui proiect de o asemeneaanvergur , precum i perioada redus detimp în care aceste opera iuni au trebuit sfie efectuate, putem afirma c realizareaSistemul Informatic al Registrului Electoral(SIRE) reprezint un proiect de succes.

Practic, vorbim de urm toarele insti-tu ii: la nivel central, în primul rând

Autoritatea Electoral Permanent (AEP),Direc ia General pentru Eviden a Persoa-nelor i Administrarea Bazelor de Date(DEPABD) i Direc ia General de Pa a-poarte (DGP) din cadrul Ministerului Aface-rilor Interne (MAI), Serviciul de Teleco-munica ii Speciale (STS) i, nu în ultimulrând societ ile comerciale care au asiguratfunc ionarea sistemului 24/7.

La nivel local vorbim de 3186 deprim rii, din cadrul celor 3181 de unit iadministrativ-teritoriale din ar (inclusivcele 6 prim rii de sector de la nivelul muni-cipiului Bucure ti), ace tia fiind principaliiactori institu ionali, atât din punctul devedere al responsabilit ii i al num rului deopera iuni efectuate cât i din punctul devedere al impactului asupra organiz riialegerilor.

Calendarul principalelor activit iPrincipalele termene cheie pentru opera iunile realizate de c tre persoanele autorizate la

nivelul prim riilor s opereze în Sistemul Informatic al Registrului Electoral, în vedereapreg tirii listelor electorale pentru alegerile europarlamentare din data de 25 mai 2014 au fosturm toarele:

15 martie 2014 - aprobarea registrului sec iilor de votare; 10 aprilie 2014 - tip rirea liste electorale permanente; 25 aprilie 2014 - publicarea delimit rilor i numerot rii sec iilor de votare; permanent - radierea persoanelor decedate, a persoanelor care i-au pierdut

cet enia român , a persoanelor c rora le-au fost interzise drepturile electorale sau au fost pusesub interdic ie;

22 mai 2014 - tip rirea copiilor listelor electorale permanente ce urmau s fieutilizate în sec iile de votare;

Aprobarea Registrului Na ional alSec iilor de Votare

Registrul Na ional al Sec iilor deVotare reprezint o baz de date centralizatprivind delimitarea, numerotarea, sediile idotarea sec iilor de votare.

Opera iunile privind „aprobarea”acestui tip de registru, incluzând identifi-carea elementelor teritoriale de pe raza loca-lit ii, a sediile necesare func ion rii birou-

rilor electorale ale sec iilor de votare etc.,sunt finalizate prin arondarea aleg torilor lasec iile de votare.

Declan at în data de 5 martie 2014,opera iunea de „aprobare” a Registrului

de c tre 2931 de unit i administrativ-terito-riale, fiind finalizat complet în data de 25martie 2014.

Sec iilor de Votare era realizat la 15 martie


38 | P a g i n a

Evolu ia pe zile a aprob rii registrului sec iilor de votare a fost urm toarea:

Se observ faptul c , în perioada imediat premerg toare termenului de 15 martie 2014,activitatea de aprobare a registrului a fost foarte intens . Un num r de 255 de unit iadministrativ-teritoriale nu au reu it s se încadreze în termenul limit .

Tip rirea listelor electoralepermanente

Începând cu data de 5 aprilie 2014primarii au început opera iunea de tip rire alistelor electorale permanente. Pân în 10aprilie 2014, toate cele 3.186 de prim rii au

reu it s tip reasc listele electorale perma-nente. Remarc m ziua de 7 aprilie 2014,când un num r de 2.119 de primarii audesc rcat pentru tip rire, listele electoralepermanente.

Situa ia pe zile a tip ririi listelor electorale permanente


39 | P a g i n a

Publicarea delimit rilor inumerot rii sec iilor de votare

Începând cu 26 martie 2014, primariiau început opera iunea de desc rcare dinRegistrul electoral, de verificare i tip rire aanexei la dispozi ia de primar privind deli-mitarea i numerotarea sec iilor de votare.1380 de unit i administrativ-teritoriale fina-lizaser aceast opera iune pân în data de25 aprilie.

Radierea alegatorilorOpera iunea de radiere a alegatorilor

pe diferite motive (deces, drepturi electoraleradiate, punerea sub interdic ie prin hot rârejudec toreasc definitiv ) a fost realizat înpermanen de c tre utilizatori cu o mediazilnic de 580 de radieri în perioada 01.04. –25.05.2014, respectiv de 830 radieri înperioada 01.04.2014 – 25.05.2014.

Se remarc ziua de 7 aprilie 2014,înaintea tip ririi listelor electorale perma-nente, când au fost efectuate un num r totalde 2.735 de radieri.

Situa ia pe zile a opera iunilor de radiere a aleg torilor din Registrul electoral


40 | P a g i n a

Situa ia primelor 10 unit i administrativ - teritoriale din punct de vedere al num ruluide radieri operate în Registrul electoral:

Tip rirea copiilor liste electorale permanenteDesc rcarea pachetelor electorale în vederea tip ririi copiilor dup listele electorale

La alegerile europarlamentare din 25 mai 2014 modelul copiilor dup listele electorale

listelor electorale care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în ParlamentulEuropean din anul 2014, de aceast dat rubricile fiind dimensionate la cel pu in 2 cm în l ime,iar rubrica privind semn tura la cel pu in 4 cm lungime.

Situa ia pe zile a tip ririi copiilor listelor electorale permanente

permanente s-a desf urat în perioada 16 mai - 22 mai 2014.

permanente a fost aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 107/2014 privind aprobarea modelelor


Situa ia num rului de desc rc ri de pachete electorale pe zile este prezentat mai jos:

Num rul total de pachete desc rcate a fost de 11.813 cu o medie de 3,7 pachetedesc rcate pe unitate administrativ-teritorial . Au fost 1.288 de unit i administrativ-teritorialecare au desc rcat o singura data pachetul electoral.

de ac iuni de desc rcare pachete:

Sistemul informatic Registrul Elec-toral a permis prelucrarea cu succes a listelorelectorale cu 2 zile înainte de scrutinul elec-toral. În acest moment, ca urmare a faptuluic listele electorale au fost întocmite, pentruurm torul scrutin electoral efortul utilizato-

rilor va fi cu mult mai mic, deoarece vor fioperate numai modific rile intervenite (ie iri- persoane radiate, intr ri - persoane ce auîmplinit vârsta de 18 ani, modific ri ale re e-din ei, domiciliului, etc.).

41 | P a g i n a

Situa ia primelor 10 unit i administrativ - teritoriale din punct de vedere al num rului


42 | P a g i n a

CAMPANII DE PROMOVARE A ALEGERILOREUROPARLAMENTARE DIN 25 MAI 2014 I DE

INFORMARE A ALEG TORILOR

Alegerile pentru ParlamentulEuropean reprezint un proces electoralcomplex, atât prin desf urarea sa în cele 28de state membre ale Uniunii Europene, darmai ales prin faptul c to i cet enii cu dreptde vot din aceste ri î i aleg reprezentan iiîn forul european.

Având în vedere aceste aspecte,promovarea alegerilor europarlamentare icon tientizarea de c tre cet eni aimportan ei lor sunt elemente esen ialepentru consolidarea democra ieiparticipative.

În acest sens, Autoritatea ElectoralPermanent a identificat necesitatearealiz rii unei campanii complexe decon tientizare a importan ei alegerilorpentru Parlamentul European i adesf ur rii acestora, atât prin elaborarea ipromovarea unei campanii la nivel na ional,cât i a unor ac iuni care s vizeze grupurispecifice de aleg tori, precum persoane cudizabilit i, tineri i minorit i na ionale.Acestea din urm , au fost realizate înparteneriat cu institu ii publice – Biroul deInformare al Parlamentului European înRomânia i Departamentul de Rela iiInteretnice – i cu organiza ii din societateacivil , precum Consiliul Tineretului dinRomânia i Asocia ia Na ional a Surzilordin România.

Campania „AmbasaDOR deRomânia European ”, desf urat la nivelna ional, a fost elaborat cu scopul de ainforma cet enii despre felul în carefunc ioneaz Parlamentul European, despreimportan a acestuia pentru Uniunea Euro-pean , dar i despre dreptul i responsa-bilitatea pe care o are fiecare român înalegerea reprezentan ilor s i în ParlamentulEuropean.

Autoritatea Electoral Permanent aales acest concept pentru a eviden ia faptulc a a cum un ambasador este un trimisoficial care î i asum ap rarea intereselorstatului de provenien i ale concet enilorîn rela iile interna ionale, parlamentariieuropeni devin reprezenta i ai cet enilorUniunii Europene.

Astfel, împreun cu ambasadoriiBelgiei, Germaniei, Austriei, Cehiei,Slovaciei i Olandei, Autoritatea ElectoralPermanent a dezvoltat o campanie princare s transmit tuturor cet enilor europeniîndemnul la implicare prin consolidareademocra iei participative, respectiv prinparticiparea la vot.

