Cunoaşte dreptul

tău electoral

Chişinău, 2008

2

Publicaţie realizată de

COMISIA

ELECTORALĂ

CENTRALĂ

Str. Vasile Alecsandri, nr.119,

Chişinău, MD-2012

www.cec.md

Aceasta publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase

a poporului american acordată prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţionale (USAID).

Opiniile exprimate în prezenta publicaţie aparţin exlcusiv autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia USAID sau

Guvernului SUA.

3

Consiliul coordonator pentru

pregătirea publicaţiilor Comisiei

Electorale Centrale:

Eugeniu Ştirbu, preşedinte

Renata Lapti, vicepreşedinte

Iurie Ciocan, secretar

Mihai Buşuleac, membru

Victor Kosteţki, membru

Axenia Artemii, membru

Elizaveta Oţel, membru

Tiraj 5000 ex.

© Comisia Electorală Centrală, 2008

4

Responsabil de ediţie:

Doina Bordeianu

Colegiul de redacţie:

Corina Borzin – şef interimar, Direcţia

juridică şi relaţii cu publicul

Doina Bordeianu – şef, Secţia educaţie

civică, training-uri şi secretariat,

Direcţia management alegeri

Angela Musteaţă – consultant principal,

Secţia educaţie civică, training-uri şi

secretariat, Direcţia management

alegeri

Design: Ştefan Condrea – şef, Direcţia

informatizare

5

CUPRINS:

Cuvînt înainte

Capitolul 1

Ce sînt alegerile?

Capitolul 2

Ce este un sistem electoral?

Capitolul 3

Informaţie utilă pentru alegători

Anexe

Dicţionar de termeni electorali

Link-uri utile

6

Cuvînt înainte

„Votul este cel mai puternic instrument pe care

l-a avut omul vreodată pentru a învinge

nedreptatea”

Lyndon Johnson

În zilele noastre, dreptul de vot este

recunoscut în marea majoritate a ţărilor

lumii. Pentru a ajunge la această etapă a

istoriei, pe parcursul a sute de ani, s-a

dus o luptă aprigă între conducători şi cei

conduşi. Oamenii au văzut în dreptul de

a alege posibilitatea de a-şi hotărî

independent soarta şi şansa de a exclude

dictatura unei singure persoane sau a

unui grup restrîns.

Consfinţirea unui drept în actele

legislative nu presupune neapărat

respectarea şi exercitarea lui

corespunzătoare. De aceea este foarte

importantă informarea cetăţenilor asupra

7

modalităţii prin care statul le garantează

drepturile şi libertăţile. Scopul acestei

lucrări este de a ajuta tinerii alegători să

se familiarizeze cît mai bine cu ceea ce

înseamnă alegeri, sisteme electorale,

organe electorale, proceduri de vot,

precum şi cu tot ceea ce este legat de

aceste fenomene.

Broşura nu pretinde să fie un ghid deplin

al legislaţiei electorale, cu toate acestea

sperăm să ofere publicului răspunsuri

pertinente la întrebările cu care s-ar

putea confrunta.

8

Capitolul 1

Ce sînt alegerile?

Voinţa poporului constituie baza puterii de stat.

Această voinţă se exprimă prin alegeri libere,

care au loc în mod periodic prin sufragiu

universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Constituţia Republicii Moldova, art.38

Alegerile presupun alegerile în

Parlament, în autorităţile publice locale,

precum şi alegeri prezidenţiale,

referendumurile. Aceeaşi noţiune

vizează acţiunile cetăţenilor, partidelor şi

altor organizaţii social-politice,

organelor electorale şi altor organe de

stat, orientate spre întocmirea listelor

electorale, desemnarea şi înregistrarea

candidaţilor, efectuarea agitaţiei

electorale, votarea şi constatarea

rezultatelor votării, precum şi alte acţiuni

electorale întreprinse în conformitate cu

9

legislaţia în vigoare. Ele reprezintă

procedura de formare a unui organ de

stat sau învestirea unei persoane cu

atribuţii publice, realizată prin

intermediul votului acordat de persoane

autorizate, în condiţiile în care pentru

obţinerea mandatului respectiv sînt

propuse două sau mai multe candidaturi.

