POLIARTRITA REUMATOIDA:Complement simplu:

1. Este FALS despre poliartrita reumatoida:a. Poate exista in lipsa tumefactiilor articulare obiectiveb. Este frecvent o poliartrta goalac. Poate fi considerat reumatismul cronic inflamator cel mai frecventd. Evaluarea este clinica, radiologica si biologica si se face standardizate. Trebuie luata in considerare in cazul oricarei poliartrite recente persistente

2. Sunt cauze de pozitivare a FR CU EXCEPTIA:a. Sarcoidozab. Leismaniozac. Leprad. Sindrom Sjogrene. Amiloidoza

3. Sunt caracteristici clinice ale poliartritei reumatoide CU EXCEPTIA:a. Predominanta la femeib. Poate debuta cu febrac. Afecteaza preferential articulatiile marid. Este o artrita de obicei goalae. Dureaza peste 6 saptamani

4. Pozitivarea urmatorilor anticorpi semnaleaza diagnosticul de PR:a. ANAb. Anti-SSAc. Anti-SSBd. Anti-CCPe. Anti-ADN

5. NU este cauza principala a mortalitatii in PR:a. Infectiab. Amiloidoza AAc. AVCd. Infarct miocardice. Cancer

6. NU face parte din tratamentul general simptomatic al PR:a. Corticosteroizi oralb. Corticoizi i.v.c. AINS

d. Metotrexate. Analgezice clasele I-III

7. Sunt terapii biologice in tratamentul PR CU EXCEPTIA:a. Etanerceptb. Adalimumabc. Infliximabd. Kinerete. Sulfasalazina

8. Ultima linie terapeutica in PR in caz de ineficienta a terapiilor precedente contine urmatoarele CU EXCEPTIA:a. Adalimumabb. Kineretc. Tocilizumabd. Rituximabe. Abatacept

Complement multiplu

9. Sunt infectii cronice care pot determina pozitivarea FR:a. Silicozab. Leishmaniozac. Tuberculozad. Sarcoidozae. Mononucleoza

10. Sunt markeri de severitate ai PR si inutili in urmarirea ulterioara:a. Ac Antinuclearib. Ac Anti-SSAc. Ac Anti-CCPd. FRe. Ac Anti-ADN

11. Sunt articulatii afectate preferential de PR:a. Interfalangienele proximaleb. Metacarpofalangienec. Interfalangiene distaled. Articulatia cotuluie. Articulatia umarului

12. Sunt modificari radiologice gasite in PR:a. Enteziteb. Eroziunic. Ingustari de spatiu

d. Condrocalcinozae. Hipertransparenta osoasa

13. Sunt complicatii sistemice ale PR:a. Vasculita reumatoidab. Fibroza pulmonarac. AVCd. Sindromul Caplane. Sindromul Felty

14. Sunt masuri terapeutice locale pentru PR:a. Infiltratii cu corticosteroizib. Exercitii fizicec. Bifosfonatid. AINSe. Sinoviorteza izotopica

15. Tratamentul de fond pentru PR consta in:a. Metotrexatb. Sulfasalazinac. Leflunomidad. Etanercepte. Adalimumab

16. In cadrul monitorizarii PR se folosesc urmatorii parametrii biologici:a. Factorul reumatoidb. Ac Anti-CCPc. Ac Anti-SSAd. VSHe. CRP

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – E. 3 – C. 4 – D. 5 – B. 6 – D. 7 – E. 8 – B.Complement multiplu:9 – B, C, E. 10 – C, D. 11 – A, B. 12 – B, C. 13 – A, B, D, E. 14 – A, E. 15 – A, B, C. 16 – D, E.

1. [PRM10002] Identificați afirmația corectă privind afectarea articulară în poliartrita reumatoidă (pg. 629) A: respecta articulațiile metacarpofalangiene și interfalangiene proximale B: implica preferențial articulațiile interfalangiene distale C: asociază frecvent simptome/semne extraarticulare D: este o poliartrită acută cu durată sub șase săptămâni

E: se caracterizează prin prezența sinovitei și eroziunilor cu pattern poliarticular

2. [PRM10003] Precizați afirmația corectă referitor la evaluarea radiografică a unui pacient cu poliartrita reumatoidă (pg. 629) A: necesită expunerea mâinii și a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoză B: nu identifică leziuni radiologice în primii 2 ani de evoluție C: este obligatorie expunerea radiografică a articulațiilor tibio-tarsiene D: absența leziunilor radiologice exclude diagnosticul E: expunerea 3/4 picior bilateral față poate identifica pensări de spațiu articular și eroziuni

3. [PRM10004] Care dintre complicațiile enumerate nu este întâlnită în poliartrita reumatoidă (pg. 630) A: pericardita B: amiloidoza AA C: glomerulonefrita proliferativa difuză D: multinevrita E: episclerita

4. [PRM10005] Reacțiile adverse la methotrexat nu includ (pg. 631) A: citopenia B: stomatita C: hirsutismul D: infecțiile E: citoliza hepatică5. [PRM10006] Tratamentul de fond convenţional în poliartrită reumatoidă utilizează (pg. 631) A: etanercept B: leflunomidă C: Methotrexat D: infliximab E: abatacept

6. [PRM10012] Cauze ale pozitivitatii Factorului reumatoid ( responsabile de poliartralgii si poliartrite ) sunt urmatoarele cu exceptia: (628) A: boala Waldenstrom B: leismanioza C: sarcoidoza D: lupus sistemic E: hepatita cu virus B

7. [PRM10018] Sinoviorteza artroscopica este folosită în cazul: (pg630) A: luxatia genunchiului B: poliartrita reumatoida C: spondilita anchilozanta D: fractura cervicala reala Garden 1 E: fracturii la copil

8. [PRM10031] Principalele cauze ale mortalitatii in PR sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: infectia B: AVC C: infarct miocardic D: cancer E: insuficienta renala

9. [PRM10051] Ultima linie de tratament în poliartrita reumatoidă NU include () A: Abatacept B: Rituximab C: Tocilizumab D: Kineret E: Adalimumab

10. [PRM10052] PR NU se tratează cu () A: Sulfasalazină B: Kineret C: Infliximab D: Adalimumab E: Etanercept

11. [PRM10053] Poliartrita reumatoidă se tratează simptomatic cu următoarele, exceptând () A: Analgezice clasele I-III B: Metotrexat C: AINS D: Corticoizi i.v. E: Corticosteroizi oral

12. [PRM10054] Poliartrita reumatoidă NU provoacă moartea prin () A: Cancer B: Infarct miocardic C: AVC D: Amiloidoză AA E: Infecţie

13. [PRM10055] Factorul reumatoid NU este pozitivat de ()

A: Amiloidoză B: Sindrom Sjogren C: Lepră D: Leismanioză E: Sarcoidoză

14. [PRM10007] Evaluarea complementară a pacientului cu poliartrită reumatoidă presupune (pg. 629) A: cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP B: identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405 C: determinarea anticorpilor anti-CCP și a factorului reumatoid D: radiografia de mâini și ecografia articulară E: testarea funcției hepatice și a creatininei

15. [PRM10009] Tratamentul de fond în poliartrita reumatoidă presupune (pg. 630, 631) A: utilizarea de prima intenție a terapiei anti-TNF în formele ușoare și moderate de boală B: inițial administrarea de metotrexat sau leflunomidă C: administrarea de rituximab de prima intenție în formele severe de boală D: evitarea hidroxiclorochinei în monoterapie E: utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazină

16. [PRM10010] Monitorizarea pacientului cu poliartrită reumatoidă include (pg. 631) A: evaluarea clinică a rigidității matinale și durerii articulare B: determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA C: evaluarea radiografică a mâinilor la fiecare trei luni D: scorul de activitate a bolii DAS28 E: identificarea comorbidității cardiovasculare

17. [PRM10011] Factori de prognostic ai severitaății în poliartrita reumatoidă sunt (pg. 629, 630) A: vasculita reumatoidă B: prezența eroziunilor la diagnostic C: teren genetic HLA-B27 D: persistența sinovitei la 3 luni de tratament E: debut acut monoarticular

18. [PRM10013] In cadrul terapiei biologice din PR, sunt anti-TNF: (631) A: Influximab B: Rituximab C: Abatacept D: Etanercept E: Adalimumab

19. [PRM10014] Cauzele principale ale moratlitatii in poliartrita reumatoida: (pag.630) A: infectia B: distrugere osteocondrala C: AVC D: sinovita atlantoaxoidiana E: cancer

20. [PRM10015] Reactii adverse ale metotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide: (pag.631) A: diaree B: insomnii C: dispepsie D: alopecie E: citopenii