În cadrul evenimentului de lansare acampaniei „AmbasaDOR de RomâniaEuropean ”, doamna Ana Maria P TRU,pre edintele Autorit ii ElectoralePermanente, a subliniat faptul c „într-operioad în care Europa trece printulburare i incertitudini, aceast campaniele reaminte te cet enilor României i de cenu cet enilor europeni, scopul fundamental


43 | P a g i n a

al Uniunii Europene: leg tura defraternitate între na iuni.”

Totodat , domnia sa a : „Este campania fiec rui român. Avem nevoie s în elegem faptul c Europa este o realitate i o libertate, o libertate în comunicare, circula ie, economie. Suntem cet eni europeni i beneficiem de oportu-nitatea de a alege, prin parlamentarii europeni, conducerea Comisiei Europene. Este un drept, dar i o responsabilitate!”.

În cadrul campaniei „AmbasaDORde România European ” a fost realizat unvideoclip de con tientizare a importan eialegerilor europarlamentare prin mesajultransmis de excelen ele lor, ambasadoriiGermaniei, Austriei, Olandei, Belgiei,Cehiei i Slovaciei în România, ase testi-moniale cu ace tia, dar i videoclipuri cuinforma ii tehnice.

Este important s subliniem faptulc , pentru prima dat în cadrul unor ma-teriale de informare destinate aleg torilor,mesajul de con tientizare a importan ei ale-gerilor europarlamentare a fost tradus i înlimbaj mimico-gestual, de un reprezentant alAsocia iei Na ionale a Surzilor dinRomânia.

Un punct cheie al acestei campaniiau fost testimonialele ambasadorilor statelormembre din Uniunea European în Româniai argumentele acestora în sprijinul partici-

p rii la procesul electoral european.

Excelen a sa, Ambasadorul Germaniei

„Dragi aleg tori români, alegerileeuroparlamentare au loc într-un ancomemorativ: În anul 2014, comemor mmai multe evenimente care au marcat istoriaEuropei din secolul XX: Cu 100 de ani înurm a izbucnit Primul R zboi Mondial, ladistan de doar 25 de ani a urmat cel de alDoilea R boi Mondial. Cele dou r zboaieau f cut milioane de victime, au adus osuferin inimaginabil popula iei i aucondus la divizarea Europei pentru urm torii50 de ani. Îns suferin ele nu aveaunicidecum s se sfâr easc odat cu cel de alDoilea R zboi Mondial: mii de oameni auc zut victima deport rilor, muncii silite i aurm ririi din motive politice. Cortina de Fieravea s cad abia în 1989, deschizând i înEstul Europei calea spre democra ie, stat dedrept i drepturile omului. Tocmai în acesteultime s pt mâni în care, în estul Ucrainei,domnia legii i rela iile interna ionale aufost puse atât de violent sub semnulîntreb rii se întrevede cât de esen ial esteprocesul european de integrare. România,Germania i cele 26 de state partenere alenoastre din Uniunea European profit demul i ani de pace i de rela ii de bunvecin tate. Profunzimea cu care sedesf oar colaborarea politic ,oportunit ile economice i contactelesociale sunt f r precedent în istoriaEuropei. O evolu ie economic s n toas io politic fiabil , solid , sunt ingredientelere etei de succes a Uniunii Europene, la felca i solidaritatea dintre state i conlucrareade la egal la egal. Pentru fiecare cet eaneuropean în parte, pentru dumneavoastr , lafel ca i pentru mine, aceast Europ unit


44 | P a g i n a

este cel mai bine oglindit de ParlamentulEuropean. La 25 mai, printr-un vot secret,liber i egal îi pute i alege pe cei care dori is v reprezinte în urm torii 5 ani intereseleîn Europa, la nivel parlamentar. Valorifica iaceast oportunitate i alege i-vreprezentantul personal în ParlamentulEuropean.”

Excelen a sa, Ambasadorul Austriei

„În ultimii ani am observat c ceeace se întâmpl în Europa ne afecteaz înmod direct. Ceea ce se întâmpl într-un statmembru are efect direct asupra celorlalte

ri din Uniunea European i a standardelornoastre de via . În urm torii ani UniuneaEuropean va fi supus mai multor pro-voc ri pentru a reabilita economia, pentru aînt ri pia a financiar i pentru a rezolvaproblema omajului care afecteaz în specialtineri din toat Europa. Pentru asta avemnevoie de instuitu ii puternice. ParlamentulEuropean este singura institu ie care aremembri ale i direct de c tre cet enii euro-peni, i care prin urmare joac un rolimportant în responsabilizarea institu iiloreuropene în fa a cet enilor ei. Votul vostruva decide încotro se îndreapt UniuneaEuropean în urm torii ani.”

Excelen a sa, Ambasadorul Olandei

„Europa este o Uniune format din28 de state membre. Nu mai avem grani eîntre state, deci ceea ce se întâmpl înRomânia este relevant pentru Olanda, ceeace se întâmpl în Danemarca este relevantpentru Italia. Trebuie s conducem aceastUniune împreun , ceea ce înseamn cfoarte multe decizii care influen eaz via adumneavoastr se iau la Bruxelles. Acestlucru presupune c deciziile trebuie luateîmpreun cu cet enii din Uniune, repre-zentan ii acestora sunt reuni i în ParlamentulEuropean, i din acest motiv este importants mergem la vot, pentru ca vocea noastr sfie auzit la Bruxelles.”

Excelen a sa, Ambasadorul Belgiei

„Ca cet ean al unei ri membrefondatoare a Uniunii Europene acord foartemare importan ca cet enii UE s - imanifeste angajamentul fa de UniuneaEuropean i de institu iile sale. În data de25 mai, pentru al ii 22, 23, 24 mai, vor fiorganizate alegeri pentru 751 de membri aiParlamentului European, în 28 de ri - maimulte decât data trecut , deoarece ne dorims avem, la nivel european, un maxim de


45 | P a g i n a

angajament din partea cet enilor. Europaeste o structur bine integrat . Bineîn eles,nu suntem la nivelul unora dintre stateleeuropene, i nici al Statelor Unite aleAmericii, îns exist deja o mul ime delucruri care sunt integrate în Europa - 75%din legisla ia na ional reprezint o legisla ieeuropean . De aceea este important cacet enii s voteze, pentru a se putea baza peaceast legisla ie european . Vedem cu to iiîn fiecare zi la televizor, citim în ziaretermeni precum subsidiaritate, transpa-ren , stat de drept. Este important ca ce-t enii s în eleag aceste cuvinte. Ele nutrebuie s reprezinte doar un jargon euro-pean, pentru c , angajându-se pe drumuleuropean, oamenii trebuie s în eleagfaptul c ele redau, în fond, calitatea vie ii ia bun st rii lor. Construc ia europeantrebuie s însemne mai mult ast zi decâtieri, i mâine va însemna mai mult decâtast zi, o construc ie integratoare care sincite interesul cet enilor s i, fie printranspunerea ei în legisla ie - în problemelede mediu, medicale, în chestiuni legate detransporturi - fie printr-o abordare generalpentru o politic mai deschis , o economiemai interesant pentru investi ii care spermit socialului s se dezvolte. De aceea,alegerile din luna mai 2014 sunt importantepentru dumneavoastr .”

Excelen a sa, Ambasadorul Cehiei

„Cred ca e foarte important smergem la vot pentru alegerileeuroparlamentare din mai multe motive. Înprimul rând, Parlamentul European decidemai multe lucruri decât f cea în trecut. DupTratatul de la Lisabona, competen a sa acrescut semnificativ i ceea ce e hot râtacolo influen eaz oamenii din UniuneaEuropean , incluzând România, deci este

important s mergem s decidem cine ne vareprezenta în Parlamentul European, pe noieuropenii, inclusiv românii. Al doilea motivîn opinia mea este foarte evident, am v zutce s-a întâmplat recent în Ucraina iCrimeea, i cât de important este c facemparte din Uniunea European , care facecentrul, vestul i sud-estul Europei stabil, icare ne face de asemenea s ne sim im maisiguri. i cred c e important pentru to i sfacem Europa mai puternic , s consolid minstitu iile europene i s ne ar t m angaja-mentul fa de ele prin participarea la vot.”

Excelen a sa, Ambasadorul Slovaciei

„Dragi prieteni, acum 25 de ani,schimb ri dramatice au avut loc în Europa.Schimb ri care nu numai c au suprimatregimuri în regiunea noastr , dar au i pavatcalea democra iei pentru na iunile noastre.Totodat , a f cut posibil integrarea perfecta vechiului continent, incluzând Slovacia iRomânia. Este nu numai dreptul nostru, dari datoria noastr s mergem s vot m

reprezentan ii no tri în Parlamentul Euro-pean. Reaminti i-v c 80% din legisla iaadoptat la Bruxelles e transpus în legis-la ia na ional , deci e important s merge ila vot pe 25 mai, anul acesta. 25 de ani dupschimbare i 25 mai anul acesta alegemreprezentan ii no tri în Europa.”