Alegerile constituie forma suveranităţii

unui stat şi principiul de bază al

democraţiilor reprezentative. Prin alegeri

se asigură legitimitatea politică fără de

care guvernările democratice nu pot fi

eficiente.

Ce tipuri de alegeri se organizează în

Republica Moldova?

În funcţie de organul ales deosebim

următoarele tipuri de alegeri:

alegeri parlamentare –

scrutinul prin intermediul

10

căruia sînt aleşi reprezentanţii

poporului în organul

legislativ suprem al ţării;

alegeri locale – scrutinul prin

intermediul căruia sînt aleşi

primarii oraşelor

(municipiilor), satelor

(comunelor) şi consilierii în

consiliile raionale, orăşeneşti

(municipale) şi săteşti

(comunale);

alegeri prezidenţiale –

Preşedintele Republicii

Moldova este ales de

Parlament prin vot secret.

Principiile participării la alegeri

Vot universal (Codul electoral, art.3) –

Cetăţenii Republicii Moldova pot

alege şi pot fi aleşi fără deosebire

11

de rasă, naţionalitate, origine

etnică, limbă, religie, sex, opinie,

apartenenţă politică, avere sau

origine socială.

Vot egal (Codul electoral, art. 4) – În

cadrul oricărui scrutin, fiecare

alegător are dreptul la un singur

vot. Fiecare vot are putere juridică

egală.

Vot direct (Codul electoral, art. 5) –

Alegătorul votează personal.

Votarea în locul unei alte persoane

este interzisă.

Vot secret (Codul electoral, art. 6) –

Votarea la alegeri şi/sau

referendum este secretă,

excluzîndu-se astfel posibilitatea

influenţării voinţei alegătorului.

12

Vot liber exprimat (Codul electoral,

art. 7) – Nimeni nu este în drept să

exercite presiuni asupra

alegătorului pentru a-l face să

voteze sau să nu voteze, precum şi

pentru a-l împiedica să-şi exprime

voinţa în mod independent.

Ce reprezintă dreptul electoral?

Dreptul electoral este dreptul

constituţional al cetăţeanului de a alege,

de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot

atitudinea privind cele mai importante

probleme ale statului şi ale societăţii în

ansamblu şi/sau în probleme locale de

interes deosebit.

13

Capitolul 2

Ce este un sistem electoral?

Orice persoană are dreptul de

a lua parte la conducerea treburilor

publice ale ţarii sale, fie direct,

fie prin reprezentanţi liber aleşi.

Declaraţia Universală a

Drepturilor Omului, art.21

Esenţa oricărui sistem electoral constă în

caracterul raportului dintre voturile date

de alegători fiecărui candidat în parte sau

listei de candidaţi ai unui partid şi

mandatele primite de aceştia.

Puterea politică se transformă în locuri

eligibile ocupate de diverse formaţiuni

politice prin intermediul sistemelor

electorale. Altfel spus, sistemul electoral

reprezintă totalitatea procedurilor

utilizate pentru desemnarea

14

reprezentanţilor poporului în

organismele puterii centrale şi locale. În

lume sînt răspîndite 3 tipuri de sisteme

electorale, şi anume: sistemul majoritar,

sistemul proporţional reprezentativ şi

sistemul mixt.

Ce sistem electoral se aplică în

Republica Moldova?

