revista constructiilor - nr. 113, aprilie 2015

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

IASICON SA C2

ERBAªU SA C3

AEDIFICIA CARPAÞI SA C4

Editorial: Supraproducþie la cãtuºe! Restul

nu conteazã!?! 3

Pãcãleli ºi… primãveri! 4, 5

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþia

la edificarea sistemului hidroenergetic

naþional (VI): Amenajarea comunã

româno-sârbã „Porþile de Fier II“ 6, 7

IASICON SA: Centrul de Management

Integrat al Deºeurilor, Roºieºti 8, 9

POPP&ASOCIAÞII: Soluþii

pentru structuri sigure 10 - 12

Început de nou secol

pentru un constructor centenar ! 14, 15

IRIDEX GROUP PLASTIC: Comportamentul

în timp ºi durabilitatea

membranelor bentonitice Voltex 16, 17

SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII: Piloþi

Screwsol® - Capacitate portanã ultimã

la compresiune 18, 19

Influenþa metodelor de prelevare asupra

parametrilor specifici ai pãmânturilor

sensibile la umezire 20 - 24, 26, 27

TRACTOR PROIECT COMERÞ: Invitaþie

la expoziþia ”BAUER IN-HOUSE 2015” 28, 29

AICPS: A XXV-a Conferinþã Naþionalã

a Asociaþiei Inginerilor Proiectanþi de Structuri 30

Trofeul Calitãþii ARACO: Centrul

Multifuncþional Craiova – Pavilionul Central 32, 34

ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA: Soluþii

avantajoase pentru faþade modulare 36, 37

Se pot construi autostrãzi mai ieftine? (II) 38 - 43

Consultanþã juridicã. Ce sunt contractele

FIDIC ºi de ce ar trebui sã le folosim

în domeniul construcþiilor? 44

Soluþii moderne de realizare a fundaþiilor

cu micropiloþi CHANCE® 46 - 49

SALT COM – la dispoziþia dumneavoastrã! 50, 51

Elaborarea hãrþilor de risc la alunecãri

de teren utilizând date geotehnice,

topografice ºi tehnologia SIG 52 - 54, 56, 57

Evoluþia prevederilor de proiectare seismicã

pentru structurile ºi elementele nestructurale

din zidãrie în perioada 1963 - 2013 (II) 58 - 61

DEDAL BAHAMAT: Istorie ºi construcþii -

Mausoleul eroilor de la Mãrãºti 62 - 64

Moartea neiertãtoare... 65

e d

!t

o r

i a

l A trebuit sã aºteptãm25 de ani ca sã devenim„recordmani” la ceva careatrage atenþia nu numai lanoi dar ºi pe plan mondial.ªi nu-i nici pe departe operformanþã sportivã, ºtiin-þificã sau care sã schimbepuþin faþa lumii în care,vrem - nu vrem, suntem sortiþi sã trãim.

Zãngãne la noi peste tot ºi neîncetat melodii inedite ºistranii, în acelaºi timp, emise nu de diversitatea instru-mentelor muzicale ci, mai nou, de metale. ªi nu orice felde metale ci unele alb strãlucitoare ridicate la vedere sauascunse de „bravii noºtri urmaºi” a ceea ce s-a întâmplatdupã decembrie `89, când mai tot ceea ce a fost al nostru,al tuturor, prin strãdania „bãieþilor deºtepþi” s-a „privatizat”în mâna unor borfaºi. Da, borfaºi. Termenul a fost, este ºin-am mai vrea sã fie vreodatã actual, pentru ca o astfel desupraproducþie de cãtuºe sã aibã un trend descendent.ªi aceasta pentru cã 2015 a debutat nu prin revigorareaevidentã a economiei ºi nici prin supraproducþie în sec-torul construcþiilor, cu precãdere în domeniul infrastruc-turii rutiere, utilitare, edilitar-gospodãreºti sau cele atât denecesare în domeniile medical ºi de educaþie.

Norocul, dacã el se poate numi aºa, a fost cã uniiinvestitori strãini au mai fãcut câte ceva. Dar, atenþie!Ei, aceºti investitori au încercat ºi au reuºit cu precãdereprin ridicarea unor edificii comerciale, financiar-bancaresau alte construcþii care le-au permis sã-ºi „reverse” pepiaþa româneascã tot felul de supraproducþii din þãrile lor.

Cu toate acestea, însã, numãrul celor care maiinvestesc serios în România nu este în creºtere. ªiaceasta pentru cã „rodaþii” cum sunt în afaceri ºi-au datseama cã în þara noastrã nu sunt condiþii legislative atrac-tive sau garanþii pentru un viitor mai îndelungat. Cu toatecã resurse avem suficiente, mai ales forþã de muncãplãtitã mult sub nivelul similar din þãrile din care provin ei.Exemplul cel mai evident ºi la îndemâna oricui este sec-torul de construcþii de la noi, unde este nevoie acutã deinvestiþii ºi unde existã în acest sens forþã calificatã demuncã. Argumentul zdrobitor în acest sens îl reprezintãexodul de constructori români pe multe ºantiere dinîntreaga lume. De ce pãrãsesc ei locurile natale vã las pedumneavoastrã sã rãspundeþi.

Aºadar zãngãnitul de cãtuºe de care aminteam laînceput trebuia sã aibã loc cu foarte mult timp în urmãpentru a preveni situaþia actualã.

Din varii motive, care îmi scapã pe moment, dar pecare dumneavoastrã sunt sigur cã le ºtiþi foarte bine, insti-tuþiile statului ar trebui sã se trezeascã ºi sã facã fãrã preamultã întârziere o reformã economicã ºi cetãþeneascãmenitã sã depãºeascã lupta acerbã, dar absurdã, de aaccede prin orice mijloace la obþinerea puterii în stat, fãrãsã aibã habar de ceea ce înseamnã treburile reale aleþãrii ºi nu pacostea cu furtul devenit „sport” naþional.

Ciprian Enache

Supraproducþie la cãtuºe! Restul nu conteazã!?!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 20154

Simpla asociere a numelui cu o asemenea firmã per-formantã ne scuteºte de multe, foarte multe comentarii,pentru cã aceastã simbiozã a dus la ridicareanumeroaselor edificii din mai tot spectrul construcþiilordin þara noastrã, cu precãdere în Bucureºti, clãdiri carepoartã amprenta firmei ºi a managerului ei.

Deºi, cum spuneam, 67 de primãveri, numãrul anilorîmpliniþi la începutul acestei luni de ing. Petre Badea, nueste unul rotund, el cuprinde, însã, o multitudine deîmpliniri personale, care îºi rãsfrâng efectele benefice dinpunct de vedere material ºi spiritual asupra noastrã, atuturor celor care avem, direct sau indirect, tangenþã cunumeroasele construcþii la care valorosul inginer a con-tribuit din plin cu personalitatea ºi profesionalismul sãu.

Pe scurt, cine este ºi ce lasã în urma prodigioaseisale cariere ing. Petre Badea?

Aºadar, este nãscut la 1 aprilie 1948, la Negreºti,judeþul Argeº ºi a absolvit cursurile liceului din Mozãceni,iar dupã bacalaureat a urmat Facultatea de ConstrucþiiCivile ºi Industriale a Institutului de Construcþii Bucureºti,devenind inginer în anul 1970.

Activitatea de inginer constructor o începe ca ºef depunct de lucru la realizarea Complexului Hotelier Saturnºi Cap Auroradin judeþul Constanþa, apoi lucreazã ca ºefde lot la construirea clãdirii noii Ambasade Chineze ºi caºef de ºantier la lucrãrile de consolidare ºi finisaje spe-ciale ale Palatului Snagov.

Între anii 1980 - 1984, a fostinginer-ºef la Grupul de ªantiereBucureºti Sud, realizând lucrãrilede consolidare, finisaje specialeºi restaurare la Palatul Cotroceni.Apoi, a contribuit la punerea înoperã a o serie de imobile dinDrumul Taberei, a contribuit, deasemenea, la realizarea struc-turilor metalice sau din betonarmat ºi a instalaþiilor speciale dela Institutul de Fizicã Atomicãdin Mãgurele, consolidarea Spi-talului Panduri, structuri din betonºi finisaje la Casa Pionierilor dinCapitalã.

Între anii 1984-1989, ca direc-tor al Antreprizei Bucureºti –Trustul de Construcþii Carpaþi, a coordonat executareafinisajelor speciale ºi a restaurãrilor la PalatulCotroceni, Palatul Snagov, Palatul Foiºor Sinaia,Castelul Peleº, Complexul Olãneºti, Casa Lido, toatemonumente de arhitecturã, precum ºi a lucrãrilor noi, destructurã ºi finisaje speciale, de la Casa Republicii,Opera Românã ºi Teatrul Naþional Bucureºti.

Între anii 1990 - 1992, a fost director al Direcþiei I dinRA Construcþii Carpaþi iar din anul 1992 ºi pânã înprezent, inginerul Petre Badea este preºedinte ºi direc-tor general al SC AEDIFICIA CARPAÞI SA.

O zi a pãcãlelilor ºi a… pãcãliþilor!Asta, în general vorbind, pentru cã în realitate lucrurile nu stau chiar aºa.

De ce? Pentru cã ºi într-o asemenea zi, ca în toate celelalte, viaþa îºi vede de drumul ei,indiferent de prejudecãþi.

Deci, ºi de 1 aprilie se bucurã de viaþã nou-nãscuþii, se realizeazã lucruri bune ºi per-formante în multe domenii; au loc descoperiri ºtiinþifice, se sting sau se aprind conflicte,

se schimbã sau se formuleazã noi opþiuni politice, se ridicã importante investiþii în diversitateaeconomicã a þãrii, se creeazã opere de culturã ºi artã, se restructureazã sisteme ºi managemente pentrucreºterea funcþionalitãþii ºi eficienþei activitãþii economico-sociale, se…, se…

Ei bine, într-o asemenea zi, mai precis pe 1 aprilie 1948, deºi nu-i o cifrã rotundã, în urmã cu 67 de ani,a cunoscut lumina zilei un om care, pânã în prezent, a însemnat ºi înseamnã un câºtig, din multe dinpuncte de vedere, pentru semenii sãi.

Omul la care ne referim ºi revenim în acest numãr al publicaþiei noastre se numeºte ing. Petre Badea ºieste, de ani buni, directorul general al prestigioasei firme de construcþii AEDIFICIA CARPAÞI.

ing. Petre Badea - director generalAedificia Carpaþi

Palatul Cotroceni Ateneul Român

Pãcãleli ºi… primãveri!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2015 5

Firma pe care o conduce este o societate de con-strucþii civile ºi industriale de prestigiu, cunoscutã ºi prinmarile proiecte de restaurare ale unor monumenteistorice emblematice din tezaurul arhitecturii româneºti.

Anul 1993 a marcat privatizarea integralã a fosteisocietãþi dinainte de 1990.

Aedificia Carpaþi, recunoscutã în lumea constructo-rilor ºi a restauratorilor de monumente istorice pentrucalitatea deosebitã a lucrãrilor executate, se identificã cupersonalitatea inginerului Petre Badea, atât datoritãtalentului acestuia de a menþine spiritul de echipã, cât ºiprin parteneriatele de încredere stabilite în afaceri cu oserie de colaboratori stabili.

Iatã câteva dintre lucrãrile de referinþã mai recenterealizate de SC Aedificia Carpaþi SA sub conducereaing. Petre Badea: consolidare Teatrul Naþional Bucureºti,restaurare Ateneul Român, restaurare Muzeul Naþionalde Artã al României ºi a Bibliotecii Naþionale a României,restaurarea clãdirii Fundaþiei Universitare Carol I – fostaBibliotecã Centralã Universitarã, a Bibliotecii Tehnice aUniversitãþii Politehnice Bucureºti, a Bisericii “Sf. GrigorePalama” din Campusul Universitãþii Politehnice Bucu-reºti – ctitoritã de SC Aedificia Carpaþi SA, consolidareaºi modernizarea sediului Bãncii Naþionale a României,restaurarea ºi consolidarea Palatului Cotroceni, recon-strucþia Bisericii Cotroceni ºi a Catedralei Voluntari, con-solidarea sediului Guvernului României ºi a ComplexuluiTei Toboc – ROMSILVA, lucrãri de structurã ºi finisaje laPalatul Parlamentului.

Pentru calitatea lucrãrilor executate, SC AedificiaCarpaþi SA a obþinut distincþii acordate de asociaþii profe-sionale ºi guvernamentale: trofee ale calitãþii, diplomede merit, locuri fruntaºe în topul firmelor de construcþii.

Pentru întreaga sa carierã, ing. Petre Badea a primitnumeroase ºi importante distincþii: Ordinul NaþionalServiciu Credincios în grad de “Cavaler” - acordat dePreºedintele României Emil Constantinescu, OrdinulNaþional Serviciu Credincios în grad de “Ofiþer” - acordatde Preºedintele României Ion Iliescu, Medalia“Cotroceni la 100 de ani”, Crucea Patriarhalã - acordatãde P.F. Pãrinte Teoctist, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne, Titlul de “Arhonte al Ortodoxiei” - acordat deSanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhiepiscop al Constan-tinopolului ºi Patriarh Ecumenic.

Aceste înalte aprecieri sunt o consecinþã directã aunor calitãþi deosebite care îl caracterizeazã: energie,optimism, atitudine pozitivã, spirit practic, putere deconvingere, spirit de echipã.

În final, putem sublinia fãrã de tãgadã cã ing. PetreBadea, aºa cum spuneam la începutul acestor rânduri, afost ºi este un câºtig ca om ºi personalitate pentrubreasla constructorilor români ºi nu numai.

La mulþi ani ºi pe mai departe pe „baricade” cuaceeaºi energie ºi reuºite ca ºi pânã la începutulcelei de-a 68-a aniversãri!

Ciprian Enache

Palatul Parlamentului Banca Naþionalã a României

Opera Românã Teatrul Naþional Bucureºti

CENTRALELECentralele sunt de tipul centralã - baraj, cu înãlþimea constructivã de 42,25 m. Sunt formate din câte 4 blocuri cu câte

2 agregate ºi un bloc de montaj în care sunt dispuse bazinele de colectare ºi staþiile de pompare a apelor din infiltraþii.Un bloc de agregate are dimensiunile de 38,00 m x 78,40 m ºi se compune dintr-o zonã masivã pânã la cota 46,00,

care cuprinde circuitul hidraulic ºi o suprastructurã pânã la cota 57,20. Suprastructura conþine peretele de presiuneamonte pânã la cota 46,00 ºi cadrele de susþinere a podului rulant ºi a acoperiºului peste aceastã cotã.

Sala maºinilor are dimensiunile în plan de 368,80 m x 23,20 m ºi înãlþimea de 21,95 m. Sala este prelungitã pe malulstâng cu o halã independentã de aceeaºi secþiune. Sunt montate 2 poduri rulante de 250 tf. În amonte ºi aval de salamaºinilor sunt anexe tehnologice. La exterior, în amonte, existã un drum tehnologic de acces la echipamente ºi cãile derulare ale celor 2 macarale portal de 160 tf care deservesc vanele rapide, grãtarele ºi batardourile amonte.

Pe platforma exterioarã din aval sunt amplasate staþia de transformare, ºoseaua internaþionalã ºi cadrele pentrususþinerea cãruciorului de manevrã a batardourilor aval. Toate centralele sunt echipate cu acelaºi tip de turbinã bulborizontalã de 27 MW.

ECLUZELE Ecluzele româneºti cu porturile de aºteptare sunt amplasate pe insula Ostrovul Mare, pe traseul unui prival natural.

Datoritã faptului cã pe perioada de execuþie a lucrãrilor din faza a II-a de deviere, navigaþia s-a fãcut doar pe partearomânã, s-a construit aici o ecluzã normalã ºi o ecluzã de siguranþã, de dimensiuni reduse.

În procesul ecluzãrii, alimentarea sasurilor cu apã se face prin prize dispuse la capetele amonte iar distribuirea în sasprin fante în douã zone ale radierului. Golirea ecluzelor se face prin evacuatori prevãzuþi cu disipatori de energie dispuºiîn aval de ecluza de rezervã, la malul stîng ºi lateral spre albie, în capul aval la ecluza mal drept.

Ecluza sârbeascã este de tip doc amplasat în lacul de acumulare ºi în bieful aval.Toate ecluzele sunt echipate cu porþi plane de serviciu ºi de avarie la capul amonte ºi cu porþi buscate de serviciu ºi de

avarie la capul aval. Pentru admisia ºi evacuarea apei sunt prevãzute câte un set de vane plane la cele 4 galerii de acces.

Contribuþia S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. la edificarea sistemului hidroenergetic naþional (VI)

AMENAJAREA COMUNÃ ROMÂNO-SÂRBÃ „PORÞILE DE FIER II“ PE FLUVIUL DUNÃREA

Centrala românã ºi centrala sârbã vãzute din aval de pe malul românesc

ing. Mihai COJOCAR

(Continuare din numãrul anterior)

Continuãm articolul în care am fãcut o prezentare a principalelor caracteristici ale Amenajãrii comuneromâno-sârbe Porþile de Fier II, prin prezentarea, în episodul de faþã, a centralelor, ecluzelor, lucrãrilor dedeviere a apelor Dunãrii ºi a duratei de execuþie a amenajãrii.

CONCEPÞIA LUCRÃRILOR DE DEVIERE A APELOR DUNÃRIIDevierea apelor, necesarã pentru realizarea la uscat a uvrajelor, s-a desfãºurat în douã faze: • În faza I-a, la adãpostul unui batardou de 1.404 m, s-a realizat o incintã uscatã pe malul insulei Ostrovul Mare (România),

în interiorul cãreia s-au executat centralele principale, românã ºi sârbeascã ºi barajul deversor sârbesc. • În faza a II-a, s-a executat un batardou la malul drept, în interiorul cãruia s-au realizat ecluza sârbeascã, centrala

suplimentarã sârbeascã ºi cele trei tronsoane de baraj nedeversor. Pentru realizarea acestei faze a trebuit sã fie baratãalbia Dunãrii ºi deviate apele prin uvrajele realizate în faza I.

Închiderea albiei a fost realizatã dinspre malul stâng prin metode „pionier”, cu un prism de balast longitudinal spreamonte, protejat cu piatrã de carierã ºi unul transversal cu un prism de balast, blocuri de piatrã ºi blocuri din beton de pânãla 25 t/buc. Închiderea albiei a durat 6 zile, în timpul cãrora debitul Dunãrii a fost de cca 3.000 m3/s, realizându-se o cãderede 2,80 m ºi o vitezã de 6 m/s.

• În paralel cu faza I-a de deviere a apelor de pe braþul principal al Dunãrii, braþul Gogoºu a fost închis de o incintã încare s-au executat barajul deversor românesc ºi douã tronsoane de baraj nedeversor pentru partea românã.

• Pentru execuþia ecluzelor româneºti, tot în paralel cu faza I-a, s-a excavat o incintã în perimetrul insulei OstrovulMare, care s-a etanºat cu pereþi de beton executaþi prin metoda Kelly.

• Pentru realizarea centralei suplimentare româneºti ºi a unui al treilea tronson de baraj nedeversor, în continuareabarajului deversor s-a excavat o a cincea incintã etanºatã cu pereþi subþiri de noroi bentonitic.

• Centrala suplimentarã iugoslavã, beneficiind de stadiul execuþiei lucrãrilor din faza a II-a, a fost amplasatã în corpulbarajului nedeversor dintre ecluzã ºi malul drept. Montajul echipamentelor a fost fãcut de partea românã, spre deosebirede centrala principalã, ale cãrei echipamente au fost montate de partea iugoslavã.

Principalele cantitãþi totale de lucrãri: - excavaþii aluvii – 16,2 mil. m3; - excavaþii în marnã – 5,4 mil. m3; - umpluturidin balast – 20 mil. m3; - umpluturi cu piatrã – 1,2 mil. m3; - dragaje – 9,3 mil. m3; - ecran palplanºe metalice – 70 mii m2; -beton turnat – 2,7 mil. m3; - ecran etanºare beton – 56 mii m2; - peree beton – 380 mii m2.

Durata de execuþieLucrãrile de organizare a ºantierului au început în mai 1977, iar deschiderea oficialã a lucrãrilor, în prezenþa celor doi

preºedinþi de stat, a avut loc la 3 decembrie 1977.• la 21 august 1984 a fost pus în funcþiune barajul românesc de pe braþul Gogoºu;• la 8 decembrie 1984, prima navã a trecut prin ecluza româneascã;• hidroagregatele pãrþii române au fost puse în funcþiune între 30.01.1985 ºi 30.12.1986;• hidroagregatele din centrala suplimentarã româneascã au fost puse în funcþiune la 22.07.1993 ºi 30.12.1994;• ecluza sârbeascã a fost recepþionatã la 28.02.1995;• la 11.06.1998 a fost recepþionat ºi dat oficial în folosinþã podul internaþional de legãturã între cele douã þãri;• hidroagregatele din centrala suplimentarã sârbeascã (montate de partea românã) au fost recepþionate la 27.11.1998

ºi 20.03.2001.Durata mare de execuþie a lucrãrilor s-a datorat dificultãþilor de finanþare ºi evenimentelor social-politice care s-au

derulat în aceastã perioadã în România ºi Iugoslavia. �

Porþile de Fier II – Ecluza românã ºi ecluza sârbã CHE Porþile de Fier II. Sala maºinilor românã ºi sârbã


IASICON SAConstructor de referinþã în România

Centru de Management Integrat al Deºeurilor – CMID –Roºieºti, judeþul Vaslui

ing. Minerva NANU - AQUAPROIECT SA

În luna octombrie 2014 au fost definitivate cu succeslucrãrile proiectului “Construcþia Centrului de Manage-ment Integrat al Deºeurilor (CMID), inclusiv a staþiei desortare ºi a staþiei de tratare a levigatului, la Roºieºti,judeþul Vaslui”. Proiectul are o importanþã regionalã,având ca obiectiv principal gestionarea deºeurilor pro-duse în judeþul Vaslui.

Parte integrantã a “Sistemului integrat de manage-ment al deºeurilor solide în judeþul Vaslui”, proiectul afost elaborat în cadrul Programului de asistenþã tehnicãpentru pregãtirea de proiecte în domeniul deºeurilorsolide – ISPA, investiþiile prioritare fiind realizate dinFonduri Structurale POS Mediu – Axa prioritarã 2, Pro-gramul Operaþional Sectorial “Mediu “ ºi din alte fonduri.

Depozitul ecologic din localitatea Roºieºti va deserviîntreaga zonã a judeþului Vaslui, aici fiind transportate

toate deºeurile menajere de la staþiile de transfer dinjudeþ, precum ºi cele colectate direct din comunelelimitrofe: Deleni, Costeºti, Albeºti, Bogdãneºti, Vutcani,Roºieºti, Vetriºoaia, Viiºoara, Dodeºti, Gara Banca,Gãgeºti, Berezeni, ªuletea ºi Fãlciu.

Proiectarea centrului a avut în vedere evitareaoricãror riscuri pentru populaþie. Nu vorbim despre ame-najarea unei gropi de gunoi, ci despre o bazã centralãde gestionare a deºeurilor. Aici se vor aduce deºeurilede la populaþie, separate pe categorii reciclabile(hârtie/carton, plastic/metal) ºi deºeurile menajere.Deºeurile reciclabile vor fi introduse în staþia de sortare,fiind pregãtite pentru reciclare. Deºeurile menajere setransportã direct la depozitul ecologic de deºeuri.

Este important de menþionat cã depozitul de laRoºieºti este un depozit de deºeuri nepericuloase de tipmenajer.

Construcþiile realizate de SC IASICON SA cuprind o gamã diversificatã de lucrãri, de la cele noi, la con-solidãri ºi modernizãri de monumente istorice ºi cultural-administrative. Între lucrãrile pe care societateaieºeanã le-a abordat cu succes, de la înfiinþare pânã în prezent, se aflã ºi cele de infrastructurã. În acestdomeniu se înscrie ºi obiectivul pe care îl prezentãm astãzi. Este vorba de o investiþie care are ca destinaþierecuperarea unor resurse considerate, pânã nu de mult timp, deºeuri.

Aceastã bogatã paletã de lucrãri a fost ºi este posibilã deoarece SC Iasicon SA dispune de un potenþialtehnic ºi uman care îi permite sã execute orice gen de construcþii.

Beneficiar: Consiliul Judeþean VasluiContractant: Asocierea SC IASICON SA – SC COMCONSTRUCT SRL – SC AQUAPROIECT SA BucureºtiAmplasament: teren cu o suprafaþã de 20 ha, în extravilanul comunei Roºieºti, aflat în proprietatea Consiliului

Judeþean Vaslui, cu acces la DN 24 pe DJ 244A ºi drumul comunal DC 52 care duce la satul Gura Idrici.


Nu sunt acceptate deºeuri animaliere, deºeurilichide, deºeuri periculoase din activitãþi medicale sau cucaracter inflamabil, exploziv, coroziv etc. Aceste tipuri dedeºeuri respectã “Criteriile pentru acceptarea deºeurilorîn depozitele nepericuloase” din Ordinul nr. 95/2005.De aceea, la intrarea în depozit deºeurile sunt aduse detransportori autorizaþi, sunt cântãrite ºi verificate.

În vederea realizãrii acestui important obiectivinvestiþional au fost executate, în principal, urmãtoarelelucrãri:

• Poartã de acces ºi sistem de pazã ºi supraveghere,inclusiv împrejmuiri ale incintelor cu plasã borduratãgalvanizatã la cald, pe stâlpi metalici galvanizaþi.

• Depozitul de deºeuri este realizat etapizat: primacelulã este proiectatã cu o capacitate de 1.380.000 mc(97.000 mp), având ca an de închidere 2025, iar a douacelulã, cu o capacitate de 2.370.000 mc (57.700 mp),depozit ce se va realiza în 2026, având ca an deînchidere 2037.

• Echipament de cântãrire, pod-basculã.• Clãdire administrativã, Ac = 415 mp, cu o struc-

turã din zidãrie de cãrãmidã ceramicã cu grinzi, stâlpi ºiplanºee din beton armat, cuprinzând: laboratoare, ves-tiare, salã de mese cu chicinetã, birouri, camerã controlcântar ºi grupuri sanitare.

• Clãdire staþie de sortare deºeuri, Ac = 1.753,2 mp,cu o structurã metalicã cu închideri perimetrale din

panouri sandwich, cuprinzând: halã primire ºi depozitaredeºeuri (S = 531,80 mp), halã sortare ºi presare:(S = 551,0 mp) ºi halã depozitare materiale rezultate(S = 526,50 mp). Capacitatea maximã de sortare estede 28.500 tone pe an. Linia de sortare lucreazã alternativ:pentru hârtie ºi carton, cu o capacitate de 14.500 tonepe an, iar pentru plastic ºi doze de metal uºoare, cu ocapacitate de 14.000 tone pe an.

• Bazin tampon, Ac = 433,45 mp, clãdire cu infra-structura tip cuvã b.a. ºi suprastructura metalicãdeschisã, cu învelitoare din tablã cutatã zincatã galva-nizatã la cald.

• Sistem de colectare levigat ºi staþie de tratare levigatcare cuprinde: clãdire paturi uscare nãmol Ac = 222,50 mp;clãdire ansamblu bazine SBR, Ac = 220,10 mp, con-tainere tehnologice Ac = 92,0 mp. Clãdirile au o infra-structurã tip cuvã b.a. ºi suprastructurã metalicãdeschisã, cu învelitoare din tablã cutatã zincatã galva-nizatã la cald.

• Clãdire grup electrogen, Ac = 23,85 mp, cu o struc-turã din zidãrie de cãrãmidã ceramicã cu grinzi, stâlpi ºiplanºee din beton armat, generator ºi bazin incendiu.

Realizarea CMID, prin lucrãri de bunã calitate, aredrept rezultat un management al deºeurilor în judeþulVaslui conform cerinþelor Uniunii Europene, precum ºi oîmbunãtãþire a calitãþii mediului. �


Soluþiipentru structuri sigure

PROIECTARE INTEGRATÃProvocãrile cu care se confruntã sectorul construcþiilor,

acum ºi în viitor, sunt multe ºi variate: proiectele devin totmai complexe, în timp ce bugetele ºi termenele de predarescad continuu.