Campania Na ional de Informarei Con tientizare „Tinerii Voteaz -Tinerii

Conteaz ”

Tinerii sunt o resurs valoroas asocie ii, iar participarea lor în calitate decet eni activi este un indicator alconsolid rii democra iei dintr-un stat. Una


46 | P a g i n a

dintre cele mai importante metode departicipare a tinerilor este exercitareadreptului la vot, la toate nivelurile, i celmai important în mod responsabil iinformat.

În calitate de statmembru al UniuniiEuropene, Româniaînc mai întâmpinprovoc ri în stimulareaparticip rii tinerilor laalegerile de niveleuropean, respectiv seresimte nevoia de adezvolta o cultur aparticip rii în rândulacestora. Majoritateatinerilor români nu suntfamilari cu mecanismul

de func ionare i rolul institu iilor europene,cu procesul decizional sau cu mecanismelede influen are a politicilor publice. Întermeni de cet enie activ , acestea suntelemente esen iale pentru a putea ac iona cai cet ean european cu drepturi depline.

Campania Na ional de Informare iCon tientizare „Tinerii Voteaz -TineriiConteaz ”, dezvoltat sub egida proiectuluieuropean „League of Young Voters”, coor-donat de Forumul European al Tineretului afost implementat în fiecare dintre statelemembre de c tre Consiliile Na ionale aleTinerilor din statul respectiv.

În România, campania a fost coor-donat de Consiliul Tineretului din Româniai implementat în parteneriat cu Autori-

tatea Electoral Permanent , Biroul de In-formare al Parlamentului European înRomânia i Ministerul Tineretului iSportului, urm rind s aduc împreunONG-uri de i pentru tineret de nivel local ina ional, ONG-uri specializate, autorit ipublice i al i actori relevan i în domeniulparticip rii tinerilor.

Campania Na ional de Informare iCon tientizare „Tinerii Voteaz -TineriiConteaz ” a vizat stimularea particip riiactive a tinerilor la via a democratic euro-pean i national , în special prin încura-jarea particip rii acestora la alegerile pentruParlamentul European, în calitate de cet enicorect informa i i responsabili.

Printre cele mai importante activit idin cadrul acestei campanii pot fimen ionate cele 8 evenimente regionale,desf urate în perioada 17 martie - 11 apriliei implementate în cele 8 regiuni de

dezvoltare ale României, respectiv înora ele: Ia i, Gala i, Constan a, Cluj, Sibiu,Timi oara, Târgovi te, Craiova, Bucure ti.Acestea au inclus urm toarele tipuri deac iuni: conferin e de pres , ce au reunit

reprezentan i ai filialelor Autorit ii Elec-torale Permanente, autorit ilor publicelocale, ai Centrelor Europe Direct, mass-media, precum i tineri; seminarii informative pentru tineri

cu vârsta cuprins între 14-35, ce au abordatteme precum: importan a cet eniei activeînainte, în timpul i dup momentele elec-torale, importan a unui vot informat iresponsabil, mecanisme de participare ladezvoltarea politicilor publice, importan a irolul institu iilor europene, etc.; evenimente de informare i promo-

vare în spa ii publice, în cadru c rora au fostdistribuite materiale de informare, puse ladispozi ie de Autoritatea Electoral Perma-nent i Biroul de Informare al Parlamen-tului European în România.


47 | P a g i n a

Materiale realizate în cadrul campaniilorde promovare a alegerilor

europarlamentare i de informare aaleg torilor

Autoritatea Electoral Permanent arealizat în contextul alegerilor pentruParlamentul European din 25 mai 2014 oserie de materiale de promovare a acestora,dar în special de informare a aleg torilor.

„Ghidul aleg torului”, realizat dec tre Centrul de studii, programe iparteneriate pentru dezvoltarea mana-gementului electoral din cadrul Autorit iiElectorale Permanente, în parteneriat cuBiroul de Informare al ParlamentuluiEuropean din România, s-a axat pe o buninformare a aleg torilor resortisan i cuprivire la desf urarea procesului electoral,cât i pe con tientizarea importan ei acestoralegeri.Materialul cuprinde informa ii tehnice refe-ritoare la exercitarea dreptului de vot laalegerile europarlamentare i prezentareaistoricului, competen elor i importan ei Par-lamentului European.

De asemenea, Autoritatea ElectoralPermanent , în parteneriat cu MinisterulAfacerilor Externe, a realizat un ghiddestinat aleg torilor români dinstr in tate.

Având în vedere magnitudineaacestor alegeri, videoclipurile, bro urile deinformare i ghidurile destinate cunoa teriimodalit ii de desf urare a procesuluielectoral de c tre aleg tori au avut în vederei specificul unor grupuri specifice de

cet eni, precum persoane cu dizabilit i,tineri i minorit i na ionale, astfel: Bro ura „E.U. votez!” – material

destinat tinerilor aleg tori, în vedereacon tientiz rii importan ei particip rii laalegerile europarlamentare;

„Ghidul aleg torului în limbileminorit ilor na ionale” – realizat în cadrulparteneriatului cu Departamentul de Rela iiInteretnice i Biroul de Informare al Par-lamentului European în România. Materialulcon ine informa ii tehnice cu privire laexercitarea dreptului de vot la alegerileeuroparlamentare i este tradus, prin grijaDepartamentului de Rela ii Interetnice, în 16limbi ale minorit ilor na ionale dinRomânia.


48 | P a g i n a

PROGRAMUL NA IONAL DE INSTRUIRE AMEMBRILOR BIROURILOR ELECTORALE

Programul Autorit ii ElectoralePermanente de instruire a membrilorbirourilor electorale ale sec iilor de votareorganizate pentru alegerile europarlamentaredin 25 mai 2014 s-a desf urat la nivelna ional i a vizat formarea i perfec ionareaprofesional a peste 50.000 de participan i.Prin intermediul programului na ional deinstruire a membrilor birourilor electorale s-a urm rit cunoa terea i aplicarea unitar acadrului normativ i a activit ilor specificeorganiz rii i desf ur rii procesuluielectoral de c tre participan i, dezvoltareaunor competen e în vederea solu ion rii

problemelor ap rute în derularea procesuluielectoral i, nu în ultimul rînd, facilitareaaccesului la informa ia de specialitate spe-cific domeniului electoral.

Complex prin magnitudinea sa, prinmetodele de predare-înv are utilizate i ma-terialele puse la dispozi ia participan ilor lainstruiri, acest program a fost subscris obiec-tivului de creare a unui sistem de mana-gement electoral în acord cu valorile demo-cra iei care, prin intermediul personaluluicalificat, s formeze i s perfec ioneze uncorp de oficiali electorali.

Materiale elaborate pentru programul na ional de instruire a membrilor birourilorelectorale ale sec iilor de votare

„Reglement ri privind alegereamembrilor din România în ParlamentulEuropean din anul 2014”, material în limbaromân . Acest material a inclus legisla iaaferent alegerilor pentru Parlamentul Euro-pean i ghidul pre edin ilor birourilorelectorale ale sec iilor de votare realizat deAutoritatea Electoral Permanent . Acesta afost realizat în 22.000 de exemplare i s-adistribuit atât birourilor electorale ale sec-iilor de votare, cât i altor institu ii cu

atribu ii în materie electoral .

„Reglement ri privind alegereamembrilor din România în ParlamentulEuropean din anul 2014” , material bilingvromân -maghiar . Acesta a inclus legisla iaaferent alegerilor pentru Parlamentul Euro-pean i ghidul pre edin ilor birourilorelectorale ale sec iilor de votare realizat deAutoritatea Electoral Permanent , atât înlimba român , cât i în cea maghiar . Aufost realizate 3500 de exemplare care s-audistribuit birourilor electorale ale sec iilor devotare din 17 jude e i altor organisme cuatribu ii în materie electoral . „Reglement ri privind alegerea

membrilor din România în ParlamentulEuropean din anul 2014”, material trilingv(român -francez -englez ). S-au realizat3500 de exemplare, care au inclus legisla iaaferent alegerilor pentru Parlamentul Euro-pean din 25 mai 2014. Materialul a fostdistribuit birourilor electorale ale sec iilor devotare din str in tate, cât i altor institu ii.


49 | P a g i n a

Posterul „Alegerile pentruParlamentul European din România.Instruc iuni pentru pre edin ii i loc iitoriibirourilor electorale ale sec iilor de votare”a fost distribuit în toate cele 18.532 de sec iide votare din ar .

Pliantul „Minighidul membrilorbirourilor electorale ale sec iilor de votarela alegerile pentru Parlamentul European25 mai 2014” a fost creat pentru a repre-zenta un instrument util pentru buna desf -urare a activit ilor specifice procesului

electoral. Acesta a fost realizat în 167.000de exemplare i a fost distribuit tuturormembrilor birourilor electorale ale sec iilorde votare, cât i altor institu ii cu atribu ii înmaterie electoral .