21. [PRM10016] Sunt examinari complementare in poliatrita reumatoida, menite sa elimine diagnosticele diferentiale, urmatoarele: (pag 629) A: parvovirusul B19 B: seologia lyme C: ac anti-Sm D: antigenemia p24 E: enzime hepatice

22. [PRM10017] Tratamentl poliatritei reumatoide presupune: (pag 629) A: infiltratii locale de corticosteroizi B: ains ca tratament de fond C: corticosteroizi ca tratament de fond D: introducerea bioterapiei daca tratamentul cu metotrexat e ineficient dupa 3 sapt E: leflunomida ca tratament de fond conventional23. [PRM10019] Monitorizarea clinica poliatritei reumatoide include: () A: trezire nocturna B: rigiditate matinala C: DAS 28 D: durerile articulare nu au valoare E: numarul de sinovite nu are importanta

24. [PRM10020] Monitorizarea biologica a PR se face prin: () A: VSH B: proteina C-reactiva C: anticorpi anti-CCP D: hemoleucograma E: factor reumatoid

25. [PRM10021] Monitorizarea radiologica a PR cuprinde: () A: radiografii mainii + articulatiile pumnilor, fata B: picioare fata si 3/4 C: la fiecare 6 luni timp de un an si apoi in fiecare an D: doar maini E: doar picioare

26. [PRM10022] Tratamentul fizic al PR include: () A: kinetoterapie B: terapie ocupationala C: ortezele sunt contraindicate D: repaus absolut in caz de puseu dureros E: repausul este interzis in puseu

27. [PRM10023] Tratamentul chirurgical al PR include: () A: sinovectomia artroscopica B: sinovectomia deschisa este contraindicata C: sinovectomia deschisa in caz de sinovita rebela D: inlocuire articulara E: artrodeza

28. [PRM10024] Strategia terapeutica a PR este urmatoarea: () A: se incepe cu tratament de fond conventional: metotrexat sau leflunomida B: daca tratamentul de font conventional este ineficient dupa 6 luni se adauga bioterapie C: daca tratamentul de fond conventional este ineficient: metotrexat + Salazopyrine +Plaquenil D: in caz de PR severa si agresiva de la inceput: bioterapie de prima intentie E: modificarile tratamentului tin seama de activitatea bolii, progresia radiologica si doza de corticoizi

29. [PRM10025] Urmatoarele medicamente fac parte din bioterapia folosita in tratamentul PR: () A: anti-TNF: etanercept, adalimumab, infliximab

B: anti-CD20: rituximab C: anti-limfocit T: Kineret D: anti-interleukina-6: tocilizumab E: anti-interleukina-1: abatacept

30. [PRM10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul de fond al PR: () A: de referinta este metotrexatul B: de referinta este leflunomida C: de referinta este sulfasalazina D: vitamina B9, acid folic E: metotrexatul da reactii adverse: dispepsie, stomatita, hirsutism, poliglobulie

31. [PRM10027] Obiectivul tratamentului de fond in PR este: () A: reducerea activitatii clinice a PR B: prevenirea aparitiei de leziuni radiologice C: prevenirea aparitiei handicapului functional D: remisia bolii E: dureri tolerabile

32. [PRM10028] Tratamentul simptomatic in PR include: () A: corticosteroizi oral B: corticosteroizi intravenos bolus C: AINS D: Analgezice E: infiltratii de corticosteroizi, ca tratament general

33. [PRM10029] Urmatoarele afirmatii despre corticoterapia in PR sunt adevarate: () A: calea orala este neindicata B: bolus intravenos in caz de pusee foarte grave C: doza minima eficace D: pana la 0.1 mg/kg/zi de prednison E: masuri adjuvante: calciu, vitamina D, bifosfonati, potasiu, sodiu, dieta hiperglucidica

34. [PRM10030] Personalul medical implicat in ingrijirea multidisciplinara a PR cuprinde: () A: reumatolog B: fizioterapeut C: medic generalist D: asistente medicale E: psihiatru

35. [PRM10032] Urmatoarele sunt complicatii ale PR, cu exceptia: ()

A: articulare: distrugere osteocondrala B: sistemice: vasculita reumatoida, fibroza pulmonara, noduli reumatoizi, sindrom Sjogren primitiv, episclerita, pericardita, pleurezie, peritonita, silicoza, amiloidoza AL C: rahidiene: sinovita atlantoaxoidiana (C2-C3) D: infectioase: legate de tratamentul PR, nu de PR insasi E: neoplazice: limfom T

36. [PRM10033] Sindromul Felty include: () A: splenomegalie B: asplenie C: leuconeutropenie dar fara risc infectios D: leuconeutropenie E: hepatomegalie

37. [PRM10034] Sindromul Caplan este format din: () A: spondilita anchilozanta B: PR C: silicoza D: azbestoza E: sarcoidoza

38. [PRM10035] Nevralgia Arnold, afirmatii adevarate: () A: cauza este luxatia atlantoaxoidiana B: cauzata de sinovita atlantoaxoidiana, care determina luxatia atlantoaxoidiana C: apare in cadrul PR D: este data de fractura atlantisului E: data de fractura axisului

39. [PRM10036] Afirmatiile adevarate despre complicatiile infectioase ale PR sunt: () A: nu sunt legate de PR in sine B: sunt legate de tratamentul cu corticosteroizi C: cel mai adesea: bronhopulmonare, cutanate, ale articulatiilor D: sub abatacept apare tuberculoza E: pneumocistoza apare sub metotrexat

40. [PRM10037] Factorii de prognostic ai severitatii PR sunt: () A: debut acut poliarticular B: afectare extraarticulara C: teren genetic: HLA-DR 0401, 0402, 0405 D: statut economic defavorizat

E: persistenta sinovitei la 3 luni sub tratament41. [PRM10038] Caracterizeaza radiografia in PR, cu exceptia: () A: cautarea eroziunilor sau largirilor de spatiu tipice in PR B: semne de condrocalcinoza tipica in PR C: daunele apar in principal in primele 2 luni de evolutie D: mana si picioarele vor fi supuse radiografiei in functie de durere E: in absenta leziunilor radiologice si in cazul in care anti-CCP sunt absenti se face ecografie si RMN

42. [PRM10039] Examinarile complementare biologice in PR sunt urmatoarele: () A: ANCA, parvovirus 19, VHB, VHC, HIV, EBV, EBV PCR, test MNI, antigenemia p24, hemocultura sistematic, prelevare uretrala pentru sifilis, serologie Lyme, acid uric urinar B: ECBU, proteinurie/24h, creatinina, testele functiei hepatice C: anti-SSA, anti-SSB, anti-ADN D: examinarea sistematica a lichidului sinovial, dacă exista efuziune articulara accesibila E: anticorpii anti-CCP foarte specifici si sensibili pentru PR, factor reumatoid

43. [PRM10040] Din punct de vedere clinic, PR este reprezentata de: () A: este o poliartrita cronica (mai mult de 6 luni) B: de obicei goala (70%) C: predomina la femei, varsta de debut 50 de ani D: nu debuteaza niciodata la varstnic E: afecteaza preferential mainile (interfalangiene distale)

44. [PRM10041] In legatura cu afectarea articulara a articulatiilor in PR se poate spune: () A: preferential mainile B: interfalangiene proximale si metacarpofalangiene C: articulatiile mari nu sunt niciodata afectate D: respectarea interfalangienelor distale E: afectarea interfalangienelor distale

45. [PRM10042] Diagnosticul diferential al PR se face cu: () A: vasculita B: bolile tesutului conjunctiv

C: guta, condrocalcinoza D: VHB, VHC, HIV, EBV, parvovirsus 19, endocardita, pericardita, miocardita E: artrita reactiva (singura cu adevarat septica)

46. [PRM10043] Factorul reumatoid apare in urmatoare afectiuni: () A: sindrom Sjogren, lupus sistemic ,reumatism psoriazic, spondilartropatii B: infectii cronice: leismanioza, tuberculoza, sclerodermia C: hepatita B D: leucemie limfatica cronica E: silicoza, azbestoza, ciroza, sarcoidoza

47. [PRM10044] Urmatoarele afirmatii despre PR sunt adevarate: (pg. 628) A: este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent B: de obicei fara simptome extraarticulare C: nu exista PR fara artrita D: lichidul inflamator este cu cristale si chiar septic E: este un reumatism inflamator nedistructiv

48. [PRM10045] Monitorizarea poliartritei reumatoide se realizează prin () A: CRP B: VSH C: Ac Anti-SSA D: Ac Anti-CCP E: Factorul reumatoid

49. [PRM10046] Poliartrita reumatoidă se tratează cu () A: Adalimumab B: Etanercept C: Leflunomidă D: Sulfasalazină E: Metotrexat

50. [PRM10047] Poliartrita reumatoidă se tratează local cu () A: Exerciţii fizice B: Bifosfonaţi C: Sinoviorteză izotopică D: Corticosteroizi E: AINS