Din ce în ce mai mult, participanþii la proiect trebuie sãfie luaþi în considerare ºi incluºi în fluxul de lucru. Noilereglementãri ce apar ºi cerinþele suplimentare de lucrusunt provocãri care fac ºi mai dificilã activitatea deproiectare ºi construcþie.

Managementul clãdirilor, pe întreg ciclul de viaþã, este,de asemenea, o cerinþã din ce în ce mai importantã ºi mulþiclienþi pun un accent tot mai mare pe durabilitate.

Consecinþele acestor evoluþii sunt previzibile: calitatemai redusã în construcþii, venituri mai mici, riscuri mai marilegate de creºterile ulterioare ale costurilor.

Soluþia este utilizarea unui sistem BIM (Building Infor-mation Modeling), care asigurã un flux informaþional efi-cient pe toatã durata de proiectare, construire ºi exploatarea construcþiei ºi care, în final, se traduce direct printr-ocreºtere semnificativã a performanþei. Aceasta este ºicalea pe care a urmat-o POPP & ASOCIAÞII.

BIM poate fi considerat ca o tranziþie marcantã în prac-tica proiectãrii. Spre deosebire de CADD (Computer-AidedDesign and Drafting), care, în esenþã, doar automatizeazãaspectele tradiþionale ale producerii desenelor, BIM repre-zintã o schimbare fundamentalã.

BIM ajutã arhitecþii ºi inginerii sã rãspundã celor mairecente provocãri din sectorul AEC, reuºind, astfel, într-opiaþã extrem de competitivã. Folosind metoda BIM, utiliza-torii beneficiazã de informaþii digitale consistente în toatefazele de management al ciclului de viaþã al clãdirii, fiind,astfel, capabili sã-ºi creascã profiturile.

În loc sã piardã timp preþios cu sarcini repetitive,generatoare de erori, modul de lucru BIM permite ingine-rilor sã se concentreze, în mod creativ, asupra procesuluide proiectare, generând ºi optimizând variante multiple desoluþionare a problemelor complexe apãrute în fluxul deproiectare. Proiectanþii fac, astfel, faþã cu succes unorproiecte ambiþioase ºi complexe.

Un alt element, extrem de important în managementulunei companii care lucreazã în domeniul construcþiilor,este gestionarea cu precizie a costurilor. Modul de lucru

BIM face foarte simplu de realizat aceastã cerinþã, oricemodificare a proiectului, deci a modelului unic informa-þional, fiind direct ºi imediat evidenþiatã în costuri.

Respectarea termenelor este un alt atu important alacestui mod de lucru.

Industria construcþiilor – constând din arhitecþi, ingineri,antreprenori ºi investitori – lucra, în mod tradiþional, cu do-cumente tipãrite ºi obiºnuia sã transfere informaþia prinmijloace manuale, cu ajutorul hârtiei, telefonului, faxului,poºtei ºi prin utilizarea poºtei electronice. În prezent, cuajutorul BIM, folosind EDI (Electronic Data Interchange),sunt create noi proceduri de afaceri, pentru a permiteschimbul electronic de date între toate pãrþile interesate înproiect. Distanþele geografice nu mai conteazã.

DEPARTAMENTUL DE CERCETARE-DEZVOLTAREDepartamentul de Cercetare – Dezvoltare al POPP &

ASOCIAÞII reprezintã o experienþã unicã, la nivel naþional,în cadrul unei companii din domeniul proiectãrii de structuri.Acesta are, ca principale atribuþii, implementarea, în cadrulcompaniei, a metodelor inovatoare de lucru, precum ºitranspunerea în activitatea cotidianã de calcul ºi proiectarea experienþei acumulate de-a lungul anilor în cadrul companiei.

Printre domeniile de activitate ale departamentului se potenumera:

• Colaborãri de cercetare în domeniul sistemelor con-structive ºi soluþiilor tehnice de ultimã orã;

• Actualizarea permanentã a metodelor ºi programelorde modelare, analizã ºi calcul la nivel european ºi mondial;

• Dezvoltarea de programe ºi soluþii de calcul proprii;• Participarea activã la dezvoltarea ºi revizuirea codu-

rilor de proiectare;• Dezvoltarea ºi aplicarea unor tehnologii ºi soluþii tehnice

de avangardã, majoritatea dintre ele în premierã naþionalã;

Gama de servicii pe care compania POPP & ASOCIAÞII le oferã vizeazã o mare parte a domeniilor de activitatedin construcþii. Pornind de la proiectarea structurilor, care reprezintã principala activitate a companiei, conti-nuând cu studii dintre cele mai diverse (între care amintim doar studii de impact ale unei excavaþii – influenþaclãdirilor noi asupra celor învecinate, studii privind influenþa pânzei freatice, în cazul clãdirilor cu mai multeniveluri subterane, studii privind microzonarea seismicã sau studii la vânt etc.) ºi încheind cu domeniul consul-tanþei ºi cel al managementului de proiecte, POPP & ASOCIAÞII ºi-a creat o poziþie de lider în piaþa construc-þiilor, prin diversitatea ºi calitatea fãrã compromis a serviciilor oferite. Fiind recunoscutã ca promotoare atehnologiilor de vârf, compania îºi completeazã permanent portofoliul de servicii cu noi domenii, reprezentândun model pentru firmele concurente ºi partenere, un generator de tendinþe în piaþa construcþiilor.

• Desfãºurarea mai multor programe de validareexperimentalã a soluþiilor tehnice dezvoltate în cadrulcompaniei;

• Participarea, în calitate de parteneri, în cadrul mai mul-tor programe de cercetare naþionale ºi internaþionale;

• Publicarea de articole privitoare la soluþiile tehniceadoptate ºi aplicate, obiectivele proiectate ºi rezultatelecercetãrilor efectuate;

• Participarea activã la conferinþele naþionale ºi inter-naþionale de profil;

• Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea permanentã a procesuluide proiectare din cadrul companiei.

PROIECTARE STRUCTURIDomeniul principal de activitate al companiei este cel

de proiectare ºi consultanþã în construcþii, în prezent,POPP & ASOCIAÞII fiind o societate de top pe acest seg-ment de activitate. Compania a cunoscut o ascensiunecontinuã, impunându-se pe piaþã treptat, prin seri-ozitate ºi profesionalism, dovedind permanent ingeniozi-tate, inventivitate ºi creativitate. Portofoliul sãu deproiecte este extrem de divers, cuprinzând lucrãri cu gradînalt de dificultate, precum infrastructuri de foarte mareadâncime, de pânã la 6 subsoluri sau structuri dintre celemai înalte, de pânã la 35 de etaje supraterane. Creºtereanumãrului de angajaþi a permis abordarea unor lucrãri totmai complexe, dar ºi dezvoltarea ºi consolidarea departa-mentelor sale: proiectare structuri (proiectare, expertizare,verificãri tehnice, consultanþã), inginerie geotehnicã ºimanagement în construcþii.

PROJECT MANAGEMENTDepartamentul de Project Management al POPP &

ASOCIAÞII oferã soluþii atât pentru managementul

proiectelor, cât ºi pentru managementul lucrãrilor deconstrucþie. Acþiunile departamentului au la bazã conceptulBIM în 5 dimensiuni. În afara celor 3 dimensiuni spaþiale,mai intervin: timpul de realizare ºi resursele implicate(specialiºti, logisticã, resurse financiare etc.).

O altã direcþie distinctã a acestui departament esteasistarea clienþilor sãi în activitãþile de ofertare ºi con-tractare ºi de urmãrire a lucrãrilor de dezvoltare. Acest lucruse realizeazã prin soluþii ºi specialiºti dedicaþi pentru acesteactivitãþi cum ar fi diriginte de ºantier, responsabili tehnicicu execuþia, cu asigurarea calitãþii, cu sãnãtatea ºi sigu-ranþa ocupaþionalã, cu controlul costurilor, sau responsabilicu achiziþiile.

INGINERIE GEOTEHNICÃÎn calitatea sa de proiectant ºi consultant pe speciali-

tatea pentru domeniul ingineriei geotehnice, POPP &ASOCIAÞII îºi concentreazã eforturile în furnizarea infor-maþiilor complete necesare unei proiectãri de specia-litate sigure ºi economice, aliniatã timpurilor moderne. Aufost, astfel, preluate, cu succes, responsabilitatea investi-gaþiilor de teren, proiectarea ºi verificarea lucrãrilor pentrumulte proiecte de anvergurã din România.

Realizarea corespunzãtoare a Studiului Geotehnic,prin investigaþii de teren ºi laborator cât mai sigure ºi deîncredere, executate într-o manierã eficientã, precum ºiprin analizarea atentã a diferitelor soluþii care apar în cadrulproiectului, duce la obþinerea unor informaþii cu grad ridicatde utilitate, ºi a unor date obiective ºi complete. Aceastaface posibilã reducerea coeficienþilor de siguranþã în proce-sul de calcul ºi proiectare ºi implicit, reducerea costuluiexecuþiei excavaþiei ºi al sistemului de fundare.

continuare în pagina 12��


Pentru realizarea lucrãrilor de investigare de teren,POPP & ASOCIAÞII rãspunde cerinþelor proiectului ferm,într-un timp redus, bazându-se pe personal specializat.Compania utilizeazã specialiºti instruiþi pentru tipul delucrãri pe care îl executã, fiind permanent coordonaþi deingineri cu experienþã.

Pentru obþinerea informaþiilor sunt utilizate tehnologiiperformante: utilaje ºi tehnologii avansate, eficiente ºi adap-tate condiþiilor diferite din teren, respectându-se cerinþeleproiectului.

Echipa de proiectare geotehnicã din cadrul POPP &ASOCIAÞII analizeazã datele obþinute în urma investiga-þiilor ºi, prin multiple corelaþii ºi interpretãri actuale, furni-zeazã parametrii geotehnici optimi pentru situaþiaanalizatã în teren, în concordanþã cu cerinþele Beneficiarului,ale autoritãþilor ºi cu cerinþele de proiectare.

Compania se bazeazã, în analizele realizate ºi soluþiilepropuse pentru excavaþii ºi fundaþii, pe un calcul avansat,prin utilizarea de programe performante, programe care aula bazã metoda elementului finit. Soluþiile propuse suntanalizate atât din punctul de vedere al rezistenþei ºi sigu-ranþei construcþiei, cât ºi din punct de vedere economic ºitehnologic.

MONITORIZAREA CONSTRUCÞIILORÎN EXECUÞIE ªI ÎN EXPLOATARE

Dispunând de o logisticã modernã, un departament dincadrul grupului are ca obiect de activitatea urmãrirea întimp a construcþiilor (monitorizare topograficã, monitorizaregeotehnicã, monitorizare seismicã), activitate obligatorie înconformitate cu normativele în vigoare. Pe perioada exe-cuþiei construcþiei sunt vizate atât urmãrirea construcþiei noicât ºi monitorizarea influenþei execuþiei asupra vecinãtãþilor(construcþii, drumuri, reþele). Este o metodã modernã deanalizã ºi control ºi în acelaºi timp furnizeazã informaþiiobiective pentru calibrarea parametrilor de calcul prin pro-cedee de tip back-analysis. În acelaºi timp, este o metodãindispensabilã pentru identificarea unor potenþiale situaþiide atenþie sau de avarie, stând la baza intervenþiilor rapide însituaþiile critice.

CONSULTANÞÃBazându-se pe experienþa globalã dobânditã, pe know-

how-ul profesional individual, pe rezultatele activitãþiiDepartamentului de Cercetare – Dezvoltare, POPP &ASOCIAÞII oferã soluþii rapide ºi eficiente, atât din punctde vedere tehnic, cât ºi economic, privind fezabilitateaproiectelor propuse. Compania oferã, pentru fiecare situaþieanalizatã, soluþii alternative, soluþii practice, permiþând, înfinal, alegerea variantei optime.

Înþelegând cã fezabilitatea unui proiect implicã costuri ºitimp de concept, costuri ºi timp de execuþie ºi costuri deintervenþie „post-event”, POPP & ASOCIAÞII furnizeazãsoluþii optimizate complete, pornind de la investigaþiilepreliminare (cercetarea terenului de fundare, ridicãritopografice, relevee, teste ºi încercãri distructive ºi nedis-tructive privind materialele etc.), continuând cu analizecomparative pe mai multe soluþii propuse din care sã sealeagã varianta cea mai potrivitã ºi ajungând, în final,la supervizarea lucrãrilor de execuþie, concepereaproiectelor, proiectarea, implementarea ºi analiza rezul-tatelor programelor de monitorizare care vegheazã lasãnãtatea construcþiei, a soluþiilor pentru building mana-gement ºi facility management, la analize de risc pe termenmediu ºi lung.

CONSOLIDÃRIPOPP & ASOCIAÞII oferã soluþii pentru aducerea con-

strucþiilor la un nivel de performanþã contemporan, utilizândmetode bazate pe performanþã ºi consecinþe.

Lucrãrile de consolidare sunt abordate prin tehniciºi soluþii adecvate caracterului ºi tipului construcþiei înfuncþie de:

• importanþa ºi destinaþia construcþiei (existentã ºi ceaviitoare);

• modul ºi perioada în care a fost realizatã construcþia(monumente istorice);

• zona geograficã în care se aflã construcþia (hazardnatural);

• implicaþiile tehnico-economice pe care le atrageexerciþiul consolidãrii.

Pornind de la caracterul construcþiei ºi de la scopulurmãrit, compania noastrã propune soluþii de consolidare cu:

• materiale tradiþionale (lemn, zidãrie);• materiale moderne pe bazã de beton (beton armat,

beton precomprimat, beton armat cu armãturã rigidã, betonarmat cu fibre disperse, beton prefabricat) sau oþel (soluþiicu profile laminate la cald, profile laminate la rece, structurireticulare, structuri pe cabluri etc.)

• materiale ºi soluþii de ultimã generaþie: fibre de car-bon, fibre de sticlã, mase plastice, izolatori seismici, amorti-zori de vibraþie ºi multe altele.

TESTE PE MATERIALE IN SITU ªI ÎN LABORATOR În cadrul grupului, o echipã cu o experienþã profesionalã

deosebitã este dedicatã încercãrilor în teren ºi în laboratorpentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice alematerialelor. Sunt acoperite douã direcþii principale: i) încer-cãri distructive ºi nedistructive pentru confirmarea materi-alelor puse în operã la construcþiile noi (încercãri peepruvete de beton, încercãri pentru armãtura-beton, meta-lografie etc); ii) încercãri nedistructive ºi prelevarea deprobe din construcþiile existente, activitate deosebit deimportantã în vederea evaluãrii corespunzãtoare a con-strucþiilor existente ºi indicarea unor soluþii de reabiltare /consolidare eficiente.

EXPERTIZE TEHNICEÎn vederea întocmirii expertizelor tehnice se are în

vedere: evaluarea stãrii în care se gãsesc construcþiileexistente, gãsirea soluþiilor pentru aducerea structurilor laun nivel de performanþã vizat, gãsirea soluþiilor pentru inter-venþii de extindere, supraînãlþare, modificãri funcþionale,investigarea cauzelor ºi mecanismelor prin care s-a produsdegradarea construcþiilor în urma acþiunilor naturale sau aunor accidente (forensic engineering), estimarea tehnico-financiarã a implicaþiilor rezultate în urma proceselor deevaluare ºi a soluþiilor de intervenþie; analize de risc.

FORENSIC ENGINEERINGAceastã activitate s-a dezvoltat ca urmare a tot mai mul-

tor solicitãri primite din partea firmelor de asigurare / reasi-gurare de a investiga accidente din domeniul construcþiilor,accidente determinate de diverºi factori (incendii, alunecãride teren, cedarea unor elemente de structurã din cauzaacumulãrii de zãpadã sau a variaþiilor de temperaturã etc).

Activitatea de investigare este dublatã de o muncã decercetare pentru determinarea cauzelor care au condus laproducerea unui eveniment. �

�� urmare din pagina 11


Început de nou secolpentru un constructor centenar !

Martie, luna mãrþiºorului ºi a începutului „trezirii” laviaþã a tot ceea ce miºcã pe pãmânt, a consemnat în adoua parte a ei, mai precis pe 21, ziua echinocþiului deprimãvarã, împlinirea de cãtre prof. univ. emerit, acade-mician Panaite Mazilu a unui secol de viaþã. O perfor-manþã care nu este la îndemâna oricui.

Lãudabila aniversare performantã a fost din plin ono-ratã de mulþi, foarte mulþi participanþi, prezenþi la eveni-mentul care a avut loc în Aula Bibliotecii Universitarebucureºtene. În cadrul festivitãþii care a avut loc, CentrulNaþional pentru Inginerie Seismicã ºi Vibraþii din cadrulUniversitãþii Tehnice de Construcþii Bucureºti, reprezentatde prof. univ. dr. ing. Ion VLAD, a fãcut cunoscute câtevadintre acþiunile dedicate acestui moment aniversar:

• realizarea aniversarului „Panaite Mazilu”;• lansarea premiului internaþional anual „Panaite Mazilu”,

începând cu anul 2016;• realizarea medaliei aniversare „Panaite Mazilu la

100 de ani - 2015”.Medalia aniversarã a fost acordatã atât sãrbãtoritului,

cât ºi colaboratorilor apropiaþi, dr. ing. Horea Sandi,dr. ing. Mircea Mironescu ºi prof. univ. dr. ing. Ion Vlad.

Participanþii la manifestare au primit aniversarul„Panaite Mazilu”.

Prezenþa eminentului profesor universitar a stârnit uninteres deosebit în rândul arhitecþilor, proiectanþilor, con-structorilor, cadrelor didactice ºi studenþilor, membri aiprestigioasei bresle a constructorilor.

Au fost evocate, la un asemenea prilej, pe lângã datelepersonale ale sãrbãtoritului, bogatul sãu palmares profe-sional ºi nu numai. Un bun prilej pentru toþi cei din comu-nitatea constructorilor de a încerca sã-i urmezeperformanþele, performanþe care au determinat suficientde multe noutãþi, experienþe ºi mai ales, reuºite în toatesituaþiile carierei sale. Când vorbim de un asemenealucru nu ne gândim doar la numãrul anilor parcurºi pânãacum, ci mai ales cã aceºti ani – 100 – n-au fost trãiþi învan. Ei au însemnat o viaþã profesionalã tumultuoasã peºantiere sau în aule universitare.

Suntem, deci, contemporani cu un constructor cente-nar, care poate fi uºor remarcat (dacã n-am observat

sau n-am ºtiut pânã acum) prin ceea ce a durat într-oviaþã atât de îndelungatã. Iatã doar câteva dintre reali-zãrile sale mai importante:

• Proiectele pentru Teatrul Naþional, Sala Palatului,Palatul Parlamentului, Palatul Scânteii (azi Casa Presei),Aerogara Bãneasa, Teatrul Municipal din Braºov, hangarulaeroportului Otopeni (azi „Henri Coandã”) ºi multe alteconstrucþii de referinþã;

• În colaborare cu institute de proiectare ºi cercetare,în probleme de asistenþã tehnico-ºtiinþificã pentru calcu-lul solicitãrilor seismice: Hotelul Intercontinental dinBucureºti, Spitalul Clinic Municipal tot din Capitalã etc.;

prof. univ. emerit, academicianPanaite Mazilu


• Dupã seismul din 4 martie 1977 a coordonat, în cali-tate de expert, proiectele de consolidare ale Cazinouluidin Sinaia, Castelului Peleº, Tribunalului ºi Teatruluidin Focºani, Complexului Bucur-Obor;

• Dupã 1989, alãturi de apeciatul ing. Traian Popp, acontribuit la: transformarea structurii de rezistenþã ahotelului Athénée Palace, verificarea clãdirii de birouri cu18 etaje din Piaþa Charles de Gaule, ambele dinBucureºti, consolidarea sediului BRD, a CatedraleiMitropolitane Iaºi, a Palatului de Justiþie din Capitalã.Aºadar, practic mai toate construcþiile de importanþãmajorã, în special din Bucureºti, au trecut prin filtrul pro-fesionist al prof. Panaite Mazilu.

De remarcat cã o mare parte dintre proiectele la carea contribuit sunt strâns legate de colaborarea profesionalã

deosebitã cu ing. Petre Badea, distinsul manager alSC Aedificia Carpaþi.

Am inserat în rândurile de mai înainte o scurtã, foartescurtã referire la viaþa acestui mare ºi valoros construc-tor. Important, însã, este faptul cã suntem, iatã, ºi martoriiînceputului unui nou secol de viaþã pentru apreciatul pro-fesor universitar. De menþionat cã domnia sa este, cred,cel mai longeviv profesor universitar din þara noastrã îndomeniul construcþiilor.

Nu ºtim ce este în sufletul d-lui Panaite Mazilu la tre-cerea unui asemenea prag al vieþii, intersecþia a douãsecole, dar, din toatã inima, îi dorim în continuare o exis-tenþã la fel de lãudabilã, ca ºi centenarul pe care l-a atinspe 21 martie 2015.

Ciprian Enache


Pilotul studiat este de tip Screwsol®,cu diametrul D = 330/500 mm (secþiunespecificã tehnologiei, alcãtuitã dintr-un cilin-dru interior cu diametrul de 330 mm ºi spireelicoidale exterioare, pânã la diametrul de500 mm) ºi lungimea de 20,60 m.

Stratificaþia din amplasament este for-matã dintr-un strat vegetal cu grosimea de60 cm, urmat de un orizont coeziv – slabcoeziv alcãtuit dintr-o alternanþã de prafuriargiloase ºi prafuri nisipoase uscate înstare de consistenþã plastic vârtoasã – tare(Ic = 0,86 .. 1,00, M200-

300 = 5.000 .. 9.090 kPa,εp2 = 3,90 .. 7,40% ºiw = 11,80 .. 16,50%).

Încercarea de probã afost efectuatã pânã laîncãrcarea de 2.000 kN,fiind bazatã pe o încer-care staticã cu trepte de

încãrcare (125 kN) menþinute în timp lanivelul de calitate N1 definit în norma-tivul NP045-2000 ca „încercãri pentrucercetarea ºtiinþificã (în vederea perfec-þionãrii, calibrãrii sau adaptãrii metodelorsau a principiilor de calcul al fundaþiilorpe piloþi)”.

Suplimentar, pilotul a fost instrumen-tat cu 17 extensometre sudate de car-casele de armãturã la un pas de 1,2 m,cu mãsurarea indirectã a deformaþiilorbetonului cu o frecvenþã de 1 mãsurã-toare/minut, prin care se pot estima efor-turile pe suprafaþa lateralã a pilotuluiîntre douã extensometre succesive, pen-tru orice treaptã de încãrcare.

Încercarea la compresiune a fost condusã pânã lavaloarea de 2.000 kN, moment în care a fost observatã ocedare a capitelului pilotului. Mãsurãtorile extensometrelorau continuat pânã la momentul cedãrii; prin urmare, ele auoferit informaþii inclusiv asupra fenomenului prin care s-aprodus cedarea.

CAPACITATEA PORTANTÃSe considerã încãrcarea ultimã de 1.875 kN pentru pilot,

aceasta fiind ultima treaptã la care tasãrile s-au stabilizat.În continuare, se va compara capacitatea portantã obþinutãîn urma încercãrii în teren cu cea rezultatã conform metodeiprescriptive. Ambele metode sunt conform NP123-2010ºi SR EN 1997-1-2004 (completat cu anexa naþionalãNB-2007) ºi reprezintã douã dintre principalele metode dedeterminare a capacitãþii portante ale piloþilor foraþi.

Capacitatea portantã obþinutã în urma încercãrii deprobã (NP123-2010, pct. 7.2.2.3) se determinã cu urmã-toarea relaþie:

În România, încercãrile de probã pe piloþi sunt obligatorii la toate lucrãrile care conþin piloþi structurali ºi suntreglementate de normativele NP123-2010: „Normativ privind proiectarea geotehnicã a fundaþiilor pe piloþi“ ºiNP045-2000: „Normativ privind încercarea în teren a piloþilor de probã ºi a piloþilor din fundaþii“. Conform aces-tor documente, capacitatea portantã a piloþilor executaþi pe loc se poate determina prin douã modalitãþi:

• Încercãri prealabile pânã la cedare (sau valori ale încãrcãrii, semnificativ mai mari decât cele de calcul) pepiloþi de probã, suplimentari piloþilor din lucrare – nivel de calitate N1, N2;

• Estimarea capacitãþii portante prin metoda prescriptivã, conform NP123-2010 ºi verificarea ei prin încercãride control, în general la încãrcarea maximã de serviciu – nivel de calitate N3, N4.

Prezentul articol comparã capacitatea portantã la compresiune a unui pilot de îndesare de tip Screwsol®

obþinutã prin cele douã metode, pe baza unei încercãri de probã instrumentate ºi trateazã subiectul aplicãriimetodei prescriptive la piloþii de îndesare executaþi pe loc.

Capacitatea portantã ultimã la compresiunea unui pilot Screwsol® instrumentat

ÎNCERCAREA DE PROBÃ DIN TEREN COMPARATÃ CU METODA DIN NORMATIVELE DE PROIECTARE GEOTEHNICÃing. Árpád SZERZO, ing. Lóránd SATA, ing. Ana Maria PLEª – SBR Soletanche Bachy Fundaþii

prof. dr. ing. Sanda MANEA – Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

Fig. 1:Pilot Screwsol®

Fig. 2: Schematizarepoziþie extensometre Fig. 3: Extensometru montat

´́

Se menþioneazã cã pentru coeficientul total de rezis-tenþã γt s-a considerat valoarea indicatã pentru piloþi deîndesare în setul de coeficienþi R1.

Utilizând metoda prescriptivã pentru piloþi flotanþi(NP123, pct. 7.2.4.2.1), se obþine urmãtoarea valoare pen-tru capacitate portantã:

Pentru calculul de mai sus s-a folosit cea mai strictãinterpretare a normativului NP123-2010 care nu conþineprevederi pentru piloþi cu secþiune diferitã de cea circularãsau dreptunghiularã ºi nici pentru piloþi de îndesare execu-taþi pe loc. Prin urmare, pilotul s-a considerat cu secþiuneainterioarã (cilindru D = 330 mm), iar rezistenþa pe vârf, con-form piloþilor de dislocuire.

Se observã o diferenþã semnificativã între capacitateaportantã obþinutã în urma încercãrii de probã ºi cea deter-minatã folosind metoda prescriptivã.

Pentru o interpretare completã, trebuie sã se þinã contde urmãtoarele aspecte ale încercãrii de probã:

• Conform datelor din teren, s-a înregistrat atât oînclinare a capului pilotului, din cauza aplicãrii uºor excen-trice a încãrcãrii (eroare de poziþionare a pistonuluihidraulic), cât ºi o valoare mare a presiunii în beton, caredepãºeºte rezistenþa de compresiune în valoare de calcul(presiune efectivã 21,9 MPa faþã de fc,d = 16,7 MPa).

• Pe baza monitorizãrii încercãrii, s-a obþinut diagramavalorilor frecãrii laterale efective reprezentatã în figura 5.Pe aceeaºi figurã s-a suprapus ºi diagrama rezistenþelor de

frecare lateralã obþinute cu metoda prescriptivã. Conformfigurii 5, frecãrile pe suprafaþa lateralã s-au mobilizat, înmare parte, pe jumãtatea superioarã a pilotului, ºi cu va-lori considerabil mai mari decât cele indicate în normativ(200 - 300 kPa faþã de 50 kPa), în timp ce frecarea lateralãîn partea inferioarã a pilotului, respectiv rezistenþa pe vârf,nu s-au mobilizat.

Considerând cele douã aspecte, se poate concluzionacã, în acest caz, cedarea este practic de tip structural(STR), iar încãrcarea care conduce la o cedare geotehnicã(GEO), reprezentatã prin tasãri excesive, este considerabilmai mare. Pe baza experienþei încercãrilor de probã pe alteamplasamente, capacitatea portantã estimatã este de1.800 – 2.000 kN, în funcþie de numãrul de încercãri.