Bro ura „Registrul Electoral”,conceput ca un ghid de informare iinstruire cu privire la Registrul Electoral ila generarea pachetelor electorale, a fostdistribuit c tre cele 3186 de prim rii, cât ialtor institu ii cu atribu ii în materieelectoral . Aceasta a fost destinat înprincipal primarilor, pentru a-i sprijini înoperarea în sistemul informatic „RegistrulElectoral”.

Posterul “Registrul Electoral” a fostrealizat în 20.000 de exemplare i distribuitîn toate sec iile de votare din ar . Rolul s ua fost atât unul de informare pentru cet enicu privire la Registrul Electoral, cât i unmaterial de instruire a membrilor birourilorelectorale ale sec iilor de votare, pentru caace tia s fie familiariza i cu facilit ile imodalitatea de accesare i utilizare aportalului Registrul Electoral.


50 | P a g i n a

25 MAI 2014 - ALEGERILE PENTRUPARLAMENTUL EUROPEAN

ÎN DATE I CIFREMandate pe grup politic i state membre la alegerile1 pentru Parlamentul European din 25

mai 2014

1 Toate datele au caracter estimativ i provizoriu. Fiecare grup politic trebuie s fie format din 25 de deputa i din celpu in 7 state membre.

PPE S&D ALDE CRE Verzi/ALE

GUE/NGL

NI EFD Alții

Statul membru Nr. totalmandate

Austria 5 5 1 0 3 0 4 0 0 18Belgia 4 4 6 0 6 0 1 0 0 21Bulgaria 7 4 4 0 0 0 0 0 2 17Cipru 2 2 0 0 0 2 0 0 0 6Croația 5 2 2 1 1 0 0 0 0 11Danemarca 1 3 3 4 1 1 0 0 0 13Estonia 1 1 3 0 1 0 0 0 0 6Finlanda 3 2 4 2 1 1 0 0 0 13Franța 20 13 7 0 6 4 24 0 0 74Germania 34 27 4 1 12 7 0 0 11 96Grecia 5 4 0 1 0 8 0 0 3 21Irlanda 4 1 2 0 0 3 0 0 1 11Italia 17 31 0 0 0 3 0 5 17 73Letonia 4 1 0 1 1 0 0 0 1 8Lituania 2 2 3 1 0 0 0 2 1 11Luxemburg 3 1 1 0 1 0 0 0 0 6Malta 3 3 0 0 0 0 0 0 0 6Marea Britanie 0 20 1 20 6 1 1 24 0 73Polonia 23 5 0 19 0 0 0 0 4 51Portugalia 7 8 0 0 0 4 0 0 2 21Republica Cehă 7 4 4 2 0 3 0 0 1 21România 15 16 0 0 0 0 0 0 1 32Slovacia 6 4 1 2 0 0 0 0 0 13Slovenia 5 1 1 0 0 0 0 0 1 8Spania 17 14 2 0 5 5 4 0 7 54Suedia 4 5 3 0 4 1 0 0 3 20Țările de Jos (Olanda)

5 3 7 1 2 2 4 1 1 26

Ungaria 12 4 0 0 2 0 3 0 0 21Nr. total mandatepe grup politic

221 190 59 55 52 45 41 32 56 751

Sursa: TNS/Scytl în cooperare cu Parlamentul European; Estimare 05/06/2014

Expert

PPE

- Gru

pul P

artid

ului

Po

pula

rEur

opea

n

S

U

B

D

G

I

F

I

L

R

G

S

P

t Electoral

Popu

lar E

urop

ean

(Cre

tin D

emoc

rat)

S&D

- G

rupu

l Alia

nei

Pr

ogre

sist

e a

Soci

alit

ilor

Statul mem

Uniunea Euro

Belgia

Danemarca

Germania

Irlanda

Fran a

Italia

Luxemburg

rile de Jos (

Regatul Unit

Grecia

Spania

Portugalia

1 Sursa: TN

l

i Dem

ocra

ilor d

in

Parla

men

tul E

urop

ean

AL

DE

- Alia

na

Libe

ralil

or i

mbru

1979

opean

61.9

991

.36

47.8

265

.73

63.6

160

.71

85.6

588

.91

(Olanda) 58.1

232

.35

NS/Scytl în co

Dem

ocra

ilor p

entru

Eu

ropa

CR

E -

Con

serv

ator

ii i

Ref

orm

itii

Eur

open

i Rata de pa

1979

1981

1984

61.9

9

-

58.9

8

91.3

6

92.0

9

47.8

2

52.3

8

65.7

3

56.7

6

63.6

1

47.5

6

60.7

1

56.7

2

85.6

5

82.4

7

88.9

1

88.7

9

58.1

2

50.8

8

32.3

5

32.5

7

81.4

8

80.5

9

ooperare cu Pa

p

Ver

zi/A

LE -

Ver

zi/A

lian

aLi

ber

articipare

1987

1989

-

58.4

1

90.7

3

46.1

7

62.2

8

68.2

8

48.8

81.0

7

87.3

9

47.4

8

36.3

7

80.0

3

68.5

2

54.7

1

72.4

2

51.1

arlamentul Eu

Ver

zi/A

lian

a Li

ber

Eu

rope

an

GU

E/N

GL

- Stâ

nga

Uni

t E

urop

ean

/Stâ

nga

Ver

deN

ordi

c

la vot pe a

1994

1995

56.6

7

-

90.6

6

52.9

2

60.0

2

43.9

8

52.7

1

73.6

88.5

5

35.6

9

36.4

3

73.1

8

59.1

4

35.5

4

uropean

Ver

de N

ordi

c

NI -

Dep

uta

i nea

filia

i -

depu

tai c

are

nu fa

c pa

rte

din

nici

ungr

uppo

litic

ar 1 (%)

1996

1999

2004

-

49.5

1

45.4

7

91.0

5

9081

50.4

6

4789

45.1

9

43

50.2

1

5858

46.7

6

4276

69.7

6

7172

87.2

7

9135

30.0

2

3926

24

3852

70.2

5

6322

63.0

5

4514

39.9

3

386

din

nici

un g

rup

polit

ic

EFD

- G

rupu

l Eur

opa

Libe

rtii

i Dem

ocra

iei

2004

2007

2009

45.4

7

- 43

90.8

1

90.3

9

47.8

9

59.5

4

43

43.2

7

58.5

8

58.6

4

42.7

6

40.6

3

71.7

2

65.0

5

91.3

5

90.7

6

39.2

6

36.7

5

38.5

2

34.7

63.2

2

52.6

1

45.1

4

44.8

7

38.6

36.7

7

nr. 2 / 201

51 | P a g i

Ali

i - D

eput

ai n

ou-a

lei

care

nu

fac

parte

din

ni

ciun

gru

p po

litic

al

Parla

men

tulu

i car

e î

i

2013

2014

-

43.0

9

90.0

0

56.4

0

47.9

0

51.6

0

43.5

0

60.0

0

90.0

0

37.0

0

36.0

0

58.2

0

45.9

0

34.5

0

14

i n a

înch

eie

man

datu

l


52 | P a g i n a

Suedia 41.6

3

38.8

4

37.8

5

45.5

3

48.8

0

Austria 67.7

3

49.4

42.4

3

45.9

7

45.7

0

Finlanda 57.6

30.1

4

39.4

3

38.6

40.9

0

Republica Cehă 28.3

28.2

2

19.5

0

Estonia 26.8

3

43.9

36.4

4

Cipru 72.5

59.4

43.9

7

Lituania 48.3

8

20.9

8

44.9

1

Letonia 41.3

4

53.7

30.0

4

Ungaria

38.5

36.3

1

28.9

2

Malta82

.39

78.7

9

74.8

1

Polonia 20.8

7

24.5

3

22.7

0

Slovenia 28.3

5

28.3

7

20.9

6Slovacia 16

.97

19.6

4

13.0

0

Bulgaria 29.2

2

38.9

9

35.5

0

România 29.4

7

27.6

7

32.1

6

Croaţia 20.8

4

25.0

6


53 | P a g i n a

Candidații din România la alegerile pentru Parlamentul European din data de 25 mai 2014

Situaţia înregistrării alegătorilor în listele electorale,situaţia voturilor valabile exprimate, precum şi prezenţa la urne

Nume Judeţ Nr.alegatori

liste

Nr.alegatoriprezenţi la urne

Totalvoturivalabil

exprimate

Prezenţa la urne

(%)

NumeJudeţ

Nr.alegatori

liste

Nr.alegatoriprezenţi la urne

Totalvoturivalabil

exprimate

Prezenţa

la urne

(%)Alba 316.285 113603 107949 35,91 Maramureş 427.014 107761 102649 25,23Arad 392.138 114276 108899 29,14 Mehedinţi 240.525 100416 94510 41,74Argeş 539.862 173144 161773 32,07 Mureş 481.981 148568 141794 30,82Bacău 598.383 195539 180714 32,67 Neamţ 470.431 141020 129366 29,97Bihor 504.346 170138 163132 33,73 Olt 379.251 176803 167520 46,61Bistriţa-Năsăud

