Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

1

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

2

Cuvânt înainte

Am ales să pornim la drum în luna în care „se

inventează o nouă umbrelă pentru picioare, în vederea

sistemului de stropire a stradelor Capitalei” aşa cum

spunea I. L. Caragiale - iunie, luna copiilor.

Suntem la începutul unei călătorii, pe care noi o

dorim a fi lungă şi fructuoasă. Ca orice început de

drum, este nevoie de speranţă, puţin noroc şi eforturi

din partea noastră a tuturor: copii, învăţători, părinţi.

Această revistă se adresează elevilor mici ai şcolii

noastre şi, prin intermediul ei vom afla o parte din

preocupările lor extraşcolare.

Vrem să înaintăm şi să comunicăm între noi prin

lege: „Respectul pentru adevăr reprezintă începutul

înţelepciunii”. Adevărul este pentru noi frumosul.

prof. înv. primar. Popescu Elena-Raluca

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

3

Clasa Pregătitoare – Stan Oana Mădălina Clasa I – Stoicescu Anca-Magdalena

Clasa a II-a – Popescu Elena -Raluca

Clasa a IV-a – Drăguşin Iuliana-Mădălina Clasa a III-a – Dan Ioana -Maria

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

4

Legenda oraşului

Mihail Sevastos

„Ploeştii - ca aproape toate oraşele noastre - s-au născut

dintr-un sat. Originea acestui sat se pierde în trecutul

îndepărtat. Legenda vorbeşte de un grup de şapte case, pitit

într-o poiană a codrilor Vlăsiei, subt un moş -

Ploae...Întemeietorii satului Ploeşti s-au aşezat la marginea Vlăsiei, demult, în nişte vremuri aspre,

căci altfel ei ar fi ales locuri nu atât de tari. Cei şapte gospodari au fugit de undeva-loviţi de ostaşi

străini,subt prigoana unui stăpân,executaţi cu cruzime de dabilari la butuc şi-n fum de ardeiu roşu.

Mai demult sau mai devreme, ţaranii conduşi de moş Ploae - au venit de cine ştie unde cu stupii şi

cu vitele. Începuturile satului Ploeşti se confunda cu munca aprigă a defrişării pădurii. Urmaşii au

redat perfect aceasta trudă în stema Ploeştilor: doi lei care desrădăcinează un stejar.

Unii cercetători ai trecutului Ploeştilor cred că acest sat (poate chiar oraş) datează dinainte

de 1400. În sat era o bisericuţă de lemn,- un schit de maici cum zice tradiţia. Pe locul schitului,

Matei Basarab ar fi ridicat în 1639 Biserica Domnească, cu hram la Sf. Petru şi Pavel.

Satul n-a rămas izolat. Între Ploeşti şi Braşov au existat demult legături comerciale. Cărăuşii

din Ploeşti aduceau din vechime mărfuri braşovene, mai întâi pe drumul Teleajenului, apoi de-a

lungul râului Prahova. Astfe, în socotelile oraşului Braşov pe anii 1500 - 1550 sunt trecuţi în listele

de plată câţiva cărăui ploeşteni: la 1503 Radu, la 1543 Drăgoi, la 1545 Berivoi, Tudor, Avrut,

Drăghici si Neagu. Printr-un document din 1567, Petru Vodă - fiul lui Mircea Vodă - recunoaşte

logofătului Coresi cumpărarea a cinci răzoare de moşie de la Avrut din Ploeşti...”.

Înfiinţarea Ploeştiului a intrat în legendă ....Mihai Viteazul a întemeiat oraşul Ploeşti în 1599,

cu prilejul concentrării trupelor care, în toamna acestui an, au trecut în Ardeal. Locurile îi erau

cunoscute prin bogaţia vânatului şi a pescuitului. El îşi făcuse aici chiar curţi. Mihai Viteazul alese

acest punct pentru adunarea oştilor, având în vedere atât drumul Teleajenului, cât şi posibilităţile

de aprovizionare îmbelşugată şi eftenă în acel loc unde se întâlnesc şesul, dealul şi muntele, cu

diversele lor produse, îi unde răscrucea marilor drumuri uşura schimbul de mărfuri. "

Creşterea târgului Ploeşti

„Târgul Ploeşti este legat de numele lui Mihai Viteazul - acel care s'a răzvrătit împotriva

Turcilor şi care, pentru un moment a unit într-un singur corp toate provinciile româneşti..