51. [PRM10048] Poliartrita reumatoidă poate da următoarele complicaţii () A: Sindromul Felty B: Sindromul Caplan C: AVC D: Fibroză pulmonară E: Vasculită reumatoidă

52. [PRM10049] Poliartrita reumatoidă poate da următoarele modificări radiologice () A: Eroziuni B: Entezite C: Condrocalcinoză D: Hipertransparenţă osoasă E: Îngustări de spaţiu

53. [PRM10050] Poliartrita reumatoidă afectează de regulă () A: Articulaţia umărului B: Articulaţia cotului C: Interfalangiene distale D: Metacarpofalangiene E: Interfalangienele proximale

SPONDILITA ANCHILIZANTA:Complement simplu

1. NU face parte din sindromul SAPHO:a. Sinovitab. Artralgiec. Pustulozad. Hiperostozae. Osteita

2. Este argument cert de diagnostic pentru spondilita anchilozanta:a. Pozitivitatea antigenului HLA-B27b. Afectarea radologica sacroiliacac. Psoriazisd. Uveita sau conjunctivitae. Boala inflamatorie intestinala

3. Sunt teste clinice pentru afectarea cervicala in spondilita anchilozanta CU EXCEPTIA:a. Indicele Schoberb. Distanta occiput-peretec. Distanta C7-pereted. Distanta menton-sterne. Distanta acromion-ureche

4. Sunt examinari radiologice complementare recomandate in spondilita anchilozanta CU EXCEPTIA:a. Radiografie a coloanei vertebrale toraciceb. Radiografie a coloanei vertebrale lombarec. Profil mainid. Profil picioaree. Radiografii ale bazinului

5. Tratamentul de prima intentie general al spondilitei anchilozante contine:a. Etanerceptb. Sulfasalazinac. Leflunomidad. Adalimumabe. Infliximab

Complement multiplu:

6. Sunt semne extraarticulare principale in diagnosticul spondilitei anchilozante:a. Psoriazisb. Diareec. Uveitad. Conjunctivitae. Eritem

7. Sunt examene clinice pentru aprecierea redorii lombare in spondilita anchilozanta:a. Distanta C7-pereteb. Indicele Schoberc. Distanta menton-sternd. Distanta degete-sole. Distanta acromion-ureche

8. Caracterizeaza punctia articulara in spondilita anchilozanta:a. Caracter inflamatorb. Detritusuri celulare prezentec. Asepticad. Microcristale prezentee. Se face sistematic

9. Tratamentul cheie al spondiloartropatiei in spondilita anchilozanta NU contine:a. Analgeziceb. AINSc. Metotrexat

d. Sulfasalazinae. Anti-TNF alfa

10. Tratamentul medical general de fond de prima intentie al artritei periferice din spondilita anchilozanta este:a. Analgeziceb. AINSc. Metotrexatd. Sulfasalazinae. Anti-TNF alfa

Raspunsuri:Complement simplu:1 – B. 2 – B. 3 – A. 4 – D. 5 – B.Complement multiplu:6 – A, B, C, D. 7 – B, D. 8 – A, C. 9 – A, C, D, E. 10 – C, D.

1. [SPD10002] Urmatorul antigen este prezent in spondilita anchilopoetica: () A: HLA B17 B: HLA B27 C: HLA DR18 D: HLA DR4 E: HLA DQ8

2. [SPD10003] Semnul Romanus semnifica: () A: aspect radiologic de "vertebre patrate" B: preventa uveitei anterioare C: prezenta osteofitelor calcaneene D: durere la mobilizarea coloanei vetrebrale cervicale E: distructii articulare periferice

3. [SPD10004] Care dintre următoarele afirmații despre spondiloartropatii nu este adevarată: (pg. 634) A: asociază afectare de tip inflamator axial, periferic și entezal B: sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27 C: reunesc spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artritele reactive, artritele din boli inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO; D: pot avea manifestări extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate E: au frecvența similară poliartritei reumatoide

4. [SPD10005] Alegeți afirmația adevarată privind testul Schober în spondilita anchilozantă (pg. 634) A: este manevra de provocare a durerii în articulațiile sacroiliace B: evaluează afectarea inflamatorie a articulatiei șoldului C: este util în aprecierea redorii coloanei lombare D: reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea expansiunii toracice E: este indispensabil în aprecierea afectării articulare periferice

5. [SPD10006] Care dintre semnele radiologice enumerate nu este specific spondilitei anchilozante (pg. 635) A: semnul Romanus B: sindesmofitele C: aspectul de “vertebre patrate” D: osteofitele E: sacroiliita

6. [SPD10008] Tratamentul cu metotrexat în spondilita anchilozantă este util în controlul (pg. 635) A: artritei periferice B: afectărilor entezelor C: progresiei axiale a bolii D: uveitei E: afectării coxofemurale

7. [SPD10014] In spondilita anchilozanta tratamentul cheie este reprezentat de (pag.635) : () A: metotrexat B: AINS C: anti-TNF- alfa D: tratmentul nemedicamentos E: chirurgical

8. [SPD10035] Spondilita anchilozantă se tratează în primă fază cu () A: Infliximab B: Adalimumab C: Leflunomida D: Sulfasalazina E: Etanercept

9. [SPD10036] În spondilita anchilozantă NU se recomandă următoarea examinare radiologică () A: Radiografii ale bazinului B: Profil picioare

C: Profil mâini D: Radiografie a coloanei vertebrale lombare E: Radiografie a coloanei vertebrale toracice

10. [SPD10037] Afectarea cervicală în spondilita anchilozantă NU este relavată prin () A: Distanţa acromion-ureche B: Distanţa menton-stern C: Distanţa C7-perete D: Distanţa occiput-perete E: Indicele Schober

11. [SPD10038] Diagnosticul de certitudine în spondilita anchilozantă se pune pe baza () A: Existenţa unei bolii inflamatorii intestinale B: Existenţa uveitei C: Prezenţa psoriazisului D: Prezenţei afectării radologice sacroiliacă E: Ag HLA-B27 pozitiv

12. [SPD10007] Care dintre următoarele manifestări extraarticulare nu este caracteristică spondilitei anchilozante (pg. 634-635) A: amiloidoza AA B: nefropatia IgA C: boala de reflux gastroesofagiană D: insuficiența aortică E: uveita anterioară

13. [SPD10009] Alegeți afirmațiile adevărate privind afectarea entezelor în spondiloartropatii (pg. 634-635) A: se exprimă frecvent prin talalgii B: constă în inflamația zonei de inserție pe os a tendoanelor și ligamentelor C: răspunde la administrarea de sulfasalazină D: se tratează cu AINS E: constă în dureri trohanteriene, sternale

14. [SPD10010] Tratamentul anti-TNF-alfa în spondilita anchilozantă este (pg. 635) A: indicat în cazurile cu afectare vertebrală dupa eșec succesiv la trei AINS B: indicat în afectarea coxofemurală C: prescris după excluderea istoricului de tuberculoză primară D: singura opțiune terapeutică a uveitelor E: util în cazurile cu afectare a entezelor care nu răspund la administrarea corectă a AINS

15. [SPD10011] Examenul RMN în spondilita anchilozantă evidențiază (pg. 635) A: efuziunea articulară de șold B: afectarea sacroiliacă și vertebrală în cazurile cu radiografii normale C: hiposemnal T1 după administrarea de gadolinium și hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace D: aspectul de spondilodiscită infecțioasă E: sinovita articulațiilor periferice în cazurile cu aspect ecografic normal

16. [SPD10012] Evaluarea complementară în spondiloartropatii constă în (pg. 635) A: determinarea prezenței HLA-B27 B: testarea VSH, CPR, factor reumatoid C: ecografia articulară D: radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toraco-lombare, picioarelor E: determinări ale hemogramei, transaminazelor, ureei, creatininei

17. [SPD10013] Care dintre următoarele afirmații privind diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante nu sunt adevărate: (pg. 634-635) A: durerea de spate de tip inflamator răspunde prompt la administrarea AINS și reaparare după 48 de ore după oprirea tratamentului B: afectarea sacro-iliacă este obiectivată prin durere fesieră C: artritele periferice sunt simetrice D: antecendetele familiale de spondiloartropatie, psoriazis, boli inflamatorii intestinale – sunt semnificative pentru diagnostic E: niciuna dintre afirmațiile de mai sus

18. [SPD10015] Despre spondilita anchilozanta sunt adevarate rmatoarele afirmatii (pag 634-635): () A: decubitul ventral este esential B: se asociaza frecvent cu nefropatia IgA C: are risc scazut de amiloidaza AA spondiloartropatia cu sindrom inflamator netratat D: osteoporoza este adesea prezenta E: HLA-B27 este pozitiv la 8% din populatia asimptomatica