260.503 95205 91052 36,54 Prahova 676.411 234774 220448 34,70

Botoşani 362.818 119535 111455 32,94 Satu Mare 317.082 105652 100588 33,32Braşov 516.187 163457 152689 31,66 Sălaj 199.638 68504 66242 34,31Brăila 303.112 88522 82390 29,20 Sibiu 373.908 108138 102059 28,92Buzău 398.335 123284 115983 30,94 Suceava 576.469 170215 159414 29,52Caraş-Severin

276.488 86915 82126 31,43 Teleorman 332.361 140114 131787 42,15

Călăraşi 257.938 93483 87004 36,24 Timiş 613.280 167773 159326 27,35Cluj 599.264 185285 177553 30,91 Tulcea 202.018 55526 51888 27,48Constanţa 628.449 187141 175337 29,77 Vaslui 371.020 99883 91638 26,92Covasna 184.071 54455 52158 29,58 Vâlcea 338.930 119828 112068 35,35Dâmboviţa 432.052 162109 150668 37,52 Vrancea 317.211 112075 103742 35,33Dolj 583.379 220872 210037 37,86 Sector 1 207.482 75205 71578 36,24

Nr. totalmandate

Candidați aleși femei

10 31,3

32 Candidați aleși

bărbați

22 68,7

Repartizareape categoriide vârstă a

candidaților aleşi

23 – 32 ani 2 6,333 – 42 ani 8 2543 – 52 ani 9 28,153 – 62 ani 9 28,163 – 72 ani 4 12,5

73 ani + 0 0

Repartizareape tipuri de

studii a candidaților

aleşi

Științe umane

7 21,9

Juridice 6 18,7Economice 7 21,9Medicale 2 6,3Tehnice și informatice

9 28,1

Altele 1 3,1

Nr. totalcandidați

Candidați femei

169 29,2

579Candidați

bărbați

410 70,8

Repartizarea pecategorii de

vârstă a candidaților

23 – 32 ani 127 21,933 – 42 ani 175 30,243 – 52 ani 138 23,853 – 62 ani 82 14,363 – 72 ani 51 8,8

73 ani + 6 1

Repartizarea petipuri de studiia candidaților

Științe umane

102 17,6

Juridice 94 16,2Economice 125 21,6Medicale 40 6,9Tehnice și informatice

190 32,8

Altele 28 4,9


54 | P a g i n a

Galaţi 520.373 168010 155585 32,28 Sector 2 320.799 89744 85347 27,97Giurgiu 228.086 92043 87140 40,35 Sector 3 401.727 99414 94117 24,74Gorj 304.288 113762 105730 37,38 Sector 4 274.039 70513 66479 25,73Harghita 270.191 94916 92534 35,12 Sector 5 248.650 57165 53853 22,99Hunedoara 399.723 137917 128808 34,50 Sector 6 333.087 94345 89400 28,32Ialomiţa 237.271 63409 59525 34,50 Străinătate 30248 29633 -Iaşi 706.002 194577 181622 27,56 Total 18.221.061 5.911.794 5.566.616 32,44Ilfov 298.203 126513 119307 42,42

Sursă: http://www.bec2014.ro/?page_id=2000


55 | P a g i n a

ALEGERILE PAR IALE PARLAMENTARE DINDATA DE 25 MAI 2014

În data de 25 mai 2014 au avut localegeri par iale pentru Camera Deputa ilor iSenat în 7 circumscrip ii electorale, res-pectiv 8 colegii uninominale pentru atribui-rea a 8 mandate de parlamentar (5 mandatede deputat i 3 mandate de senator). Ale-gerile par iale parlamentare din data de 25mai 2014 s-au organizat în temeiul Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputa ilori a Senatului i pentru modificarea i com-

pletarea Legii nr. 67/2004 pentru alegereaautorit ilor administra iei publice locale, aLegii administra iei publice locale nr.215/2001 i a Legii nr. 393/2004 privindStatutul ale ilor locali.

Circumscrip iile electorale / colegiileuninominale unde s-au desf urat alegeripar iale pentru Camera Deputa ilor i Senatîn data de 25 mai 2014 au fost urm toarele:

Circumscrip ia electoral nr. 42Mun. Bucure ti, Colegiul uninominal nr. 7pentru alegerea Senatului;

Circumscrip ia electoral nr. 42municipiul Bucure ti, Colegiul uninominalnr. 8 pentru alegerea Senatului;

Circumscrip ia electoral nr. 18jude ul Gala i, Colegiul uninominal nr. 9pentru alegerea Camerei Deputa ilor;

Circumscrip ia electoral nr. 20jude ul Gorj, Colegiul uninominal nr. 2pentru alegerea Senatului;

Circumscrip ia electoral nr. 22jude ul Hunedoara, Colegiul uninominal nr.3 pentru alegerea Camerei Deputa ilor;

Circumscrip ia electoral nr. 25jude ul Ilfov, Colegiul uninominal nr. 4pentru alegerea Camerei Deputa ilor;

Circumscrip ia electoral nr. 32jude ul Satu Mare, Colegiul uninominal nr. 2pentru alegerea Camerei Deputa ilor;

Circumscrip ia electoral nr. 37jude ul Timi , Colegiul uninominal nr. 3pentru alegerea Camerei Deputa ilor.

Competitorii înscri i în cursa elec-toral pentru atribuirea celor 8 mandate deparlamentar au fost urm torii: Partidul De-mocrat Liberal, Partidul For a Civic ,Alian a Electoral dintre Partidul SocialDemocrat, Partidul Uniunea Na ionalPentru Progresul României i Partidul Con-servator, Partidul Na ional Liberal, PartidulMi carea Popular , Partidul Poporului – DanDiaconescu, Partidul Na ional r nescCre tin Democrat, Partidul România Mare,Uniunea Democrat a Maghiarilor dinRomânia.

Cele 8 mandate de parlamentar atri-buite în urma sufragiului din data de 25aprilie 2014 au revenit Alian ei ElectoralePSD-UNPR-PC (7) i Partidului Na ionalLiberal (1).

În cele ce urmeaz este prezentatsitua ia prezen ei la vot a aleg torilor inum rul total al voturilor valabil exprimateob inute de c tre partidele politice / alian eleelectorale care au participat la alegerilepar iale parlamentare 2014 în fiecarecircumscrip ie electoral .


56 | P a g i n a

1 Conform procesului–verbal privind centralizarea voturilor i atribuirea mandatului de parlamentar

Circumscripţiaelectorală

Colegiuluninominal nr.

Alegători înscrişi în listele electorale1

Alegători care s-au prezentat

la urne

Prezenţa la vot (%)

Nr. 20 –judeţul Gorj

nr. 2 pentrualegerea Senatului

153.882 53.565 34.81

Nr. 42 – municipiulBucureşti


99.782 21.192 21.24

Nr. 42 – municipiulBucureşti


175.235 35.593 20.31

Nr. 18 –judeţul Galaţi

nr. 9 pentrualegerea CamereiDeputaților

66.194 14.913 22.53

Nr. 22 –judeţul Hunedoara


53.020 23.882 45.04

Nr. 25 –judeţul Ilfov


73.657 26.167 35.53

Nr. 32 –judeţul Satu Mare


66.635 23.334 35.02

Nr. 37 –judeţul Timiş


71.719 13.725 19.14

Circumscripția electorală nr. 42 municipiul București, Colegiul uninominal nr. 7 pentru alegerea Senatului

Circumscripția electorală nr. 42 municipiul București, Colegiul uninominal nr. 8 pentru alegerea Senatului


57 | P a g i n a

Circumscripția electorală nr. 20 judeţul Gorj, Colegiul uninominal nr. 2 pentru alegereaSenatului

Circumscripția electorală nr. 18 judeţul Galați, Colegiul uninominal nr. 9 pentru alegerea CamereiDeputaților

Circumscripția electorală nr. 22 judeţul Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 3 pentrualegerea Camerei Deputaților

Circumscripția electorală nr. 25 judeţul Ilfov, Colegiul uninominal nr. 4 pentru alegerea Camerei Deputaţilor

Circumscripția electorală nr. 32 judeţul Satu Mare, Colegiul uninominal nr. 2 pentru alegereaCamerei Deputaţilor

Circumscripția electorală nr. 37 judeţul Timiș, Colegiul uninominal nr. 3 pentru alegerea CamereiDeputaţilor


58 | P a g i n a

ALEGERILE LOCALE PAR IALE DINDATA DE 25 MAI 2014

Conform prevederilor Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorit iloradministra iei publice locale, cu modific rilei complet rile ulterioare, în ara noastr se

pot organiza alegeri locale par iale pentruurm toarele autorit i ale administra ieipublice locale: consilii locale, consiliijude ene, primari i pre edin i ai consiliilorjude ene. Primarii comunelor, ora elor,municipiilor, sectoarelor municipiuluiBucure ti i primarul general al municipiuluiBucure ti, precum i pre edin ii consiliilorjude ene se aleg în circumscrip ii electorale,prin scrutin uninominal, în timp cevicepre edin ii consiliilor jude ene, precumi viceprimarii se aleg prin vot indirect de

c tre consiliile jude ene, respectiv consiliilelocale. În data de 25 mai 2014, pe teritoriulRomâniei, au fost organizate alegeri localepar iale în 26 de unit i administrativ-teritoriale, în care au fost ale i 17 primari,8 consilii locale i un pre edinte deconsiliul jude ean. Motivele care au generatorganizarea de alegeri locale par iale în anul2014: demiterea sau demisia primarilor /pre edin ilor consiliilor jude ene, deces,dizolvarea consiliilor locale. Astfel, au fostorganizate alegeri locale par iale în 26 delocalit i, dup cum urmeaz :