Mihai Viteazul a dat îngăduinţă să se facă târg la Ploieşti. În piaţă veneau cu marăa negustori

şi meşteşugari, care îşi descărcau desagii şi puneau lucrurile pe jos. Aici se întindeau cojoace şi

scurteici, cum şi găteli strălucitoare pentru femei. Apăreau mamularii, tivlicheri, plăpumari. Iar în

obor se aduceau „producturile”. Trăgeau căruţele cu peşte, lemne şi cu vin. Vânzarea se făcea

lângă căruţă. Alături se vindeau vitele....

Cum s'a întemeiat târgul Ploeşti, aşa s'au întemeiat toate târgurile româneşti - şi aşa iau ele

fiinţă chiar subt ochii noştri...

1936 2008 1936

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

5

Ştiaţi că... ?

…delfinii dorm cu un ochi deschis pentru că îşi odihnesc emisferele creierului pe rând. Atunci când unul dintre ei

este rănit, îşi cheamă în ajutor un seamăn. La nevoie, acesta din urmă îl va ajuta pe cel rănit să se menţină la

suprafaţa apei, pentru a putea respira.

… în spaţiu, astronauţii nu pot plânge? În lipsa gravitaţiei, lacrimile

nu pot curge.

… dintr-un copac de dimensiuni normale se pot face în jur de 170.000 de creioane? Un singur copac poate produce 118 kilograme de oxigen într-un an, cantitate suficientă

pentru o familie de 4 persoane.

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

6

URSUL CARPATIN

Ursul brun se diferenţiază de celelalte rase de

urşi prin dezvoltarea excesivă a musculaturii cefei şi

spatelui, dându-i aspectul unui animal cocoşat.

Animal corpolent şi musculos, ursul carpatin prezintă

un cap lat, masiv, de formă rotundă spre ovală.

Fruntea este bombată. Nasul este scurt, conic

urechile rotunjite, iar ochii mici, oblici, cu pupila rotundă şi irisul colorat în tandem

cu coloritul blănii. Gâtul este scurt, gros şi musculos.

Spatele este bombat, uşor înclinat către omoplaţi.

Coada este scurtă şi puternică (ciot). Picioarele sunt

lungi, puternice, musculoase şi sunt prevăzute cu tălpi

scurte (până la 30 cm). Laba picioarelor este prevăzută

cu gheare curbate, puternice. Blana este deasă alcătuită

din peri moi, şi variază de la cafeniu deschis până la

negru. Se poate căţăra în copaci şi poate alerga în salturi mari.

În lunile reci, urşii carpatini se retrag în zonele stâncoase, greu accesibile

omului, în peşteri sau în gropi săpate în pământ

pentru a hiberna.

Ursul carpatin este un mamifer omnivor,

preferând carnea. Se hrăneşte cu plante (jir, ghinde,

castane, fructe de pădure), insecte, melci, peşte,

păsări, mamifere, hoituri. O mare parte din

alimentaţia sa este compusă din rădăcini, grăunţe şi

ierburi. Este recunoscut ca un prădător al câmpurilor de cereale, cartofi sau varză.

Similar copiilor, adoră dulcurile. Este înnebunit după fructele de pădure, dar cel mai

mult îi place mierea.

Ursoaica fată de regulă o dată la doi ani. Gestaţia durează în medie 7-8

luni, ursoaica dând naştere la 1-3 pui, în perioada ianuarie-martie.

În cojoc întors pe dos Umblă pustnic prin pădure

Mormăind morocănos, După miere, după mure.