19. [SPD10016] Sindromul SAPHO cuprinde: (pag.634)

A: sinovita B: artralgii C: pustuloza D: hepatalgie E: osteita

20. [SPD10017] Urmatoarele afirmatii despre spondilita anchilozanta sunt adevarate: () A: este la fel de frecventa ca si PR B: pozitivarea antigenului HLA B27 este un argument puternic in favoarea diagnosticului C: afectarea sacroiliaca este un argument cert de diagnostic D: aspectul de "vertebre patrate" si sindesmofitele sunt evenimente tardive E: RMN-ul coloanei vertebrale si al zonei sacroiliace este putin util

21. [SPD10018] Semnele extraarticulare principale care pot sa apara in spondilita anchilozanta sunt: () A: psorizis B: boala inflamatorie intestinala C: uveita D: conjunctivita E: diareea urmeaza artritei reactive

22. [SPD10020] Urmatoarele sunt erori in managementul spondilitei anchilozante: () A: tratarea afectarii axiale si entezopatice cu sulfasalazina sau metotrexat B: tratarea afectarii axiale cu AINS C: examinarea articulatiei soldului D: neidentificarea istoricului de tuberculoza E: anamneza, radiografie pulmonara, IDR inainte de a incepe tratamentul cu anti-TNF-alfa

23. [SPD10021] Afirmatii adevarate despre diagnosticul spondilitei anchilozante: () A: este in principal clinic B: sunt prezente antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale C: istoric personal de artrita reactiva D: prezenta redorii lombare E: astrite/artralgii adesea simetrice

24. [SPD10022] Afectarea articulara periferica in spondilita anchilozanta include: () A: artrite adesea asimetrice ale articulatiiloe mici si mari

B: artrite/artralgii ale articulatiilor interfalangiene distale C: distrugerea rapida a articulatiei soldului in absenta tratamentului D: artralagii cel mai adesea simetrice E: afectare cel mai adesea a interfalangienelor proximale

25. [SPD10023] Afectarea rahidiana inflamatorieeste depistata prin: () A: masurarea inaltimii B: indicele Schober, distanta degete-sol C: distanta occiput-perete pentru coloana lombara D: masurarea expansiunii cutiei toracice E: menton stern

26. [SPD10024] Afectarea entezelor in spondilita anchilozanta provoaca dureri la nivelul: () A: calcaiului B: sternului C: trohanterului D: coloanei lombare E: articulatiilor interfalangiene distale 27. [SPD10025] Examinari complementare necesare in diagnosticul spondilitei anchilozante: () A: hemograma, VSH, CRP: sindromul inflamator este obligatoriu B: punctie articulara C: bandeleta urinara D: ecografie articulara si RMN sold E: ecografia articulatiilor mainilor si picioarelor

28. [SPD10026] Ecografia are urmatoarele roluri in spondilita anchilozanta: () A: identifica efuziunea articultiei soldului B: cu ajutorul ei se cauta sinovite ale articulatiilor mainilor si picioarelor C: nu are nici un rol D: identifica leziunile coloanei lombare E: identifica leziunile articulatiei sacroiliace

29. [SPD10027] Aspectul RMN in spondilita anchilozanta este: () A: hiposemnal T1 dupa injectie de gadoliniu, hipersemnal T2 al spatiului sacroiliac B: hipersemnal T2 al colturilor vertebrale C: hiposemnal T2 al spatiului sacroiliac D: hipersemnal T1 al colturilor vertebrale

E: nesemnificativ30. [SPD10028] Urmatoarele afirmatii despre bandeleta urinara in spondilita anchilozanta sunt adevarate, cu exceptia: () A: identifica asocierea frecventa cu nefropatia cu IgA B: se face datorita riscului amiloidozei AA in caz de spondiloartropatie biologic inflamatorie veche si netratata C: sa face datorita riscului de amiloidoza AL D: nu este necesara E: se face datorita asocierii (rare) cu nefropatia cu IgA

31. [SPD10029] Afirmatii adevarate despre managementul spondilitei anchilozante: () A: medicamentos general simptomatic: analgezice, AINS B: medical general de fond: metotrexat sau sulfasalazina in artrita periferica C: anti-TNF-alfa in caz de afectare coxofemurala D: in caz de esec succesiv la 3 AINS luate in dozaj corect si pentru cel putin 2 luni: anti-TNF-alfa E: in caz de majorare a rigiditatii, de impact familial si porfesional major: anti-TNF-alfa

32. [SPD10030] Tratamentul medicamentos local in spondilita anchilozanta, afirmatii false: () A: infiltratii cu derivati ai corticosteroizilor B: daca exista efuziune articulara persistenta C: este contraindicat daca exista efuziune articulara persistenta D: in special in cazul efuziunii articulare coxofemurale E: contraindicat in cazul efuziunii articulare coxofemurale

33. [SPD10031] Tratamentul nemedicamentos in spondilita anchilozanta, afirmatii false: () A: kinetoterapie B: autoexercitiile (decubit dorsal) C: kinetoterapie respiratorie in formele avansate D: balneoterapie E: nu este neaparat necesar

34. [SPD10032] Tratamentul uveitei anterioare in cadrul spondilitei anchilozante se face cu: () A: corticosteroizi locali B: midriatice local

C: atropina local D: miotice E: tratament general (cel local este ineficient)

35. [SPD10033] Spondiloartropata în spondilita anchilozantă NU se tratează cu () A: Anti-TNF alfa B: Sulfasalazină C: Metotrexat D: AINS E: Analgezice

36. [SPD10034] Diagnosticul spondilitei anchilozante are următoarele semne extra-articulare () A: Eritem B: Conjunctivită C: Uveita D: Diaree E: Psoriazis

OSTEOPOROZA:Complement simplu

1. Este adevarat despre osteoporoza:a. Fractura netraumatica este patognomonica pentru osteoporozab. Este a doua cea mai frecventa boala fragilizantac. Nu exista tratament medicamentos pentru osteoporozad. Este asociata cu inaintarea in varstae. Nu este asociata cu privarea hormonala postmenopauza

2. Conform OMS scorul T pentru osteopenie este:a. Intre -1 si 2,5b. Intre -1 si -2,5c. Peste -1d. Sub -2,5e. Sub -2,5 + fractura

3. Sunt etiologii ale osteoporozelor secundare CU EXCEPTIA:a. Sindrom Marfanb. Terapie cu corticoizic. Gastrectomied. Reumatism inflamator cronice. Anorexie nervoasa

4. In suspiciunea de fractura osteoporotica sunt semne radiografice care sugereaza o cauza maligna CU EXCEPTIA:a. Fracturi vertebrale mai sus de T4b. Recul al peretelui posteriorc. Liza pedicululuid. Asimetrie vizibila din fata a vertebreie. Lipsa semneleor neurologice

5. Sunt indicatii pentru prescrierea unei densitometrii osoase la femeile aflate in postmenopauza CU EXCEPTIA:a. Menopauza inainte de 40 de anib. Cure cu vitamina D in antecedentec. IMC sub 19 kg/m2d. Istoric de tratament cu corticosteroizi de cel putin 3 luni consecutive la o doza de peste 7,5 mg/zi echivalent al prednisonuluie. Antecedente de fractura de col femural fara traume majore la o ruda de gradul intai

6. Este adevarat despre bifosfonati in tratamentul osteoporozei:a. Formele p.o. determina sindrom pseudogripalb. Se administreaza dupa masac. Zoledronatul se administreaza doar p.o.d. Pot determina osteonecroza de mandibulae. Apartin familiei SERM

7. Este FALS despre teriparatid:a. Este un fragment recombinant 1-34 de hormon paratiroidianb. Se administreaza subcutanatc. E recomandat pentru cazurile incipiente de osteoporozad. Este contraindicat in boala Pagete. Reduce riscul de fracturi vertebrale si nonvertebrale

8. Sunt factori de risc pentru fractura in osteoporoza CU EXCEPTIA:a. Fumatb. Alcoolismc. Obezitated. Menopauza precocee. Varsta peste 60 de ani

9. Dupa 70 de ani se recomanda pentru tratamentul osteoporozei CU EXCEPTIA:

a. Ranelat de strontiub. Raloxifenc. Alendrolnatd. Risedronate. Ibandronat

Complement multiplu:

10. Este adevarat despre osteoporoza:a. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventab. Orice fractura peste 60 de ani trebuie sa sugereze diagnosticul de osteoporozac. Este dureroasad. Monitorizarea ei necesita densitometrii osoase sistematicee. Este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei

11. Urmatoarele scoruri T caracterizeaza osteopenia:a. 1,05b. -1, 5c. -0,5d. 1e. -2,4

12. Sunt cauze de osteoporoza secundara:a. Sindrom Marfanb. Sindrom Ehlers-Danlosc. Hemopatiid. Anorexie nervoasae. BPOC

13. Sunt localizari uzuale ale fracturilor osteoporotice:a. Extremitatea distala a antebratuluib. Extremitatea proximala a bratuluic. Fracturile vertebraled. Extremitatea proximala a gambeie. Extremitatea superioara a femurului

14. Sunt indicatii pentru DMO la populatia generala indiferent de varsta si sex in caz de simptome/semne de osteoporoza:a. Descoperire a unei fracturi vertebrale fara context traumatic sau tumora evidentab. Antecedente de fractura de col femural fara traume majore la o ruda de gradul intaic. Antecedente personale de fractura periferica fara trauma majora

d. Istoric de tratament cu corticosteroizi de cel putin 3 luni consecutive la o doza de peste 7,5 mg/zi echivalent al prednisonuluie. IMC sub 19 kg/m2

15. Sunt masuri igieno-dietetice recomandate in preventia osteoporozei primare:a. Calciu 1000-1200 mg/zib. Vitamina D 400-800 UI/zic. Activitate fizicad. Suplimentare hormonala postmenopauzae. Evitarea fumatului

16. Este adevarat despre ranelatul de strontiu:a. Administrare i.v.b. Eficienta antifractura este demonstrata la pacientii peste 80 de anic. Poate determina sindrom DRESSd. Reduce riscul fracturilor de solde. Nu reduce riscul fracturilor vertebrale

17. Sunt factori de risc pentru fractura in osteoporoza:a. Varsta peste 50 de anib. Menopauza tardivac. Fumatuld. Alcoolismule. Scaderea acuitatii vizuale

18. In tratamentul osteoporozei peste 70 de ani se recomanda:a. Ranelat de strontiub. Raloxifenc. Bifosfonatid. Teriparatide. Tratament hormonal

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – B. 3 – A. 4 – E. 5 – B. 6 – D. 7 – C. 8 – C. 9 – B.Complement multiplu:10 – A, E. 11 – B, E. 12 – D, E. 13 – A, C, E. 14 – A, C. 15 – A, B,C, E. 16 – B, C, D. 17 – C, D, E. 18 – A, C.

1. [OST10002] Osteoporoza este (pg. 636) A: boală extrem de dureroasă indiferent de instalarea unei fracturi

B: maladie difuză a scheletului, caracterizată prin scăderea masei osoase C: afecțiune rară de tip primar D: boala gravă când valoarea scorului T se regăsește în intervalul -1 și -2.5 E: afecțiune preponderent diagnosticată la vârsta tânără

2. [OST10003] Care dintre următoarele afirmații referitoare la osteoporoză este adevărată (pg. 636) A: Osteoporoza primară este boală osoasă fragilizantă cea mai frecventă B: Osteoporoza nu necesită teste de laborator în cazul unei fracturi cu aparență osteoporotică C: Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim igieno-dietetic D: Terapia osteporozei este strict medicamentoasă E: Oricare dintre variantele de mai sus

3. [OST10004] Diagnosticul de osteoporoză primară (pg. 637) A: nu constă în excluderea osteoporozei secundare B: poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoză sistemică C: nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a TSH-ului D: presupune în primul rând decelarea unei cauze generale de osteopatie fragilizantă non-osteoporotică E: constă în efectuarea frecventă a densitometriei osoase

4. [OST10005] Osteoporoza secundară (pg. 637) A: nu are niciodată o cauză endocrinologică B: nu trebuie exclusă în momentul diagnosticului formei primare întrucât reprezintă un alt tip de patologie C: se poate regăsi la un pacient cu rezecție intestinală extinsă în antecedentele patologice D: reprezintă un stadiu evolutiv al osteoporozei primare E: niciuna dintre variantele de mai sus nu este corectă

5. [OST10006] Fracturile osteoporotice (pg. 637) A: nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim B: sunt extrem de frecvente la nivelul extremității proximale a antebrațului

C: afectează preponderent segmentul cervical al coloanei vertebrale D: sunt localizate uzual la nivel vertebral E: prezintă simptome neurologice în majoritatea cazurilor

6. [OST10047] Tratamentul osteoporozei după vârsta de 70 de ani se poate NU se realizează cu () A: Ibandronat B: Risedronat C: Alendrolnat D: Raloxifen E: Ranelat de strontiu

7. [OST10048] Fractura în osteoporoza NU este favorizată de () A: Vârsta peste 60 de ani B: Menopauză precoce C: Obezitate D: Alcoolism E: Fumat

8. [OST10049] Referitor la teriparatidă următoarea afirmaţie NU este adevărată () A: Reduce riscul de fracturi vertebrale şi nonvertebrale B: Este contraindicat in boala Paget C: E recomandat pentru cazurile incipiente de osteoporoza D: Se administreaza subcutanat E: Este un fragment recombinant 1-34 de hormon paratiroidian

9. [OST10050] NU reprezintă semne radiografie care să indice cauză malignă în diagnosticul diferenţial al unei fracturi osteoporotice () A: Lipsa semnelor neurologice B: Asimetrie vizibilă a vertebrei (din faţă) C: Liza pediculului D: Recul al peretelui posterior E: Fracturi vertebrale mai sus de T4

10. [OST10051] Osteoporozele secundare NU sunt cauzate de () A: Anorexie nervoasă B: Reumatism inflamator cronic C: Gastrectomie D: Terapie cu corticoizi E: Sindrom Marfan

11. [OST10007] Care afirmații referitoare la osteoporoză sunt incorecte (pg. 637-638) A: Terapia osteoporozei în absența unor fracturi este întotdeauna de tip farmacologic sistematic B: Osteoporoza severă nu se asociază decât rareori cu prezența uneia/mai multor fracturi C: Diagnosticul de osteoporoză secundară nu se regasește niciodată la un pacient cunoscut cu boala celiacă D: Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoză cuprind doar: hemograma, calciu seric și calciuria E: Maladia Marfan este o osteopatie fragilizantă non-osteoporotică

12. [OST10008] Osteoporoza primară (pg. 636-637) A: exclude alte cauze de osteopatie fragilizantă B: presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice, calciului seric, creatininuriei C: poate induce afecțiuni de tip malign D: poate fi diagnosticată atât la femei cât și la bărbați E: nu este dureroasă, simptomatologia algică fiind de fapt prezentă doar în cazul unei fracturi

13. [OST10009] Absortiometria cu raze X (pg. 636) A: este utilizată pentru terapia osteoporozei B: măsoara densitatea minerală osoasă la nivelul coloanei vertebrale lombare C: redă un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie D: redă un scor T normal mai mare de -1 E: reprezintă un instrument important în diagnosticul osteoporozei secundare

14. [OST10010] Bisfosfonații (pg. 638-639) A: reprezintă substanța activă a ranelatului de stronțiu B: reduc riscul fracturilor vertebrale și de sold C: au ca efecte secundare: osteonecroza aseptică de cap femural și stomatita D: se administrează concomitent cu raloxifenul, dimineața pe stomacul gol fără a mânca cu un pahar mare de apă E: pot fi administrați la pacienți cu osteoporoză, de sex feminin înainte de 70 de ani cu DMO foarte

scăzut (scorul T mai mic de -3) chiar și în absența unei fracturi

15. [OST10011] Când indicați efectuarea densitometriei osoase (pg. 638) A: La populația generală cu antecedente personale de fractură la nivel vertebral lombar fără o traumă majoră B: În cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale C: La femei în postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m², cu excepția celor care se află în terapie de substituție hormonală cu TSH în doze mai mici decât cele necesare pentru protecția oaselor D: La femei aflate în postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o perioadă de cel puțin 3 luni consecutive la o doză care sa depașească 7.5 mg/zi echivalent al prednisonului E: La subiecți de sex feminin cu menopauza înainte de 40 de ani

16. [OST10012] Care sunt localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice: (pag.637) A: fracturi vertebrale B: fracturile degetelor de la mana C: extremitatea superioara a femurului D: fracturile craniului E: extremitatea distala a antebratului

17. [OST10013] Care sunt semnele radiografice in fracturile osteoporotice care sugereaza o cauza maligna: (pag.637) A: fracturi vertebrale mai sus de T4 B: fracturi vertebrale mai jos de T4 C: recul al peretelui posterior D: asimetrie vizibila din fata a vertebrei E: asimetrie vizibila din profil a vertebrei

18. [OST10014] referitor la fracturile osteoporotice este adevarat ca: (pg. 637) A: fractura de sold este o localizare frecventa, precum si poutea-colls care afecteaza extremitatea distala a oaselor antebratului B: localizarea cervicala nu este sugestiva ptr osteoporoza decat daca este vorba de un traumatism minim C: simetria vizibila din fata a vertebrei este sugestiva ptr o cauza maligna