În Republica Moldova funcţionează

sistemul electoral reprezentativ

proporţional. Acest sistem este aplicat în

75 de ţări, inclusiv în 21 de ţări europene

şi 38 de state cu democraţie stabilă. El

prevede că mandatele se împart

concurenţilor proporţional cu voturile

obţinute în alegeri, astfel încît există un

raport direct proporţional între

mandatele obţinute de fiecare concurent

electoral şi voturile pe care electoratul

le-a dat acestora. În comparaţie cu

sistemul majoritar, reprezentarea

15

proporţională permite reprezentarea la

nivelul organelor centrale şi locale atît a

majorităţii, cît şi a minorităţii. Sistemul

proporţional reprezentativ asigură

realizarea justiţiei electorale şi

stimulează pluripartidismul.

Cine organizează şi desfăşoară alegeri

în ţara noastră?

Comisia Electorală Centrală – organ de

stat, care activează permanent şi care

este constituit pentru realizarea politicii

electorale, organizarea şi desfăşurarea

alegerilor. Comisia Electorală Centrală

este constituită din 9 membri cu vot

deliberativ: un membru este desemnat de

către Preşedintele Republicii Moldova,

un membru - de către Guvern şi 7

membri - de către Parlament, inclusiv 5

de către partidele de opoziţie,

proporţional numărului de mandate

deţinute de acestea;

16

Consiliile electorale de circumscripţie –

organe electorale constituite cu cel puţin

50 de zile înainte de alegeri de către

Comisia Electorală Centrală. Consiliile

electorale de circumscripţie se constituie

în componenţa a 7-11 membri cu drept

de vot deliberativ, dintre care, în

consiliile de circumscripţie de nivelul

doi, cel puţin 3 persoane cu studii

juridice superioare sau cu studii în

domeniul administraţiei publice;

Birourile electorale ale secţiilor de

votare – organe electorale constituite de

către consiliile electorale de

circumscripţie cu cel puţin 20 de zile

înainte de ziua alegerilor din 5-11

membri cu drept de vot deliberativ.

17

Capitolul 3

Informaţie utilă pentru alegători

Cetăţeanul Republicii Moldova participă la

alegeri prin vot universal, egal, direct,

secret şi liber exprimat. Participarea la

alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu

este în drept să exercite presiuni asupra

alegătorului cu scopul de a-l sili să participe

sau să nu participe la alegeri, precum şi

asupra exprimării de către acesta a liberei

sale voinţe.

Codul electoral, art.2

Cine are dreptul de vot? Ce restricţii

există?

Dreptul de a alege îl au cetăţenii

Republicii Moldova care au împlinit

inclusiv în ziua alegerilor vîrsta de 18

ani, cu excepţia celor privaţi de acest

drept în modul stabilit de lege.

18

Nu au dreptul de a alege

persoanele:

care nu sînt cetăţeni ai Republicii

Moldova sau nu au împlinit vîrsta

de 18 ani;

care sînt recunoscute incapabile

prin hotărîre definitivă a instanţei

de judecată;

care sînt condamnate la

privaţiune de libertate prin

hotărîre definitivă a instanţei de

judecată pentru infracţiuni grave,

deosebit de grave sau excepţional

de grave;

la alegerile locale nu participă

militarii care îşi satisfac serviciul

militar în termen;

19

în cazul alegerilor consiliului

local şi/sau ale primarului nu au

dreptul de a participa la alegeri

persoanele care nu au domiciliul

sau nu îşi au reşedinţa în unitatea

administrativ-teritorială

respectivă.

Cine poate pretinde la funcţii elective?

Au dreptul de a fi aleşi:

în calitate de deputaţi în

Parlament – cetăţenii Republicii

Moldova cu drept de vot, care au

împlinit, inclusiv în ziua

alegerilor, vîrsta de 18 ani, au

domiciliul în ţară cu următoarele

condiţii:

1) la momentul înregistrării sale în

calitate de candidat la funcţia de deputat,

persoana care deţine cetăţenia altui stat

20

declară, pe proprie răspundere, deţinerea

cetăţeniei altui stat sau faptul depunerii

documentelor pentru obţinerea cetăţeniei

altui stat;

2) la momentul validării mandatului

de deputat, persoana specificată mai sus

trebuie să confirme documentar

renunţarea sau iniţierea procedurii de

renunţare la cetăţenia altui stat ori

retragerea cererii privind obţinerea

cetăţeniei altui stat:

în calitate de consilieri în

consiliile locale – cetăţenii

Republicii Moldova cu drept de

vot, care au împlinit, inclusiv în

ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani;

în calitate de primari – cetăţenii

Republicii Moldova cu drept de

vot care au împlinit, inclusiv în

21

ziua alegerilor, vîrsta de 25 de

ani.