înv. Drăguşin Iuliana - Mădălina

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

7

Trăim într-o lume modernă care ne permite să călătorim oriunde dormim. Cu

toţii ne mândrim că am fost plecaţi într-o ţară străină, pe alte meleaguri decât cele

ale noastre. Dar câţi dintre noi stăm şi ne gândim cum ar fi lumea fără România?

Cu siguranţă mult mai săracă dacă nu ar fi luate în considerare contribuţiile

aduse de către români istoriei universale.

Unele dintre cele mai mari descoperiri din lume au fost realizate de :

Petrache Poenaru – profesorul care a inventat STILOUL.

Nicolae Paulescu – medicul român care a inventat INSULINA. Deşi la început

această invenţie a fost ignorată, 50 de ani mai târziu contribuţia mediucului

român a fost recunoscută.

Traian Vuia – a inventat PRIMUL AVION. Pe 18 martie 1906 la Montesson,

lângă Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima dată. După o accelerație pe o

distanță de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălțime de aproape un metru, pe

o distanță de 12 m, după care palele elicei s-au oprit și avionul a aterizat.

Henri Coandă – a inventat MOTORUL CU REACŢIE al avionului cu reacţie.

La o demonstraţie accidentală (dorea doar să verifice motorul), avionul a început

să mergă din ce în ce mai repede, până şi-a luat zborul.

Anastase Dragomir – a fost un inventator român în domeniul aviaţei care şi-a

concentrat atenţia pe siguranţa aparatelor de zbor şi mai ales a pasagerilor de la

bordul lor. El este cunoscut pentru invenţia unei versiuni timpuri a SCAUNULUI

EJECTABIL, conceput a fi folosit doar în cazuri de urgență.

Ioan Cantacuzino - academician, medic, microbiolog, profesor universitar

roman care a pus la punct o metoda de VACCINARE ANTIHOLERICĂ,

numită „Metoda Cantacuzino”.

Petrache Poenaru Nicolae Paulescu Traian Vuia Henri Coandă Anastase Dragomir Ioan Cantacuzino

inst. Stoicescu Anca - Magdalena

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

8

A venit întâi o stea

Ca să-mi scrie pe fereastră: - Să trăieşti, e ziua ta! A venit şi-o rândunică,

Tot lângă fereastra mea! Ciripind a vrut să-mi zică:

- Să trăieşti, e ziua ta!

Copilăria este una dintre cele mai frumoase perioade din viaţa unui om, iar cu ocazia Zilei Copilului

cei mici sunt sărbătoriţi, primesc cadouri şi iau parte la tot felul de evenimente dedicate lor. Ziua Copilului a fost pentru prima dată menţionată în 1925, la Conferinţa Mondială

pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor ce a avut loc la Geneva. Atunci, 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului, o serie de proclamaţii legate de drepturile copilului.

După acea conferinţă, Ziua Copilului a fost introdusă de multe guverne, iar în 1954 UNICEF a emis o recomandare care prevedea ca fiecare stat să dispună de o astfel de zi. Data sărbătorii variază în funcţie de ţară, însă în jur de 30 de state, inclusiv România, au stabilit-o pe 1 iunie, după modelul Chinei şi al Statelor Unite ale Americii. Nu se ştie clar de ce tocmai 1 iunie a fost aleasă ca fiind Ziua Copilului, dar este posibil ca totul să fi pornit de la un eveniment ce a avut loc în San Francisco, când a fost strâns un număr mare de copii orfani chinezi pentru a sărbători Festivalul Dragonului. De asemenea, şi Conferinţa de la Geneva a avut loc tot pe 1 iunie. Dacă acum Ziua Copilului este dedicată în totalitate celor mici, în perioada comunistă lucrurile nu stateau chiar aşa. În „epoca de aur”, sărbătoarea era închinată mai mult tovarăşului Nicolae Ceaşescu. La Palatul Pionierulor şi Şoimilor Patriei (Palatul Copiilor din zilele noastre) aveau loc evenimente culturale, iar cu această ocazie copiii îi aduceau omagii dictatorului. În zilele noastre, însă, copiii sunt cei care se află în prim plan. De 1 iunie sunt organizate diferite evenimente pentru cei mici: târguri, spectacole, concerte, jocuri, concursuri, ateliere, expoziţii sau parade. Şi pentru că este ziua lor, cei mici primesc şi cadouri.