D: exista cazuri cu rx-normala si scintigrafie/ct/rmn sugestiv de fractura osteoporotica E: existena unui deficit motor orienteaza spre o cauza extra-osteoporoticat

19. [OST10015] referitor la medicamentele administratate in cadrul osteoporozei: () A: raloxifenul se administreaza in fracturile vertebrale B: inainte de 70 ani se pot administra strontiul sau bifosfonatii,nu si raloxifenul C: durata tratam cu teriparatid este de 2 ani D: in absenta unor fracturi osteoporotice tratam farmacologic se poate amana pentru 2 luni,apoi se administreaza sistematic E: strontiul se administreaza zilnic,subcutan si prezinta risc de alergii cutanate

20. [OST10016] Strategia terapeutica in osteoporoza este urmatoarea: () A: in caz de osteoporoza fracturara: inceperea tratamentului daca scorul T <-1 si fracturi vertebrale B: inceperea tratamentului in caz de scor T<-1 si fractura la incheietura mainii C: tratament in caz de scor T< -2 la o femeie la postmenopauza si fractura de humerus D: tratamentul farmacologic nu este sistematic pentru osteoporoza densitometrica E: tratament la femeile cu DMO foarte scazuta (T<-3) chiar daca nu sunt prezente fracturi osteoporotice

21. [OST10017] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu scorul T in osteoporoza femeilor aflate la menopauza: () A: pentru scorul T se folosesc controale la pacienti de varsta similara si de acelasi sex B: desnsitate osoasa normala: scor T >-1 C: ospteopenia: scor T intre -1 si -2 D: osteoporoza: scor T <= -2 E: osteoporoza severa: scor T <= -2.5 si prezenta uneia sau mai multor fracturi

22. [OST10018] Densitatea osoasa in osteoporoza se masoara la nivelul: (pg. 636) A: coloanei vertebrale lombare B: extremitatatii inferioare a antebratului C: extremitatii superioare a femurului D: humerusului E: coloanei cervicale

23. [OST10019] Tratamentul osteoporozei densitometrice se face astfel: () A: sistematic B: este initiat pentru DMO foarte scazuta C: este initiat pentru scor T <-3 D: este initiat pentru scor T <-2.5 indiferent daca sunt presenti sau nu factori de risc de fractura E: nu este sistematic

24. [OST10020] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul osteoporozei sunt adevarate: () A: inainte de 70 de ani predomina riscul de fracturi vertebrale si tratamentul se face cu raloxifen, ranelat de strontiu sau bifosfonati B: dupa 70 de ani predomina riscul de fracuta de sold si tratamentul se face cu raloxifen C: durata tratamentului cu teriparatid este de cel putin 4 ani D: tratamentul cu teriparatid este limitat la 24 de luni E: in caz de osteopenie masurile igienodietetice sunt de obicei suficiente

25. [OST10021] Indicatiile pentru tratament in caz de osteoporoza indusa de corticosteroizi sunt urmatoarele: () A: tratament cu corticosteroizi > 7,5 mg/zi mai mult de 3 luni B: daca lipsesc fracturile tratamentul se face daca scorul T < -1,5 C: tratament daca exista antecedent de fractura osteoporotica D: tratament daca scorul T < -1,5 indiferent daca exista sau nu fracturi E: tratament indiferent de scorul T si antecedente

26. [OST10022] Urmatoarele afirmatii despre monitorizarea pacientului cu osteoporoza sunt adevarate, cu exceptia: () A: eficacitatea tratamentului este monitorizata prin densitometrie osoasa B: osteodensitometrii in cazul in care se discuta despre oprirea tratamentului C: osteodensitometrii pentru control la 3-5 luni dupa o examinare initiala in cazul in care au aparut facotri de risc de fractura

D: cautarea unei fracturi prin radiografii ale coloanei toracice si lombare in cazul pierderii in inaltime mai mare de 10 cm E: fractura in primul an de tratament ridica problema respectarii tratamentului sau esecul tratamentului si trebuie inlocuit dar numai cu un medicament din alta clasa terapeutica

27. [OST10023] Varste cu risc pentru fracturi in osteoporoza sunt: () A: 40 ani B: >60 ani C: 70 ani D: 50 ani E: 90 ani

28. [OST10024] Tratamentul hormonal de menopauza in cazul osteoporozei: () A: nu mai este considerat printre tratamentele pentru osteoporoza B: este foarte necesar C: se limiteaza la tratarea tulburarilor climaterice ale menopauzei D: se limiteaza in principal la bufeuri E: se face sistematic

29. [OST10025] Urmatoarele afirmatii despre ranelatiul de strontiu sunt adevarate: () A: administrare orala B: reduce riscul fracturilor vertebrale dar nu si de sold C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold D: eficacitate antifracturara la pacientii peste 80 de ani E: efecte adverse: alergii cutanate, sindrom DRESS, TEV, impun intreruperea temporara a tratamentului

30. [OST10027] Teriparatidul, afirmatii FALSE: () A: fragment recombinat 1-34 de hormon tiroidian B: administrare zilnica, orala, in doza de 20micrograme, pe o perioada limitata de 24 luni C: contraindicatii: hipercalcemie, hiperparatiroidism primar, boala Paget D: contraindicatii: hipocalcemie, hipoparatiroidism, scaderi ale fosfatazei alcaline E: contraindicatii: antecedente de radioterapie externa, tumori osoase sau metataze

31. [OST10028] Urmatoarele afirmatii despre Raloxifen sunt adevarate: () A: se administreaza pe cale orala B: apartine SERMs C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold D: reduce riscul dezvoltarii cancerului de san hormonodependent E: contraindicatii: antecedente de tromembolism venos

32. [OST10029] Alegeti afirmatiile advarate despre bifosfonati: () A: risendronatul se administreaza intravenos B: reduc riscul de fracturi vertebrale si de sold C: efecte secundare: esofagita D: efecte secundare: osteonecroza de mandibula, sindrom pseudogripal pentru zolendronat E: mod de administrare: dimineata pe stomacul gol, cu un pahar mare de apa de la izvor

33. [OST10030] Prevenirea osteoporozei primare se face astfel: () A: aport de calciu 1000-1200 mg/zi B: aport de vitamina D 400-800 UI/zi la adulti C: aport de vitamina D cel putin 1000 UI/zi la varstnici D: intai se incepe tratamentul pentru osteoporoza si apoi se corecteza deficientele E: lupta impotriva fumatului si alcoolismului, mentinerea unei greutati si IMC normale, activitate fizica

34. [OST10031] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt urmatoarele: () A: in caz de simptome sau semne de osteoporoza B: in caz de patologie sau tratament care are potential sa induca osteoporoza C: femei aflate la postmenopauza, inclusiv cele carora li se administreaza TSH in doze mai mici decat cele recomndate pentru protectia oaselor D: in timpul unei terapii sistemice cu corticosteroizi E: in timpul infiltratiilor cu corticoizi

35. [OST10032] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt, cu exceptia: () A: descoperire sau confirmare radiologica a unei fracturi vertebrale fara context traumatic sau tumora evidenta

B: antecedente personale de fractura fara trauma majora la nivelul craniului, degetelor, coloanei cervicale C: istoric documentat de: hipertiroidism netratat, hipercorticism, hiperparatiroidism primar, osteogeneza imperfecta, hipogonadism prelungit, orhidectomie, tratament prelungit cu analog al GnRH D: IMC<18kg/m2 E: menopauza inainte de 40 de ani indiferent de cauza

36. [OST10033] Urmatoarele afirmatii despre facturile osteoporotice sunt adevarate: () A: apar spontan sau in cazul unui traumatism minim in cazul osteoporozei primare B: localizari uzuale: vertebrale, extremitatea superioara a humerusului, extremitatea distala a antebratului C: fisurile osoase nontraumatice si nedeplasate sunt pozitivate prin scintigrafie osoasa, CT, RMN D: nu prezinta semne neurologice E: nu afecteaza coloana cervicala

37. [OST10034] Urmatoarele sunt cauze de osteoporoze secundare: () A: endocrinopatii cu impact asupra osului B: osteoporoza iatrogena C: bolile aparatului urinar D: bolile pulmonare E: boli inflamatorii si sistemice

38. [OST10035] Edocrinopatiile cauzatoare de osteoporoza secundara sunt: () A: hipercorticism endogen B: hipoparatiroidism primar C: anorexie nervoasa D: hipertiroidism netratat E: hipotiroidism netratat

39. [OST10036] Osteoporoza iatrogena este indusa de: () A: corticoizi pe cale generala B: orhidectomie C: analogi de GnRH D: inhibitori de aromataza E: tratament prelungit cu AVK, supresia TSH, anticonvulsivante, siliciu