Nu pot fi aleşi:

persoanele care nu întrunesc

condiţiile de mai sus;

militarii cu serviciul în termen;

persoanele recunoscute

incapabile prin hotărîre definitivă

a instanţei de judecată;

persoanele condamnate la

privaţiune de libertate prin

hotărîre definitivă a instanţei de

judecată care îşi ispăşesc

pedeapsa în locuri de detenţie sau

care au antecedente penale

nestinse pentru comitere de

infracţiuni grave, deosebit de

grave sau excepţional de grave;

22

persoanele private de dreptul de a

ocupa funcţii de răspundere prin

hotărîre judecătorească

definitivă.

Ce fac dacă îmi este încălcat dreptul

de a alege?

În cazul în care prin violenţă,

înşelăciune, ameninţare, substituire sau

prin oricare alte mijloace îţi este

împiedicată exercitarea liberă a

drepturilor electorale poţi depune o

contestaţie.

Aceasta va cuprinde:

motivele ce o generează;

probele;

semnătura şi datele de identitate

ale persoanei care depune

contestaţia.

23

Alegătorii şi concurenţii electorali pot

contesta acţiunile (inacţiunile) şi

hotărîrile consiliilor şi birourilor

electorale, acţiunile (inacţiunile)

concurenţilor electorali în organele

electorale, respectînd ierarhia sistemului

organelor electorale şi în instanţele de

judecată.

Acţiunile şi hotărîrile organelor

electorale pot fi contestate în termen de 3

zile de la data săvîrşirii acţiunii sau

adoptării hotărîrii.

Contestaţiile privind acţiunile şi

hotărîrile birourilor electorale ale

secţiilor de votare şi ale consiliilor

electorale de circumscripţie se depun la

instanţa de judecată în a cărei rază

teritorială se află biroul sau consiliul

respectiv.

Contestaţiile privind acţiunile şi

hotărîrile Comisiei Electorale Centrale

se depun la Curtea de Apel Chişinău.

24

Contestaţiile privind acţiunile şi

hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în

perioada electorală se examinează în

termen de 5 zile de la depunere, iar cele

privind acţiunile şi hotărîrile consiliilor

electorale de circumscripţie şi ale

birourilor secţiilor de votare se

examinează în termen de 3 zile de la

depunere, dar nu mai tîrziu de ziua

alegerilor.

Contestaţiile depuse la instanţele de

judecată în ziua alegerilor se examinează

în aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva

hotărîrii organului electoral cu privire la

totalizarea rezultatelor alegerilor şi

atribuirea mandatelor se examinează de

către instanţa de judecată concomitent cu

confirmarea legalităţii şi validarea

mandatelor.

Legislaţia Republicii Moldova

sancţionează următoarele fapte:

25

Nefurnizarea de către persoanele

cu funcţii de răspundere a datelor şi

a materialelor solicitate de organele

electorale, precum şi neîndeplinirea

hotărîrilor acestora;

Distrugerea, murdărirea,

deteriorarea prin orice alt mod a

listelor electorale, a programelor şi

platformelor afişate sau a oricăror

alte afişe sau anunţuri de agitaţie

electorală;

Afişarea materialelor de agitaţie

electorală în alte locuri decît cele

stabilite;

Organizarea de către persoanele cu

funcţii de răspundere a adunărilor

electorale cu vînzarea şi

consumarea băuturilor alcoolice şi

neluarea de măsuri pentru

26

desfăşurarea normală a adunărilor

respective;