Ziua Copiilor este ziua în care încercăm încă o dată să conștientizăm că interesul pentru copii trebuie să fie unul prioritar și că toți copiii au nevoie de sprijinul și de atenția noastră zi de zi. Reprezintă un prilej special pentru a ne manifesta prețuirea pentru copii.

Un sfat pentru toţi oamenii mari şi mici: „Să nu uiţi niciodată de leapşa, de v-aţi ascunselea, şotronul sau de Omul negru, de genunchii mai mereu juliţi şi de hainele murdare de la joacă… Să nu uiţi de tine…”

La mulţi ani tuturor copiilor şi deasemenea tuturor părinţilor! Să vă bucuraţi de copiii voştri frumoşi şi sănătoşi!

prof. înv. prim. Stan Oana Mădălina

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

9

Primăvara Cu alai de flori şi fluturi Primăvară ai sosit, Omenirea să o bucuri Îţi urăm bine ai venit! Cântă-n codru păsărele, Pomii toţi au inflorit Au sosit şi rândunele Cât de mult noi te-am dorit! Elev: Ion Miruna clasa a II-a prof.înv. prim. Popescu Elena-Raluca

Primăvara

În iarba verde stau lungit Şi aerul miroase-a floare E umbră, pace şi răcoare Un vânt uşor adie lin. Cucul cântă-n depărtare În copacul înflorit. - Primavară, din ce rai Vii cu mândrul tău alai? Sus în crângul adormit Şiruri de mărgăritare Viorele şi urzici Toate fâlfâie în soare.

Elev: Dinu Ana-Maria clasa a IV-a înv. Drăguşin Mădălina

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

10

Legenda Narcisei

Într-o ţară îndepărtată, locuia un împărat cu fiica sa. Pe fiică o chema Narcisa. Ea era o fată frumoasă, harnică şi deşteaptă. În ţara împăratului, nu departe de palat, locuia o vrăjitoare urâtă şi rea. Aceasta voia ca regele să sufere mult. Şi-a dat seama că cel mai de preţ lucru al împăratului este fiica lui. Vrăjitoarea s-a gândit foarte mult ce rău putea ea să-i facă fetei. După multe zile de gândire spuse: - Gata! Ştiu ce o să îi fac prinţesei! O voi transforma într-o floare. Împăratul va suferi sigur când nu o va mai avea lângă el. Într-o zi, când fata plecă la plimbare prin împrejurimile palatului, se întâlni cu vrăjitoarea care pe dată a şi transformat-o într-o floare. Aflând acest lucru, împăratul s-a întristat şi a trimis gărzile să o ucidă pe vrăjitoare. Acestea au reuşit. În semn de respect şi iubire, împăratul a plantat în curtea palatului, sub fereastra sa, flori precum aceea în care a fost transformată fiica lui şi le-a numit narcise, ca pe ea.

Elev: Preda Mihaela Miruna clasa a III-a înv. Dan Ioana - Maria

Elev: Preda Mihaela Miruna clasa a III-a înv. Dan Ioana - Maria

Elev: Preda Mihaela Miruna clasa a III-a înv. Dan Ioana - Maria

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

11

Dulce primăvară

A venit primăvara. Natura s-a trezit la viaţă: zumzetul

harnicelor albine se aude în tot satul, iarba a prins colţ fraged şi

nou, s-a dus zăpada albă. Cea dintâi rândunică, venită de departe,

taie albastrul cerului ca o săgeată, copacii sunt înfloriţi, câmpul a

înverzit, zboară gândăcei de tot felul. Peste tot sunt flori , verdeaţă,

pomi în floare, zumzet de albine, ciripit de păsărele, mieii se joacă pe

câmpul verde. Toate acestea sunt semne că fiica cea mai tânără şi

mai frumoasă a sosit şi la noi.