1. Circumscrip iile electorale în cares-au organizat alegeri locale par iale pentru

pre edintele consiliului jude ean: jude ulArge ;

2. Circumscrip iile electorale în cares-au organizat alegeri locale par iale pentruprimari: Ora ul Bor a, jude ul Maramure ;Ora ul Panciu, jude ul Vrancea; ComunaLuizi-C lug ra, jude ul Bac u; ComunaApa a, jude ul Bra ov; Comuna ValeaRâmnicului, jude ul Buz u; Comuna Ziduri,jude ul Buz u; Comuna Obreja, jude ulCara -Severin; Comuna Rasova, jude ulConstan a; Comuna Ideciu de Jos, jude ulMure ; Comuna Brezni a-Ocol, jude ulMehedin i; Comuna M rgineni, jude ulNeam ; Comuna M gureni, jude ul Prahova;Comuna P ule ti, jude ul Prahova; ComunaCrângu, jude ul Teleorman; ComunaTroianul, jude ul Teleorman; ComunaCriciova, jude ul Timi ; Comuna DimitrieCantemir, jude ul Vaslui.

3. Circumscrip iile electorale în cares-au organizat alegeri locale par iale pentruconsiliile locale: Ora ul Pogoanele, jude ulBuz u; Comuna Bunte ti, jude ul Bihor;Comuna Calvini, jude ul Buz u; ComunaHulube ti, jude ul Dâmbovi a; ComunaCo oveni, jude ul Dolj; Comuna S c laz,jude ul Timi ; Comuna I.C. Br tianu,jude ul Tulcea; Comuna Andreia u de Jos,jude ul Vrancea.

Nr. crt.

Tipul circumscripţiei electorale (comunală,

orăţenească, municipală, judeţeană)

Unitatea administrativ-

teritorială

Alegeri pentru

Candidaţi Voturi

Alegători înscrişi în listele electorale

(conform procesului verbal de consemnare

a rezultatelor)

Prezenţa la vot (% )

Tecău Grigore Florin (PSD-UNPR-PC) 87.025Popa Ion (PNL) 21.189Teodorescu Catalin Florin (PDL) 17.486Cioacă Lucian (PMP) 9.159Deaconu Mihai (PPDD) 8.552Davidescu Gheorghe (FC) 4.076Dinescu Gheorghe (PNTCD) 2.297

1.

Judeţeană Judeţul Argeș Preşedintele Consiliului Judeţean

547.407 29,14


59 | P a g i n a

Nr. crt.




teritorială

Alegeri pentru Candidaţi Voturi


(conform procesului verbal de consemnare

a rezultatelor)

Prezenţa la vot (% )

Boloni Laszlo (UDMR) 776Drăgan Gyorgy (PDL) 369Ganea GheorgheDorin (PSD-UNPR-PC) 188Morar Corneliu (FC) 8Petruţ Mihail (PSD) 672Buzdugan Laurenţiu Mihai (PDL) 233Truţa Simion Ilie (PMP) 105Vaja Ion (PSD) 401Ciobanu StefanitaSilviu (PDL) 251Dumitru Mitica (PNL) 104Neagu Ionel (PDL) 856Scarlat Alexandru 699Badea Dumitru (PNL) 46Iordache Gheorghe (PNL) 1.853Iarca Aida Laura (PSDUNPRPC) 1.332Iarca Constantin (PMP) 77Sandu Tudor (PSD-UNPR-PC) 2.415Tita George Valentin (PMP) 414Iorga Petre (PDL) 221Rotariu Vasile (PSD-UNPR-PC) 717Dragan Ion (PNL) 216Mircea Ion ( PPDD) 202Butacu Florentiu (PSDUNPRPC) 740Ilies Nelu (PNL) 383Butacu Romeo (PMP) 278Roman Dumitru (PSD-UNPR-PC) 711Antohi Ioan (PNL) 479Lernicu Vasile (PDL) 50Peia Ion (PSD) 860Pop Mihai (PNL) 581Rudilă Rusalin Florin (PDL) 289Cătană Cristian Iosif (PDL) 543Petrovici Ioan Viorel (PSD) 369Roșoga Gheorghe (PMP) 167Timiș Ioan Sorin (PSD-UNPR-PC) 3.063 Ștețco Cornel Remus (PNL) 1.816 Timiș Adrian (PMP) 1.244Drăghici Cătălin (PSD-UNPR-PC) 1.015Rotaru Ion (PDL) 502Basarabă Constantin (PNTCD) 103Giurescu Marin (PNL) 87Bolfă Dumitru (PPDD) 80Dumitrăşconiu Petre (PRM) 69Suditu Gabriel (PMP) 35Urtilă Sorin (FC) 3Galbenu Marian (PSD) 1.150Ulroiu Valentin (PNL) 751Jurubiță Marin (PDL) 738Meriuță Silvi (PPDD) 162Burlacu Ștefan (PRM) 39Militaru Dorinel (PMP) 12Nedelcu Nicolae (PSD) 1.824Mihai Constantin (PNL) 496Iordache Mihăiță (PDL) 33Munteanu Ionel (PPDD) 9Alexandru Dorel (PSD-UNPR-PC) 892Mocanu Gheorghe (PPDD) 364Mitu Maria (PNL) 347Iordache Marina (PDL) 32Sandu Aurel (FC) 14Nica Iulian (PSD-UNPR-PC) 2.515Robu Sorin (PMP) 1.023Robu Tomița (PDL) 196Tătaru Ion (PNL) 139Samoilă Cristinel (FC) 40Isac Ion (PPDD) 26

17.

Orășenească oraşul Panciu, judeţul Vrancea

Primar

8.107 50,38

16.

Comunală comuna Rasova, judeţul Constanța

Primar

2.983 57,25

15.

Comunală comuna Ziduri, judeţul Buzău

Primar

3.777 65,23

14.

Comunală comuna Valea Râmnicului, judeţul Buzău

Primar

4.780 61,33

13.

Comunală comuna Brezniţa-Ocol, judeţul Mehedinţi

Primar

3.319 59,51

12.Orășenească oraşul Borşa,

judeţul MaramureșPrimar

23.056 37,80

11.Comunală comuna Criciova,

judeţul TimișPrimar

1.358 82,25

10.Comunală comuna Obreja,

judeţul Caraș-Severin

Primar2.693 67,06

9.Comunală comuna Dimitrie

Cantemir, judeţul Vaslui

Primar2.050 66,00

8.Comunală comuna Luizi-

Călugăra, judeţul Bacău

Primar4.262 37,42

7.Comunală comuna

Mărgineni, judeţul Neamţ

Primar3.174 46,62

6.Comunală comuna Păuleşti,

judeţul PrahovaPrimar

4.903 67,38

5.Comunală comuna Măgureni,

judeţul PrahovaPrimar

5.413 64,40

4.Comunală comuna Troianul,

judeţul TeleormanPrimar

2.637 65,56

3.Comunală comuna Crângu,

judeţul TeleormanPrimar

1.133 70,00

2.Comunală comuna Ideciu de

Jos, judeţul MureşPrimar

1.829 56,36

1.