Înscrierea cu bună ştiinţă în listele

electorale a persoanelor care nu au

drept de vot în conformitate cu

legislaţia în vigoare, a unor

persoane fictive sau înscrierea

intenţionată a unei persoane în mai

multe liste, precum şi refuzul

nejustificat de a înregistra şi

soluţiona contestaţiile privind

operaţiunile electorale;

Acceptarea deliberată a persoanei

de a fi înscrisă în mai multe liste de

candidaţi;

Neaducerea la cunoştinţă publică

de către membrii organelor

electorale a propunerilor de

desemnare a candidaţilor;

27

Folosirea fondurilor primite din

străinătate sau nedeclarate public;

Împiedicarea accesului în localul

de votare a persoanelor învestite cu

acest drept;

Refuzul de a îndeplini dispoziţiile

preşedintelui biroului electoral al

secţiei de votare privind asigurarea

ordinii în localul de votare şi pe

teritoriul din preajma lui;

Neînmînarea nejustificată a

buletinului de vot alegătorului

înscris în listă sau înmînarea unei

singure persoane a mai multor

buletine decît este prevăzut de

lege;

Părăsirea nemotivată de către

membrii biroului electoral al secţiei

de votare a localului de votare

28

înainte de totalizarea rezultatelor

alegerilor şi semnarea procesului-

verbal;

Continuarea agitaţiei electorale în

ziua votării şi cea precedentă ei;

Scoaterea din localul secţiei de

votare a buletinului de vot înmînat

pentru votare;

Falsificarea semnăturilor în listele

de subscripţie;

Împiedicarea prin orice mijloace a

exercitării libere a dreptului

electoral sau împiedicarea

activităţii organelor electorale:

a) săvîrşită prin blocarea

sau atacarea localurilor secţiilor de

votare prin orice mijloc şi în orice

formă;

29

b) săvîrşită prin sustragerea

urnelor de vot sau a documentelor

electorale;

c) săvîrşită cu periclitarea

vieţii persoanei;

d) însoţită de vătămarea

gravă a integrităţii corporale sau a

sănătăţii;

e) soldată cu alte urmări

grave.

Falsificarea, prin orice mijloace, a

rezultatelor votării.

Ce este un program electoral?

Documentul prin care concurentul

electoral îşi expune viziunea asupra

modului de soluţionare a celor mai

stringente probleme ale

societăţii/comunităţii.

30

Ce este lista electorală?

Listă ce cuprinde toţi cetăţenii cu drept

de vot care domiciliază pe teritoriul unei

secţii de votare.

Cum verific dacă am fost inclus în

lista electorală?

Lista electorală se afişează în localul

secţiei de votare cu 20 de zile înainte de

ziua alegerilor. Un exemplar al listei se

păstrează la primărie. Alegătorilor li se

comunică, cel mai tîrziu cu 20 zile

înainte de ziua alegerilor, sediul secţiei

de votare la care ei vor vota.

Alegătorului i se asigură posibilitatea de

a lua cunoştinţă de lista electorală şi de a

verifica corectitudinea întocmirii

acesteia. El are dreptul să facă contestaţii

împotriva neincluderii sale în listă sau

excluderii din ea, precum şi împotriva

altor erori comise la înscrierea datelor

despre sine sau despre alţi alegători cel

31

tîrziu cu 5 zile înainte de alegeri.

Contestaţiile se examinează de către

organele electorale respective în decurs

de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi

contestate de subiecţii interesaţi în

instanţa de judecată, după procedura

stabilită, în cazul în care aceştia au

primit refuz de corectare sau includere în

listă.

Ziua alegerilor

Alegerile au loc într-o singură zi, de

duminică sau în oricare altă zi indicată în

actul de stabilire a alegerilor, pe întreg

teritoriul ţării sau al localităţii respective.

Data alegerilor Parlamentului, a

alegerilor locale generale şi anticipate se

stabileşte prin hotărîrea Parlamentului cu

cel puţin 60 de zile înainte de ziua

alegerilor.