CONCLUZIIEste de subliniat, în primul rând, utilitatea încercãrilor de

probã prealabile la nivelurile de calitate N1 ºi N2, care oferãinformaþii despre curba completã de compresiune-tasare ºipermit alegerea corectã a sarcinii de serviciu. În acelaºitimp, conduc la o proiectare sigurã ºi eficientã.

Instrumentarea încercãrii permite determinarea valorilorfrecãrii laterale ºi / sau rezistenþei pe vârf pentru fiecaretreaptã de încãrcare ºi pot fi folosite pentru extrapolarearezultatelor pentru piloþi cu lungime sau diametre diferite.De asemenea, pot fi baza unor lucrãri de cercetare princare normativele de proiectare se pot actualiza sau com-pleta pentru a îngloba tehnologii noi.

Normativul NP123-2010 nu conþine prevederi pentrupiloþii de îndesare executaþi pe loc ºi piloþi cu secþiuniatipice. În acest sens, sunt necesare cât mai multe dateprovenite din încercãri de probã. Interpretarea conservativãa metodei prescriptive poate conduce la o subestimare acapacitãþii portante. De asemenea, capacitatea portantãultimã a unui pilot trebuie asociatã unei deformaþii (tasaresau deplasare transversalã) definite. �

Fig. 4: a. Tasãri mãsurate de microcomparatorib. Frecãri laterale obþinute din monitorizare

Fig. 5: Frecãri laterale derivate din monitorizare

SBR Soletanche Bachy FundaþiiStr. Traian (Ilion Offices) Nr. 234, Et. 6, Sector 2, RO-024046 Bucuresti

Tel.: +40-31-102 37 01 | Fax: +40-31-102 37 02Email: [email protected]

www.sbr.ro | www.soletanche-bachy.com


Influenþa metodelor de prelevareasupra parametrilor specifici

ai pãmânturilor sensibile la umezireing. Georgiana BUTULESCU, ing. Tudor SAIDEL - SC SAIDEL ENGINEERING SRL

În cazul creºterii umiditãþii în teren, fenomen al cãruirisc de apariþie nu poate fi eliminat în timpul execuþiei ºipe perioada de exploatare a construcþiilor, loessul suferãtasãri suplimentare importante, atât sub efectul presiuniigeologice, cât ºi al încãrcãrii suplimentare aduse deconstrucþii. [1]

Deosebit de importantã, pentru efectuarea calculelorde tasare, este calitatea eºantioanelor netulburate,recoltate în cadrul lucrãrilor de investigare geotehnicã,de care depind hotãrâtor rezultatele încercãrilor de labo-rator specifice pãmânturilor sensibile la umezire. Dis-pozitivele de recoltare în prelevatoare utilizate pentrupãmânturile coezive obiºnuite (argile, prafuri, mâlurietc.) produc o îndesare pronunþatã a pãmânturilor loes-soide macroporice ºi conduc, implicit, la subevaluareatasãrii la umezire.

Cadrul oferit de numãrul mare de studii geotehnice,realizate în ultima perioadã pentru centrale eolieneamplasate în zone unde terenul de fundare este alcãtuit

din loess de grosimi variabile, depãºind local chiar ºi 30 m,a permis studierea mai multor metode de prelevare aeºantioanelor netulburate, prin prisma rezultatelor încer-cãrilor mecanice de laborator geotehnic ºi, în special, aîncercãrilor de compresiune edometricã.

Loess-ul este o rocã sedimentarã detriticã, predomi-nant prãfoasã, friabilã, cu porozitate mare, neconsoli-datã sau slab consolidatã, de culoare gãlbuie pânã labrun-gãlbuie, care acoperã peste 17% din teritoriulRomâniei. Din punct de vedere mineralogic, este speci-ficã prezenþa carbonaþilor, predominant de calciu,existând însã ºi loess lipsit de carbonaþi. Loess-ul estepermeabil, apele de infiltraþii determinând procese desufoziune care conduc la tasare ºi la formarea crovurilor. [2]

Granulometric, pãmânturile sensibile la umezire, sau,pe scurt, P.S.U. se împart în:

• loess argilos - cu texturã finã având un conþinut deargilã de aproximativ 25-30%;

• loess nisipos - cu texturã mai grosierã, având unconþinut de argilã de aproximativ 10-15%;

• loess tipic - cu texturã mijlocie, având un conþinut deargilã de aproximativ 15-25%.

În figura 1 se prezintã amplasarea zonelor studiatepe harta pãmânturilor macroporice.

Nu s-a considerat necesarã reluarea, în cadrulprezentului studiu, a criteriilor privind identificarea,încadrarea ºi clasificarea P.S.U. aceste elemente fiinddescrise, pe larg, în normativul privind fundarea con-strucþiilor pe pãmânturi sensibile la umezire, indicativNP 125:2010 ºi în literatura tehnicã de specialitate. Estenecesar a se preciza, totuºi, cã pentru selectareaeºantioanelor de loess în cadrul studiilor comparativerealizate, au fost luate în considerare criteriile de identi-ficare privind umiditatea naturalã, indicele de plasticitateºi distribuþia granulometricã. Principiul de încadrare aP.S.U. în funcþie de porozitate nu a constituit un criteriude excludere, acesta fiind chiar parametrul investigat încadrul prezentei analize.

Comportamentul mecanic al pãmânturilor sensibile laumezire depinde de o serie de factori, dintre care cei maiimportanþi sunt: distribuþia granulometricã, umiditateanaturalã, compoziþia chimicã, istoria geologicã aamplasamentului ºi porozitatea. Acest din urmã factor

Realizarea în România a unui numãr mare de centrale electrice eoliene, cu turnuri având înãlþimi depeste 100 m, fundate pe pãmânturi sensibile la umezire, impune realizarea de studii geotehnice care sãevidenþieze, în mod adecvat, particularitãþile comportamentului mecanic al acestui tip de pãmânt.

Prezentãm, prin intermediul unui studiu comparativ, în ce mãsurã metodele de investigare în amplasa-ment influenþeazã calitatea eºantioanelor netulburate de loess ºi rezultatele încercãrilor de laborator peacestea. Sunt analizate rezultatele de laborator provenind din eºantioane recoltate în prelevatoare ºi subformã de monoliþi.

Fig. 1: Amplasarea zonelor studiate pe harta pãmânturilor macroporice -raionare pe baza tasãrii totale la umezire


este cel care influenþeazã în mod decisiv rezultatele delaborator obþinute pe probele de pãmânt sensibil laumezire, fiind, în acelaºi timp, singurul parametru dintrecei enumeraþi care poate fi afectat de prelevare. Astfel,prin intermediul unor studii comparative în termeni deporozitate iniþialã ºi tasare suplimentarã la umezire subtreapta de 300 kPa (im300), se analizeazã influenþametodelor de prelevare asupra parametrilor specifici aipãmânturilor sensibile la umezire.

SISTEMELE DE PRELEVARE ANALIZATEInformaþii generale

Sunt analizate ºi comparate rezultatele de laboratorobþinute pe eºantioane netulburate de pãmânt sensibil laumezire prelevate prin urmãtoarele metode:

• prelevarea prin decupare manualã de probe monolit,considerate etalon în cadrul studiilor realizate;

• prelevator tip Shelby, având 60 cm lungime,diametrul interior de 101,9 mm ºi grosimea peretelui 2 mm;

• prelevator tip Shelby, având 40 cm lungime, dia-metrul interior de 101,9 mm ºi grosimea peretelui 2 mm;

• prelevator clasic cu retragere din oþel, având 45 cmlungime, diametrul interior de 123 mm ºi grosimeaperetelui 3 mm;

• prelevator metalic având 30 cm lungime, diametrulinterior de 94 mm, grosimea peretelui 1 mm, prevãzut cu„liner“ din PVC de 2 mm grosime;

• prelevator din inox având 40 cm lungime, diametrulinterior de 101,9 mm, grosimea peretelui 2 mm ºiretragere 0,5 mm, realizat conform cerinþelor ASTM D1587 [3].

Pentru fiecare sistem de prelevare sunt calculaþiindicii de suprafaþã (Ca) ºi de degajare interioarã (Ci)conform SR EN ISO 22475-1 :2007 [4]:

Recoltarea eºantioanelor din sondaje deschiseMonoliþii în formã de cub sau paralelipiped cu latura

de aproximativ 20 cm au fost obþinuþi prin decuparemanualã din masiv, din ºanþuri în trepte. ªanþurile auavut adâncimea maximã de 3 m, cu prelevare de mono-liþi de la 1 m, 2 m ºi 3 m. Au fost luate mãsuri în vedereaizolãrii suprafeþei monolitului pentru conservarea umi-ditãþii sale naturale.

Pentru transport, monoliþii au fost introduºi în cutiirigide, spaþiul între probã ºi pereþii cutiei fiind umplutferm cu pãmânt.

Trebuie remarcat faptul cã, în practicã, nu se potobþine probe absolut netulburate din punct de vedereteoretic, deoarece însãºi operaþiile de execuþie a sonda-jului ºi de prelevare prin degajare provoacã modificãriale stãrii de eforturi în masivul de pãmânt din care serealizeazã prelevarea. S-a convenit, însã, a se considera

drept netulburate eºantioanele de pãmânt pentru careefectele perturbatoare datorate execuþiei sondajului ºirecoltãrii propriu-zise au fost reduse la minimum. [5]

Prelevator tip Shelby 60 cm lungime,prelevator tip Shelby 40 cm lungime

Prelevatorul are grosimea pereþilor de 2 mm ºi esteprevãzut cu cuþit tãietor; în schimb, nu prezintã retragereinterioarã (D1 = D3). Prelevatoarele Shelby se prezintãsub o mare varietate de lungimi ºi diametre. Pentruprezentul studiu, au fost folosite prelevatoare cudiametrul interior (D3) de 101,6 mm ºi lungimi de 60 cm,respectiv 40 cm (fig. 2). Prelevatoarele Shelby au fostintroduse în teren prin presare.

Fig. 2: Prelevator Shelby 60 / 40 cm lungime: Ca = 10,09%, Ci = 0

Fig. 3: Prelevator metalic cu retragere, grosime perete 3 mm, lungime 45 cm:Ca = 13,66%, Ci = 1,65

Fig. 4: Prelevator metalic 1 mm grosime cu liner din PVC de 2 mm grosime:Ca = 13,77%, Ci = 0

Fig. 5: Prelevator inox, realizat pe baza cerinþelor ASTM D 1587:Ca = 10,6%, Ci = 1,03



Prelevator clasic cu retragere din oþel,având 45 cm lungime, diametrul interior de 123 mm

ºi grosimea peretelui 3 mmPrelevatorul are grosimea pereþilor de 3 mm, este

prevãzut cu cuþit tãietor, prezintã o retragere interioarãde 1 mm ºi are o lungime de 45 cm (fig. 3).

Acest prelevator a fost ºi este încã folosit pe scarãlargã în þara noastrã pentru toate tipurile de pãmânturicoezive. În cadrul lucrãrilor de foraj considerate înprezenta lucrare, prelevatorul a fost introdus în terenprin presare.

Prelevator metalic având 1 mm grosimecu „ liner“ din PVC de 2 mm grosime

Prelevatorul este format dintr-o piesã exterioarã meta-licã de 1 mm grosime (diametru interior D3’=94 mm) ºi„liner“ interior din PVC cu grosimea de 2 mm. „Linerul“ spri-jinã, la partea inferioarã, pe cuþitul piesei exterioare metal-ice, formând împreunã cu aceasta un sistem fix (fig. 4).

Dupã prelevare, linerul din PVC se extrage din ºtuþulexterior metalic ºi se parafineazã. Avantajul principal alacestui sistem este acela cã, în laborator, proba esteextrasã din liner prin tãierea acestuia pe generatoare,evitându-se astfel riscul îndesãrii suplimentare a probeiprin extragerea în presã.

Dezavantajele sunt reprezentate de absenþaretragerii interioare, astfel D1 = D3, indicele de degajareinterioarã fiind egal cu zero, ºi grosimea relativ mare aperetelui sistemului (3 mm) raportatã la diametrul sãuinterior. Datoritã diametrului interior relativ mic, lungimea deprelevare a trebuit limitatã la circa 25 cm, pentru a evitamobilizarea unei frecãri prea mari între pãmânt ºi pereþiilinerului, care ar produce îndesarea eºantioanelor.

Prelevator inox, grosime perete 2 mmºi retragere 0,5 mm, realizat pe baza

cerinþelor ASTM D 1587Acest prelevator a fost conceput de autori ºi confec-

þionat special pentru prelevarea eºantioanelor de loessîn foraje pe baza cerinþelor pentru prelevatoare cu pereþisubþiri ASTM D 1587. Pânã în prezent, prelevatorul afost testat pe un numãr restrâns de amplasamentefãcând parte din Parcul Eolian 4. Prezentãm în figurile 6ºi 7 fotografii ale sistemului de prelevare descris mai sus.

STUDIU COMPARATIVAL REZULTATELOR METODELOR DE PRELEVARE

În vederea evaluãrii gradului de remaniere suferit deeºantioanele de loess în timpul prelevãrii în amplasa-ment, s-a realizat un studiu comparativ pe mai multelocaþii de parcuri eoliene situate în zona Dobogea ºi înjudeþul Galaþi.

Valorile obþinute din încercãrile de laborator au fostselectate în baza cerinþelor NP 125:2010 pentru înca-drarea P.S.U. Criteriul de porozitate n > 40% nu a fostluat în considerare, având în vedere cele prezentate încontinuare.

Pentru o cuantificare generalã a rezultatelor ºi evi-denþierea clarã a diferenþelor între metodele de prele-vare, este prezentatã variaþia valorilor porozitãþii ºi

sensibilitãþii la umezire cuadâncimea, iar medierearezultatelor s-a realizat cuaceeaºi pondere pentru toatevalorile obþinute pentru stratulde loess, independent deadâncime.

Parc Eolian 1În graficele din figurile 8

ºi 9 este redatã comparaþiaîntre rezultatele de laboratorobþinute pentru eºantioanerecoltate în prelevatorul tipShelby având 60 cm lungimeºi monoliþi, în termeni deporozitate ºi sensibilitate la umezire pentru întregul parceolian (toate amplasamentele investigate).

Porozitãþile foarte mici, necaracteristice loessului,determinate în laborator pe eºantioanele recoltate înprelevatorul Shelby de 60 cm, au demonstrat o evidentãîndesare a probelor. Dat fiind faptul cã acest tip de pre-levator nu este prevãzut cu retragere interioarã, înde-sarea eºantioanelor se produce ca urmare a mobilizãriifrecãrii între pãmânt ºi pereþii laterali ai prelevatorului peîntreaga lungime a acestuia, atât la recoltare cât ºi laextragerea acestora în laborator.

Dupã cum se poate observa din graficele prezentate,existã diferenþe marcante între cele douã metode deprelevare analizate. Remanierea probelor prin recoltareîn prelevatoare Shelby de 60 cm este evidentã ºi secuantificã în diferenþe de porozitate faþã de probelemonolit cuprinse între 8,3% ºi 13,3%, iar în termeni desensibilitate la umezire diferenþele sunt cuprinse între6,2% ºi 9,5%.

Fig. 6: Prelevator inox, realizat pe baza cerinþelor ASTM D 1587

Fig. 7: Prelevator inox, realizat pebaza cerinþelor ASTM D 1587,eºantion de loess prelevat în

cadrul Parcului Eolian 4

Fig. 8: Comparaþie între porozitãþile determinate în laborator pe eºantioanerecoltate în prelevator Shelby 60 cm ºi monoliþi



Parc Eolian 2Pentru acest parc eolian au fost folosite douã dintre

metodele de prelevare prezentate, ºi anume preleva-torul Shelby de 40 cm lungime ºi prelevatorul clasic(fig. 10, 11).

Deºi sensibilitãþile la umezire determinate pentru parculeolian 2 prezintã valori mici, ºi pentru acest amplasament

au fost înregistrate diferenþe între metodele de prele-vare. Diferenþa între media valorilor obþinute pentru pre-levatoarele Shelby de 40 cm ºi prelevatoarele clasiceeste de pânã la 1%. Cu toate acestea, media sensibi-litãþii la umezire pentru prelevatoarele clasice aflându-sesub limita de 2%, ar putea avea implicaþii majore în pro-cesul de proiectare, conducând la alegerea eronatã asoluþiei de fundare directã.

În ciuda caracteristicilor geometrice favorabile aleacestor prelevatoare, se remarcã în primul rând disper-sia foarte mare a rezultatelor obþinute. Aceasta sedatoreazã calitãþii inferioare a eºantioanelor, cauzatã,cel mai probabil, de faptul cã nu au fost respectate, înpermanenþã, cerinþele privind menþinerea cuþituluiascuþit, a prelevatorului curat ºi neruginit, lubrifiereaacestuia ºi monitorizarea lungimii de avansare.

Trebuie remarcat cã monitorizarea atentã a lungimiide avansare a prelevatorului este deosebit de impor-tantã, deoarece s-a dovedit cã adesea, în cadrul investi-gaþiilor geotehnice in situ, aceasta nu este atenturmãritã, uneori avansarea garniturii de foraj depãºindchiar lungimea prelevatorului. Efectul de îndesare astfelrezultat este de neacceptat pentru o prelevare corectã aeºantioanelor netulburate.

Se precizeazã cã în fazele urmãtoare de investigaregeotehnicã pentru definitivarea proiectãrii acestui parceolian, vor fi recoltate atât eºantioane în prelevatorulASTM, cât ºi probe monolit, rezultatele acestor investi-gaþii fãcând obiectul unor comunicãri viitoare.

Parc Eolian 3Pentru parcul eolian 3 sunt prezentate în figurile 12

ºi 13 comparaþii între rezultatele de laborator obþinutepentru eºantioane prelevate în prelevatoare Shelby 60 cm,Shelby 40 cm, prelevatoare clasice, prelevatoare culiner ºi probe monolit. Dimensiunile mari ale acestui parceolian au fãcut posibil studiul în paralel al tuturormetodelor de prelevare descrise mai sus pentru un terende fundare cu proprietãþi similare. Datã fiind situaþiaexpusã, comparaþiile au fost realizate la nivelul întreguluiparc eolian prin medierea valorilor obþinute pentru toateamplasamentele ºi nu pentru o locaþie specificã.

Fig. 9: Comparaþie între sensibilitãþile la umezire determinate în laborator peeºantioane prelevate în prelevator Shelby 60 cm ºi monoliþi

Fig. 10: Comparaþie între porozitãþile determinate în laborator pe eºantioanerecoltate în prelevator clasic respectiv în prelevator Shelby de 40 cm

Fig. 11: Comparaþie între sensibilitãþile la umezire determinate în laborator peeºantioane prelevate în prelevator clasic respectiv în prelevator Shelby de 40 cm

Fig. 12: Comparaþie între porozitãþile determinate în laborator pe eºantioanedin prelevatoare respectiv din monoliþi



Prelucrarea statisticã a datelor obþinute pe seriile derezultate a arãtat diferenþe mici (nesemnificative) ale va-lorilor umiditãþii ºi indicelui de plasticitate, ceea ce a con-dus la concluzia cã loess-ul din zona parcului eolian 3prezintã proprietãþi fizico-chimice similare pe totamplasamentul.

Pânã la data redactãrii prezentei lucrãri, nu au fostdisponibile rezultate obþinute pe eºantioane recoltate înprelevatoarele confecþionate pe baza cerinþelor ASTM,în schimb acestea sunt în curs de realizare ºi vor fiprezentate în cadrul unor comunicãri viitoare.

Au fost analizate rezultatele obþinute din încercãriedometrice duble (pe probe la umiditatea naturalã ºiprobe inundate iniþial) ºi din încercãri inundate la treaptade 300 kPa.

ªi în acest caz, se pot observa diferenþe marcanteale porozitãþii cât ºi ale sensibilitãþii la umezire întreeºantioanele prelevate din foraj ºi cele prelevate dinsondaje deschise, sub formã de monoliþi.

Se precizeazã cã, pentru unele dintre eºantioaneleprelevate cu prelevatorul Shelby 60 cm, pentru care s-aurealizat încercãri edometrice duble, probele supuseinundãrii iniþiale au prezentat umflare în condiþiile unui

conþinut de argilã înjur de 25 - 30% (pu = 10...25 kPa).Nu a fost observat acelaºi comportament în cazul încer-cãrilor duble în edometru pentru probele prelevate dinmonoliþi. Acest aspect conduce la concluzia cã umflareaprobelor se datoreazã remanierii la prelevare ºi cã sen-sibilitatea la umezire obþinutã pe eºantioane prelevatedin foraj are valori reale mai mari decât cele înregistrate.

Parc Eolian 4În urma studierii sistemelor de prelevare cunoscute

autorilor ca fiind utilizate pânã în acest moment în România,care adesea au provocat remanierea excesivã a eºan-tioanelor de loess, pentru lucrãrile proprii s-a introdusprelevatorul conceput pe baza cerinþelor ASTM, care aînregistrat rezultatele prezentate în figurile 14 ºi 15.

Pentru parcul eolian 4, atât prelevatorul ASTM, cât ºiprelevatorul cu liner au fost introduse în teren prinbatere.

Pe eºantioanele extrase din liner, în laborator au fostobservate fisuri orizontale care se presupune cã suntdatorate modului de introducere în teren a prelevatoru-lui. Aceste fisuri orizontale se presupun a fi explicaþiacea mai plauzibilã a faptului cã, pentru unele probe,porozitãþile înregistrate pe eºantioane prelevate din forajau avut valori mai ridicate decât cele înregistrate pemonoliþi. Deºi porozitãþile eºantioanelor din prelevatorulcu liner sunt uneori mai ridicate decât cele ale mono-liþilor, sensibilitatea la umezire este mai redusã, acestcomportament fiind pus pe seama unei uºoare remanierisuferite la prelevarea în liner. O altã cauzã probabilãeste posibila remaniere suferitã de eºantioane în timpultransportului din amplasament în laboratorul geotehnicdin cauza materialului plastic uºor deformabil din careeste fabricat linerul.

Pentru investigaþiile geotehnice în curs de realizare,prelevatorul ASTM se introduce prin presare, aceastãmetodã de prelevare fiind consideratã a produce oremaniere mai redusã decât metoda prin batere ºi asi-gurând un control mai exact al lungimii de înaintare.

Fig. 14: Comparaþie între porozitãþile determinate în laborator pe eºantioaneprelevate în prelevator cu liner, prelevator ASTM ºi monoliþi

Fig. 15: Comparaþie între sensibilitãþile la umezire determinate în laborator peeºantioane prelevate în prelevator cu liner, prelevator ASTM ºi monoliþi

Fig. 13: Comparaþie între sensibilitãþile la umezire determinate în laborator peeºantioane din prelevatoare respectiv din monoliþi




CUANTIFICAREA INFLUENÞEI POROZITÃÞIIASUPRA TASÃRII SUPLIMENTARE LA UMEZIRE

Graficele prezentate în cadrul capitolului anterior evi-denþiazã pentru toate amplasamentele diferenþe întrecele ºase metode de prelevare analizate. Diferenþeleobservate pentru amplasamentele studiate au fost influ-enþate atât de proprietãþile loessului investigat cât ºi decondiþiile de prelevare.

Prezentãm în figurile 16 ºi 17 graficele de variaþie asensibilitãþii la umezire cu porozitatea pentru toate ampla-samentele analizate atât pentru monoliþi cât ºi pentrueºantioanele recoltate în prelevatoare.

Pentru eºantioanele sub formã de monolit nu estepusã în evidenþã dependenþa sensibilitãþii la umezire deporozitate, deoarece intervalul de variaþie a porozitãþiloreste restrâns, diferenþele de sensibilitate la umezire fiindpuse mai degrabã pe seama variaþiilor de chimism întreamplasamentele analizate.

Pentru eºantioanele prelevate din foraje se observãcã în intervalul de porozitate 35 - 40%, nespecific loes-sului, dar provocat de îndesarea probelor prin prelevare,nu este pusã în evidenþã dependenþa fireascã de poro-zitate a sensibilitãþii la umezire.

Pentru intervalul de porozitate 40% - 55%, tendinþagraficului devine însã uºor de urmãrit, ºi anume, se evi-denþiazã creºterea sensibilitãþii la umezire direct pro-porþional cu cea a valorilor porozitãþii. Astfel sedovedeºte încã o datã faptul cã sensibilitatea la umezireeste influenþatã de porozitatea probelor.

CONCLUZIIS-a observat cã metoda de prelevare care asigurã

remanierea minimã este recoltarea de monoliþi. Datoritãfaptului cã pentru aceastã metodã adâncimea de inves-tigare este limitatã la numai câþiva metri, realizarea deforaje geotehnice care sã investigheze stratul de loesspe întreaga adâncime este implicit necesarã.

Efectele nedorite de îndesare provocate de prele-varea în foraj pot fi diminuate dacã prin tema de investi-gaþii geotehnice sunt prevãzute mãsuri specifice evitãriiremanierii eºantioanelor. S-a dovedit util ca imple-mentarea cerinþelor formulate prin tema de investigaþiisã fie asiguratã prin asistarea lucrãrilor de cãtre uninginer geotehnician cu experienþã, care sã nu fie înacelaºi timp responsabil ºi de producþie.

Din experienþa acumulatã pânã în prezent înrealizarea de studii geotehnice pentru parcuri eoliene demari dimensiuni amplasate pe P.S.U., în cele ceurmeazã se specificã mãsurile care pot asigura calitateasuperioarã a probelor de loess prelevate.

Forarea trebuie realizatã în sistem uscat (fãrã circu-laþie de fluid de foraj).

Se recomandã utilizarea prelevatoarelor cu pereþisubþiri (<2 mm), având lungimi de prelevare de maxi-mum 40 cm ºi diametre mai mari sau egale cu 100 mm,introduse în teren prin presare.

Pentru reducerea frecãrii dintre eºantion ºi pereþiiinteriori ai prelevatorului, acestea trebuie sã fie pre-vãzute cu o retragere interioarã de 0,5 pânã la maximum1 mm. O retragere mai mare de 1 mm poate conduce laun grad de detensionare nedorit al eºantionului sau lapierderea de material din prelevator la extragerea dingaura de foraj.

Pentru reducerea frecãrii dintre pereþii interiori ai pre-levatorului ºi eºantion, este necesarã ungerea acestuiacu lubrifiant biodegradabil.

Avansarea prelevatorului în teren trebuie atentsupravegheatã. Lungimea de pãtrundere nu trebuie sãdepãºeascã 90% din lungimea prelevatorului pentru aevita îndesarea probei.

Prelevatoarele trebuie sa fie curate ºi netede, fãrãproeminenþe sau neregularitãþi care pot sã provoaceremanierea eºantionului. Cuþitul tãietor al prelevatoruluitrebuie menþinut ascuþit în permanenþã.

Dupã înfigerea prelevatorului pânã la adâncimeadoritã, trebuie sã se aºtepte 5-10 minute pentru creareaaderenþei pãmântului pe pereþii interiori ai prelevatorului.

Fig. 16: Grafic de variaþie a sensibilitãþii la umezire cu porozitateapentru probele monolit

Fig. 17: Grafic de variaþie a sensibilitãþii la umezire cu porozitateapentru probele prelevate în prelevatoare


Datã fiind dispersia mare a rezultatelor, apare absolutnecesarã prelevarea de probe netulburate sub formã demonoliþi din câte un sondaj deschis realizat pentru fiecaregrup de foraje pentru corelarea rezultatelor obþinute.

A fost demonstrat cã efectul de remaniere aeºantioanelor prin îndesare creºte odatã cu lungimeaprelevatorului, în special în condiþiile inexistenþei uneiretrageri interioare. De asemenea, s-a pus în evidenþãcã nerespectarea cerinþelor privind menþinerea cuþituluitãietor ascuþit, controlul strict al lungimii de pãtrundere,lubrifierea prelevatorului ºi menþinerea acestuia curat, ainfluenþat parametrii specifici ai P.S.U. în mod defavora-bil, afectând bazele proiectãrii geotehnice.