Pentru că mingea de aur îşi aruncă razele pe pământ. Dulcele

vânt de primăvară adie blând, iar furnicile harnice lucrează toată

ziua umblând prin marea grădină a bunicii. Primăvara este un

anotimp cu multă mişcare.

Mergând prin grădina bunicii, cărăbuşul de aramă s-a oprit

pe umăr, eu l-am luat şi l-am aruncat în sus pentru a zbura. Totul

este atât de frumos! Albinele căutau nectar zburând din floare în

floare. Picăturile de rouă dulce care-n umbră scânteiază s-au

îmbibat în pământ. Pe seară am intrat în casă fericită că am petrecut

o zi de primăvară împreună cu prietenii mei, necuvântătoarele .

Chiar dacă nu este anotimpul meu preferat mie îmi place

primăvara fiindcă întreaga natură se trezeşte la viaţă. Câtă

frumuseţe, câtă viaţă şi veselie peste tot locul!

Elev: Răduţă Cătălina clasa a III-a

înv. Dan Ioana - Maria

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

12

1. Târgul Ploeşti e legat de numele lui:

a) Petru Vodă

b) Mihai Viteazul

c) Moş Bucur

2. Când este Ziua Copilor?

a) 1 decembrie

b) 1 martie

c) 1 iunie

3. Nu reprezintă o transformare a apei:

a) evaporarea

b) conservarea

c) solidificarea

4. În lunile reci ursul...

a) hibernează

b) mănâncă miere

c) se caţără în copaci

5. Dacă alaltăieri a fost miercuri, poimâine

ce zi va fi?

a) sâmbătă

b) duminică

c) luni

6. Începând de la lance care sunt culorile

stragului României:

a) roşu, galben, albastru

b) galben, roşu, albastru

c) albastru, galben, roşu

7. Soarele este o:

a) planetă

b) stea

c) galaxie

8. O zi are:

a) 24 ore

b) 12 ore

c) 36 ore

9. Pe un gard stau 5 vrăbii. Un vânător

împuşcă una. Câte mai rămân?

a) 4

b) 0

c) 1

10. Câte numere de două cifre identice

există?

a) 9

b) 11

c) 10

11. Cu cât trebuie micşorat 55 pentru a obţine

un număr cu 19 mai mare decât 17?

a) 17

b) 36

c) 19

12. Participi la un concurs de alergări, îl

depăşeşti pe cel de pe locul doi. Pe ce loc te

vei afla?

a) 3

b) 1

c) 2

13. Ce unitate de timp întoarsă reprezintă tot

o unitate de timp?

a) secunda

b) luna

c) ora

14. Ce este mai greu: un kilogram de fier sau

un kilogram de pene ?

a) un kilogram de fier

b) un kilogram de pene

c) cântăresc la fel

15. Un grup de mai mulţi cai care trăiesc

împreună formează o :

a) turmă

b) cireadă

c) herghelie

16. Care structură de bază a plantei se mai

numeşte şi „bucătăria plantei”:

a) rădăcina

b) tulpina

c) frunza

17. Stiloul a fost inventat de:

a) Niculae Paulescu

b) Petrache Poenaru

c) Traian Vuia

REALIZAT : inst. STOICESCU ANCA MAGDALENA

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

13

1. Cum se numeşte galaxia noastră?

a) Andromeda

b) Calea Lactee

c) MX 235

2. Care este capitala Portugaliei?

a) Madrid

b) Porto

c) Lisabona

3. În ce an s-a născut Mihai Eminescu?

a) 1839

b) 1880

c) 1850

4. Cine a scris povestea „Dănilă Prepeleac”?

a) Ioan Slavici

b) Ion Creangă

c) Ion Brabu

5. Cine a unit pentru prima dată Ţara

Românească cu Moldova?

a) Mihai Viteazul

b) Alexandru Ioan Cuza

c) Negru Vodă

6. În ce an şi-a început domnia Mihai

Viteazul?