32

Timpul şi locul votării

Votarea se efectuează în ziua alegerilor

între orele 7.00 şi 21.00. Biroul electoral

al secţiei de votare aduce la cunoştinţă

publică timpul şi locul votării cel mai

tîrziu cu 10 zile înainte de ziua

alegerilor.

Votarea se efectuează în localuri special

amenajate cu mese la care se eliberează

buletinele de vot, cu cabine sau camere

pentru vot secret şi cu urne de vot.

Cum se votează?

1. Biroul electoral al secţiei de votare

înmînează alegătorului buletinul de

vot, conform listei electorale, numai

la prezentarea actului de identitate.

Votarea se efectuează în baza

următoarelor acte de identitate:

a) buletinul de identitate al

cetăţeanului Republicii

33

Moldova, cu fişa de însoţire în

care se indică domiciliul sau

reşedinţa alegătorului pe

teritoriul secţiei de votare;

b) paşaportul de tip ex-sovietic

modelul anului 1974 cu

menţiunea privind cetăţenia

Republicii Moldova, numărul

de identificare de stat al

persoanei fizice (IDNP) şi

înregistrarea la domiciliu;

c) paşaportul de tip ex-sovietic

modelul anului 1974 fără număr

de identificare de stat (IDNP)

cu menţiunile: “valabil pe un

termen nelimitat”, cetăţenia

Republicii Moldova şi

înregistrarea la domiciliu -

pentru persoanele care au

renunţat la actele de identitate

34

ale Republicii Moldova din

considerente religioase

d) actul de identitate provizoriu de

tip F-9 cu menţiunile privind

cetăţenia Republicii Moldova,

domiciliul titularului;

e) paşaportul pentru intrare - ieşire

din ţară, livretul de marinar, în

cazul alegerilor Parlamentare

sau în cazul referendumului

naţional, în secţiile de votare

constituite peste hotarele

Republicii Moldova;

f) livretul militar pentru ostaşii în

termen, livretul eliberat de

Centrul Serviciului Civil pentru

persoanele care satisfac

serviciul civil (de alternativă).

35

2. La primirea buletinului de vot,

alegătorul semnează în lista

electorală în dreptul numelui.

3. Buletinul de vot se completează de

către alegător numai în cabina pentru

vot secret.

4. Alegătorul aplică ştampila cu

inscripţia "Votat" în interiorul

cercului unui singur patrulater din

buletinul de vot, ceea ce înseamnă că

a votat pentru concurentul electoral

corespunzător. Cercurile din celelalte

patrulatere trebuie să rămînă curate.

De ce trebuie să merg la votare?

Într-o societate democratică votul poate

fi privit ca un drept sau ca o

responsabilitate. Spre exemplu:

36

în Belgia, Luxemburg, Cipru şi

Grecia votul este o obligaţie a

cetăţenilor, nerespectarea acestuia

fiind sancţionată.

în Italia şi Portugalia legislaţia

declară votul ca fiind obligatoriu,

însă nu prevede aplicarea de

sancţiuni.

În Republica Moldova, conform Codului

electoral, participarea la vot a cetăţenilor

este benevolă. Nimeni nu este în drept să

exercite presiuni asupra alegătorului cu

scopul de a-l sili să participe sau să nu

participe la alegeri, precum şi asupra

exprimării de către acesta a liberei sale

voinţe.

Totuşi, votul trebuie privit ca o obligaţie

morală şi civică a alegătorilor. Este

vorba de o responsabilitate a fiecărui

cetăţean în parte faţă de viitorul ţării.

37

Neprezentarea la vot dă ocazia altora de

a decide în locul tău. Se spune chiar că

„oficialii proşti, sînt aleşi de cetăţenii

buni care nu votează” (George Jean

Nathan).

Cine poate fi numit „cetăţean activ”?