Dintre prelevatoarele folosite pe scarã largã pânã înprezent în România, gradul de tulburare cel mai redus afost obþinut pentru prelevatoarele de tip Shelby avândlungimea de 40 cm, în condiþiile controlului strict al lungimiide avansare ºi ungerii prelevatoarelor cu lubrifianþi.

Sistemele de prelevare cunoscute autorilor ca fiindutilizate pânã în acest moment în þara noastrã, au provo-cat adesea remanierea excesivã a eºantioanelor deloess cu implicaþii directe în afectarea valorilor tasãriispecifice suplimentare la umezire, sporind astfel riscul înproiectarea geotehnicã. Societatea SAIDEL EngineeringSRL a conceput ºi introdus pentru lucrãrile proprii unprelevator pe baza cerinþelor ASTM (fig. 5), care a

înregistrat primele rezultate favorabile. Acesta este încontinuare folosit de autori pentru obþinerea uneiprelevãri de clasa A în pãmânturi sensibile la umezire,confirmarea primelor rezultate disponibile pentruprezentul articol fiind aºteptatã în publicaþiile viitoare.

BIBLIOGRAFIE1. SAIDEL T., BUTULESCU G., RÃILEANU L,

MARCU D., COMAN M., BADEA L, BIÞÃ M., MARCUA., 2011. Particularitãþile calculului structurilor din betonarmat ale centralelor eoliene în condiþii dificile de fun-dare ºi seismice. A XXI-a Conferinþã Naþionalã AICPS,Review AICPS 1-2/2011;

2. NP 125:2010, Normativ privind fundarea construc-þiilor pe pãmânturi sensibile la umezire;

3. ASTM D 1587-00, Standard practice for Thin-WalledTube Sampling of Soils for Geotechnical purposes;

4. SR EN ISO 22475-1:2007, Investigaþii ºi încercãrigeotehnice. Metode de prelevare ºi mãsurãri ale apeisubterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuþie;

5. MARCU A., Cercetarea terenului de fundare ºideterminarea caracteristicilor geotehnice de calcul, Insti-tutul de Construcþii Bucureºti, 1983;

6. MARCU A., STOICA R., 1998. Particularities ofgeotechnical investigation on loessial soils. Proceedingsof the International Conference on Site Characterization,Atlanta, Georgia, U.S.A. (1998), 381-385.A.A. Balkema. �


Invitaþie la expoziþia ”BAUER IN-HOUSE 2015”

Vor fi expuse utilaje pentru forajrotativ de tip BG, atât din seria”Premium line” cât ºi ”Value Line”.

Douã macarale pentru fundaþiispeciale de tip MC vor fi expuse camaºini purtãtoare ale unitãþilor defrezare ºi unitãþilor de graifere, pen-tru execuþia de foraje pentru pereþidiafragmã.

Împreunã cu acestea, va fi expu-sã ºi o instalaþie de denisipare, con-turând astfel, practic, un veritabilºantier de execuþie a pereþilordiafragmã.

Toate celelalte firme componenteale grupului BAUER Maschinen vorfi prezente în expoziþie cu ultimelelor realizãri.

Între acestea, RTG Rammtechnik,producãtoare de utilaje de tip RG,pentru instalarea de palplanºe, prinintermediul unor capete hidraulicevibratoare montate pe masturi tele-scopice.

Pe modelele cu mast fix, capulvibrator poate fi înlocuit cu unul rota-tiv pentru foraje de piloþi.

La instalarea de palplanºe ºipiloþi metalici din beton sau lemn, sepot folosi ºi alte metode, precum:

• ciocanele hidraulice FAMBO,produse în Suedia, montate pe unexcavator sau pe un utilaj de foraj tipBG sau RG;

În acest an, care marcheazã a douãzecea ediþie a expoziþiei ”BAUER IN-HOUSE”, grupul BAUERMaschinen îºi va deschide, din nou, porþile sediului sãu central din Schrobenhausen pentru invitaþi din toatãlumea, specialiºti din întregul spectru al ingineriei fundaþiilor speciale din construcþii.

Din 18 pânã în 21 Aprilie 2015, clienþii invitaþi la expoziþie au posibilitatea de a participa la un programinedit de prezentare a celor mai noi realizãri ale grupului BAUER Maschinen.

• ciocanele Diesel PILECO, pro-duse în S.U.A., care folosesc, ca uti-laj purtãtor, o macara specialã, tipMC, un utilaj de foraj rotativ, tip BG,sau un utilaj pentru palplanºe, tip RG.

KLEMM Bohrtechnik este unuldintre cei mai cunoscuþi producãtoride utilaje pentru foraje de ancorare,foraje de micropiloþi sau pentruinjecþii de beton la presiuni înalte, întehnologia ”jet grouting”.

Firma KLEMM a dezvoltat, deasemenea, o gamã de utilaje de forajpentru captarea energiei geotermale.

HAUSHERR System Bohrtechnikeste specializatã în fabricarea de uti-laje hidraulice de foraj pentru explo-zii în cariere ºi pentru exploatãriminiere de suprafaþã.

ABS Trenchless produce insta-laþii pentru foraje orizontale de sub-traversare ºi pentru reabilitareareþelelor de conducte subterane.

PRAKLA Bohrtechnik este spe-cializatã în fabricarea utilajelor deforaj mobile, montate pe ºasiuri decamion, destinate forajelor la mareadâncime, pentru puþuri de apã,

pentru prelevare de probe necesarestudiilor geotehnice, precum ºi pen-tru captarea energiei geotermale.

MAT Mischanlagentechnik pro-duce o gamã completã de instalaþiiºi echipamente pentru preparare,amestec, injecþie ºi denisipare a flu-idelor de foraj.

În afara prezentãrii numeroaselorinovaþii tehnice, invitaþii expoziþiei sevor bucura ºi de un atractiv program,pigmentat cu diverse surprize. Astfel,în cunoscutul poligon de testãri ºidemonstraþii de la Aresing, se vaorganiza pentru prima datã un pro-gram special pentru clienþi, denumit”Experienþa în foraj”. Clienþii caredoresc îºi pot testa calitãþile de ope-rator, la bordul unui utilaj de foraj,încercând sã-ºi dovedeascã abilitã-þile de manevrare a acestuia. �

Pentru obþinerea unei invitaþii la expoziþie vã puteþi adresa firmei TRACTOR PROIECT COMERÞ SRLdin Braºov, reprezentanta BAUER Maschinen GmbH în România, pânã la data de 07.04 2015.

Date de contact: • e-mail: [email protected] • tel./fax: 0268 406406 • tel. mobil: 0745 028205Pentru informaþii la zi privind expoziþia ”BAUER IN-HOUSE 2015” consultaþi ºi pagina web:http://www.bauer.de/en/bma/exhibition


EVENIMENT TRADIÞIONALASOCIAÞIA INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANÞI DE STRUCTURI (AICPS)

Anunþã organizarea:

Celei de-a XXV-A CONFERINÞE NAÞIONALE AICPS– joi, 21 mai 2015 ºi vineri 22 mai 2015 –

Locaþia: Hotel Pullman World Trade Center, Piaþa Montreal nr. 10, Bucureºti

Tema conferinþei:EXPERIENÞA ÎN UTILIZAREA NORMELOR ROMÂNEªTI ªI A EUROCODURILOR STRUCTURALE

Aplicaþii relevante ºi necesitãþi de îmbunãtãþire

Prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice: hotarâri ºi apro-

bãri privind activitatea AICPS, acordarea PREMII-

LOR AICPS, acordarea Diplomei ºi Medaliei dr. ing.

PETRU VERNESCU, acordarea DIPLOMELOR

OPERA OMNIA, acordarea PREMIILOR SIKA-AICPS,

acordarea PREMIILOR RADU AGENT.

Prezentãrile tehnice ºi ºtiinþifice care vor fi

admise pentru Conferinþã vor fi incluse în Revista

AICPS, care se va distribui în cadrul Conferinþei.

În cadrul Conferinþei se asigurã expunerea lucrã-

rilor în sistem computerizat cu videoproiector.

• Acordarea Diplomei ºi Medaliei dr. ing. PETRU

VERNESCU

Se va acorda ºi în acest an UN PREMIU

SPECIAL pentru o lucrare a tinerilor ingineri pânã

în 38 ani.

• Acordarea Diplomelor OPERA OMNIA

Pentru activitate îndelungatã ºi meritorie privind

proiectarea structurilor pentru construcþii, pro-

movarea ºtiinþei ºi tehnicii structurilor pentru

construcþii ºi contribuþii meritorii la activitatea

AICPS, Consiliul de Conducere AICPS va acorda

DIPLOME OPERA OMNIA, cu ocazia celei de a

XXV-a CONFERINÞE NAÞIONALE.

• EXPOZIÞIE

Cu ocazia desfãºurãrii celei de-a XXV-a Conferinþe

Naþionale a AICPS, în zilele de joi 21 mai 2015 ºi

vineri 22 mai 2015, AICPS va organiza o mini-

expoziþie de proiecte, lucrãri de construcþii

deosebite executate, materiale de construcþii, soft-

ware pentru construcþii, edituri de cãrþi ºi reviste

tehnice.

Societãþile de proiectare, societãþile de con-

strucþii, furnizorii de materiale, furnizorii de pro-

grame IT, software pentru construcþii, edituri de

cãrþi ºi reviste, se pot înscrie, în baza unui contract

de sponsorizare cãtre AICPS.

AICPS va pune la dispoziþie mese de expunere

pentru cataloage, prospecte, CD-uri, publicaþii,

flyere etc. �

Informaþii suplimentare despre desfãºurarea celei de-a XXV-a Conferinþe Naþionale AICPSputeþi obþine de la AICPS:

ªos. PANDURILOR Nr. 94, Corp. B, Et. 1, incinta AEDIFICIA CARPAÞI, Sector 5, Bucureºti,Tel./Fax: 021-412.02.04 | E-mail: [email protected].


Centrul Multifuncþional Craiova– PAVILIONUL CENTRAL –

Centrul Multifuncþional Craiovaoferã firmelor expozante toate faci-litãþile necesare, clãdirea dispunândde instalaþii moderne de funcþionare,aparaturã ºi echipamente electrice ºielectronice de ultimã generaþie.

Valoarea întregii investiþii seridicã la suma de 64.250.000 lei,aproximativ 14.275.000 Euro.

Lucrãrile aferente proiectului„Centrul Multifuncþional Craiova” auînceput la data de 15.06.2011, fiindprevãzute sã se întindã pe o duratãde 30 de luni ºi jumãtate, însã, înurma unui efort susþinut ºi a uneiechipe competitive, S.C. RECON S.A.a reuºit sã finalizeze proiectul cu unavans de 3 luni. În toatã aceastãperioadã, pe ºantier au lucrat, înmedie, câte 200 de muncitori.

Din punct de vedere arhitectural,Pavilionul Central este o clãdire

amplã cu un regim S+P+2E ºi oînãlþime de 27 m. Forma circularã,cu diametru de 80 de metri, estecompletatã de terasele ºi rampeleînconjurãtoare, care au rol de legã-turã între nivele. Etajele 1 ºi 2 suntconcepute sub formã de inele, prinretrageri succesive în raport cuparterul, dând astfel naºtere unuiatrium central acoperit de o cupolãplacatã cu sticlã.

Clãdirea Centrul MultifuncþionalCraiova, cu o suprafaþa construitã lasol de 4.760 mp ºi una utilã de12.600 mp adãposteºte:

• spaþii de birouri cu suprafeþeîntre 50 mp ºi 95 mp;

• spaþii expoziþionale interioare ºiexterioare;

• 4 sãli de conferinþe, cu osuprafaþã de 105 mp ºi capacitatede 125 persoane fiecare;

Antreprenor: Asocierea SC RECON SA, SC ROMELECTRO SA, SC MITLIV SRLBeneficiar: MUNICIPIUL CRAIOVAProiectant general: SC PROIECT BUCUREªTI SASubcontractant: SC ENERGOMONTAJ SA, POPECI UTILAJ GREU SA,

SC MIR2000 SERVICE SRL, SC NEI GUARD SRL,SC DATASOFT SRL, SC ERPIA SA,SC X-TAL SRL, SC GAZ CONSTRUCT SRL

Diriginte de ºantier: SC PROJECT-THC SRL



• Centru de presã, cu o suprafaþãde 59 mp;

• Bursa de contacte, compusã dindouã sãli cu o suprafaþã de 33 mpfiecare;

• Foyere pentru discuþii libere,dotate cu mãsuþe ºi fotolii, cu capa-citate totalã de 80 de locuri.

Clãdirea este echipatã cu sis-teme de ventilaþie ºi climatizaremoderne, centralã termicã, insta-laþie de stingere a incendiului cusprinklere, instalaþie TV, instalaþiede sonorizare. Sãlile de conferinþesunt dotate cu echipamente IT, sis-teme de sonorizare, sisteme videoºi audio iar una dintre ele, supli-mentar cu cabinã pentru traducerisimultane.

La subsolul clãdirii se regãseºteun adãpost de protecþie civilã, cu osuprafaþã de 139 mp ºi o capacitatede 138 de persoane.

Circulaþia personalului ºi a vizita-torilor în interiorul clãdirii este asigu-ratã de 6 scãri principale ºi 4 lifturipanoramice, personalul administra-tiv ºi clienþii folosind douã lifturi cucapacitatea de 8 persoane fiecare,patru scãri secundare ºi douã lif-turi de marfã, cu capacitatea de2 tone/lift.

Faþada clãdirii are o suprafaþãcilindricã de 3.250 m2, din care:

• 650 m2 suprafaþã vitratã - peretecortinã;

• 2.600 m2 suprafaþã opacã -faþadã ventilatã Trespa ºi ceramicã.

Cupola, care formeazã acoperi-ºul clãdirii, executatã din 375 tonemetal, realizatã de societateaPopeci Utilaj Greu SA, are o

suprafaþã a învelitorii de 3.650 m2, dincare 1.550 m2 suprafaþã din sticlã.

La construcþia clãdirii s-au folosit:• 13.000 metri cubi de beton;• 1.500 tone armãturã din oþel beton;• 84 tone de armãturã rigidã din

profile metalice (BAR).Pentru buna funcþionare ºi desfã-

ºurare a activitãþilor, în jurul clãdiriis-au amenajat:

• spaþii expoziþionale: 2.860 metripãtraþi;

• spaþii de parcare: 330 locuri înzona sud ºi 34 locuri în zona nord;

• spaþii verzi: 11.000 metri pãtraþi;• alei carosabile ºi pietonale de

acces în incintã ºi în clãdire.Centrul Multifuncþional Craiova a

fost predat la cheie oficialitãþilorlocale, pe 10 octombrie 2013, dupã27 de luni de activitate intensã.

Buna execuþie a acestui proiect ºia altor proiecte însemnate a permissocietãþii RECON Craiova SA sãajungã pe locul 43 în „TOPUL 100ANTRPRENORI GENERALI ÎNCONSTRUCÞII 2013”.

Fãcând o comparaþie între Cen-trul Multifuncþional Craiova ºi CentrulRomexpo obþinem urmãtoarele date:Centrul Romexpo are un diametrude 130 de metri ºi o suprafaþãexpoziþionalã interioarã de 14.000metri pãtraþi, iar Centrul Multi-funcþional Craiova are un diametrude 80 de metri ºi o suprafaþã expo-ziþionalã interioarã de 11.000 metripãtraþi, suprafaþa expoziþionalãtotalã interioarã ºi exterioarã fiindegalã la ambele centre. �



Soluþii avantajoase pentru faþade modulare

Pentru o firmã dotatã cu logisticã ºi sisteme de pro-ducþie dezvoltate, soluþia faþadelor modulare poate fi efi-cientã ºi economicã în cazul proiectelor de dimensiunimedii. Numeroase societãþi mari producãtoare de faþadedin Europa sunt specializate pe sisteme modulare dar,din cauza costurilor de fabricaþie ºi a logisticii necesare,ele nu sunt interesate de proiectele sub o anumitãvaloare. Aceste firme adapteazã proiectele la profile ºiefectueazã testãri privind rezistenþa la intemperii, înfuncþie de fiecare proiect.

În Marea Britanie, de exemplu, pentru clãdirile dedimensiuni mici ºi medii, s-a recurs la sistemele depereþi cortinã tip stick, care sunt instalate pe ºantier dinprofile ºi console prefabricate. Dar, dacã aceste sistemeasigurã o bunã eficienþã, necesitã, în schimb, timppentru a fi finalizate pe ºantier, recurgându-se, deseori,la soluþii de etanºare contra umiditãþii iar evoluþia proce-sului de fabricaþie este, deseori, supusã intemperiilor,mai ales în condiþiile de vreme din insulã.

Sistemele tradiþionale cele mai competitive cuprindlinii de tip montant - riglã de 50 mm, care sunt adaptatela majoritatea cerinþelor de construcþie dar necesitãatenþie sporitã atunci când se calculeazã miºcãrile ter-mice ºi de construcþie. Sistemele modulare sunt ele-mente complete de la un etaj la altul, având lãþimimodulare standard, care permit o libertate de miºcaremai mare în jurul perimetrului, spre deosebire de sis-temele convenþionale.

În prezent, firmele care se bazeazã pe sistemele dinaluminiu sunt cele care se plaseazã între proiectele cufaþade mari ºi cele mici ºi mijlocii. Aceste firme furni-zeazã producãtorilor profile ºi feronerie gata fabricate.Sistemele respective sunt produse pe baza unor regulistricte, fiind supuse unor teste aprobate de rezistenþã laintemperii. Astfel de soluþii modulare nu se fabricau înurmã cu aproximativ 10 ani.

Pe o linie tip de producþie se pot fabrica cu uºurinþãferestre, uºi ºi pereþi cortinã cu dimensiuni adecvate pen-tru a fi uºor manevrate ºi livrate. Sistemele modulare nece-sitã investiþii semnificative în fabricã, precum ºi experienþãîn producþie, logisticã ºi instalare.

Fabricaþia unor asemenea produse necesitã, dese-ori, o line nouã de producþie, cu echipamente mecanicede ridicare. Sistemele modulare sunt prevãzute din fa-bricã cu geamuri din sticlã având, în general, o înãlþimede pânã la 3,0 m, o lãþime de 1,2 m sau mai mult ºi ogreutate de peste 150 kg dupã fixarea geamurilor. Toc-mai aceastã cerinþã, legatã de fixarea geamurilor, nueste, în mod normal, luatã în considerare într-un atelierobiºnuit de fabricare a tâmplãriei din aluminiu.

La sistemele modulare logistica este mult diferitã desistemele normale, comerciale, de fabricaþie a tâmplãrieidin aluminiu. În timp ce sistemele de pereþi cortinã,ferestrele fãrã geam ºi uºile pot fi ambalate cu uºurinþãºi încãrcate într-un autocamion platformã, modulelesunt, de obicei, plasate în rasteluri, care sunt ridicate pe

Faþadele modulare din sticlã sunt utilizate, de multã vreme, la blocurile înalte, cu valoare de milioane deeuro. Fiind bazate pe un concept relativ simplu, aceste sisteme se compun din elemente modulare, rea-lizate din sticlã cu rame de aluminiu executate în fabricã ºi asamblate, apoi, pe ºantier.

Aceastã soluþie scurteazã, de cele mai multe ori, timpul necesar de finisare a anvelopãrii clãdirii ºipoate reduce procesul de construire cu mai multe sãptãmâni. Chiar dacã par simple, asemenea sistemese bazeazã pe profile sofisticate din aluminiu, pe o logisticã detaliatã riguros ºi pe planuri de amplasamentfoarte precise.


ºantier sau, atunci când este posibil, elementele modu-lare sunt ridicate individual, direct din vehiculul de livrareºi instalate. Întrucât elementele modulare ocupã puþinspaþiu ºi pot fi instalate rapid, ele sunt ideale pentru situ-aþiile în care accesul ºi depozitarea sunt limitate.

În cazul în care rastelurile cu elemente complete suntîncãrcate la etajul la care vor fi montate, se va utiliza oinstalaþie specialã pentru instalare. Aceste echipamentespecializate ridicã unitãþile de pe rastel, le transportã maisus de marginea etajului, apoi rotesc unitatea pe verti-calã ºi o plaseazã pe console, pentru a se alinia cuînchiderea etanºã a unitãþilor adiacente.

Dacã faþada de sticlã este construitã din elementemodulare, nu este necesar eºafodajul de schelãrie.Nu este necesarã nici o etanºare contra umiditãþi, astfelîncât instalarea poate fi fãcutã ºi pe vreme rea, singuradificultate ce trebuie luatã în considerare fiind vântulputernic. Având avantajul instalãrii fãrã eºafodaj ºi încondiþii de vreme umedã, anveloparea clãdirii va fiimpermeabilã, fiind realizatã în cel mai scurt timp ºi latermen.

ªi acum ajungem la cel de-al treilea element, crucial,al faþadelor modulare, ºi anume, amplasarea. Dupã cum

am arãtat, un element modular este fixat pe douã consoleprinse de structura clãdirii; aceste console trebuie am-plasate cu precizie în jurul clãdirii, la toate etajele, înainteca livrarea unitãþilor sã se facã la locul construcþiei.

Între unitãþi se aflã cel puþin douã etanºãri care unescunitãþile între ele ºi permit miºcarea de construcþie ºietanºarea, asigurând proprietãþi excelente de imperme-abilitate ºi izolare termicã.

Deoarece sistemele modulare sunt fabricate în afaraºantierului, într-un mediu controlat, se afirmã deseori cão asemenea execuþie necesitã un standard de calitatemult prea ridicat. E drept, datoritã logisticii necesare ºiinstalãrii mai specializate, sistemele modulare sunt maiscumpe decât cele tradiþionale. Dar, având în vedere cãnu este necesar eºafodajul, costurile adiþionale pot ficompensate complet prin reducerea cu aprox. 50% atimpului necesar instalãrii pe ºantier.

Sistemele de pereþi tip cortinã Aluprof MB-SE75 aufost testate pe scarã largã ºi utilizate pentru numeroaseproiecte europene ºi internaþionale.

Toate sistemele Aluprof sunt proiectate, fabricate ºiinstalate de firme selectate ºi special instruite. �


Benzile de oprire în cazde urgenþã / staþionare accidentalã

În PD162 – art. 48 se precizeazã:”Pentru benzile de staþionare acci-dentalã, structura rutierã trebuie sãaibã îmbrãcãminte impermeabilãcare se dimensioneazã pentru a per-mite staþionarea vehiculelor grele ºifoarte grele ºi circulaþia temporarã ºiaccidentalã de pe autostradã (lucrãride reparaþii, blocaje de circulaþie,etc), adoptându-se în anumite situaþii(cu acordul beneficiarului) structurarutierã de pe partea carosabilã (pen-tru a nu se produce degradãri în cazulunei dirijãri speciale a circulaþiei)”.

Rezultã cã prevederile PD162sunt foarte asemãnãtoare celor dinHDM numai cã, de regulã, proiectelede autostradã de la noi prevãd, pebenzile de staþionare accidentalã,aceeaºi structurã ca pe partea caro-sabilã. În schiþa din HDM se observãcã pentru benzile de staþionare acci-dentalã este suficientã aºternerea

îmbrãcãmintei (uzurã ºi binder) depe partea carosabilã, pe o fundaþiedin material granular. Grosimea mi-nimã totalã a celor douã straturiasfaltice este de 10 cm.

HDM prevede cã, în anumite situ-aþii, benzile de staþionare acciden-talã trebuie realizate cu structurãconsolidatã similarã cu cea de pepartea carosabilã, aceastã situaþiefiind determinatã de:

• partea interioarã a curbelor;• benzile de viraj din zona nodu-

rilor rutiere;• dacã este planificatã realizarea,

în viitor, a unei benzi suplimentare;• dacã traficul prognozat depã-

ºeºte MZA = 15.000 vehicule/bandã.Faþã de prevederile PD162 ºi HDM

facem urmãtoarea propunere:• benzile de staþionare acciden-

talã sã se realizeze cu aceeaºi struc-turã rutierã ca pe partea carosabilãnumai la interiorul curbelor cu raze<1.000 m în cale curentã ºi al curbe-lor de la nodurile rutiere;

• întrucât realizarea, în viitor, aunei benzi suplimentare este undeziderat care se poate îndeplinipeste un timp îndelungat, conside-rãm cã este ineficient a investi înprezent fonduri într-o lucrare a cãreicapacitate portantã depãºeºte cumult solicitãrile actuale sau ale uneiperspective apropiate;

• referitor la limita MZA = 15.000vehicule/bandã, la care se indicã înHDM benzi de staþionare cu struc-turã consolidatã, considerãm cã esteprematur sã ne preocupe; ar însemnacã subiectul este o arterã rutierã cuun trafic MZA = 60.000 vehicule petoate cele 4 benzi de circulaþie, ceeace depãºeºte nivelul traficului prog-nozat, de regulã, pe viitoarea reþeade autostrãzi din România;

• pe restul sectoarelor de auto-stradã propunem ca, pe benzile destaþionare accidentalã, sã se adopteo structurã rutierã cu portanþã infe-rioarã celei de pe partea carosabilã.Structura respectivã poate fi alcãtu-itã din îmbrãcãmintea pãrþii caro-sabile (strat de uzurã + legãturã),aºternutã pe o fundaþie din materialgranular (piatrã spartã pe balast).

Pentru a avea o imagine a nivelu-lui economiei realizate prin aplicareapropunerii de mai sus, prezentãm, întabelul 3, un calcul orientativ pentru1 m ºi respectiv, 1 km de autostradã– costuri în euro.

Diferenþa este de 144 euro/1 mde autostradã, deci 144.000 euro/kmcare reprezintã o economie la ben-zile de staþionare accidentalã decca. 49%.

Se pot construi autostrãzi mai ieftine? (II)ing. ªtefan CIOS

(Continuare din numãrul anterior)

În continuare vom prezenta diversele elemente componente ale unei autostrãzi, care considerãm cã sepreteazã a fi aplicate ºi la noi, în vederea reducerii costului lucrãrilor. Menþionãm cã ne vom referi numai laacele soluþii tehnice care, concomitent cu reducerea valorii lucrãrilor, permit desfãºurarea traficului încondiþii de securitate, în conformitate cu prevederile HDM.

Pentru a estima costul lucrãrilor ne-am folosit de preþuri unitare, utilizate frecvent în estimarea valoriiinvestiþiilor; deci, din acest punct de vedere, sunt, probabil, unele aproximãri, dar scopul comparaþieifinanciare a fost de a avea o imagine a ordinului de mãrime a efectului aplicãrii unei anumite soluþiitehnice.

Tabelul 3


Banda medianãÎn conformitate cu PD162, banda

medianã se realizeazã cu lãþime de3 m (2,5 m la zonã de munte) ºi include:

• o structurã rutierã care asigurãimpermeabilitatea suprafeþei ºi careeste alcãtuitã dintr-un strat asfalticde uzurã (4 cm) aºternut pe un stratdin agregate stabilizate (15 cm) ºi ofundaþie din material granular (15 - 20 cm);

• douã rânduri de parapete me-talic tip glisierã la marginile benziimediane sau un rând de parapetecu faþã dublã pe mijlocul benziimediane;

• un rând de panouri antiorbire,amplasat pe unul dintre ºirurile deparapete;

• un sistem de canalizare a apeiîn curbe, cu guri de scurgere ºievacuare lateralã prin conductã pesub calea din interiorul curbei.

Conform HDM este indicat cabanda medianã sã fie cât mai latã.Exprimarea, în textul normei, este:„În general banda medianã trebuiesã fie atât de latã cât este posibil. Cucât este mai latã banda medianã sereduce frecvenþa accidentelor grave,se permite adãugarea de noi benziîn viitor ºi se diminueazã problemelede orbire din cauza luminii vehicu-lelor care circulã din sens opus”.

HDM accentueazã asupra con-ceptului de „zonã liberã”, care estesuprafaþa cuprinsã între marginea

pãrþii carosabile ºi primul obstacol cereprezintã un risc pentru utilizatori.În cazul în care „zona liberã” esteconfiguratã corespunzãtor, din punctde vedere al înclinãrii terenului,adicã având lãþime suficientã ºi

înclinare redusã, sepot elimina diverseleechipamente de pro-tecþie din banda medi-anã.