40. [OST10037] Bolile aparatului digestiv cauzatoare de osteoporoza sunt: () A: gastrectomie B: rezectii intestinale extinse C: boala celiaca D: maladii hepatobiliare si pancreatice E: ulcer gastric

41. [OST10038] Testele de laborator care trebuie efectuate pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoza primara sunt: () A: hemograma B: electroforeza proteinelor serice C: imunofixare urinara D: TSH E: FT4, FT3

42. [OST10039] Testele de laborator pentru diagnosticul osteoporozei primare sunt, cu exceptia: () A: calciu seric, fosfor seric B: creatinina si uree serica C: functie hepatica D: 25-OH-vitamina D si PTH 1-84 seric E: carciuria, uricozuria

43. [OST10040] Cauze generale de osteopatie fragilizanta non-oeteoporotica sunt urmatoarele: () A: mielom multiplu B: metastaze osoase C: osteogeneza imperfecta D: maladia Marfan E: boala Behcet

44. [OST10041] Osteoporoza la un pacient peste 70 de ani se tratează () A: Hormonal B: Cu teriparatid C: Cu bifosfonati D: Cu raloxifen E: Cu ranelat de stronţiu

45. [OST10042] Osteoporoza facilitează fracturile alături de () A: Scăderea acuităţii vizuale B: Alcoolismului C: Fumatului D: Menopauzei E: Vârstei peste 45 de ani

46. [OST10043] Următoarele afirmaţii despre ranelatul de stronţiu sunt adevărate () A: Măreşte riscul fracturilor vertebrale B: Reduce riscul fracturilor de sold C: Poate determina sindrom DRESS D: Eficienta antifractura este demonstrata la pacientii peste 80 de ani E: Se administrează i.v.

47. [OST10044] Osteoporoza primară poate fi prevenită prin () A: Evitarea fumatului B: Suplimentare hormonală postmenopauză C: Activitate fizică D: Vitamina D 400-800 UI/zi E: Calciu 1000-1200 mg/zi

48. [OST10045] Fracturile osteoporotice se produc de regulă () A: La extremitatea superioară a femurului B: Extremitatea proximală a gambei C: Fracturile vertebrale D: Extremitatea proximală a braţului E: Extremitatea distală a antebraţului

49. [OST10046] Osteoporoza secundară poate fi cauzată de () A: BPOC B: Anorexie nervoasa C: Hemopatii D: Sindrom Ehlers-Danlos E: Sindrom Marfan

RADICULALGIA SI SDR COMPRESIUNE NERVOASA”Complement simplu

1. Este adevarat despre lomboradiculalgia comuna CU EXCEPTIA:a. Se poate datora unei hernii de discb. Poate fi de origine artrozicac. Este rareori legata de o deformare hahidiana congenitalad. Este frecvent legata de o deformare rahidiana dobanditae. Se asociaza deseori la varstnici cu SCVL

2. Radiculalgiile simptomatice NU se pot prezenta cu:a. Orar inflamatorb. Febrac. Semne de afectiune medularad. Sindrom inflamatore. Hipocalcemie

3. NU este indicatie chirurgicala in hernia de disc:a. Dimensiunea hernieib. Persistenta dureriic. Hernia ruptad. Hernia cu migraree. Hernia cu deficit senzitiv izolat

4. Caracterizeaza topografia radiculara a C7:a. ROT: Bicipitalb. TS: Fata posterioara a bratului si antebratuluic. TM: Abductia bratuluid. TM: Muschii flexori ai antebratului pe brate. TS: Fata interna a bratului si antebratului

5. Sunt indicatii chirurgicale in cazul unei lomboradiculalgii CU EXCEPTIA:a. Deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 5b. Tulburari recente ale sfincteruluic. Sindromul de coada de cald. Persistenta unei dureri radiculare de origine discalae. Existenta unui deficit senzitiv izolat de origine discala

6. NU este indicatie chirurgicala pentru sindromul de tunel carpian:a. Deficit senzitivb. Deficit motorc. Atrofie musculara in loja tenarad. Semne de denervatie la EMGe. Recidive foarte frecvente

Complement multiplu

7. Caracterizeaza lomboradiculalgia comuna:a. Febrab. Orar al durerii mecanicc. Semne de compresie medulara prezented. Cel mai adesea monoradicularae. Examenul clinic si radiografia simpla sunt deseori suficiente pentru diagnostic

8. Sunt diagnostice diferentiale ale radiculalgiei:a. Sacroiliitab. Afectarea tronculara a nervului sciatic popliteu externc. Radiculonevritad. Spondiloiscita infectioasae. Boala arteriala obliteranta a membrelor, in special pentru SCVL

9. Caracterizeaza topografia radiculara a C6:a. TS: Fata exterioara a bratului, antebratului, degetul mareb. TS: Fata posterioara a bratului si antebratuluic. TM: Muschii extensori ai antebratului pe bratd. ROT: Bicipitale. ROT: Stiloradial

10. Caracterizeaza topografia radiculara a C8-T1:a. TS: Fata exterioara a bratului, antebratului, degetul mareb. TS: Fata interna a bratului si antebratuluic. TM: Muschii flexori ai degetolor si interososid. TM: Muschii extensori ai antebratului pe brate. ROT: Tricipital

11. Caracterizeaza topografia radiculara a L4:a. TS: Fata anterioara a coapsei pana la genunchib. TM: Cvadriceps si tibial anteriorc. TM: Psoasd. ROT: Rotuliane. ROT: Niciunul

12. Sunt cauze ale sindromului de tunel carpian:a. Acromegalieb. Poliartrita reumatoidac. Tenosinovitele infectioased. Amiloidozae. Sarcoidoza

13. Sunt semne clinice indicative de sindrom de tunel carpian:a. Acroparestezie nocturna cu salvarea degetului mic pe teritoriul nervului medianb. Hipoestezie in teritoriul nervului medianc. ROT Cubitopronator abolitd. Atrofie tenarae. Manevra Tinel negativa

14. Sunt indicatii chirurgicale pentru sindromul de tunel carpian:a. Atrofie musculara in loja tenarab. ROT Cubitopronator abolitc. Hipoestezie in teritoriul medianuluid. Semne de denervatie la EMGe. Deficit motor

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – E. 3 – B. 4 – B. 5 – E. 6 – A.Complement multiplu:7 – B, D, E. 8 – A, B, E. 9 – A, D, E. 10 – B, C. 11 – B, D. 12 – A, B, C, D. 13 – A, B, D. 14 – A, D, E.

1. [RDG10002] Lomboradiculalgia comună (pg. 625) A: este întotdeauna bilaterală cu excepția stenozei de canal verterbal lombar B: rareori este relaționată cu o deformare rahidiană congenitală sau dobândită C: se caracterizează prin hernie de disc mai ales la pacienții vârstnici cu un factor declanșator D: presupune efectuarea de rutină a unui examen computer-tomografic E: toate variantele de mai sus sunt corecte

2. [RDG10003] Radiculalgia simptomatică (pg. 625) A: poate releva o spondilodiscită infecțioasă B: are un caracter strict mecanic, fără asocierea semnelor generale de tip febril sau alterarea stării generale C: nu reprezintă o urgență diagnostică sau terapeutică putând fi ușor recunoscută clinic D: traduce o afectare tronculară a nervului sciatic popliteu extern E: când este asociată cu un sindrom rahidian și în cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie căutată o compresie extrarahidiană

3. [RDG10004] Semnele Leri și Lasegue (pg. 627) A: sunt pozitive în cazul herniei rupte B: traduc sciatica L3-L4 C: redau originea discală a unei afectări radiculare D: sunt echivalente semnului soneriei E: niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este cel corect4. [RDG10005] Sindromul de tunel carpian (pg. 627) A: se însoțește clinic de hiperestezie în teritoriul nervului median

B: va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin hiperflexia încheieturii mâinii C: conduce la acroparestezie nocturnă, cu interesarea teritoriului nervului median – față palmară a primelor 2 degete și jumătatea exterioară din medius D: conduce la acroparestezie nocturnă cu interesarea teritoriului nervului median – față palmară a primelor 3 degete si jumatatea exterioară din inelar E: nu poate avea semne funcționale de tip acroparestezie noctură

5. [RDG10006] Teritoriul senzitiv al afecțiunii radiculare cu topografie la nivelul C5 va fi evaluat (pg. 626) A: prin abducția brațului B: prin determinarea reflexului bicipital C: pe fața internă a brațului D: prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulo-humerale E: în partea de sus a umerilor

6. [RDG10028] Cauzele sindromului de tunel carpian sunt, cu exceptia: () A: traumatica B: amiloidoza C: poliartrita reumatoida D: spondilita anchilozanta E: acromegalie