Democraţia înseamnă alegeri libere si

corecte, dar şi un mediu politic în care

cetăţenii participă în mod activ în

procesul de luare a deciziilor.

Un „cetăţean activ” este persoana care

participă la vot, îşi exprimă nevoile, îşi

apără interesele şi drepturile, identifică

problemele de interes general ale

comunităţii sale, se implică în

soluţionarea acestora, contribuie la

elaborarea politicilor publice şi la luarea

deciziilor publice, reacţionează şi cere

socoteală oficialilor şi instituţiilor

publice, organizează şi participă la

38

discuţii şi dezbateri publice privind

chestiuni de interes public, ia parte la

acţiuni de voluntariat.

Cu alte cuvinte, un „cetăţean activ” este

persoana capabilă să se integreze imediat

şi adecvat în viaţa societăţii.

39

Anexe

Dicţionar de termeni electorali

Agitaţie electorală – acţiuni de pregătire

şi difuzare a informaţiei, care au scopul

de a-i determina pe alegători să voteze

pentru unii sau pentru alţi concurenţi

electorali.

Afişe electorale – apeluri, declaraţii,

fotografii şi alte materiale utilizate de

concurenţii electorali în scop de agitaţie

electorală.

Alegător – cetăţean al Republicii

Moldova cu drept de vot.

Alegeri anticipate – alegerea organului

electiv în cazul încetării înainte de

termen a mandatului sau dizolvării

40

acestuia ori în cazul reorganizării

administrativ-teritoriale.

Alegeri generale – orice tip de alegeri

care au loc într-o singură zi, de duminică

sau în oricare altă zi indicată în actul de

stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul

ţării.

Alegeri nevalabile – alegerile

parlamentare la care au participat mai

puţin de 1/2 din numărul persoanelor

înscrise în listele electorale;

– alegerile locale la care au participat

mai puţin de 1/4 din numărul

persoanelor înscrise în listele electorale.

Alegeri noi – în cazul alegerilor

parlamentare, scrutinul care se

organizează dacă şi după votarea

repetată alegerile sînt declarate

nevalabile sau nule;

41

– în cazul alegerilor locale, scrutinul care

se organizează în cazul în care:

a) consiliul a demisionat, a fost dizolvat

ori componenţa lui s-a redus cu mai mult

de 1/3 din numărul stabilit de Legea

privind administraţia publică locală;

b) primarul a demisionat, a fost revocat

sau nu poate să-şi exercite funcţiile;

c) şi după votarea repetată nu a fost ales

consiliul şi/sau primarul;

d) în unele localităţi nu au avut loc

alegeri locale;

e) s-a efectuat reorganizarea

administrativ-teritorială şi în unităţile

administrativ-teritoriale nou-formate este

necesară alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale (consiliilor,

primarilor).

Alegeri nule – alegerile desfăşurate cu

încălcări grave de natură să influenţeze

rezultatele votării şi atribuirea

mandatelor.

42

Buletin de vot – imprimat ce conţine

lista candidaţilor la o alegere şi prin

intermediul căruia alegătorii îşi exercită

dreptul de vot.

Campanie electorală – perioadă de

activitate care se desfăşoară cu scopul de

a-i determina pe alegători să-şi exprime

voturile pentru alegerea unui sau altui

concurent electoral şi care începe, pentru

fiecare concurent electoral, la data

înregistrării acestuia de către Comisia

Electorală Centrală sau de consiliul

electoral de circumscripţie şi se încheie

la data excluderii concurentului electoral

din alegeri sau în ziua votării.

Candidat – persoană care concurează

pentru ocuparea unei funcţii publice

eligibile din partea partidelor, a altor

organizaţii social – politice, precum şi

independent de acestea.

43

Certificat cu drept de vot – act prin

care se constată înscrierea unui cetăţean

în listele electorale şi pe baza căruia

acesta îşi exercită dreptul de vot.