În figura 2 sunt pre-zentate secþiuni tip pen-tru amenajarea benziimediane.

Se observã cã:• dacã se poate

asigura o distanþã decca. 20 m sau maimare între marginilepãrþii carosabile alecelor douã cãi ºi talu-zuri descendente cuînclinare 1:6 sau maimicã spre centrul benziimediane, nu este nece-sar niciun dispozitiv deprotecþie. Eventual, în

funcþie de situaþia localã, se amena-jeazã un dren la mijlocul benziimediane, în punctul de cotã minimã;

• dacã este asiguratã „zona liberã”dinspre ambele cãi, eventualeleobstacole (pomi, stânci etc.) potrãmâne în teren în intervalul dintrecele douã zone libere ºi nu se pre-vede niciun dispozitiv de protecþie;

• se prevãd parapete la margineaplatformei, atunci când înclinareataluzului cãtre centrul benzii medi-ane depãºeºte anumite limite;

• dacã lãþimea benzii medianeeste de 11 m sau mai micã suntnecesare parapete pentru separareasensurilor.

Regulile de amenajare a benziimediane, conform HDM, se pot sin-tetiza astfel:

• pe mãsurã ce creºte lãþimealiberã a benzii mediane, pânã la valoride cca. 20 m, creºte gradul de sigu-ranþã a traficului;

• la lãþimi de peste 20 m gradulde siguranþã este corespunzãtor ºide aceea, acolo unde este posibilã

Fig. 2

Fig. 3



ocuparea terenului necesar, este dedorit ca banda medianã liberã sãaibã o lãþime de minimum 20 m;

• se pot adopta ºi lãþimi mai mari,în situaþii în care se urmãreºte, înviitor, adãugarea unor benzi supli-mentare, aceasta urmând a se faceprin reducerea lãþimii benzii mediane;

• lãþimea minimã a benzii medi-ane este de 11m pentru autostrãzileinterurbane ºi de 3 m pentruautostrãzi în zone de munte ºiurbane;

• pentru lãþimi mai mici de 11 meste necesarã introducerea de para-pet separator.

Graficul din figura 3 prezintãnecesitatea amplasãrii unui dispozi-tiv separator în banda medianã, înfuncþie de intensitatea traficului ºi delãþimea acesteia.

Se observã cã:• indiferent de nivelul traficului,

dacã lãþimea benzii mediane este demin. 22 m (72 feet), nu este necesardispozitiv separator (barierã);

• pentru o bandã medianã culãþime între 15 m – 22 m, introduce-rea unei bariere este opþionalã ºi sehotãrãºte de cãtre proiectant;

• pentru o bandã medianã culãþime <15 m este necesarã barierãatunci când traficul depãºeºte MZA> 20.000 vehicule.

Propunem ca, pe toate sectoa-rele unde este posibil, sã se pro-iecteze benzi mediane cu lãþime deminimum 20 m. Pentru situaþii încare, din anumite cauze, nu esteposibilã amenajarea unei benzimediane decât cu lãþime variind între11 m – 15 m iar traficul MZA are val-ori <20.000 vehicule, propunem cabanda medianã sã fie liberã, fãrãbarierã. Aceasta se va putea montaulterior, dacã MZA va depãºi limitade 20.000 vehicule.

Atunci când banda medianã sepoate amenaja numai cu lãþime sub11 m, va fi necesarã barierã.

Foto 4 prezintã o bandã medianãlatã.

În tabelul 4 prezentãm o esti-mare a costului benzii mediane învariantele PD162 (3 m lãþime) ºiHDM (20 m lãþime).

Diferenþa este de 109 euro/m,adicã 109.000 euro/km, care repre-zintã o economie la banda medianãde cca. 63%.

Despre taluzuriConsiderãm cã aceastã scurtã

prezentare a modului de amenajare ataluzurilor dintre marginea platformeiºi ºanþuri, în prevederile HDM, estestrict necesarã în vederea înþelegeriiconcepþiei despre ºanþurile lateraledin lungul autostrãzii, din capitolulcare urmeazã.

În figura 4 se prezintã configu-raþia unui taluz între marginea plat-formei drumului ºi piciorul taluzului.

Sunt necesare câteva clarificãride noþiuni ºi anume:

• taluz traversabil - este un taluzcu înclinare 1:3, sau mai redusã,care este considerat posibil a fi tra-versat în condiþii de siguranþã;

• taluz reversibil - este un taluz cuînclinare 1:4, sau mai redusã, carepermite unui utilizator care a pierdutcontrolul vehiculului sã-l readucã pepartea carosabilã. Lãþimea minimã aunui taluz reversibil, atât pentru ram-bleu, cât ºi pentru debleu, este de 9 m;

• taluz nereversibil - este untaluz cu înclinare mai abruptã de1:4, la care se considerã cã nu esteposibilã readucerea pe carosabil aunui vehicul ieºit în decor;

• zonã liberã exterioarã - este osuprafaþã cu înclinare redusã maimicã de 1:4, care se amenajeazã lapiciorul unui taluz nereversibil, cuscopul de a permite vehiculului scã-pat de sub control sã fie frânat dupãcoborârea taluzului. HDM recoman-dã ca lãþimea acestei zone libereexterioare sã fie de minimum 3 m.În situaþia în care aceastã amena-jare nu este posibilã, se recomandãamplasarea unui parapet la mar-ginea platformei.

Pentru autostrãzi noi se indicãevitarea taluzurilor cu pantã maiabruptã de 1:4, deci taluzurile sã fietraversabile ºi reversibile.

Notã: Traducerea „reversibil”pentru „recoverable” se referã lafaptul cã un vehicul poate circula însus ºi în jos, pe taluzul respectiv, iar„nereversibil” este un taluz pecare, dupã ce a fost parcurs în jos decãtre un vehicul scãpat de sub con-trol, nu mai poate fi urcat pentrurevenirea pe carosabil.

ªanþuri lateraleConform PD162, scurgerea ºi

colectarea apelor de pe platformadrumului ºi a celor provenite de peversanþi se realizeazã la margineaplatformei sau la piciorul taluzului derambleu, prin ºanþuri sau rigole cusecþiune betonatã, având taluzuri cuînclinare 1:1 (la ºanþuri) ºi 1:3 spredrum, respectiv 1:1 spre versant (larigole).

Foto 4

Tabelul 4



Prevederile HDM exclud prezenþaºanþurilor betonate pentru autostrã-zile interurbane, acestea fiind con-siderate un obstacol inadmisibil. ÎnHDM se indicã achiziþionarea deteren suficient, pentru a se realizaºanþuri traversabile.

În acest scop, ºanþurile trebuie:• sã fie cu fundul lat, de cel puþin

1,2 m;• cu adâncime de maximum 1,2 m;• sã aibã taluzurile cu înclinare de

1:3 sau mai redusã;• sã aibã rotunjite muchiile dintre

planuri (taluz ºi fund).În anumite situaþii, dacã aceste

condiþii nu pot fi îndeplinite, pentru aface ºanþul traversabil se poate pro-ceda la umplerea cu piatrã a ºanþuluiiar apa se va drena prin golurile din-tre pietre. Pentru a se putea aplica oastfel de soluþie, condiþiile sunt:

• debitul sã fie redus ºi sã se pro-cedeze la verificarea capacitãþii descurgere a debitului;

• terenul de pe care se scurgeapa sã fie predispus în micã mãsurãla antrenarea particulelor fine, carear putea colmata golul dintre pietre;

• nivelul traficului sã fie suficientde mare, ca sã justifice cheltuielilecu amenajarea specialã a ºanþului;

• situaþia din teren nu permite oconfigurare traversabilã a ºanþuluiprin alte soluþii tehnice.

Sintetizând prevederile HDMpentru ºanþurile laterale, concluzi-ile sunt:

• ºanþurile trebuie sã fie traversabile;• adâncimea ºanþurilor trebuie sã

fie strict cea care asigurã scurgerea

apelor de pe platformã, din lateral ºia celor care dreneazã corpul drumului;

• se indicã o adâncime de 1,2 mºi o lãþime la fund de 1,2 m iar însituaþia în care aceastã secþiuneeste insuficientã pentru evacuareadebitului, se va mãri lãþimea la fun-dul ºanþului ºi nu adâncirea acestuia;

• ºanþuri care, în anumite situaþii(unghiul sub care vehiculul scãpatde sub control se desprinde dedrum, viteza ºi dimensiunile aces-tuia), pot fi considerate netraversa-bile, pot fi incluse în „zona liberã” cucondiþia ca un procent semnificativdintre vehiculele ieºite în decor sã lepoatã traversa sau sã fie dirijate înlungul ºanþului;

• dacã totuºi, din anumite conside-rente, adâncimea ºanþului depãºeºte1,2 m ºi se estimeazã cã un procentimportant de vehicule ar suporta unºoc violent la contactul cu acesta,trebuie adoptatã protejarea cu parapete.

În general, protecþia cu parapetea unui obstacol este o opþiune cu ungrad de prioritate redus, þinând contde concepþia cã „parapetul constituieel însuºi un risc”, mai ales cã, deºidiversele tipuri de zonã terminalã aparapetului au îndeplinit testele„crash test”, nu sunt testate pentrusituaþia derapajului lateral, deoarece,printre criteriile legale de testare,aceastã situaþie nu se ia în con-siderare.

În tabelul 5 prezentãm o estimarea costului amenajerii ºanþurilor pen-tru cele douã pãrþi ale amprizei, înconformitate cu PD162 ºi cu HDM.

Diferenþa este de 182 euro/m,adicã 182.000 euro/km, ceea cereprezintã o economie la amena-jarea ºanþurilor de cca. 79%.

Fig. 4

Tabelul 5



Ecrane antiorbireConform PD162, se amplaseazã

ecrane antiorbire pe unul dintreºirurile de parapete de pe bandamedianã sau, în situaþii speciale, peparapetele de la marginea plat-formei, atunci când existã o arterãde circulaþie alãturatã autostrãzii alcãrei trafic poate provoca un efectde orbire pe autostradã. Ecranul dinbanda medianã se amplaseazã petoatã lungimea autostrãzii.

Conform HDM, se amplaseazãastfel de ecran numai unde existã unpericol semnificativ ca luminile faru-rilor din partea traficului de sensopus sã fie orientate direct în ochiiconducãtorilor auto. Acest efect esteconsiderat tipic în curbele la carecalea din interior este mai sus decâtcalea din exterior. Luminile de pecalea interioarã pot deranja traficulde pe calea exterioarã.

Altã situaþie este atunci cândexistã un drum sau cale feratã para-lele cu autostrada ºi traficul acestorajeneazã desfãºurarea traficului depe una dintre cãile autostrãzii. În ast-fel de situaþii se preferã amplasareaunui parapet înalt din beton, þinândcont de faptul cã soluþia cu panouriantiorbire (din plastic sau chiar me-tal), ataºate unui parapet suport,

suferã frecvente deteriorãri în timpuliernii, ca urmare a înzãpezirii ºi aactivitãþii de deszãpezire.

Propunerea noastrã este ca, pecât posibil, dispozitivele antiorbire sãfie amplasate numai în situaþii strictnecesare, stabilite în urma uneianalize speciale, atât în curbe cât ºiîn aliniament, dar nu pe întreagalungime a autostrãzii.

Referitor la economia realizatãprin aceastã propunere, efectul afost cuantificat mai sus, acolo undene-am referit la banda medianã.

Din tabelul 6 se observã:• trecerea de la o platformã unicã

de autostradã completã, la douã cãiseparate, judecatã la nivel de valoa-re, conform standardelor de cost,atrage o reducere valoricã de cca.40% (de la 6,0 la 3,6 milioaneeuro/km);

• aplicarea unor soluþii indicate înHDM (ca: banda medianã latã fãrãalte dispozitive de siguranþã, benzilede staþionare de urgenþã cu structurãrutierã mai subþire decât pe caro-sabil, eliminarea ºanþurilor betonateºi realizarea acestora cu secþiunenaturalã) contribuie la o reduceresuplimentarã a valorii unui km deautostradã, procentul reducerii valo-rice crescând la cca. 47%.

NOTÃ: Cu tabelul 6 de mai josam cãutat doar sã semnalãm cãaplicarea unor soluþii diferite de celedin normele tehnice româneºti,soluþii care asigurã desfãºurareaunui trafic în siguranþã, pot contribuila reduceri semnificative ale costu-rilor de construcþie a unei autostrãzi;

• având în vedere faptul cã valoa-rea construcþiei unei autostrãzi vari-azã între limite foarte largi iar marjade variabilitate a costurilor creºte pemãsurã ce se trece de la autostrãzila ºes cãtre cele de munte, înestimãrile valorice prezentate maisus am avut, ca singur reper depornire, standardele de cost publicate;

• întrucât standardele de cost nucuprind multe categorii importantede lucrãri (poduri, viaducte, pasaje,tuneluri, lucrãri masive de consoli-dare etc.) care afecteazã considerabilvaloarea autostrãzii, iar pondereaacestor lucrãri în bugetul total creºtepe mãsurã ce se trece de la ºes lamunte, valoarea unei lucrãri deautostradã nu este reflectatã întabelul de mai jos, acesta avândnumai rolul de a semnala cã apli-carea unor soluþii tehnice alternativepoate avea efecte benefice asupracostului lucrãrilor.

Tabelul 6: Sinteza valoricã a propunerilor de adoptare a unor soluþii tehnice diferite faþã de prevederile PD162 (Valori în milioane euro / km)


Concluzii• Referindu-ne la autostrãzile

interurbane, ca imagine generalã,este de remarcat cã aspectul auto-strãzilor europene, inclusiv al celordin România, diferã mult faþã de celede pe continentul american.

• Ampriza autostrãzilor europeneeste mobilatã cu diverse dispozitive /echipamente (parapete, panouri anti-orbire, benzi mediane cu structurãconsolidatã ºi separator între cãi,ºanþuri sau rigole betonate, casiurietc.), majoritatea având rolul de aoferi utilizatorilor condiþii de circulaþieîn siguranþã.

• Autostrãzile de pe continentulamerican prezintã un aspect mai„aerisit” în sensul cã, în afarasuprafeþelor de circulaþie ºi a acosta-mentelor consolidate (benzi de oprireurgenþã), se vede terenul verdeînierbat. Impresia de prim momenteste de simplitate. Însã, în spateleacestui aspect se aflã norme tehniceºi analize foarte elaborate, în urmacãrora terenul adiacent autostrãzii afost modelat astfel încât siguranþatraficului sã fie la un nivel cât mairidicat.

• Anumite practici curente, întehnica realizãrii autostrãzilor înSUA, sunt prevãzute ºi în normeletehnice româneºti – PD162 – dar, fiecã sunt indicate ca excepþii de laregulã (este cazul prevederii referi-toare la cele douã cãi unidirec-þionale, cã pot fi proiectate ca artereseparate) fie se indicã regula ºiexcepþia de la aceasta ºi se practicã,în mod curent, excepþia (este cazulprevederii referitoare la structurarutierã de pe benzile de urgenþãunde se aratã cum trebuie dimen-sionate pentru pretenþii mai micidecât pe carosabil ºi faptul cã, înanumite situaþii, deci excepþia, sepoate adopta aceeaºi structurã cape carosabil). În practicã, în majori-tatea proiectelor se aplicã excepþia.

• În capitolele anterioare amprezentat câteva soluþii tehnice derealizare a autostrãzilor prevãzute înmanualul de proiectare a drumurilordin Statele Unite ºi Canada, manualcare se referã în special la auto-strãzi. Aplicabilitatea fiecãrei soluþii(din PD162 sau HDM) va trebui

analizatã comparativ pe sectoare detraseu, þinând cont de diverºi factorideterminanþi în sectoarele respec-tive, de exemplu:

- nivelul traficului prognozat;- caracteristica teritoriului traver-

sat: urban, periurban, extraurban;- natura de folosinþã a terenului;- costul terenului etc.• O primã condiþie, ºi conside-

rãm cã este cea mai importantã,pentru a aplica soluþii alternative,conform celor descrise mai sus,este ca acestea sã beneficieze deun suport tehnic legal, sub formaunui document aprobat de factoriide decizie de la noi.

• Dat fiind interesul factorilor deconducere din administraþia reþeleirutiere din România de a aplicasoluþii tehnice cât mai practice, maieconomice ºi care, în acelaºi timp,sã asigure securitatea traficului, neexprimãm încrederea cã, în viitor, seva putea adopta ºi la noi o paletãmai largã de soluþii tehnice pentrureducerea costului lucrãrilor. �


CONSULTANÞÃ JURIDICÃ

Ce sunt contractele FIDIC ºi de ce ar trebuisã le folosim în domeniul construcþiilor?

av. drd. Daniel MOREANU

În anul 1999, FIDIC a emis o seriede contracte-standard pentru con-strucþii ºi instalaþii, care pot fi utilizateîn funcþie de specificitãþile proiectuluiavut în vedere. Trei dintre cele maicunoscute modele standard suntFIDIC „roºu”, FIDIC „galben” ºi FIDIC„verde”, denumite astfel în funcþie deculoarea acordatã coperþii documentu-lui sub care au fost publicate:

• FIDIC „roºu” [„Condiþii de con-tract pentru construcþia clãdirilor ºipentru lucrãri inginereºti proiectatede beneficiar”] (contractul de con-struire), a cãrui primã ediþie a fostelaboratã în anul 1956, este utilizatpentru lucrãri la care proiectareaeste asiguratã (aproape în întregime)de cãtre beneficiar.

Riscurile asumate de pãrþi suntechilibrate, iar plata lucrãrilor serealizeazã în funcþie de declaraþiilelunare de cantitãþi sau pe baza unorsume forfetare stabilite în funcþie detipurile de lucrãri agreate.

• FIDIC „galben” [„Condiþii decontract pentru echipamente ºi con-strucþii, inclusiv proiectare pentruechipamente electrice ºi mecanice ºipentru clãdiri ºi lucrãri inginereºtiproiectate de cãtre antreprenor”](contractul pentru echipamente ºiproiectare-construire).

Acest tip de contract este utilizatîn cadrul lucrãrilor în care proiec-tarea este asiguratã de antreprenor,care îºi asumã, totodatã, un nivelcrescut al riscurilor contractuale.

Reprezintã un contract cu sumã for-fetarã, în care plãþile sunt efectuatepe baza situaþiilor de lucrãri certifi-cate de cãtre inginer (ca ºi în cazulFIDIC „roºu”, administrarea contrac-tului este asiguratã de inginer).

• FIDIC „verde”, utilizat, în ge-neral, pentru proiecte cu o valoareredusã (spre exemplu, sub 500.000de dolari) sau desfãºurate pe uninterval de timp scurt (spre exemplu,sub 6 luni), indiferent dacã pro-iectarea este realizatã de antre-prenor sau de beneficiar. În cazulacestui contract, nu existã inginer,iar plãþile sunt lunare.

În plus, pe lângã aceste treiforme de contract menþionate maisus, FIDIC a elaborat ºi alte stan-darde, în funcþie de diversele carac-teristici care pot apãrea în cadrulunui proiect de construire (spreexemplu, proiecte finanþate debãnci, proiecte predate „la cheie”,proiecte care implicã nu numai con-struirea ci ºi operarea acestuia decãtre antreprenor etc.).

În România, importanþa unor ast-fel de contracte a fost înþeleasã în2008, atunci când a fost introdusã înlegislaþie obligaþia, pentru autoritãþilecontractante, de a utiliza modelede contracte-standard FIDIC „roºu”,„galben” ºi „verde” în proiecte deachiziþie publicã (O.G. nr. 34/2006).Din pãcate, ordinul prin care acestecontracte au fost aprobate a fostabrogat în anul 2009.

Începând cu anul 2011, modelelede contracte-standard FIDIC „roºu” ºi„galben” au fost reintroduse pentruinvestiþii din domeniul infrastructuriide transport de interes naþional,finanþate din fonduri publice, desfãºu-rate de toate unitãþile aflate în subor-dinea sau sub autoritatea MinisteruluiTransporturilor ºi Infrastructurii ºinumai pentru proiectele cu o valoarede peste 5 milioane de Euro.

Ca orice model de contract, þinede profesionalismul ºi pregãtirea con-sultantului juridic modul în care suntparticularizate aceste tipuri de con-tracte FIDIC (prin intermediul Condi-þiilor Contractuale Speciale), în funcþiede caracteristicile tehnice, comercialeºi legislative ale proiectului, respectivspaþiului în care sunt utilizate.

Pe plan internaþional, contracteleFIDIC „roºu” reprezintã forma decontract cea mai des utilizatã pentruproiectele de lucrãri de construire ºiinstalaþii proiectate de beneficiar.

Contractele FIDIC sunt contracte standard în domeniul construcþiilor ºi instalaþiilor, utilizate dreptmodele de referinþã pe plan internaþional. Acestea au fost elaborate de Federaþia Internaþionalã a Ingine-rilor Consultanþi (de unde provine ºi acronimul FIDIC - Fédération Internationale Des Ingénieurs-Conseils),fondatã în anul 1915 de trei state europene (Belgia, Franþa ºi Elveþia).

Cu referire la contractele de construire, scopul FIDIC a fost acela de a crea contracte-standard care potfi utilizate la o varietate de proiecte pentru execuþia construcþiilor ºi instalaþiilor, având în vedere, înesenþã, cã proiectarea, oriunde în lume (lãsând la o parte specificitãþile de naturã tehnico-geograficã), arela bazã aceleaºi principii cãlãuzitoare.

Aceste modele de contracte cumuleazã o experienþã de decenii în cadrul proiectãrii ºi reprezintã docu-mente care iau în considerare, de o manierã echilibratã, interesele ambelor pãrþi implicate.

Cu o experienþã de peste 9 ani în domeniul juridic, drd. Daniel MOREANU este avocat reprezentând, pe parcursulcarierei, companii multinaþionale de top, precum Deutsche Bank, Millennium Bank, NBGI, Oracle, Ford etc. Totodatã,este autor al mai multor articole/studii de specialitate publicate în cele mai reputate reviste de drept din România.Pentru mai multe detalii, a se vedea: www.moreanulaw.com.

av. drd. Daniel MOREANU


Soluþii moderne de realizarea fundaþiilor cu micropiloþi CHANCE®

prof. univ. dr. ing. Nicolae BOÞU – Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi” din Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

ing. ªtefan OPREA, ing. G. MAFTEI, ing. A. ANTONESCU - SC PROEXROM SRL Iaºi

PREZENTAREA TEHNOLOGIEIAncorajele elicoidale CHANCE®

sunt elemente de construcþii folositepentru diverse lucrãri de construcþii(stabilizarea taluzurilor, retenþiastructurilor din beton, beton armat,oþel sau lemn etc), dar ºi ca sistemede fundare prin intermediul micropi-loþilor CHANCE®.

Micropiloþii CHANCE® sunt compuºi,în general, dintr-un segment de vârfcu elice portante, extensie cu elicesau extensie simplã ºi talpã metalicã(capul pilotului), folositã la sistemulde prindere.

În timpul instalãrii se întocmeºteo fiºã pentru fiecare micropilot, încare se consemneazã unghiul deinstalare, lungimea micropilotului,presiunea motorului hidraulic mãsu-ratã din metru în metru, prin inter-mediul cãreia se poate determina,pe cale empiricã, capacitatea por-tantã a micropilotului (ultimele 3înregistrãri).

Elementele care intrã în compo-nenþa micropiloþilor CHANCE® sunt:

• Axul central de oþelAxul central de oþel, care intrã în

componenþa segmentului de vârf, aextensiilor cu elice ºi extensiilor sim-ple este de tip SS (secþiune pãtratãplinã cu colþuri rotunjite) sau HS(secþiune circularã tip þeavã).

Secþiunile produse, împreunã cucaracteristicile esenþiale, sunt urmã-toarele:

a)Dimensiune laturã secþiune pãtratã:SS125 - 32 mm; SS1375 - 35 mm;

SSS - 38 mm; SS150 - 38 mm;SS175 - 44 mm; SS200 - 51 mm;SS225 - 57 mm, HS - 88,9 mm.

b) Rezistenþa nominalã la torsiune:SS125 = 5.423 Nm; SS1375 =

7.456 Nm; SSS = 7.456 Nm; SS150= 9.490 Nm; SS175 = 14.913 Nm;SS200 = 221.693 Nm; SS225 =31.183 Nm; HS = 16.391 Nm.

c) Limita de curgere minimã:SS125, SS1375, SS150, SS175,

SS200, SS225 - 620 N/mm2; SSS -482 N/mm2, HS - 344 N/mm2.

• Elicele portanteSunt din tablã de oþel laminat la

cald, cu formã elicoidalã ºi cu pantãuniformã.

- SS5: Limita de curgere minimã= 344 N/mm2, grosimea tablei este9,525 mm;

- SS125: Limita de curgere minimã= 344 N/mm2, grosimea tablei este9,525 mm sau 12,7 mm;



- HS: Limita de curgere minimã =344 N/mm2, grosimea peretelui estede 7,62 mm.

• ªuruburiMãrimea ºi tipul ºuruburilor folo-

site pentru conectarea segmenteloraxului central de oþel au urmãtoarelespecificaþii:

- SS125 - 32 mm: diametrulºurubului 15,875 mm;

În situaþia în care, în urma unui studiu geotehnic efectuat în prealabil, terenul bun de fundare se gãseºtela adâncimi mari, nivelul apelor subterane este ridicat sau zona unde se va funda prezintã un caracterinstabil, tehnologiile de fundare de suprafaþã devin neeconomice, ºi de cele mai multe ori, necorespunzã-toare din punct de vedere tehnic. În aceste cazuri se folosesc fundaþiile de adâncime, unul dintre cele maiutilizate sisteme fiind reprezentat de fundarea pe piloþi.

O tehnologie relativ nouã în România, pentru fundarea indirectã, este cea a realizãrii fundaþiilor pemicropiloþi CHANCE®, care prezintã o serie de avantaje fiind o alternativã mai ieftinã la metodele tra-diþionale de fundare indirectã.

Având în vedere caracteristicile materialului din care sunt realizaþi (oþel tratat, cu secþiune pãtratã, dediferite dimensiuni, galvanizat pentru protecþie împotriva coroziunii sau negalvanizat) ºi capacitãþile por-tante dezvoltate, precum ºi uºurinþa cu care se pot instala într-un timp foarte scurt, aceste elemente suntdin ce în ce mai rãspândite.

Fig. 1: Segmente de vârf Fig. 2: Extensii simple Fig. 3: Extensii cu elice



- SS5 ºi SS150 - 38 mm:diametrul ºurubului 19,05 mm;




- HS - 88,9 mm: diametrulºurubului 19,05 mm.

• CuplajePentru tipurile SS5, SS150, SS175,

SS200 ºi SS225, cuplajul este for-mat ca o parte integratã din materi-alul extensiilor simple ºi cu elice.Pentru tipurile SS125, SS1375 ºiHS, cuplajul este un oþel cu manºon,cu douã gãuri, pentru a conecta seg-mentele axului.

• Plãcuþele de centrarePlãcuþele de centrare sunt fabri-

cate din oþel sau alt material (excepþieface lemnul), care nu afecteazãintegritatea structuralã a axului cen-tral din oþel sau a coloanei din laptede ciment. Ele intrã în componenþamicropiloþilor ºi au rolul de a centraaxul central de oþel faþã de tubajulmicropilotului.

• Plãcuþe, forme sau capete depilot

Plãcuþele ºi formele structuralede la partea superioarã a micropilo-tului sunt în funcþie de tipul structurii,respectând rezistenþele maximeadmisibile.

• Þeavã / tubajSe foloseºte tubaj din oþel sau din

PVC, în funcþie de mãrimea solici-tãrii, de proprietãþile materialului ºide parametrii pãmântului.

• ApaApa pentru amestecarea cimen-

tului este potabilã, curatã ºi lipsitã deimpuritãþi care ar putea avea efectnegativ asupra laptelui de cimentsau oþelului. Apa potabilã trebuie sãfie disponibilã în cantitãþi suficientepentru amestecarea laptelui deciment ºi pentru curãþarea echipa-mentului.