Comunală comuna Apaţa, judeţul Braşov

Primar

2.291 59,84


60 | P a g i n a

Nr. crt.




teritorială

Alegeri pentru Candidaţi

Numărul voturilor valabil

exprimate o

Numărul de mandate obţinute


(conform procesului verbal de consemnare a

rezultatelor)

Prezenţa la vot %

(PSD-UNPR-PC) 976 9(PNL) 249 2(PDL) 177 2(PDL) 1.191 6(PNL) 894 4(PSD) 576 3(PER) 61(PMP) 34(FC) 11(PSD-UNPR-PC) 861 7(PDL) 455 3(PMP) 180 1(PNL) 91 1(PPDD) 88 1(FC) 36(PDL) 908 5(PSD) 597 3(PNL) 548 4(UNPR) 270 2Nicu Viorel (independent) 225 1(PMP) 93(PC) 72(PPDD) 46Stanca Costel ( independent) 42Roba Mihai (independent) 37Forumul Democrat al Germanilor din România 23(PNL) 481 6(PSD-UNPR-PC) 382 5(PDL) 13(PPDD) 12(PNGCD) 4(FC) 0(PMP) 0(PNL) 237 4(PSD) 224 3(UNPR) 78 1(PRM) 52 1(PPDD) 29(PDL) 24 (PNL) 561 5 (PSD) 455 4 Asociația Partida Romilor Pro Europa 349 3 Alianța Civică Democrată a Romilor 133 1 (UNPR) 79 (PPDD) 76 (PDL) 41 (PDS) 30 (PC) 27 (PSD) 1.805 8 (PNL) 1.257 6 (PDL) 173 1 Popescu Mircea Bogdan 112 Popa Gheorghe 76 (PMP) 50

8. Orășenească Oraşul Pogoanele,

judeţul BuzăuConsiliul

local 6.228 58,70

7. Comunală Comuna Calvini, judeţul Buzău

Consiliul local

3.471 53,87

6. Comunală comuna

I.C.Brătianu, judeţul Tulcea

Consiliul local

1.000 66,10

5. Comunalăcomuna Andreiașu

de Jos, judeţul Vrancea

Consiliul local

1.545 60,58

4. Comunalăcomuna Săcălaz,

judeţul TimișConsiliul

local 6.767 44,40

3. Comunalăcomuna Coşoveni,

judeţul DoljConsiliul

local 2.668 67,05

2. Comunală comuna Buntești,

judeţul Bihor Consiliul

Local 3.783 74,96

1. Comunalăcomuna Hulubeşti, judeţul Dâmboviţa

Consiliul local 2.720 61,61

Legendă: (PSD-UNPR-PC) - Alianța Electorală dintre Partidul Social Democrat, Partidul Uniunea Naţională Pentru Progresul României şi Partidul Conservator (PSD) - Partidul Social Democrat (PNL) - Partidul Național Liberal (PDL) - Partidul Democrat Liberal (PMP) - Partidul Mişcarea Populară (UNPR) - Partidul Uniunea Naţională Pentru Progresul României (PRM) - Partidul România Mare (PC) - Partidul Conservator

(PP-DD) - Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PNŢCD) - Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (FC) - Forţa Civica (PER) - Partidul Ecologist Român (PDS) - Partidul Dreptăţii Sociale (UDMR) - Uniunea Democrată Maghiară din România (PNG-CD) - Partidul Noua Generaţie Creştin Democrat


61 | P a g i n a

ISTORIC ELECTORAL – UN INSTRUMENTPENTRU TRANSPAREN A ALEGERILOR I ÎN

SPRIJINUL CERCET RII ÎN DOMENIULELECTORAL

Una din principalele sec iuni alepaginii de web a AEP este cea de istoricelectoral (www.roaep.ro/istoric/), sec iunerelansat recent, fiind astfel la a doua variant(prima variant fiind func ional , pe sec iunidiferite, din 2010 i din 2013).

Practic este vorba de o loca ie în carepublicul interesat de istoria electoral aRomâniei poate g si cele mai complete datedin on-line-ul românesc. Astfel, aici se potreg si toate site-urile web ale birourilorelectorale centrale care au fost realizate de-alungul vremii, dar i o pagin în care seg sesc rezultatele alegerilor din România din1992 pân acum.

Site-urile web ale birourilor electoralese constituie într-o important resurs de date,atât de rezultate electorale, dar i ca resursjuridic i care asigur o privire de ansambluasupra derul rii proceselor electoralerespective. Pentru alegerile generale din2004, cele locale din 2004 i pentru alegerileeuroparlamentare din 2007 AutoritateaElectoral Permanent a creat site-urilerespective i a înc rcat din arhiva propriedocumentele, deciziile i hot rârile birourilorelectorale de la acele alegeri.

Pagina de rezultate electorale din România

Site-ul care cuprinde rezultatelealegerilor din România prezint datele subform tabelar distribuite la nivel na ional,jude ean, de colegiu (acolo unde este cazul),localitate i sec ii de vot (acolo unde auexistat date la acest nivel). De asemenea,acolo unde au existat datele necesare au fostgenerate h r i electorale la nivel na ional pejude e i localit i i pe competitori electorali,iar pentru ultimele alegeri (europarlamentare2014, parlamentare 2012, locale 2012, dar iparlamentare 2008) sunt înc rcate h r i GISinteractive. Publicul int al paginii web curezultatele electorale este format dincomunitatea academic , cercet tori îndomeniu, reprezentan ii societ ii civile, dari actorii politici i comerciali care lucreaz

cu date de acest tip.Aceast pagin este o premier în on-

line-ul românesc din perspectiva cantit ii dedate i a perioadei de timp pe care ea leacoper .

RECENZII EVENIMENTE

EVENTS REVIEW


63 | P a g i n a

ADUNAREA GENERAL I A XXIII-ACONFERIN ANUAL A ASOCIA IEI

OFICIALILOR ELECTORALI EUROPENIORGANIZAT ÎN ROMÂNIA

Asocia ia Oficialilor ElectoraliEuropeni (ACEEEO) este o organiza ieregional independent a organismelor demanagement electoral, cu un statut juridic,bazat pe dreptul interna ional.

Asocia ia Oficialilor ElectoraliEuropeni promoveaz institu ionalizarea iprofesionalizarea procedurilor democraticeîn regiune i organizeaz conferin e anualecare dezbat o gam larg de subiecte, in-clusiv transparen a actului electoral, reflec-tarea alegerilor în pres , procesul electoral,reforma finan rii campaniilor electorale,participarea cet enilor la procesul electoral.

Autoritatea Electoral Permanenteste membru de drept al ACEEEO din anul2004, participând astfel în 2005 la primaconferin anual a organiza iei. În anul2006, Autoritatea Electoral Permanent ag zduit la Bucure ti întâlnirea ComitetuluiExecutiv al ACEEEO. Doi ani mai târziu, înRomânia s-a desf urat cea de-a 17-aConferin anual a ACEEEO.

La 13 septembrie 2013, AutoritateaElectoral Permanent a fost aleas sde in pre edin ia Asocia iei OficialilorElectorali Europeni. Alegerile pentruconducerea prestigioasei organiza ii ainstitu iilor de management electoral dinEuropa au avut loc în cadrul Conferin eianuale a ACEEEO care s-a desf urat înperioada 12-14 septembrie 2013 laVar ovia, Polonia.

Odat cu preluarea pre edin ieiACEEEO de c tre doamna Ana Maria P tru,Autoritatea Electoral Permanent a fostaleas s organizeze în România, înperioada 3-6 septembrie 2014, AdunareaGeneral i a XXIII – a Conferin anual aACEEEO.

Temele propuse de AutoritateaElectoral Permanent pentru a XXIII – aConferin a organiza iei sunt:„Managementul electoral – Planificareaalegerilor generale” i „Participareafemeilor la procesele electorale i în via apublic ”.

La Adunarea General i a XXIII-aConferin Anual a Asocia iei OficialilorElectorali Europeni vor participa peste 150de invita i interna ionali, pre edin i aiorganismelor de management electoral, efii reprezentan i ai unor organiza ii interna-ionale consacrate, precum Funda ia Interna-ional pentru Sisteme Electorale, Pro-

gramul Na iunilor pentru Dezvoltare, Co-misia de la Vene ia, Asocia ia Mondial aOrganismelor Electorale, Comisia Euro-pean i 75 de invita i na ionali.


64 | P a g i n a

AC IUNI ÎN PROIECTUL INTERNA IONALPRIVIND SPRIJINIREA CONSOLID RII

CAPACIT II INSTITU IONALE AORGANISMELOR DE MANAGEMENT

ELECTORAL

În perioada 24-25 mai 2014, în cadrulproiectului comun “Support to BuildingInstitutional Capacities of the ElectoralManagement Bodies and other concernedtarget groups in the Romanian ODA prioritycountries” al Autorit ii ElectoralePermanente (AEP), în parteneriat cuProgramul Na iunilor Unite pentruDezvoltare (PNUD) i Ministerul AfacerilorExterne, aufost organizate dou ac iuni: unseminar i o vizit de studiu în contextulalegerilor pentru membrii din România înParlamentul European, la care au participatreprezentan ii organismelor de managementelectoral din Republica Moldova, Armenia iGeorgia. Activit ile au fost finan ate deMAE din bugetul alocat Asisten ei Oficialepentru Dezvoltare (AOD).

Seminarul s-a desf urat în data de 24mai la sediul AEP, tema acestuia fiind„Eviden a aleg torilor”.

În deschiderea sesiunilor, domnul DanVlaicu, vicepre edinte AEP i membru alBiroului Electoral Central constituit laalegerile pentru Parlamentul European, aprezentat cadrul general de organizare idesf urare al acestui tip de scrutin,eviden iind faptul c evenimentul electoral încauz este primul la care s-a utilizat Registrulelectoral în ara noastr .

Exper ii AEP au prezentat istoriculimplement rii Registrului electoral,principalele func ionalit i ale acestuia, cadrullegal care îl reglementeaz , fiind efectuate icâteva demonstra ii practice.

Participan ii la seminar s-au ar tatdeosebit de interesa i de subiect, au împ rt itdin experien a rilor de origine în ceea ceprive te eviden a aleg torilor, apreciindtotodat c Registrul electoral gestionat deAutoritatea Electoral Permanent este unmodel demn de urmat.