a) 1589

b) 1601

c) 1574

7. Care este planeta care are inele în jurul ei?

a) Saturn

b) Jupiter

c) Mercur

8. Câţi sateliţi naturali are Pământul?

a) 3

b) 2

c) 1

9. Câte zile de naştere are un om la vârsta de

58 de ani?

a) 59

b) 58

c) 1

10. Ai un chibrit şi intri într-o cameră

întunecoasă, în care se află o lumânare, o

lampă de petrol şi un cuptor. Ce aprinzi prima

dată?

a) lumânarea

b) lampa de petrol

c) chibritul

11. Câte animale a luat Moise cu el pe arcă?

a) toate animalele

b) câte două din fiecare

c) niciuna

12. 3 pisici mănâncă 3 şoricei în 3 minute. În

câte minute mănâncă 100 de pisici 100

şoricei?

a) 100 minute

b) 3 minute

c) 1 minut

13. Avem şirul 64, 32, 16, 8, ?, 2. Ce număr

lipseşte?

a) 2

b) 4

c) 6

14. De ce grup este mai apropiat, ca

semnificatie, cuvântul artist?

a) cântăreţ, actor, pictor

b) inginer, contabil, avocat

c) mareşal, general, amiral

15. În drumul său, Dunărea străbate:

a) 10 ţări şi 4 capitale

b) 8 ţări şi 3 capitale

c) 4 ţări şi 10capitale

16. Durata de doi timpi se numeşte:

a) pătrime

b) doime

c) doina

17. Dintre culorile curcubeului nu face parte

culoarea:

a) maro

b) portocaliu

c) galben

REALIZAT : înv. DRAGUSIN MADALINA

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

14

Colorează toate

animalele ascunse în

imagine.

Utilizând imaginile de mai jos desenează şi tu, pas cu pas, un elefănţel.

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

15

Te rog să

mă ajuţi să

îmi găsesc

stropitoarea

.

Uneşte numerele

în ordine

descrescătoare şi

colorează desenul.

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

16

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

17

ŞCOALA- clasa chilangiilor

ELEVUL- lumea tăcerii

NOTA 10- o dată-n viaţă

NOTA 4- numitor comun

NOTA 5- tot aerul din lume

CATALOGUL- cartea junglei

EXTEMPORALUL- alarmă-n şcoală

TEZA- Albă-ca-Zăpada şi nota 3

PROFESORUL ŞI ELEVII- lupul şi mieii

FIŢUICA- reţeta fericirii

CANCELARIA- bârlogul lupilor

IEŞIREA-N PAUZĂ- evadarea-n umbră

ORA DE DIRIGENŢIE- război şi pace

ORA DE SPORT- elevii şi scuzele

ELEVUL EXMATRICULAT- de când am aşteptat!!!

CHILANGIUL- nevăzut, necunoscut

ELIMINAREA- la noapte va cădea o stea

CONSILIUL PROFESORILOR- consiliul magilor

CÂND PROFESORUL LIPSEŞTE- ceva a n o r m a l

INSPECŢIA- lupul la stână

PROFESORUL ÎNFURIAT- furtuna se dezlănţuie

ELEVII CARE NU ŞOPTESC- mizerabilii

MEDITAŢIA- 4 ore de somn

CABINETUL MEDICAL- ultima scăpare

PRACTICA- toată lumea e bolnavă

20 IUNIE- ziua eliberată

Culeasă de prof. înv. primar. Popescu Elena-Raluca

CALENDARUL ADEVARULUI

Revista celor mici, Nr. 1, An școlar 2013-2014

18

ECHIPA DE REDACŢIE: Învăţători:- prof. înv. prim. Stan Oana-Mădlina

- inst. Stoicescu Anca-Magdalena - prof. înv. prim. Popescu Elena-Raluca - înv. Dan Ioana-Maria - înv. Drăguşin Iuliana-Mădălina

Elevi: - Dinu Ana -Maria - Preda Mihaela - Miruna - Ion Miruna - Răduţă Cătălina

TEHNOREDACTARE ŞI PAGINARE :

inst . Stoicescu Anca Magdalena

Format electronic: www.scoalabatesti.ro – Proiecte / Publicaţii