• CimentulCimentul pentru micropiloþii CHANCE®

este de tip Portland sau orice alt tipde ciment obiºnuit.

• AdaosuriÎn general, adaosurile nu sunt

necesare pentru laptele de ciment almicropiloþilor CHANCE®. Totuºi,pentru condiþii ºi încãrcãri specialepoate fi necesar ca laptele de cimentsã aibã multe calitãþi deosebite, per-formanþe care nu pot fi atinse decâtfolosind unele adaosuri.

- Adaosurile chimice pentrulaptele de ciment au rolul de a con-trola scurgerea apei, de a îmbunãtãþiconsistenþa ºi de a reduce raportulA/C, precum ºi de a mãri timpul deprizã. Adaosuri expansive pot fifolosite pentru a umple zonele deîmbinare a articulaþiilor axului centralde oþel, sau pentru a compensa con-tracþia prin uscare. Nu se recomandã,însã, a se utiliza acceleratorii. Dacãse folosesc adaosurile chimice,acestea trebuie sa fie compatibile cuaxul central de oþel, ºi sã fie ameste-cate în concordanþã cu recomandã-rile producãtorului de lapte de ciment.

- Adaosurile minerale pentrulaptele de ciment au rolul de aasigura consistenþa tixotropicã, de areduce porozitatea, de a mãri rezis-tenþa la compresiune ºi de a seopune segregãrii. Adaosurile mine-rale, dacã sunt folosite, trebuie sã fiecompatibile cu axul central de oþel, ºiamestecate în concordanþã cu reco-mandãrile producãtorului de lapte deciment.

• AgregatePentru laptele de ciment de la

coloanele cu diametru mare sepoate folosi nisip, însã nu cu granu-laþie medie sau mare. În schimb,coloanele de lapte de ciment cudiametru mic nu trebuie sã includãnisip.

• Protecþia împotriva coroziuniiDacã se foloseºte înveliº epoxi-

dic grosimea acestuia, aplicat elec-trostatic axului central de oþel,

trebuie sã fie de 0,177-0,304 mm.ªuruburile de cuplare ºi piuliþele nunecesitã înveliº epoxidic. Dacã estenevoie, toate produsele de tip SSvor fi galvanizate.

CRITERII DE PROIECTAREA MICROPILOÞILOR CHANCE®

Micropiloþii CHANCE® sunt pro-iectaþi pentru a satisface cerinþeleîncãrcãrilor specificate ºi criteriile deacceptare, aºa cum este arãtat peplanºe.

Încãrcarea de lucru admisibilãAceastã încãrcare asupra micro-

piloþilor CHANCE® nu trebuie sãdepãºeascã urmãtoarele valori:

a) Pentru solicitãri la compresiune:Padmc = (0,33 · Rcim · Acim) ++ (0,4 · Rtub · Atub) ++ (0,4 · Rax · Aax) (1)unde: Padmc = încãrcarea de lucru

admisibilã la compresiune [kN]; Rcim= rezistenþa la compresiune a lap-telui de ciment [N/mm2]; Acim = arialaptelui de ciment [cm2]; Rtub = rezis-tenþa tubajului [N/mm2]; Atub = ariatubajului [cm2]; Rax = rezistenþa mini-mã a axului [N/mm2]; Aax = aria axului[cm2]. Rezistenþa minimã a axuluicentral de oþel este: tip SS5: 482 N/mm2;tip SS150, SS175, SS200, SS225:620 N/mm2; tip HS: 344 N/mm2.

Aceste încãrcãri de lucru admisi-bile pot fi reduse de capacitatea deîncãrcare admisibilã pe fiecare elice;depinde, însã, ce fracþiune din încãr-carea totalã este transferatã soluluiprin capacitate ultimã.

b) Pentru solicitãri la întindere:Padmt = 0,5 · Sut (2)unde: Padmt = încãrcarea de lucru

admisibilã [kN]; Sut = rezistenþa laîntindere minimã ultimã a segmentu-lui de ax din oþel (la articulaþia decuplaj) [kN];

Încãrcãrile de lucru admisibile potfi reduse în funcþie de capacitatea deîncãrcare admisibilã pe fiecare elice.Aceasta depinde de fracþiunea dinîncãrcarea totalã care este transfe-ratã solului prin capacitate ultimã.

Capacitatea ultimã structuralãSe determinã în felul urmãtor:a) Pentru solicitãri la compresiune:Pultc = (0,85 · Rcim · Acim) ++ (Rtub · Atub) + (Rax · Aax) (3)unde: Pultc = încãrcarea de lucru

admisibilã la compresiune [kN]; Rcim= rezistenþa la compresiune a lap-telui de ciment [N/mm2]; Acim = arialaptelui de ciment [cm2]; Rtub = rezis-tenþa tubajului [N/mm2]; Atub = ariatubajului [cm2]; Rax = rezistenþa minimãa axului [N/mm2]; Aax = aria axului [cm].

Rezistenþa minimã a axului cen-tral de oþel este: tip SS5:482 N/mm2;tip SS150, SS175, SS200, SS225:620 N/mm2; tip HS: 344 N/mm2.

Fig. 4: Tubaj metalic

Fig. 5: Producerea laptelui de cimentfolosit la realizarea micropiloþilor CHANCE®



Capacitatea ultimã structuralãpoate fi redusã în funcþie de capaci-tatea de încãrcare ultimã pe fiecareelice, care depinde de fracþiunea dinîncãrcarea totalã care este transfe-ratã solului prin capacitate ultimã.

b) Pentru solicitãri la întindere:Pultc = Sut (4)unde: Pultc = încãrcarea de lucru

admisibilã [kN]; Sut = rezistenþa laîntindere minimã ultimã a segmentu-lui de ax din oþel (la articulaþia decuplaj) [kN];

Capacitatea ultimã structuralãpoate fi redusã în funcþie de capaci-tatea de încãrcare ultimã pe fiecareelice, care depinde de fracþiunea dinîncãrcarea totalã transferatã soluluiprin capacitate ultimã.

Încãrcare lateralã ºi încovoiereEle se întâlnesc acolo unde

încãrcãrile laterale sau de forfecaresunt indicate pe planºe. Momentulde încovoiere din încãrcãrile pre-cizate se determinã folosind pro-grame de analizã a încãrcãrilorlaterale ca, de exemplu, LPILE sauun soft echivalent.

Parametrii pãmântului necesaripentru folosirea softului sunt pre-cizaþi în studiul geotehnic. Proiectan-tul va determina rãspunsul admisibilla încãrcãri laterale. Factorul de si-guranþã, pentru combinaþia dintreîncãrcarea lateralã ºi cea axialã, vafi determinat de proiectant.

Tragerea în jos /frecarea superficialã negativãÎn cazul piloþilor CHANCE® folosiþi

în zone unde pãmânturi compresi-bile sau decompresibile stau pestestratul portant, sau în zone undepãmânturile expansive sau înghe-þate pot cauza ridicarea pilotului,axul micropilotului CHANCE® trebuieprevãzut cu o zonã fãrã îmbinãri, peo lungime specificatã, pentru a pre-veni transferul încãrcãrii, care poateafecta capacitatea pilotului. Alterna-tiv, micropilotul CHANCE® poate fiproiectat cu suficientã capacitateportantã axialã pentru a rezistaforþelor de tragere în jos/frecaresuperficialã negativã.

Capul pilotuluiAtaºamentul micropilotului CHANCE®

(capul pilotului) trebuie sã distribuieîncãrcarea de calcul fundaþiei dinbeton, astfel încât rezistenþelebetonului la întindere ºi compresiunesã nu depãºeascã valorile admisibiledin standarde, iar tensionãrile dinplãcile de oþel sã nu depãºeascãvalorile admisibile din standard.

Lungimea totalã ºi torsiunea deinstalare a unui micropilot CHANCE®

trebuie specificatã astfel încât capa-citatea pãmântului sã fie dezvoltatã

de suprafaþa de frecare dintre laptelede ciment întãrit ºi pãmânt, pe olungime acceptabilã ºi de capaci-tatea portantã a elicelor într-un stratpotrivit. Capacitatea portantã ultimãteoreticã a elicelor este recomandatsã fie determinatã folosind HeliCAPEngineering Software sau un softechivalent disponibil. Parametrii nece-sari în calcul ai pãmântului (c, φ, γsau valorile lui N), pentru a utilizasoftware-ul HeliCAP sau unul echiva-lent, sunt furnizaþi de studiul geotehnic.

Micropiloþii CHANCE® sunt, înprimul rând, elemente de fundarebazate pe capacitatea portantã aelicelor, dar pot dezvolta capacitãþisecundare semnificative prin supra-faþa de frecare. Se recomandã camicropiloþii CHANCE® sã fie instalaþicu o torsiune ºi o adâncime minimã,specificatã în documentaþia tehnicã,pentru a se asigura cã elicele suntinstalate în straturi portante.DESCRIEREA GENERALÃ A LUCRÃRILOR

Condiþiile terenuluiÎnainte de a începe instalarea

micropiloþilor CHANCE®, antrepre-norul trebuie sã verifice dacã toatãlucrarea ce trebuia executatã pânãla punctul în care se începe insta-larea micropiloþilor este completã.

De asemenea, dacã toþi micropi-loþii CHANCE® sunt instalaþi înconcordanþã cu standardele ºi nor-mativele care þin de aceste articole.În cazul unor neconcordanþe, vaanunþa beneficiarul. În orice caz, nuse va începe instalarea piloþilor, înzonele cu probleme, pânã cândacestea nu sunt eliminate. Toatecosturile asociate acestor neconcor-danþe vor fi suportate de cãtre bene-ficiar.

Echipamentul de instalareEste de tip rotativ, cu motor

acþionat hidraulic, cu capacitatea dea se roti în sensul acelor de ceasor-nic ºi invers. Motorul de torsiune tre-buie sã fie capabil de ajustarecontinuã a miºcãrii de revoluþie peminut în timpul instalãrii. Nu estepermis echipamentul de forat cu per-cuþie. Motorul cu torsiune trebuie sãaibã capacitatea de torsiune maimare cu 15% decât rezistenþa la tor-siune a axului central de oþel careurmeazã sã fie instalat.

Micropiloþii CHANCE® trebuieinstalaþi cu torsiune mare, cu rotaþiipuþine pe minut, lucru care permiteelicelor sã înainteze cu deranjareaminimã a solului.

Echipamentul trebuie sã fie capa-bil sã aplice presiune adecvatã deînaintare ºi torsiune în acelaºi timp,pentru a se potrivi condiþiilor soluluidin proiect ºi cerinþelor de încãrcare.

De asemenea, acesta trebuie sã fiecapabil de ajustare continuã a pozi-þiei, pentru a menþine aliniamentulpotrivit al micropilotului.

Dispozitive pentru instalareConstau într-un adaptor de barã

Kelly (KBA) ºi un cap de înaintare detip SS, produse de Chance Con-strucþii Civile ºi folosite în concor-danþã cu instrucþiunile de instalarescrise ale producãtorului.

Dispozitivele de instalare trebuieîntreþinute în bune condiþii pentru aopera tot timpul. ªuruburile de flanºãºi ºaibele trebuie verificate regulatpentru o torsiune adecvatã. ªuru-burile, pinurile de legãturã ºi bloca-jele trebuie inspectate periodic lauzurã, ºi înlocuite cu produse iden-tice furnizate de producãtor. Sculeleuzate trebuie înlocuite.

În timpul instalãrii piloþilor sefoloseºte un indicator de torsiune.Indicatorul poate fi parte integratã aechipamentului de instalare saupoate fi montat separat. El trebuie sãasigure o mãsurare continuã a torsi-unii aplicate pe toatã durata instalãriiºi, de asemenea, sã mãsoare torsi-unea în incremente de 500 Nm.

Dispozitivele de instalare trebuiecalibrate înainte de pre-producþiesau înainte de începerea lucrãrilor.Indicatorii de torsiune care suntparte integrantã din echipamentul deinstalare trebuie calibraþi pe teren,iar cei care sunt instalaþi pe echipa-ment trebuie calibraþi fie pe teren fieîntr-un loc adecvat. Indicatorii caremãsoarã torsiunea ca o funcþie apresiunii hidraulice trebuie calibraþila o temperaturã normalã.

Dacã, în opinia beneficiarului sauantreprenorului, este necesarã oprecizie mai mare a mãsurãtorilor,indicatorii trebuie recalibraþi.

Procedura de instalarea) Axul central de oþelTehnica de instalare a micropi-

loþilor CHANCE® trebuie sã fie com-patibilã cu condiþiile geotehnice,logistice, de mediu ºi portante dinproiect.

Fig. 6: Instalarea unui micropilot CHANCE®

cu ajutorul capului hidraulic rotativmontat pe un utilaj


Segmentul de vârf trebuie pozi-þionat în locul unde este evidenþiatpe planºe. Segmentul de vârf poateîncepe perpendicular pe pãmânt,pentru a ajuta la înaintarea pilotuluiîn sol. Dupã penetrarea iniþialã, sestabileºte înclinaþia necesarã. Seg-mentele micropilotului CHANCE® voravansa în sol într-o manierã uºoarãºi continuã, cu o ratã a rotaþiei de5-20 RPM. Segmentele de extensiesunt folosite pentru a atinge lun-gimea minimã ºi torsiunea de insta-lare, aºa cum este prevãzut înplanºe. Segmentele se conecteazãîntre ele folosind ºuruburi de cuplareºi piuliþe torsionate strânse cu o tor-siune de 55 Nm.

Se aplicã suficientã presiune deînaintare pentru o înaintare uniformãa segmentelor de pilot, cu aproxima-tiv 7,5 cm la o rotaþie completã. Ratarotaþiei ºi magnitudinea presiunii tre-buie reglatã pentru condiþii ºi adân-cimi diferite de sol.

b) Laptele de cimentLaptele de ciment se amestecã

cu echipamentul capabil sã asigureo producþie continuã necesarã.Raportul A/C tipic este între 0,4 ºi0,5. Folosirea unei cantitãþi de apãmai mari decât cea necesarã con-duce la reducerea rezistenþei lacompresiune, creºte contracþia ºireduce proprietãþile mecanice. Celemai bune rezultate sunt obþinuteatunci când amestecarea se face cumixere coloidale sau cu forfecare,ceea ce asigurã udarea tuturor par-ticulelor de ciment.

Laptele de ciment trebuie pus înoperã prin cãdere, printr-un rezervorlocalizat la suprafaþã. Rezervorulconþine un tubaj temporar, care este

capabil sã conþinã lapte de cimentlichid. Rezervorul trebuie dimen-sionat (ca diametru ºi lungime) pen-tru a potrivi condiþiile solului cudiametrul coloanei de lapte deciment. Laptele de ciment trebuieturnat în rezervor imediat dupãînaintarea primei plãcuþe în pãmânt.Volumul conþinut în rezervor trebuiemenþinut la un nivel potrivit, pentru amenþine presiunea hidrostaticã acoloanei de lapte de ciment.

Turnarea laptelui de ciment secontinuã pânã când este atinsãlungimea minimã a coloanei aºacum este precizat pe planºe. În tim-pul instalãrii se fac mãsurãtori devolum pentru a determina diametrulactual al laptelui de ciment.

Înainte de a fi încãrcat, laptele deciment trebuie lãsat sã se întãreascãpânã ce ajunge la rezistenþa minimã.

c) TubajulDacã este necesar, tubajul tre-

buie instalat pe segmente care cores-pund cu secþiunile axului central deoþel. Tubajul este introdus în pãmântprin conectarea directã la plãcuþelede înaintare ºi de centrare. Fiecaretubaj este umplut cu lapte de cimentimediat dupã introducerea sa.

Criterii finaleTorsiunea mãsuratã în timpul

instalãrii nu trebuie sã depãºeascãrezistenþa la torsiune a axului centraldin oþel.

Valorile torsiunii minime de insta-lare ºi ale lungimii minime libere, aºacum sunt evidenþiate în planºe, tre-buie atinse înainte de terminareainstalãrii micropilotului.

Dacã rezistenþa la torsiune a axu-lui central de oþel sau a echipamen-tului este atinsã înainte de a atingelungimea liberã minimã necesarã,antreprenorul are urmãtoarele opþiuni:

• se terminã instalarea la adân-cimea obþinutã, cu acceptul benefi-ciarului;

• se scoate pilotul existent ºi seinstaleazã unul nou, cu mai puþineelice ºi cu diametru mai mic.Configuraþia nouã a elicelor trebuierevizuitã ºi aprobatã de beneficiar.Dacã se reinstaleazã în aceeaºilocaþie, ultima elice a noului pilot vafi la o adâncime de 1 m faþã deadâncimea maximã atinsã de pilotulvechi, fãrã a depãºi lungimea ma-ximã admisibilã;

• se înlocuieºte pilotul existent cuunul cu o rezistenþã la torsiune maimare.

Noua mãrime a axului va firevizuitã ºi aprobatã de beneficiar.Dacã se reinstaleazã în aceeaºilocaþie, ultima elice a noului pilot vafi la o adâncime de 1 m faþã deadâncimea maximã atinsã a pilotuluivechi, fãrã a depãºi lungimea ma-ximã admisibilã.

Nu este recomandat sã serefoloseascã segmentele pilotuluidupã ce au fost rãsucite permanentîn timpul unei instalãri anterioare.

Dacã nu este atinsã torsiuneaminimã de instalare, aºa cum esteevidenþiat în planºele de execuþie lao lungime minimã totalã, antrepre-norul are urmãtoarele opþiuni:

• se instaleazã pilotul CHANCE®

mai adânc, folosind extensii, pânãcând torsiunea minimã de instalareeste atinsã, iar dacã sunt restricþii delungime, lungimea finalã trebuie sãfie mai micã decât lungimea maximãadmisã;

• se scoate pilotul existent ºi seinstaleazã unul nou cu mai multeelice ºi/sau cu diametru mai mare.Noua configuraþie a elicelor trebuierevizuitã ºi aprobatã de beneficiar.Dacã se reinstaleazã în aceeaºilocaþie, ultima elice a noului pilot vafi la o adâncime de 1 m faþã deadâncimea maximã atinsã de pilotulvechi, fãrã a depãºi lungimea ma-ximã admisibilã;

• reducerea capacitãþii de încãr-care a piloþilor ºi instalarea unorpiloþi adiþionali, dacã este necesar.Capacitatea scãzutã ºi piloþii adiþio-nali trebuie revizuite ºi aprobate decãtre beneficiar.

Dacã un pilot este blocat de unobstacol, instalarea se terminã, iarpilotul este îndepãrtat. Dacã esteposibil, se îndepãrteazã obstacolulºi se reinstaleazã pilotul. Dacãobstacolul nu poate fi îndepãrtat,pilotul se va instala într-o altãlocaþie, cu aprobarea beneficiarului.

Torsiunea medie, pentru ultimulmetru de penetrare, este folositã cabazã de comparare cu torsiuneaminimã de instalare, aºa cum esteevidenþiat pe planºele de execuþie.Torsiunea medie este media dintreultimele 3 înregistrãri, realizate laintervale de 0,3 m.

Torsiunea medie poate fi pusãempiric în evidenþã cu ajutorulcapacitãþii ultime portante a pilotului.Aceastã proprietate a micropiloþilorCHANCE® poate fi folositã ca ometodã de control al producþiei,pentru a indica capacitatea ultimãportantã a acestora.

BIBLIOGRAFIE1. Proiectare geotehnicã, Reguli

generale, Partea l, SREN 1997-2006;2. Normativ privind proiectarea geo-

tehnicã a fundaþiilor pe piloþi, NP 123;4. Acþiuni asupra structurilor, SREN

1991-2004;5. CHANCE® Civil Construction

Technical Design Manual 2007,Bulletin 01-0605, Printed in U.S.A.;

6. CHANCE® Civil ConstructionHelical System, Bulletin 01-9311,Printed in U.S.A.;

7. Helical Pulldown Micropile.Deep Foundation Solution, Bulletin01-0201, Printed in U.S.A.;

8. www.abchance.com �

Fig. 7: Dispozitivele de instalare



SALT COM – la dispoziþia dumneavoastrã!

AVANTAJELE HALELOR METALICE AUTOPORTANTEEXECUTATE DE SALT COM

Sunt ieftine ºi uºor de executat. Sunt reciclabile ºi lesnede ventilat ºi rãcit pe timpul verii. Pot avea numeroase uti-lizãri practice, de la hale de producþie în industrie, depozitede cereale în agriculturã, pânã la garaje ºi hangare de oricedimensiuni pentru avioane sau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde), sunt exe-cutate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece atablei din oþel cu diferite grosimi, protejatã împotriva coro-ziunii (prin galvanizare, aluzincare sau vopsire în câmpelectrostatic), ºi având urmãtoarele caracteristici ºi avan-taje faþã de construcþiile realizate cu tehnologii clasice (custructura de rezistenþã din profile metalice, cãrãmidã, betonsau lemn):

• nu existã structurã de rezistenþã pentru susþinereaacoperiºului (stâlpi ºi ferme), prin urmare asigurã ma-ximum de spaþiu util, raportat la suprafaþa construitã;

• deschideri foarte mari, de peste 25 metri, înãlþimeaacoperiºului de max. 15 metri, lungimi nelimitate;

• costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu con-strucþiile clasice;

• uºor adaptabile la cerinþele clientului;• soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele

clientului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, ampla-sate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii perime-trale, neizolate sau izolate, cu cãi de acces multiple.

HALE METALICE AUTOPORTANTE (SEMIROTUNDE)PUSE ÎN OPERÃ DE SALT COM

• Halã 1.000 mp – Miracom, loc. Cãzãneºti, jud. Ialomiþa;• Halã 1.000 mp – A&S Internaþional 2000 SRL, loc. Feteºti,

jud. Ialomiþa;• Douã hale x 1.000 mp/buc. – Agrozootehnica Pietroiu SA,

loc. Pietroiu, jud Cãlãraºi;• 500 mp – V&G Oil 2002, loc. Focºani, jud. Vrancea.

PROIECTARE ªI EXECUÞIEALTE LUCRÃRI MAI IMPORTANTE:

• Reabilitare dig local de apãrare – comunele Alexeni ºiCãzãneºti, judeþul Ialomiþa;

• Amenajare trecere bac-gabarã peste braþul Borcea –comuna Borduºani, judeþul Ialomiþa;

• Reabilitare dig local de apãrare – comuna Cãzãneºti,judeþul Ialomiþa;

• Extindere canalizare strada Libertãþii ºi strada CuzaVodã – oraº Amara, judeþul Ialomiþa;

• Construcþie ciupercãrie – Alpha Land, comuna Ciulniþa,judeþul Ialomiþa;

• Documentaþii fazã PAD pentru 25 de staþii ºi 3 depozitedeþinute de Petrom în judeþele Ialomiþa, Brãila, Cãlãraºi ºiTulcea;

• Reabilitare Cãmin Cultural – comunele Spiru Haret ºiBerteºtii de Jos, judeþul Brãila;

• Reabilitare pod peste râul Cãlmãþui ºi construcþiepodeþe – comuna Spiru Haret, judeþul Brãila;

• Execuþie halã pentru depozitare cereale, 420 mp,beneficiar Florimar, loc. Ograda;

• Construcþie sediu Transelectrica Bucureºti – municipiulSlobozia;

• Modernizare Centru Logistic Agrimatco – Bucureºti,comuna Griviþa, judeþul Ialomiþa;

• Refacere halã metalicã cu acoperiº autoportant – cusuprafaþa totalã construitã de 460 mp pentru Agrodamar,loc. Ograda, jud. Ialomiþa;

• Execuþie showroom cu suprafaþa de 800 mp pentrusocietatea Hamei Exim, loc. Slobozia, jud. Ialomiþa;

• Case unifamiliale, case de vacanþã, spaþii comerciale,hale de producþie în judeþele Ialomiþa ºi Brãila. �

SALT COM Slobozia este o firmã specializatã în lucrãri diverse de proiectare ºi construcþii montaj: construcþiiºi modernizãri sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentru agenþi economici, lucrãri de apãrareîmpotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat ºi responsabili tehnici autorizaþicare asigurã respectarea condiþiilor de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial decalitate. SALT COM deþine sistem de management al calitãþii: ISO 9001, ISO 14001 ºi ISO OHSAS 18001.

Din 2009, SALT COM produce hale metalice cu structurã autoportantã (semirotunde) care sunt recomandatepentru aplicaþiile ce necesitã suprafeþe foarte mari, fiind ideale în special pentru centre mari de depozitare saude producþie, oferind 100% spaþiu interior util.


Elaborarea hãrþilor de risc la alunecãri de terenutilizând date geotehnice, topografice ºi tehnologia SIG

asist. dr. ing. Clara - Beatrice VÎLCEANU, prof. univ. dr. ing. Marin MARIN - Universitatea Politehnica Timiºoara,Facultatea de Construcþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

Scopul lucrãrii pe care o prezentãmîn cele ce urmeazã este de a veni înajutorul autoritãþilor locale prin elabo-rarea unor hãrþi de risc actualizate,care sã utilizeze atât date geotehniceºi topografice, cât ºi tehnologia SIGavând rol de suport decizional ºi con-tribuind la prevederea de soluþii pentrustabilizarea alunecãrilor ºi conducând,în final, la diminuarea distrugerilor mate-riale ºi pierderilor de vieþi omeneºti.Autoritãþile locale trebuie sã conºtien-tizeze importanþa întocmirii hãrþilor derisc de cãtre specialiºti care vor fi luatîn considerare factorii de influenþã, pre-cum configuraþia terenului natural (pan-tei), caracteristicile fizico-mecanice alestraturilor de teren cu potenþial dealunecare, precipitaþiile abundente dinperioada de primãvarã ºi toamnã,intervenþiile antropice, realizarea con-strucþiilor pe terenuri în pantã, vege-taþia, hidrologia ºi hidrogeologia zonei,pentru depistarea, în timp util, azonelor cu potenþial de alunecare ºiprevederea de soluþii pentru stabi-lizarea acestora.

În zilele noastre, aproximativ 80%din deciziile la nivel naþional sau local,în diferite domenii de activitate, pre-cum demografie, planificare teritorialã,zone afectate de hazarduri, infrastruc-turã, evaluarea proprietãþilor imobiliareetc. implicã date spaþiale ºi hãrþi.Inginerul modern participã la achiziþia,manipularea, vizualizarea ºi analizadatelor geospaþiale legate de haz-arduri, care trebuie integrate într-unSIG, pentru a putea fi adoptate celemai potrivite metode de protejare ºiconservare a mediului.

Obiectivitatea analizei gradului dedezvoltare este datã de utilizareatehnologiei SIG, una dintre cele maimoderne tehnologii internaþionale.Folosind tehnologia SIG, în urma uneianalize amãnunþite a hãrþilor utilizate,se pot lua decizii rapide, decizii ce pot

face obiectul unor valoroase proiectede dezvoltare la nivel de micro ºimacro regiune.

Sunt prezentate concret principaleletehnologii care se folosesc la ora actualãîn lume, pentru achiziþia datelor topo-grafice ce trebuie integrate într-un SIG,în scopul realizãrii hãrþilor de risc. Deasemenea, este subliniat rolul impor-tant pe care îl are monitorizarea alune-cãrilor de teren în prevenirea acestora,având în vedere cã, în multe þãri, sefoloseºte în acest scop tehnologia SIG.

METODE ªI TEHNOLOGII MODERNEDE MONITORIZARE

A ALUNECÃRILOR DE TERENEste evident faptul cã trebuie acor-

datã o atenþie sporitã hazardurilor, prinprisma cunoaºterii cauzelor ce le pro-duc ºi aplicãrii unor mãsuri de redu-cere a riscurilor. Primul pas, în acestsens, poate fi realizat prin monitoriza-rea unor obiective, suprafeþe, regiunisau chiar a întregii planete, cu scopulde a avertiza populaþia care ar putea fiafectatã de dezastre într-un anumitmoment.

Un rol foarte important în monito-rizarea dezastrelor îl joacã metodelegeodezice deoarece, prin intermediullor, se pot monitoriza ºi anticipa catas-trofe, precum: cutremure, erupþiivulcanice, alunecãri de teren, uragane,nãruirea de baraje hidrotehnice saupoduri.