În ziua alegerilor a fost organizat untur al câtorva sec ii de votare din municipiulBucure ti i din jude ele Ilfov i C l ra i.Exper ii Autorit ii Electorale Permanente auexplicat participan ilor procedura dedeschidere a sec iilor de votare, modul dealc tuire a birourilor electorale ale sec iilor devotare, tehnica vot rii, cazurile de utilizare aurnei speciale, consemnarea rezultatuluivot rii i transmiterea acestuia c tre biroulelectoral ierarhic superior.

Dup -amiaza a fost rezervat vizitelorla sediul Biroului electoral pentru sec iile devotare din str in tate, respectiv al BirouluiElectoral Central, participan ii fiind primi i dec tre pre edin ii birourilor electorale în cauzi de membrii acestora.


65 | P a g i n a

DEZBATEREA „UNIUNEA EUROPEAN DUPALEGERILE EUROPARLAMENTARE”

La 30 mai 2014, UniversitateaBabe -Bolyai – Facultatea de StudiiEuropene – Grupul de reflec ie i analizinterna ional CITADEL, cu sprijinulCentrului de Reu it Universitar alAgen iei Universitare a Francofoniei, auorganizat dezbaterea „Uniunea Europeandup alegerile europarlamentare”.

La eveniment au participat Conf. Dr.Cristian Pîrvulescu, Decanul Facult ii de

tiin e Politice a colii Na ionale de StudiiPolitice i Administrative, Prof. Dr. NicolaeP un, Decanul Facult ii de Studii Europenea Universit ii Babe -Bolyai i Conf. Dr.Valentin Naumescu, fondatorul Grupului dereflec ie i analiz interna ional CITADEL.Dezbaterea a fost moderat de Conf. Dr.Sergiu Mi coiu, directorul Departamentuluide Rela ii Interna ionale al Facult ii deStudii Europene a Universit ii Babe -Bolyai.

Interven ia domnului Pîrvulescu s-aaxat pe demontarea mitului succesului

absolut al forma iunilor anti-europene laaceste alegeri. Domnia sa a ar tat c ,inclusiv în condi iile în care sunt adunatemandatele ob inute de toate partidele avândtendin e eurospectice, eurofobe, anti-europene sau suveraniste, acestea nudep esc o cincime din num rul total deeuroparlamentari. În plus, exist în noullegislativ cel pu in 550 de parlamentariafilia i unor partide declarate în mod deschispro-europene. Totodat , Cristian Pîrvulescua afirmat c grup rile stângii radicale,precum Syriza, nu pot fi considerate grup rianti-europene, ele propunând alternativecare sunt mult mai integra ioniste, chiar ifa de actuala tendin majoritar .

Domnul P un a dezvoltat o analiz aevolu iei istorice a institu iilor europene,subliniind faptul c actualul impas nu esteunul singular i, în niciun caz, unulinsurmontabil, trecutul comunitar f cânddovada existen ei unor mecanismeinstitu ionale de dep ire a momentelor


66 | P a g i n a

critice. Acesta a subliniat faptul cdesemnarea unui federalist precum Jean-Claude Juncker la conducerea ComisieiEuropene va reprezenta un semnal puternicde relansare a construc iei europene.

Interven ia domnului Naumescu s-aconcentrat pe observarea principalelortendin e rezultate în urma acestor alegeri.

Conform acestuia am asistat la unvot care vine pe fondul unei maridezam giri economice iar rezultatele nu auindicat surprize deosebite fa deperspectivele deja anticipate, de iconsecin ele asupra noii Europe vor fiadânci. Avansul substan ial (fa dealegerile din 2009) al partidelor na ionaliste,radicale, populiste i eurosceptice în Fran a,Marea Britanie, Ungaria, Cehia, Finlanda,Grecia, etc. arat c era integr rii europenei-a atins sau se apropie de limitele sale

istorice.Participarea relativ sc zut la vot, în

aproape toat Europa, este un semn cinstitu iile democratice i procesul politic

european nu (mai) trezesc interesulaleg torilor, iar figurile deopotriv vechi saunoi propuse de partide nu stârnesc, dintr-unmotiv sau altul, entuziasmul europenilor.Este nevoie de o reform conving toare apoliticii în Uniunea European , care sopreasc declinul suportului i încrederiipopulare.

Întreb rile i comentariile publiculuiau vizat aspecte legate de viitorul l rgiriiUE, de diferen ele între politicile macro-economice neo-liberale i cele social-democrate, de diferen ele dintre procentelede participare la alegeri în rile din Estul,respectiv din Vestul Europei, de roluluniversit ilor în relansarea proiectuluifederalist european.

În concluzie, moderatorul dezbaterii,Sergiu Mi coiu, a desprins principalele ideirezultate în urma dezbaterii, insistând asuprapermeabiliz rii faliei dintre eurosceptici ieurofili, Parlamentul European proasp t alesfiind probabil cel mai mozaicat parlamentdin istoria comunitar .


CALL FOR PAPERS„ELECTORAL EXPERT” REVIEW

The Electoral Expert Review, published by the Permanent Electoral Authority, invitesstakeholders and those interested to contribute in publishing scientific articles related to theelectoral field and to areas such as: human rights, political science, legal and administrativedomain. Regarding the next edition of the “Electoral Expert” review, the editorial boardwelcomes articles with interdisciplinary character that have not been, or are not be published inother journals, reviews or scientific symposium volumes.

The authors may submit proposals for articles directly to the following address:[email protected]

The “Electoral Expert” review is a quarterly publication of studies, researches andanalyses related to the elections field. The editorial project Electoral Expert Review appears in aEuropean context in which articles and scientific research aimed at various aspects of nationaland European electoral processes are increasing in the last two decades, but it appears a smallnumber of magazines and journals academic assemble them in a publication focused on theelectoral field.

With an interdisciplinary and applied character, the publication aims at a wide audience,this being first ensured by distributing our journal to the Romanian Parliament, the Governmentand other institutions from the central and local government, to the most important publiclibraries, universities, the media, other institutions of academia and NGO’s. Secondly, theElectoral Expert Review can be found in electronic format in Romanian, this will be completedby one translated in to English, giving it an international character.

For 7th edition of the Electoral Expert Review will be published with the followinggeneral topic: Importance of electoral management bodies (deadline for submitting the articles:1st of September) – national context being: 10 years since The Permanent Electoral Authoritywas founded.

Indications and text formatting requirements: Submitted articles may cover theoretical studies, case studies or research that have not been published or

submitted for other publications or part of the proceedings of scientific conferences. Submitted articles shouldbe original.

We recommend that submitted articles should be between 4000 and 6000 words in length (bibliography andfootnotes included).

Manuscripts must be accompanied by an abstract. The abstract must have between 100 and 150 words (TimesNew Roman, 12, italic). After each abstract the author must mention the keywords.We recommend that thearticles submitted should be accompanied by a brief presentation of the author / authors (name, institutional or /and academic affiliation, brief research activity and published papers, e-mail address).

The preferred working language of Electoral Expert Review is English. Main text of the manuscript: Times New Roman, 12, justified, 1.5 line spacing options. Page setup: A4 with

2.5 cm margins. Titles: Times New Roman, 14, bold. Subtitles: Times New Roman, 12, bold. Footnotes: TimesNew Roman, 10, justified.

All figures, tables and photos must be clear and sharp. The tables should be numbered consecutively in Arabicnumbers. The number and the title of each table should be written above it, using Times New Roman, 12, bold.The number and the title of each figure or photo should be written under it, using Times New Roman, 10, bold.

Abbreviations and acronyms will be explained the first time they appear in the text. Quotations and references should be made using the Harvard or European system (only one of them will be

used in the manuscript). Internet references should be quoted with the whole link and the date in which it was accessed.

For additional information you can contact us at: [email protected]

CALL FOR PAPERSREVISTA „EXPERT ELECTORAL” NR.(3) 7/2014

Revista „Expert electoral”, editat de Autoritatea Electoral Permanent , prime te sprepublicare articole tiin ifice ce trateaz teme din domeniul electoral precum i din domeniiconexe cum ar fi drepturile omului, tiin e politice, tiin e juridice i administrative, adicarticole cu caracter interdisciplinar i care nu au fost sau nu urmeaz a fi valorificate prinpublicare la alte reviste sau volume ale unor simpozioane tiin ifice.

în urm torul num r al publica iei vom aborda subiecte legate deImportan a organismelor de management electoral

Autorii pot transmite propunerile de articole pentru Nr. 3 (7) /2014 al revisteiExpert Electoral la adresa de mail: [email protected], termenul limit fiind 1septembrie 2014.

Revista „Expert electoral” este o publica ie trimestrial de studii, cercet ri i analize cutematic electoral . Autoritatea Electoral Permanent a ini iat editarea acestei reviste cu scopulde a crea o platform de dezbatere a subiectelor referitoare la reglementarea i administrareaproceselor electorale.

revista “expert electoral” – nr. 6/2014

Documents