Certificatul cu drept de vot este eliberat

de către biroul electoral al secţiei de

votare alegătorilor care nu se află la

domiciliu în ziua alegerilor, sau

alegătorul îşi schimbă domiciliul în

perioada dintre data întocmirii listelor

electorale şi data alegerilor. Alegătorul

care a primit certificat pentru drept de

vot, confirmă primirea lui semnînd în

lista electorală în dreptul numelui său.

Circumscripţie electorală – unitate

electorală administrativă în care se

organizează şi se desfăşoară alegerile şi

referendumurile.

Concurent electoral – fiecare dintre

candidaţii independenţi, înregistraţi

44

de Comisia Electorală Centrală, precum

şi partidul sau o altă organizaţie social-

politică, a cărui listă de candidaţi a fost

înregistrată de Comisia Electorală

Centrală în cazul alegerilor

parlamentare;

– partidul, o altă organizaţie social-

politică sau persoana care candidează

pentru funcţia de primar sau de consilier

în consiliul local şi care este înregistrată

de consiliul electoral de circumscripţie

respectiv în cazul alegerilor locale.

Electorat – totalitatea alegătorilor în

cadrul unor alegeri.

Listă de candidaţi – listă a candidaţilor

desemnaţi de partide, de alte organizaţii

social-politice pentru a participa la

alegeri.

45

Listă de subscripţie – listă cu semnături

ale alegătorilor care susţin un oarecare

candidat independent în alegeri sau

iniţierea unui referendum.

Mandat – împuternicire dată de către

populaţie anumitor persoane pentru a

acţiona în numele ei; perioadă de timp

pusă la dispoziţia autorităţilor publice

locale şi centrale pentru îndeplinirea

programului electoral.

Observator – persoană autorizată în

modul stabilit, care poate reprezenta

organizaţii sau instituţii interne sau

internaţionale şi care are misiunea de a

monitoriza modul de organizare şi

desfăşurare a alegerilor. Observatorii au

dreptul să asiste la operaţiunile

electorale, inclusiv la numărarea

voturilor şi la întocmirea proceselor –

verbale. Aceştia nu pot interveni în nici

un mod în organizarea şi desfăşurarea

46

alegerilor, avînd dreptul de a sesiza

preşedintele biroului electoral al secţiei

de votare în cazul constatării unor

nereguli. Ei sînt obligaţi să fie imparţiali

în exercitarea obligaţiilor şi să nu-şi

exprime părerile personale sau

preferinţele vizavi de anumiţi concurenţi

electorali sau privind unele probleme ce

apar în procesul alegerilor.

Perioadă electorală – perioadă de timp

cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţă

publică a datei alegerilor şi ziua în care

rezultatele finale ale alegerilor sînt

confirmate de către organele competente.

Prag minim de reprezentare –

procentaj minim din voturile valabil

exprimate pentru un partid politic, alte

organizaţii social-politice necesar pentru

a accede în Parlament.

47

Reşedinţă – loc de trai temporar,

confirmat în buletinul de identitate cu

ştampila „reşedinţă”.

Votarea repetată – în cazul alegerilor

parlamentare, scrutinul care se

organizează dacă alegerile au fost

declarate nevalabile sau nule. Votarea

repetată se consideră valabilă dacă la ea

au participat cel puţin 1/3 din numărul

persoanelor înscrise în listele electorale;

– în cazul alegerilor locale, scrutinul

organizat dacă în anumite circumscripţii

sau secţii de votare alegerile sînt

declarate nevalabile sau nule. Votarea

repetată se consideră valabilă indiferent

de numărul alegătorilor care au participat

la votare.

48

Link-uri utile

Comisia Electorală Centrală

www.cec.md

Fundaţia Internaţională pentru

Sisteme Electorale (IFES)

www.ifes.org

Asociaţia pentru Democraţie

Participativă "ADEPT"

http://www.e-democracy.md

Informaţie despre alegeri în Republica

Moldova

http://www.alegeri.md/

Legislaţia Republicii Moldoca

http://www.justice.md/