Deºi alunecãrile de teren se situ-eazã în categoria hazardurilor naturalecu consecinþe nefaste din punctul devedere al pierderilor generate, alãturide cutremure ºi inundaþii, spre deose-bire de acestea, pot fi mai uºor de pre-venit chiar dacã apariþia lor este greuprevizibilã ºi localizabilã la scarãmacro [1], [2], [3]. În acest sens,cercetãrile geologice inginereºti trebuiesã fie orientate cu predilecþie în direcþiaprevenirii alunecãrilor, activitãþi în cadrulcãrora este necesarã o cooperaredeplinã a specialiºtilor în domeniul

geologiei inginereºti, ingineriei geoteh-nice ºi al tehnicii de efectuare a mãsu-rãtorilor terestre.

Conceptul complex de monitorizare,ce include ºi factorul timp, îºi gãseºteaplicabilitate în cazul alunecãrilor deteren, integrând atât cercetarea „insitu” a acestora, cât ºi procedeele geo-dezice moderne, pentru întrevedereaevoluþiei viitoarelor procese de alune-care ºi adoptarea mãsurilor optime destabilizare care sã conducã, în final, ladiminuarea distrugerilor materiale ºi apierderilor de vieþi omeneºti.

Activitãþile ce fac parte din procesulde monitorizare ce are la bazã o abor-dare interdisciplinarã pot fi etapizateconform figurii 1 ºi cuprind:

• identificarea fenomenului constãîn observaþii asupra zonei studiate;

• planificarea etapelor procesului demonitorizare implicã adoptarea deci-ziilor asupra tehnologiilor ºi metodelor,specifice atât ingineriei geodezice câtºi ingineriei geotehnice, ce urmeazã afi folosite;

• culegerea datelor din teren cuprindemãsurãtorile topo-geodezice ºi studiileºi încercãrile complexe în teren;

• prelucrarea datelor presupuneanalize de laborator asupra probelorprelevate din zona alunecãrii de teren,

În ultimul deceniu, un numãr însemnat de þãri au început sã foloseascã pachete de programe SIG (SistemeInformatice Geografice) pentru generarea hãrþilor de risc la alunecãri de teren, datoritã capabilitãþii acestor pro-grame de a gestiona o cantitate foarte mare de date topografice ºi date caracteristice condiþiilor geotehnice dinzonele afectate. Abordarea interdisciplinarã a hãrþilor de risc la alunecãri de teren, hãrþi realizate într-un mediu SIGcare sã conþinã date topografice, constã în aplicarea lor în geotehnicã, acesta fiind un instrument care creeazãinformaþii spaþiale noi, prin analiza celor existente în bazele de date, pentru a ajuta la luarea deciziilor referitoarela planificarea complexã a teritoriului, cu o eficienþã tehnico-economicã ridicatã.

Fig. 1: Etapele procesului de monitorizare


iar din punctul de vedere al mãsurãto-rilor topo-geodezice, se proceseazãdatele mãsurate folosind diferite pro-grame specializate;

• interpretarea datelor este o etapãfoarte importantã ºi trebuie sã includãdeterminarea cauzelor principale aleproducerii alunecãrii de teren, factorilorcare au contribuit, a elementelor speci-fice alunecãrii respective ºi modelareaprin calcul a fenomenului;

• analiza tehnico-economicã arezultatelor reprezintã etapa în carespecialiºtii aleg soluþiile ºtiinþificetehnice de stabilizare a fenomenului deinstabilitate monitorizat þinând cont ºide considerentele economice;

• concluziile ºi recomandãrile ce sereferã la managementul situaþiei res-pective, în speþã, la alegerea soluþieitehnice optime de stabilizare a alu-necãrii de teren studiate cu efectedeosebite din punct de vedere eco-nomic, cât ºi la direcþiile viitoare deacþiune, care pot include integrareadatelor în vederea creãrii unui sistemde avertizare timpurie, crearea uneireþele de monitorizare de ultimã gene-raþie utilizând senzori etc.

Dupã cum reiese ºi din figura 1,dupã interpretarea datelor din primasesiune de mãsurãtori, se revine laetapa de culegerea a acestora con-form etapei de planificare.

În particular, pentru monitorizareaalunecãrilor de teren pe baze geode-zice este nevoie de precizie ridicatã,deci se pot folosi oricare dintre plat-formele de urmãrire detaliate în cadrulacestei lucrãri. În cazul în care tehnicilede teledetecþie ºi fotogrammetrie, fiindmai costisitoare, nu sunt accesibile,trebuie folosite instrumente de mãsu-rare cum ar fi staþiile totale, niveleledigitale, videoteodolitele motorizate,scanerele laser terestre.

Staþia totalãMonitorizarea evoluþiei fenome-

nelor de instabilitate, prin intermediulmetodelor topografice ºi geodezice, seface, folosind staþii totale (fig. 2), dupãprincipiul prezentat în figura 3: seplanteazã serii de reperi pe suprafaþamasei alunecate ºi alte serii de reperiîn zonele stabile, limitrofe alunecãrii.

Reperii din zonele stabile trebuieîncastraþi astfel încât sã existe certi-tudinea cã ei nu suferã deplasãri. Prinmãsurãtori efectuate cu staþia totalãse determinã direcþiile ºi viteza dedeplasare a masei alunecate în zonasuperficialã, în punctele marcate prinreperii plantaþi [4].

Eventualele deplasãri vor fi mãsu-rate la intervale regulate de timp, ori laintervale ce depind de factori careinfluenþeazã miºcãrile de alunecare,determinând deplasãrile orizontale ºiverticale ale reperilor, pentru a construiprofile sau diagrame ale acestora.

FotogrammetrieFotogrammetria este potrivitã pentru

urmãrirea fenomenelor de alunecare,deoarece oferã anumite avantaje:

• pe fotograme (fig. 4) se indivi-dualizeazã bine fenomenele deeroziune (ogaºe, ravene) ºi depoziteleacumulative, deoarece caracterul ve-getaþiei de pe versantul afectat dealunecare diferã de acela al vegetaþieide pe versantul nederanjat. De ase-menea, zonele cu alunecãri de terenapar pe fotograme cu nuanþe diferitede culoare [4];

• permite evaluarea rapidã a am-plorii unor alunecãri catastrofale ºi apagubelor determinate de acestea,prin achiziþia unei cantitãþi foarte maride date ºi posibilitatea cercetãrii unorzone vaste ºi/sau greu accesibile;

• se poate determina direcþia ºiînclinarea stratelor geologice.

Tehnologia GPS(Global Positioning Systems)

Majoritatea mãsurãtorilor în domeniulconstrucþiilor pot fi realizate cu ajutorultehnologiei GPS, datoritã avantajelorsale de precizie ridicatã ºi costurireduse. Atunci când se monitorizeazão alunecare de teren folosind tehnolo-gia GPS, observaþiile trebuie fãcuteperiodic, de câteva ori pe an, în urmalor rezultând o serie de date ceurmeazã sã fie procesate. Specialistulgeodez trebuie sã formeze reþeauaGPS de monitorizare (fig. 5), care sãîncadreze zona afectatã de alunecare,prin materializarea unor reperi deurmãrire.

Teledetecþia satelitarãPrincipalele avantaje ale telede-

tecþiei satelitare (fig. 6) sunt legate,îndeosebi, de lucrul în „timp real“ sauaproape de caracteristicile „timp real“,

Fig. 5: Reþeaua Naþionalã de Staþii GPS Permanente (2014, 76 de staþii)

Fig. 3: Urmãrirea evoluþiei unei alunecãri de teren prin mãsurãtori topografice [5].

Fig. 4: Aerofotogramã suprapusã Modelului Digitalde Elevaþie (DEM) pentru partea centralã

a Pietrei Craiului

Fig. 2: Staþii totale Leica, Trimble, Nikon



pentru urmãrirea fenomenelor dinamice,cum ar fi: evoluþia culturilor, evoluþia fac-torilor de mediu, controlul calamitãþilornaturale ºi al dezastrelor, manage-mentul sistemelor de irigaþii etc.

Datoritã capacitãþii sistemelor radarde a opera independent de condiþiilemeteorologice, ziua ºi noaptea, au fostdezvoltate numeroase aplicaþii demare importanþã: cartografierea, moni-torizarea hazardurilor, evaluarea alune-cãrilor de teren, evaluarea miºcãrilorseismice, observãri ale mãrilor ºizonelor costiere etc.

Scanarea laser terestrãCea mai recentã inovaþie în

domeniul mãsurãtorilor topografice ºigeodezice este tehnica de scanarelaser terestrã, care furnizeazã o repre-zentare 3D a unui obiect din spaþiu.Aceasta îºi gãseºte aplicabilitate înfoarte multe domenii ale mãsurãtorilor,precum proiectele inginereºti: structuriale podurilor, monitorizarea autostrãzilorºi a tunelelor, cuantificarea eroziuniimalurilor unor râuri, monitorizareaalunecãrilor de teren.

Una dintre utilizãrile cele maifrecvente ale tehnicii de scanare laserterestrã (fig. 7) se situeazã în dome-niul monitorizãrii deformaþiilor ºideplasãrilor. În ciuda numãrului marede soluþii prezentate, determinareadeplasãrilor cu o precizie milimetricãrãmâne deschisã investigaþiilor.

HÃRÞI DE RISCPentru întocmirea unei hãrþi cu

zonarea teritoriului României, din punctde vedere al potenþialului de produ-cere a alunecãrilor de teren, s-a elabo-rat „Ghidul de redactare a hãrþilorde risc la alunecare a versanþilor pen-tru asigurarea stabilitãþii construcþiilor“- indicativ GT019-98, aprobat prinHotãrârea de Guvern nr. 447 din10.04.2003 „Normele metodologiceprivind modul de elaborare ºi conþinu-tul hãrþilor de risc natural la alunecãride teren“. Aceste norme prezintãcadrul natural privind succesiuneaoperaþiilor de întocmire a hãrþilor derisc la alunecare.

Hãrþile de risc la alunecare a ver-sanþilor necesitã o corelare cât mai

exactã a potenþialului producerii alune-cãrilor de teren, cu evaluarea elemen-telor de risc din zonã (fig. 8). Hãrþiletrebuie sã oglindeascã starea de efor-turi din versanþi ºi valorile factorilor destabilitate în secþiunile reprezentative,acestea constituind parametrii princi-pali pe baza cãrora sã se poatã apre-cia cât de ridicat este pericolul atingeriilimitei de cedare a masivului depãmânt ºi de producere a alunecãrilorde teren.

Elaborarea unei hãrþi de risctrebuie sã se desfãºoare în douãetape [6]:

Etapa I - va cuprinde culegereatuturor informaþiilor morfologice, hidro-logice, climatice, geologice, geoteh-nice ºi hidrogeologice, existente îndocumentaþiile întocmite pentru sco-puri diverse, aferente teritoriului carese cerceteazã, precum ºi cartãri geo-logice inginereºti ºi hidrogeologicefoarte detaliate. Pe baza datelorobþinute în aceastã etapã, se vaîntocmi harta de risc la alunecare azonei cercetate, hartã care, de cele

Fig. 6: Platforme satelitare

Fig 7: Scanerul terestru Leica Scanstation CIO

Fig 8: Informaþiile cuprinse în baza de date aferentã hãrþii de risc

Fig. 9: Hãrþile de risc, ca unelte de management pentru autoritãþile locale



INVITAÞIE

CONFERINÞA PSC - evenimentul anual al firmelor din construcþii este organizat de cãtre Federaþia PatronatelorSocietãþilor din Construcþii, în colaborare cu Uniunea Generalã a Industriaºilor din România, sub titlul:

RESTART CONSTRUCÞII 2015

Întâlnirea va avea loc pe data de 22 aprilie la Hotel Novotel din Bucureºti. În aceastã ediþie tema, aleasã ca fiindcea mai semnificativã în raport de evenimentele ºi situaþia economicã la zi, este Stimularea investiþiilor.Optimizarea activitãþii firmelor. Simplificarea legislaþiei achiziþiilor publice.

Ca urmare, prezentãrile ºi dezbaterile se vor concentra pe:• Absorbþia fondurilor europene;• Mecanisme de finanþare, garantare ºi asigurãri;• Modele de succes în managementul din construcþii;• Corelarea acþiunilor dintre constructor, beneficiar, consultant ºi proiectant în favoarea proiectului;• Informatizarea sectorului;• Diminuarea costului conformãrii / tranzacþionãrii;• Modelarea legislaþiei achiziþiilor publice în scopul optimizãrii proiectelor;• Certificarea firmelor din construcþii etc.

SPEAKERI INVITAÞILa Restart Construcþii 2015 sunt invitaþi reprezentanþi ai instituþiilor relevante în susþinerea temei:• Miniºtri ºi experþi din ministerele ºi autoritãþi publice de resort:

- Comisia Europeanã- Ministerul Fondurilor Europene- Ministerul Finanþelor Publice- Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice- Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice- Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare

• Experþi privaþi• Furnizori privaþi de soluþii.

Pentru mai multe detalii vã rugãm sã ne contactaþi la urmãtoarele date de contact:Persoana de contact: Luminiþa Arghire

E-mail: [email protected] sau [email protected].: +40 722 635 095 sau +40 21 311 95 94

www.psc.ro


mai multe ori, poate fi consideratã satis-fãcãtoare pentru scopul în care a fostelaboratã. Hãrþile se redacteazã lascãri 1:10.000 ... 1:5.000 în funcþie desuprafaþã ºi complexitatea zonei.

Dacã din analiza hãrþii întocmite înaceastã etapã va rezulta un risc ridicatde alunecare a versantului, luând înconsiderare ºi consecinþele unui even-tual dezastru pe care acesta îl poateproduce, se va trece la redactarea hãrþiide risc corespunzãtoare etapei a Il-a.

Etapa a II-a - pe lângã dateleobþinute în prima etapã, trebuie sãcuprindã, în mod obligatoriu, lucrãri deprospecþiuni (geofizice, foraje, lucrãriminiere, teste efectuate in situ) ºi analizegeotehnice de laborator, datele obþi-nute contribuind, în mod substanþial, lacreºterea gradului de precizie al hãrþiide risc, care se va fundamenta pe cal-cule ºi interpretãri mult mai precise.

Hãrþile de risc devin, astfel, uneltenecesare în managementul dezas-trelor, ele permiþând adoptarea unormãsuri eficiente de prevenire a poten-þialelor dezastre (fig. 9) cauzate dealunecãrile de teren ºi luarea unordecizii raþionale privind amplasareaconstrucþiilor ºi executarea unor lucrãride excavaþii, fãrã a fi periclitatã sta-bilitatea terenului.

ELABORAREA HÃRÞILOR DE RISCLA ALUNECÃRI DE TEREN, UTILIZÂNDDATE GEOTEHNICE, TOPOGRAFICE ªI

TEHNOLOGIA SIGFolosirea tehnologiei SIG în litera-

tura de specialitate, pe problemaalunecãrilor de teren, a fost tratatã înnumeroase lucrãri ºtiinþifice în careautorii au prezentat proiecte realizateprin intermediul acestei tehnologii,implementate în diferite þãri. Finali-tatea acestor proiecte a constat înredactarea unor hãrþi de risc pentruzonele studiate.

Ideea principalã a unui proiectimplementat în Serbia a fost deter-minarea ºi analiza zonelor cu potenþialde instabilitate de pe teritoriul munici-palitãþii Ub, harta reprezentând princi-palul factor în alegerea locaþiilor ºiplanificarea categoriilor de folosinþã aterenurilor, precum ºi în stabilireagradului de concentrare a structurilorfizice ºi infrastructurii. Acest tip deanalizã este întotdeauna necesar pen-tru întocmirea strategiei de dezvoltarespaþialã a unor teritorii.

Selecþia zonelor cu potenþial deproducere a alunecãrilor de teren peteritoriul municipalitãþii Ub s-a desfã-ºurat în etape: s-a studiat literaturaexistentã pentru zona cercetatã, s-auanalizat hãrþile geologice existente, s-au

fãcut interpretãri ale hãrþilor topogra-fice (analize geomorfologice cantita-tive), cercetarea terenului, analiza înlaborator ºi la birou a datelor colectate.Dupã analiza amãnunþitã a hãrþilorgeologice ºi topografice, s-au conturatanumite zone periculoase, excluzândtoate suprafeþele cu petrografie ºistructurã stabilã, deci unde nu existariscul declanºãrii acestui tip de pro-cese geomorfologice.

Testarea zonelor afectate de pro-cesele de instabilitate a fost efectuatãpe teren, împreunã cu cartarea ºi vizi-tarea alunecãrilor produse recent ºi aversanþilor afectaþi de fenomenul deeroziune (fig. 3).

Cercetarea condiþiilor naturale deriscuri de pe teritoriul municipalitãþii Ubreprezintã baza necesarã în analizaelementelor ºi a cauzelor proceselorde alunecare din zona studiatã. Avândîn vedere o analizã complexã acondiþiilor de riscuri naturale careduc la apariþia alunecãrilor de terenpe anumite teritorii, a fost necesar sãse ia în considerare acþiunile multi-ple ale diverºilor factori, atât naturalicât ºi antropici. Prin definirea tuturorfactorilor mai sus menþionaþi ºi acercetãrilor din teren, toate zonelemunicipalitãþii Ub cu risc de producerea fenomenelor de instabilitate au pututfi reprezentate pe hartã [7].

O etapã importantã în implemen-tarea unui SIG în Portugalia a constatîn colectarea informaþiilor geologice ºigeotehnice specifice zonei studiate ºipregãtirea hãrþilor digitale tematice lascara 1:5.000:

• hartã a versanþilor (derivatã dinmodelul digital al terenului) care uti-lizeazã 7 clase de pante ale acestora(0 - 2%, 2 - 5%, 5 - 8%, 8 - 15%, 15 - 30%,30 - 50% ºi >50%) pentru a determinalegãturile dintre panta versanþilor ºiprocesele de alunecare sau eroziune -principalul hazard geologic, care a fostmonitorizat în judeþul Almada;

• hartã cu diversitatea litologicã ºitectonicã;

• hãrþi de inventariere a zonelorafectate de alunecãri de teren ºi feno-mene de eroziune;

• hartã de localizare a forajelor ºizonelor investigate.

Harta care cuprinde condiþiile geo-tehnice a fost una dintre primele hãrþigenerate ºi s-a bazat pe corelaþiile sta-bilite între investigaþiile din teren ºirezultatele obþinute în laborator (deter-minarea parametrilor geotehnici), pecaracteristicile geotehnice ale succe-siunii litologice ºi pe variaþia acestoraîn suprafaþã ºi la adâncimi mari.

Prin combinarea datelor succesiuniilitologice cu cele referitoare la panteleversanþilor, împreunã cu reclasificareaºi categorisirea diferitelor atribute, aufost produse ºi celelalte 2 hãrþi, ºi anu-me: zonarea potenþialului de producerea alunecãrilor de teren ºi zonareapotenþialului de producere a feno-menului de eroziune. Aceste hãrþi aufost validate prin comparaþia directã cuhãrþile de inventariere existente.

Pentru a face accesibile datelespaþiale atât specialiºtilor în ºtiinþelepãmântului, cât ºi publicului larg, ºipentru a facilita accesul la ele, dez-voltatorii SIG-ului au folosit pentruhãrþi un cadru cunoscut de culori (culo-rile semaforului), o terminologie standardºi au adoptat un sistem internaþionalde unitãþi de mãsurã.

Acest proiect reflectã strânsa cola-borare dintre comunitatea ºtiinþificãportughezã ºi societate, iar metodolo-gia de realizare a proiectului este unageneralã, pentru a putea fi implemen-tat ºi în alte regiuni din lume. Printreavantajele acestui SIG se numãrã:revizuirea planurilor de folosinþã aterenurilor, planificarea teritoriului culuarea în considerare a condiþiilor geo-logice ºi geotehnice, asigurarea dez-voltãrii durabile ºi managementulregiunii Almada, promotor pentru deru-larea altor studii în domeniul ºtiinþelorpãmântului.

Un alt avantaj important estereprezentat de reducerea costurilorinvestigaþiilor din teren necesare pen-tru dezvoltarea urbanã a zonei respec-tive, deoarece datele spaþiale vor fidisponibile, având o precizie ridicatã [8].

Specialiºtii din Australia au realizatLANDFORM, o aplicaþie SIG adaptatãla cerinþele lor, pentru o clasificaresemi-automatã a elementelor alune-cãrii de teren, bazatã pe atribute topo-grafice, precum curbura terestrã ºipanta. Aceºti parametri derivã dinmodelul digital de altitudine (DEM) ºireprezintã punctul de plecare în clasifi-carea elementelor unei alunecãri deteren, precum suprafaþa de alunecare,fruntea alunecãrii, piciorul alunecãrii,panta versantului sau roca. Într-o sub-clasificare, versanþii au fost împãrþiþi înfuncþie de pantã (cu pantã mare,medie ºi micã) în puncte importantedin profilul transversal. Adaptarea unuiSIG la cerinþele concrete ale aplicaþieiimplicã modificarea interfeþei graficestandard pentru utilizator ºi extindereafuncþionalitãþii.

Algoritmul a fost creat pentru aputea face o analogie între harta gene-ratã de LANDFORM ºi interpretãrile,


bazate pe fotografii fãcute de unexpert în domeniul geotehnicii, asupraaceleiaºi zone de studiu. Rezultatelepot fi folosite în aplicaþii pentru agricul-turã, studii de degradare a solului,analizã spaþialã ºi modelare pentruzone în care morfologia terenului esteun factor esenþial în studierea feno-menului de instabilitate [9].

CONCLUZIIHãrþile de risc la alunecãri de teren

manipulate în medii SIG pot asigurasuportul decizional autoritãþilor localeîn vederea stabilirii strategiilor decreºtere a conºtientizãrii populaþiei cuprivire la pericolul reprezentat deaceste calamitãþi naturale. În plus, potfi utilizate cu succes în cercetare, pen-tru adoptarea mãsurilor de stabilizarea zonelor afectate de fenomene deinstabilitate ºi în scopul creãrii unorsisteme de avertizare timpurie.

Tehnologia SIG modernã includecartarea unor amplasamente ce pre-zintã riscuri diverse ºi o cooperaredeplinã a specialiºtilor în domeniulgeologiei inginereºti, geotehnicii ºigeodeziei.

Este evidentã nevoia de monitori-zare continuã în timp, prin procedeegeodezice specifice, a zonelor afec-tate de alunecãri de teren, pe baza

cãrora se pot face prognoze care sãconducã, în final, la diminuarea dis-trugerilor materiale ºi a pierderilor devieþi omeneºti.

Prin centralizarea datelor topo-grafice ºi geotehnice care provin dinarhive, rapoarte administrative, de laprofesioniºti în domeniu, cercetãrigeologice ºi geomorfologice in situ, seeficientizeazã studiile efectuate înacest sens la nivel local ºi regional,reducându-se, totodatã, ºi costurile.

BIBLIOGRAFIE[1] JONGMANS D., GARAMBOIS

S., Geophysical investigation of land-slides: A review, “Bulletin SociétéGéologique de France”, 178, 2, 101-112, 2007, DOI 10.2113 / gssgf-bull.178.2;

[2] SFÎRU R., CÂRDEI P.,MURARU V., HEREA V., Methods andtechniques of drawing up risk maps forsurface rain erosion phenomenon,2010, INMATEH Agricultural Engineer-ing, vol. 31, no. 2, ISSN: 2068-2239,ISSN: 2068-4215, INMA Bucharest;

[3] ZORAN M., Geospatial andgeophysical information for earth-quake hazard assessment in Vranceaarea, Romania, EGU GeneralAssembly, 2-7 May 2010, Vienna, Aus-tria, p. 6808;

[4] MANEA S., Evaluarea risculuide alunecare a versanþilor, EdituraConspress, 1998, ISBN973-98749-1-6;

[5] STOIAN L, NACU V., Reþele deurmãrire în timp a alunecãrilor deteren, metode bazate pe determinãriparametrice ºi geodezice, RevCAD,Alba lulia, România, 2008, pag.143-158;

[6] »» H.G. nr. 447/22.04.2003.Normele metodologice privind modulde elaborare ºi conþinutul hãrþilor derisc natural la alunecãri de teren,Monitorul Oficial al României,07.05.2003;

[7] DRAGICEVIC S., NOVKOVIC L,PRICA M., The risk of slope processeson the territory of UB Municipality, Pro-ject 146005 financed by the Ministry ofscience and technological develop-ment of the Republic of Serbia, 2009;

[8] DA SILVA F.P., RODRIGUES -CARVALHO J. A., Engineering geo-logical mapping for the urban planningof Almada County, Portugal, IAEG,Lucrarea nr. 165, 2006;

[9] KLINGSEISEN B., METTER-NICHT G., PAULUS G., Geomor-phometric landscape analysis using asemi-automated GIS - approach, Envi-ronmental Modeling & Software Vol. XX,pag. 1 - 13, Science Direct, 2007. �


(Continuare din nr. 110, decembrie 2014)

Evoluþia valorilor forþelor seismicede proiectare pentru clãdirile

cu pereþi structurali din zidãrieToate reglementãrile tehnice care

au fost în vigoare din anul 1963pânã în prezent au folosit, pentrucalculul seismic al clãdirilor cu pereþistructurali din zidãrie, metoda forþe-lor seismice statice echivalente.

A. În cazul primelor normative(P 13-1963 ÷ P 100-1992), valoareaforþei tãietoare de bazã a fost calcu-latã cu relaþia:

în care • Ks ºi β sunt coeficienþi care

cuantificã intensitatea seismicã aamplasamentului ºi, respectiv, ordo-natele spectrului de rãspuns elastic(variaþia valorilor acestor doi coefi-cienþi în perioada 1963÷1992 a fostprezentatã, pe larg, în prima parte aacestui articol).

• ε este coeficientul de echi-valenþã între sistemul structural real(cu n - grade de libertate dinamicã)ºi sistemul „convenþional“ cu un sin-gur grad de libertate. În normativeleP 13-63 ºi P 13-70, pentru clãdirilecurente, cu masa distribuitã uniformpe înãlþime, s-a acceptat valoareaforfetarã ε = 0,80. În NormativeleP 100-78(81) pentru clãdirile curente,cu pereþi structurali din zidãrie ºiînãlþime totalã ≤ 15,0 m, s-a acceptatvaloarea forfetarã ε = 0,75.

• Coeficientul Ψ a avut, în timp,mai multe definiþii, unele dintre aces-tea fiind caracterizate prin profundedeficienþe conceptuale:

Normativul P 13-63: coeficientcare þine seama de influenþa materi-alului ºi a structurii construcþieiasupra amortizãrii prin frecare inte-rioarã a vibraþiilor produse de sarcinileseismice; pentru construcþiile cupereþi structurali din zidãrie s-aadoptat valoarea Ψ = 1,00.

Normativul P 13-70: coeficientcare introduce influenþa proprietãþilorde amortizare a vibraþiilor ºi a ducti-litãþii structurii (capacitãþii de defor-mare în domeniul plastic); pentruconstrucþiile cu pereþi structurali dinzidãrie s-a adoptat valoarea Ψ = 1,30.

Normativele P 100-78(81): coefi-cient de reducere a efectelor încãr-cãrilor seismice þinând seama deductibilitatea (sic!) structurii, decapacitatea de redistribuire a efor-turilor, de ponderea cu care intervinrezervele de rezistenþã neconside-rate în calcul rezultate din conlu-crarea structurii cu elementelenestructurale ºi de efectul amortizãriivibraþiilor; pentru construcþiile cupereþi structurali din zidãrie cuînãlþime pânã la P+4E (≤ 15,0 m) s-aadoptat valoarea Ψ = 0,30.

În ansamblu, variaþia coeficien-þilor din formula (1) a fost stabilitãastfel încât forþa tãietoare de bazãsã nu varieze simþitor în funcþie denumãrul de niveluri al clãdirii (valo-rile forfetare adoptate pentru ε auplafonat aceastã forþã pentru toateclãdirile cu pereþi structurali cuînãlþime P÷P+4E) (fig. 6).

Normativul P 100-92 a pãstratrelaþia (1) din Normativele P 100-78(81),dar a diferenþiat valoarea factoruluiΨ în funcþie de alcãtuirea zidãriei:

• structuri din pereþi structuralidin zidãrie cu centuri ºi stâlpiºori…Ψ = 0.25;

• structuri cu pereþi structurali dinzidãrie simplã …Ψ = 0,30.

B. Codurile P 100-1/2006 ºi P100-1/2013 au adoptat formula decalcul folositã în standardul euro-pean SR EN 1998-1:

unde • Sd(T1) - ordonata spectrului de

rãspuns de proiectare pentru perioadafundamentalã T1;

• q este factorul de comportare alstructurii (factorul de modificare a

Evoluþia prevederilor de proiectare seismicãpentru structurile ºi elementele nestructurale din zidãrie

în perioada 1963 - 2013 (II)prof. dr. ing. Radu PETROVICI

Fig. 6: Variaþia coeficientului seismic cS între anii 1963 ÷ 2013


rãspunsului elastic în rãspuns ine-lastic), cu valori în funcþie de tipulstructurii ºi capacitatea acesteia dedisipare a energiei;

• T1 - perioada proprie fundamen-talã de vibraþie a clãdirii;

• m - masa totalã a clãdirii calcu-latã ca sumã a maselor de nivel mi;

• γI - factorul de importanþã-expu-nere al construcþiei;

• λ - factor de corecþie care þineseama de contribuþia modului pro-priu fundamental prin masa modalãefectivã asociatã acestuia, cu valo-rile λ = 0,85, dacã T1 ≤ TC ºi clãdireaare mai mult de douã niveluri, ºiλ = 1,0 în celelalte situaþii.

Formulele aproximative, propuseîn Codul P 100-1/2013 ºi în standar-dul SR EN 1998-1, pentru calcululperioadelor proprii ale clãdirilor cupereþi structurali din zidãrie, furni-zeazã valori cu împrãºtiere semni-ficativã. Din acest motiv, în CodulP 100-1/2013, în formula (2) s-afolosit valoarea maximã a spectruluiSd(T1) ≡ β0 = 2,50. Prin aceastãsoluþie s-a urmãrit evitarea subdi-mensionãrii care ar rezulta din posi-bila subestimare a perioadei (încazul valorilor mai mici decâtperioada TB, aflate pe ramuraascendentã a spectrului elastic (a sevedea figura 4, în partea I-a a arti-colului).

Valorile q au fost diferenþiate înfuncþie de:

• regularitatea / neregularitateaalcãtuirii geomentrice ºi structurale;

• alcãtuirea zidãriei structurale(ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA).

În expresiile din tabelul 4 rapor-tul au/a1 reprezintã factorul desuprarezistenþã al construcþiei, carecuantificã rezervele de rezistenþã dindomeniul post elastic. Cu acestevalori, în figura 6 este reprezentatãvariaþia coeficientului cS pentruclãdirile cu înãlþime P÷P+4E, consi-derând înãlþimea de etaj het = 3,00 m,de unde înãlþ imea totalã esteH = nniv × het.

Din compararea prevederilorCodului P 100-1/2013 cu cele aleNormativelor din anii 1963 - 1981,comparaþie prezentatã în figura 6,rezultã cã, pentru toate zoneleseismice, clãdirile cu pereþi struc-turali din zidãrie au fost proiectatepentru forþe seismice inferioare celordin reglementarea actualã. Având învedere faptul cã, practic, pentrutotalitatea clãdirilor executate în

perioada 1963 - 1978 s-au folositproiecte tip/refolosibile, se impuneexpertizarea acestor proiecte, atâtpentru identificarea nivelului de sigu-ranþã proiectat, cât ºi a nivelului desiguranþã disponibil, având în vederecã aceste clãdiri au suportat cutre-murele din perioada 1977 - 1990.

Evoluþia valorilor forþelor seismicede proiectare pentru pereþii

nestructurali din zidãrie În perioada 1963 - 2013, prevede-

rile reglementãrilor tehnice privitoarela procedeul de calcul ºi la valorileforþelor seismice statice echivalentepentru proiectarea elementelornestructurale din zidãrie au suferitmai multe modificãri semnificative,care au afectat nivelul de siguranþãal clãdirilor respective. Primelereglementãri au stabilit, din consi-derente fals economice, un obiectivminimal pentru calculul elementelornestructurale ºi anume: asigurareaancorãrii elementului de structuraprincipalã de rezistenþã a construcþiei,

admiþând, implicit, avarierea aces-tora în cazul producerii cutremuruluide proiectare.

Aceastã situaþie trebuie privitã cudeosebitã atenþie deoarece, deexemplu, consecinþele avarierii seis-mice a pereþilor despãrþitori se potmanifesta începând de la fisurare(legatã de cerinþa de limitare aavariilor), pânã la prãbuºire totalã(care poate pune în pericol sigu-ranþa vieþii), aºa cum este arãtat înfigura 7.Calculul forþei seismice de proiectareconform reglementãrilor anterioare

Normativului P100-92(96)Aceste reglementãri prevedeau

calculul forþei seismice de proiectareperpendicularã pe planul pereteluicu relaþia:

S = cQ (3)în care „c“ este coeficientul seis-

mic global care a avut valorile: a) Pereþi nestructurali • c = 3 ks în Normativele P13-63

ºi P13-70;• c = ks în Normativele P100-78(81).

Tabelul 4: Valorile factorului de comportare „q“ conform Codului P 100-1/2013

Tabelul 5: Coeficientul seismic global „c“ conform reglementãrilor P13-63 ÷ P100-78(81)

Fig. 7: Niveluri de avariere la cutremur a pereþilor despãrþitori

Tabelul 6: Dimensiunile maxime ale pereþilor nestructurali din zidãrie nearmatã conform Normativului P2-85



b) Parapete ºi pereþi în consolã• c = 14 ks ºi, respectiv, 15 ks în

Normativele P13-63 ºi P13-70• c = 3 ks în Normativele P100-

78(81)unde: - ks este coeficientul seismic al

amplasamentului, conform hãrþii dezonare în valabilitate la data respectivã;

- Q este greutatea peretelui peunitatea de suprafaþã.

Valorile „c“ nu au fost diferenþiateîn raport cu clasa de importanþã aclãdirii, ceea ce a dezavantajat, evi-dent, clãdirile pentru care era nece-sarã limitarea degradãrilor (spitale,de exemplu).

Valorile coeficientului seismicglobal corespunzãtoare celor treidocumente normative sunt date întabelul 5. Paradoxal, în NormativeleP 100-78(81), cu toatã experienþaacumulatã la cutremurul din 1977,au fost reduse forþele de proiectarepentru elementele cele mai vulnera-bile, cu risc direct pentru siguranþavieþii (parapete ºi pereþi în consolã)!

Normativele P13-63 ºi P13-70 auprecizat cã valorile „c“ se referã lacalculul pereþilor neportanþi interiori,în timp ce Normativul P100-78(81)nu a fãcut nicio precizare referitor lapoziþia pereþilor în clãdire. S-a igno-rat, astfel, faptul cã riscul pentru sigu-ranþa vieþii este mai mare în cazulpereþilor exteriori, mai ales pentrucei situaþi pe faþadele cãtre spaþiipublice sau cu aglomerãri de per-soane (curþile interioare ale ºcolilor,de exemplu).

Efectuarea calculelor de dimen-sionare/verificare nu a fost obligatoriepentru cazurile în care pereþiinestructurali respectau dimensiunilemaxime stabilite prin Normativele deproiectare a clãdirilor din zidãrie.Astfel, conform Normativului P2-85,valorile maxime ale înãlþimii ºi alesuprafeþei pereþilor nestructurali careputeau fi executaþi fãrã calcul curelaþia (3), în zonele seismice de grad7÷9 MSK sunt cele date în tabelul 6.

Pentru pereþii cu o laturã liberã(gol de uºã) s-a prevãzut reducereasuprafeþelor maxime cu 50%.Calculul forþei seismice de proiectareconform P100-92(96) - P 100-1/2013

Normativul P 100-92 a pãstrat for-mularea anterioarã a coeficientuluiseismic, notat acum „cw“, în funcþiede valoarea coeficientului seismic alamplasamentului rezultând valoriledin tabelul 7.

Tabelul 8

Tabelul 9

Tabelul 7


Începând cu Codul P 100-1/2006s-a prevãzut ca forþa seismicã staticãechivalentã care acþioneazã asupraelementelor nestructurale (CNS) sãfie calculatã cu o formulã cu cinciparametri, care surprinde mai exactrãspunsul seismic al acestora.

unde:γCNS - coeficient de importanþã al

CNS; pentru clãdiri curente γCNS = 1.00;ag - acceleraþia seismicã de cal-

cul a terenului, stabilitã conform hãrþiide zonare seismicã;

βCNS - coeficient de amplificaredinamicã al CNS;

- coeficient care

reprezintã amplificarea acceleraþieiseismice a terenului pe înãlþimeaconstrucþiei, în care:

z - cota punctului de prindere destructurã a CNS;

H - înãlþimea medie a acoperi-ºului în raport cu baza construcþiei;

În cazul clãdirilor curente, cu regu-laritate pe verticalã, pereþii nestructurali

cei mai solicitaþi sunt cei de la ultimulnivel pentru calculul cãrora se poateconsidera aproximativ Kz = 3.00.

qCNS - factor de comportare al CNS;mCNS - masa maximã a CNS în

exploatare. Pentru pereþii nestructurali din

zidãrie, coeficienþii βCNS ºi qCNS aufost stabiliþi în funcþie de tipul ºi depoziþia în clãdire ale peretelui ºi delegãturile acestuia cu structura prin-cipalã:

• elemente ataºate anvelopeirezemate în consolã (neancorate):βCNS = 2,5 qCNS = 2.5;

• pereþi nestructurali exteriori ºiinteriori rezemaþi sus ºi jos βCNS =1,0 qCNS = 2.5.

Codul P 100-1/2013 a pãstratstructura formulei (4) dar a diversifi-cat factorii βCNS ºi qCNS pentru pereþiinestructurali, dupã cum este arãtatîn tabelul 8.

Reducerea factorului qCNS de la2,5 (în P 100-1/2006) la 1,5 (în P100-1/2013), pentru pereþii din zidã-rie simplã (nearmatã), s-a fãcut pen-tru a þine seama de:

• riscul ridicat pentru siguranþavieþii în cazul avarierii pereþilor defaþadã;

• comportarea fragilã ºi lipsa derezistenþã la întindere a zidãriei simple.

Reamintim, totodatã, cã prinCodul P 100-1/2013 valorile accele-raþiei terenului pentru proiectare (ag)au fost sporite uniform, pe întreg te-ritoriul þãrii, cu 25% faþã de cele sta-bilite de Codul P 100-1/2006.

Evoluþia valorilor forþelor seis-mice de proiectare pentru pereþiinestructurali, în oraºele capitale dejudeþ ºi în Municipiul Bucureºti, întreanii 1963 ºi 2013, este arãtatã întabelul 9.

La fel ca în cazul pereþilor struc-turali, valorile forþelor seismice deproiectare au crescut consistent înperioada examinatã. Aceastã creº-tere aratã cã, în bunã parte, pereþiidespãrþitori din clãdirile proiectate întrecut, în special, cu reglementãrileanterioare P 100-1/2006, au un nivelde asigurare mult inferior celui cerutde reglementarea P 100-1/2013care este în vigoare în prezent. �

(4)


Ansamblul mausoleului a fostconstruit pe un teren înalt, având îndreapta o râpã de ≈50 m, iar înstânga un drum comunal. Clãdireamausoleului este construitã sub-teran, pe douã niveluri suprapuse(douã subsoluri), deasupra soluluirealizându-se doar cele douã caseale scãrilor de acces ºi peretele fun-dal, cu panourile care au inscripþi-onate numele celor cãzuþi în lupte.Acest perete din marmurã albã estemãrginit de douã ansambluri sculp-turale din bronz, realizate de sculp-torul Aurel Bordenache. Accesul înmausoleu se face prin douã intrãrisimetrice, cu uºi metalice frumosornamentate.

Mausoleul s-a ridicat la iniþiativaunor ofiþeri ºi generali ai Armatei a2-a Române, care au înfiinþat „Soci-etatea Mãrãºti“. În ziua de 10 iunie1928 s-a pus piatra fundamentalã amausoleului ºi s-a semnat ºi un “Actcomemorativ” pentru construirea lui,Mausoleul fiind înãlþat la cota 536,acolo unde s-au purtat luptele.

Criptele adãpostesc osemintelecelor cãzuþi pe aceste locuri în tim-pul bãtãliilor din vara anului 1917.În subsol se aflã sarcofagele bogatornamentate cu stucaturi, cu osemin-tele mareºalului Alexandru Averescuºi ale generalilor Arthur Vãitoianu ºiAlexandru Mãrgineanu.

Structura mausoleului este dinbeton armat (stâlpi, grinzi ºi plãci),

având zidurile exterioare groase, dincãrãmidã, compartimentãrile dinzidãrie de cãrãmidã, iar bolþile dincoji de beton armat.

Primul nivel subteran (subsolul1), cu rol de expunere a materialuluidocumentar ºi echipamentului militardin perioada rãzboiului, are înãlþimeade doar 1,92 m, respectiv 1,77 msub grindã. Iluminarea acestui spaþiuse face prin luminatoarele din rotalitinstalate în plafon.

Al doilea nivel subteran (subsolul2) are o înãlþime de 6,45 m în zonacentralã ºi 3,77 m în axul bolþilor la-terale. Pe conturul acestui spaþiusunt alveolele cu osemintele osta-ºilor români ºi ruºi cãzuþi pe câmpulde luptã.

Spaþiul este decorat cu coloniþeneoromâneºti, cu baza ºi capitelulbogat ornamentate.

Istorie ºi construcþiiMAUSOLEUL EROILOR DE LA MÃRÃªTI

Dumitru BAHAMAT - director DEDAL BAHAMAT Galaþi

Al treilea obiectiv din cadrul proiectului „Drumul de Glorie al Armatei Române în Primul RãzboiMondial” a fost „Restaurare, consolidare ºi punere în valoare a clãdirii Mausoleului eroilor de la Mãrãºti ºia incintei acestuia, amenajarea zonei parcajului ºi consolidarea terenului de pe latura din dreapta aincintei”.

Finanþare: Programul operaþional regional Sud-Est REGIO Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritorialã a Judeþului Vrancea

Executant: Asocierea - lider: SC DEDAL BAHAMAT SRL,- asociaþi: SC NS CONSART ’96 SRL

SC AG GRUPINSTAL SRLProiectant: Asocierea - SC ABRAL ARTPRODUCT SRL, SC LUDOCRIS SRL

ºi SC INTERGROUP ENGINEERING SRLPerioada derulãrii lucrãrilor: iunie 2009 - noiembrie 2013

Peste acestea se dezvoltã arceletipic neoromâneºti, cu brâu cu deco-raþie floralã. Toate golurile de venti-lare din acest spaþiu sunt mascatede traforuri decorative.

Incinta mausoleului este deformã dreptunghiularã, cu latura dinspate arcuitã.

Ansamblul, compus din con-strucþii, terase ºi alei este perfectsimetric faþã de axul longitudinal.Poarta principalã de acces are pestâlpul de piatrã din stânga intrãrii unvultur din bronz cu simbolurile regi-mentului sub gheare; celãlalt vultur,de pe stâlpul din dreapta, a fostîmprumutat de o unitate militarã dinFocºani ºi nu a mai fost înapoiat.

În decursul timpului s-au fãcut oserie de intervenþii, în special pentrua rezolva problema infiltraþiilor.

La momentul începerii lucrãrilors-a constatat cã nivelul terasei depeste mausoleu crescuse substan-þial cu fiecare intervenþie de reparaþii,înecând, practic, o treaptã din celedouã, din faþa peretelui fundal. Cutoate acestea nu se reuºise oprireainfiltraþiilor apelor meteorice, deoareceumiditatea pãtrundea îngrijorãtorprin terase în interiorul mausoleului.Practic, se putea observa o picurareconstantã în multe locuri, chiar ºi înperioade în care nu plouã.

În subsolul 2, la cota -6,28, -6,73,principala problemã care a trebuitrezolvatã a fost refacerea stucatu-rilor care împodobesc cavoul mare-ºalului Averescu ºi pe cele ale

generalilor Vãitoianu ºi Mãrgineanu,precum ºi a traforurilor decorativedin axul bolþilor de sub luminatoarelecu sticlã tip Nevada, degradate deumiditatea excesivã.

Instalaþia electricã de iluminat eracompromisã. Se ajunsese sã seimprovizeze o instalaþie cu cabluaerian la un bec din mijloculîncãperii.

Ramele metalice (tâmplãria),care susþin geamurile gravate înspatele cãrora se gãsesc osuarele,erau ruginite.

Principalele lucrãri executate laacest mausoleu, în afarã de cele derezistenþã a construcþiei (injectãrietc), au fost:

• Lucrãri privind refacerea inte-gralã a teraselor de peste mausoleuºi din jurul lui;



• Refacerea capacelor celor patrucãsuþe luminator cu rol de ventilare;

• Refacerea acoperiºurilor dinpiatrã ale caselor scãrilor, cu plãcidin granit rezistent la intemperii;

• Lucrãri de pietrãrie exterioarã:pavimente, înlocuiri placaje, curãþiri,biocidãri, hidrofobizãri, demontãri ºiremontãri elemente ale construcþieidin piatrã, rostuiri. Înainte de apli-carea fiecãrui tratament s-a fãcutanaliza de specialitate a caracteristi-cilor pietrelor la momentul respectiv;

• Referitor la sistemul de venti-lare, cu rol foarte important în elimi-narea exceselor de umiditate ºi deuscare a elementelor constructive,s-a urmãrit ca toate canalele de ven-tilare naturalã sã fie desfundate;

• Lucrãri interioare, privind repa-raþiile tencuielilor în urma lucrãrilorde injectãri fisuri ºi de instalaþiielectrice;

• Spãlãri, curãþiri, chituiri tencuielispeciale;

• Reparaþii (restaurare) pardoselimozaicate (dale ºi trepte);

• Repararea, vopsirea tâmplãrieimetalice ºi înlocuirea geamurilorgravate crãpate, cu altele executateidentic.

Situându-ne în zona climaticã cudiferenþe mari de temperaturã întrevarã ºi iarnã, noapte ºi zi, materialulhidroizolaþiilor nu poate rezista multtimp în aceste condiþii. Astfel, pentrua mãri durata de viaþã a hidroizo-laþiei, s-a mers pe principiul teraselorinverse, în care termoizolaþia estemontatã peste hidroizolaþii. Ideeaeste ca apa ce pãtrunde prin ros-turile dalelor terasei sã se scurgãrapid pe panta hidroizolaþiei. În acestscop, s-a aºternut peste termiozo-laþie un strat drenant din pietriº cugranulaþie micã spre suprafaþa demontare a dalelor pavimentului.

La fiecare luminator din mijloculterasei s-au executat contrapantepentru direcþionarea apei în late-ralele luminãtoarelor. Peste amorsã

s-a montat hidroizolaþia cu mem-branã dublã tip Pluvitec. Termoizo-laþia s-a executat din plãci de sticlãcelularã, de 6 cm grosime, montateprin lipire cu adezivi bituminoºi pehidroizolaþie, astfel încât între plãcisã rãmânã rosturi de scurgere. Apoi,s-a montat un strat de geotextil ºistratul drenant din pietriº.

În felul acesta s-a realizat un sis-tem de scurgere rapidã a apelormeteorice, evitându-se deformaþiilepavimentului, iar acum se poateinterveni la nivelul hidroizolaþiei prindemontarea uºoarã a pavimentului.

S-a folosit un mortar modificat cupolimeri, furnizat de laboratoare spe-cializate (Remmers), cu proprietãþide etanºeizare ºi aderenþa foartebunã în lateral.

Ulterior, s-a executat imperme-abilizarea cu soluþie tip Kiesol.

În spatele mausoleului a fostrefãcutã terasa care duce pânã la origolã betonatã cu scurgeri lateralestânga ºi dreapta prin zidurile depiatrã, pentru a evacua apele mete-orice cât mai departe de construcþiasubteranã a mausoleului.

Plãcile (moloanele) din piatrã caºi elementele spaþiale cioplite în pia-trã (consolele) care aveau degradãrimajore au fost extrase ºi înlocuite cualtele din acelaºi material.

În interior, la nivelul primuluisubsol (cota -2,08), a fost spãlatãîntreaga zugrãvealã cu humã apereþilor.

Toate traforurile degradate dincheia bolþilor de sub luminatoarelede tip Nevada, ca ºi cel mare dinmijloc, au fost refãcute întocmai dinmortar modificat cu poliesteri (rãºini)ºi praf de marmurã, astfel încât sãreziste în condiþii de umiditate.

Întreaga stucaturã deterioratã dela cavourile bogat ornamentate alemareºalului Averescu ºi generalilorVãitoianu ºi Mãrgineanu a fost refã-cutã de specialiºtii în restaurare pia-trã ai MCC. Dupã uscarea integralãa stucaturilor respective s-a aplicat

tratamentul de consolidare ºi hidro-fobizare.

La intrarea în complex a fostamplasat un punct de informare ºide vânzãri bilete ºi pliante, dupãmodelul folosit ºi la celelalte mau-solee.

La exterior s-a amenajat spaþiulverde, s-a refãcut instalaþia de ilumi-nat exterior ºi de punere în valoare afaþadelor, precum ºi parcarea, gardulde incintã ºi poarta. Prin intervenþiileconstructorului, cu sprijinul Consiliu-lui Judeþean ºi al reprezentanþilorDirecþiei pentru Culturã ºi PatrimoniuVrancea, vulturul înstrãinat a fostrecuperat ºi a fost montat pe stâlpulporþii.

Cea mai mare problemã lalucrãrile exterioare a fost cea a sta-bilizãrii versantului din estul incintei.Aceasta s-a rezolvat cu o baterie dinpiloþi, pe o lungime de aproximativ100 m ºi o lãþime de 4 m, rigidizatã lapartea superioarã cu o ºaibã orizon-talã, iar la baza versantului cu un zidde sprijin în lungul drumului comu-nal, ancorat în baterii de piloþi foraþi.

La acest obiectiv, lucrãrile deconstrucþii au fost executate deantrepriza NS CONSART’96 S.R.L.condusã de ing. Vasile Soare, iarlucrãrile de instalaþii electrice deantrepriza S.C. AG GRUPINSTALS.R.L.

Datoritã unei bune colaborãri din-tre beneficiar, proiectant ºi executants-au putut gãsi soluþii pentru readu-cerea acestui obiectiv la valoarea ºifrumuseþea lui iniþialã. �



Moartea neiertãtoare. . .

De aceea, suntem mâhniþi sãvã spunem cã un om de o valoaredeosebitã, care a activat cu unînalt profesionalism în domeniulconstrucþiilor, ne-a pãrãsit discretspre sfârºitul lunii martie a.c.

Este vorba de cunoscutul ing.Laurenþiu Naum, fost preºedinte ºidirector general al SC GIP GRUPSA cu sediul în Bucureºti.

A fost un om îndârjit ºi tenace,care ºi-a „confundat” viaþa cu pro-fesia ce zideºte ºi lasã oamenilorbunuri menite sã le asigure locuride muncã, habitat, servicii ºi satis-facþii, pe mãsura perioadei în caretrãiesc.

Laurenþiu Naum s-a nãscut la18 august 1941 în Moravleanca,localitate aparþinând astãzi deUcraina.

A urmat cursurile Liceului Teo-retic din Brãila, liceu pe care l-aabsolvit în 1960, dupã care, între1961 ºi 1965, a fost student alInstitutului Politehnic Timiºoara -Secþia Construcþii civile, industri-ale ºi agricole.

Activitatea sa profesionalã, des-fãºuratã dupã absolvirea Institutu-lui, este strâns legatã de multedintre obiectivele industriale edifi-cate în România în aproape 50 deani, cu precãdere cele din industriapetrochimicã ºi energeticã.

ªi-a început activitatea cainginer proiectant la IPROMETGalaþi unde, între anii 1966 ºi1967, a contribuit la realizareaLaminorului 1 de la Combinatul

Siderurgic Galaþi (estacadele ºistructura de rezistenþã).

Între 1968 ºi 1970, ca angajat alTrustului de Lucrãri Speciale Bucu-reºti, a fost ºef de ºantier la lucrãrilede la Combinatul Petrochimic Braziºi de la Combinatul de Oþeluri Spe-ciale Târgoviºte.

În 1971 ºi 1972, ca inginer ºefla Întreprinderea de Construcþii-Montaj Dâmboviþa, a coordonatlucrãrile de glisare de la clãdirile delocuinþe P+10 din Târgoviºte.

Între 1973 ºi 1991, inginerulLaurenþiu Naum a fost, din nou,angajatul Trustului de Lucrãri Spe-ciale din Bucureºti, de aceastãdatã în calitate de ºef de ºantier,ºef atelier proiectare ºi director.

În aceste funcþii a condus lucrã-rile la prizele de apã Turnu-Mãgurele ºi Þãndãrei ºi labatalurile de ºlam Turnu-Mãgurele,Slobozia ºi Bucureºti Sud, dupãcare au urmat alte lucrãri repre-zentative sub supravegherea ºiconducerea sa:

• sediul GIP - clãdire P+7;• staþie de epurare ape uzate

Glina Bucureºti;• clãdirea Grand Hotel Marriott

Bucureºti;• reparaþii la pista aeroportului

Mihail Kogãlniceanu Constanþa;• proiectare ºi execuþie Coº dis-

persie gaze Phoenix Baia MareH = 350 m;

• consolidãri ºi reabilitãri la

coºurile de fum de la: - CET Iºalniþa (H = 200 m);- CET Deva (H = 220 m);- CET Rovinari - coºurile nr. 2

ºi nr. 3 (H = 220 m);- Arpechim Piteºti (H = 80 m);- CET Palas Constanþa (H = 100 m,

H = 250 m);- CET Bucureºti Sud (H = 120 m);• reparaþii capitale pentru pro-

tecþia turnului de rãcire de la CETTurceni;

• consolidarea silozurilor de laCombinatele Holcim din Câmpu-lung Muscel ºi Aleºd.

Activitatea profesionalã ainginerului Laurenþiu Naum s-aconcretizat printr-o vastã expe-rienþã în proiectarea, expertizareaºi consolidarea construcþiilor înalte(coºuri de fum industriale, turnuri,silozuri, rezervoare, castele de apãdecantoare, fermentatoare etc.),experienþã dobânditã în ceiaproape 50 de ani de activitate înþarã ºi în strãinãtate.

Cred cã n-am exagerat cu nimicspusele ºi aprecierile despre per-sonalitatea ºi profesionalismulacestui distins constructor care afost ing. Laurenþiu Naum, pentrucã meritele sale sunt evidente.Cu atât mai mult, tristeþea ºiamãrãciunea despre pierdereaunui asemenea om ne îndeamnãsã valorificãm ceea ce a lãsat înurma sa.

Sincere condoleanþe familieiîndoliate! �

Multe sau puþine, zilele fiecãruia dintre noi, zile pe care încã nu ºtim cine leguverneazã, ne aduc mai repede sau mai târziu sfârºitul existenþei pe acestpãmânt. Este o veste care înseamnã ieºirea de pe scena vieþii prin pierderea rãsu-flãrii, adicã mai popular – moartea. Un cuvânt de adâncã tristeþe care n-ar trebuisã fie inserat în niciun dicþionar, pentru a ne scuti de durere. ing. Laurenþiu Naum

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Radu Petroviciprof. univ. dr. ing. Sanda Maneaprof. univ. dr. ing. Nicolae Boþuprof. univ. dr. ing. Marin Marinasist. dr. ing. Clara - Beatrice Vîlceanuing. ªtefan Ciosing. Tudor Saideling. Georgiana Butulescuav. drd. Daniel Moreanu

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

revista constructiilor - nr. 113, aprilie 2015

Documents