7. [RDG10042] Sindromul de tunel carpian NU se operează în caz de () A: Recidive foarte frecvente B: Semne de denervaţie la EMG C: Atrofie musculară în loja tenară D: Deficit motor E: Deficit senzitiv

8. [RDG10043] NU se intervine chirurgical într-o lomboradiculalgie dacă () A: Există un deficit senzitiv izolat de origine discală B: Persistenţa unei dureri radiculare de origine discală C: Sindromul de coadă de cal D: Tulburări recente ale sfincterului E: Deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 5

9. [RDG10044] Care dintre următoarele NU face parte din tabloul clinic al unei radicualgii simptomatice () A: Hipocalcemie B: Sindrom inflamator C: Semne de afecţiune medulară D: Febră E: Orar inflamator

10. [RDG10007] Tratamentul radiculalgiei și al sindromului de compresie nervoasă (pg. 626-627) A: include administrarea pe cale sistemică și pe termen lung a unui corticoid B: presupune terapia cauzei principale C: poate fi de tip medicamentos local D: nu include cura chirurgicală în ceea ce privește sindromul de tunel carpian E: permite infiltrația cu corticosteroizi și la pacienții cu tulburări de coagulare

11. [RDG10008] Investigațiile suplimentare în cazul unei radiculalgii necomplicate includ: (pg. 626) A: doar radiografia de coloană vertebrală indiferent de durata simptomatologiei algice B: nimic suplimentar, cu excepția radiografiei de coloana vertebrală, hemoleucograma, CRP și hemostaza în cazul duratei sub 6 săptămâni a simptomatologiei și numai dacă s-au prevăzut inflitrații rahidiene C: evaluare extensivă indiferent de durata simptomatologiei sau de afecțiunile preexistente D: radiografie de coloană vertebrală, CRP, hemostaza după 6 - 8 săptămâni de la debutul simptomatologiei E: CT rahidian dupa 6-8 săptămâni de la instalarea simptomatologiei algice

12. [RDG10009] Care dintre următoarele afirmații sunt corecte (pg. 626) A: Un fumător cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator și asociere de sindrom Claude-Bernard-Horner poate fi diagnosticat cu afecțiune malignă pulmonară B: Nemenționarea posibilității unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de tunel carpian – reprezintă o eroare de diagnostic C: Afectarea radiculară L5 include lezarea tronculară a nervului sciatic popliteu extern D: Cruralgia poate fi definită la nivel L3 sau L4

E: Sindromul de coadă de cal reprezintă indicație chirurgicală în cazul unei lomboradiculalgii

13. [RDG10010] Indicațiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii (pg. 627) A: sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu potențial letal B: includ deficitul motor recent și radiculalgia hiperalgică C: se adresează cazurilor cu afecțiuni pluriradiculare, tulburări sfincteriene, dar și celor cu dureri radiculare de origine discală cu insuficiență funcțională majoră D: nu există indicație chirurgicală în cazul lomboradiculalgiilor E: nu se poate recurge la terapie chirurgicală în primele 8 săptămâni de la diagnosticul sindromului de coadă de cal

14. [RDG10011] Examinările complementare în cazul sindromului de tunel carpian (pg. 627) A: pot releva semne de denervare cu indicație chirurgicală imediată B: nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic C: includ efectuarea de radiografii ale mâinilor D: presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore E: vor cuprinde și hemograma, VSH,CRP

15. [RDG10012] Radiculalgiile simptomatice sunt urgente diagnostice si terapeutice care necesita urmatoarele investigatii suplimentare: (pag.625) A: calciu seric, electroforeza si proteinuria B: hemoculturi si, uneori, biopsie discovertebrala C: anticorpii antinucleari +/- factorul reumatoid D: RMN rahidian E: crioglobulinemia

16. [RDG10013] Topografia radiculara, originare L5 cuprinde: (pag.626) A: TS: fata posterioara a coapsei B: TS: fata externa a coapsei C: TM: gluteus maximus, triceps sural D: TM: gluteus medius, tibial anterior E: ROT: achilean

17. [RDG10014] În cazul unei lomboradiculoalgii indicatiile chirurgicale sunt: (pag.626-627)

A: ruptura herniei de disc, cu migrare B: deficit motor recent C: sindromul de coada de cal D: radiculalgie hiperalgica E: deficit motor in sindromul de tunel carpian

18. [RDG10015] Alegeti afirmatiile adevarate despre afectiunea radiculara: () A: este intotdeauna de origine rahidiana B: asociata cu dureri rahidiene C: favorizata de mobilizarea coloanei vertebrale D: este deseori, dar nu intotdeaunam de origine rahidiana E: nu se asociaza niciodata cu dureri rahidiene

19. [RDG10016] Semiologia afectiunii radiculare C6 este urmatoarea: () A: TS: fata exterioara a bratului si antebratului B: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat C: ROT: bicipital si cubitopronator D: TS: partea de sus a umerilor E: TS: degetul mare

20. [RDG10017] Semiologia afectiunii radiculare C7 este: () A: TS: fata laterala a bratului B: TS: fata posterioara a antebratului si bratului C: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat D: TM: muschii extensori ai antebratului pe brat E: ROT: tricipital

21. [RDG10018] Semiologia afectiunii radiculare C5 este urmatoarea: () A: TS: partea de sus a umerilor B: TM: abductia bratului C: TM: adductia bratului D: ROT: bicipital E: ROT: tricipital

22. [RDG10019] Semiologia afectiunii radiculare C8-T1 este: () A: TS: fata anterioara a antebratului si bratului B: TS: fata interna a bratului si antebratului C: TM: muschii flexori ai degetelor si interososi D: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat E: ROT: cubitopronator

23. [RDG10020] Semiologia afectiunii radiculare L3 este: ()

A: TS: fata anterioara a coapsei si gambei B: TS: fata anterioara a coapsei C: TM: cvadriceps, triceps D: TM: psoas E: ROT: rotulian

24. [RDG10021] Semiologia afectiunii radiculare L4 este: () A: TS: fata anterioara coapsa si fata anterioara gamba B: TM: cvadriceps si tibial anterior C: ROT: peronier D: ROT: achilean E: TM: tibial posterior

25. [RDG10022] Semiologia afectiunii radiculare L5 este: () A: TS: coapsa fata externa, uneori pliu inghinar, anterior de maleola externa, dosul piciorului, degetul mare B: TM: gluteu medius, tibial anterior si posterior, extensor comun al degetelor, extensorul degetului mare, fibular lateral C: ROT: rotulian D: ROT: niciunul E: ROT: achilean

26. [RDG10023] Semiologia afectiunii radiculare S1 este: () A: TS: fata posterioara a coapsei B: TS: fata posterioara a gambei, spatele maleolei esterne, talpa piciorului , al 5-lea deget de la picior C: TM: gluteu maximus, triceps sural, cvadriceps, flexorii degetelor, D: ROT: niciunul E: ROT: achilean

27. [RDG10024] Originea discala a unei afectari radiculare este indicata de: () A: semnul lui Leri (cruralgie L3-L4), patognomonic B: semnul Lasegue (sciatica L5 sau S1), patognomonic C: semnul soneriei D: semne care dispar atunci cand hernia nu mai este in continuitate cu discul E: semne care dispar cand hernia se rupe

28. [RDG10025] In cazul unei radiculalgii necomplicate se fac urmatoarele investigatii, astfel: () A: in caz de evolutie de mai putin de 6-8 saptamani: niciuna B: in caz de evolutie de mai putin de 6-8 saptamani si daca s-au prevazut infiltratii rahidiene: radiografia coloanei vertebrale, hemoleucograma, CRP si hemostaza C: dupa 6-8 saptamani; niciuna D: radiografii ale coloanei vertebrale, hemoleucograma, CRP, hemostaza dupa 6 luni E: CT rahidian dupa 6-8 saptamani

29. [RDG10026] Indicatiile chirurgicale ale unei lombocruralgii sunt urmatoarele: () A: deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 10 B: anestezie a perineului, afectiune pluriradiculara, tulburari sfincteriene C: durere radiculara foarte mare D: radiculalgii de origine discala E: sindrom de coada de cal

30. [RDG10027] Caracteristicile radiculalgiei asociate cu stenoza de canal vertebral lombar sunt: () A: durerile se intensifica prin anteflexie B: apar dupa o anumita distanta de mers pe jos: claudicatie intermitenta C: dureri adesea bilaterale D: dureri adesea multiradiculare E: dureri ameliorate prin anteflexie: semnul de "cos"

31. [RDG10029] Din punct de vedere clinic, sindromul de tunel carpian se caracterizeaza prin: () A: acroparestezie pe fata palmara a primelor 3 degete si jumatatea exterioara a degetului inelar B: acroparestezie pe fata dorsala a falangelor 2 si 3 ale indexului, degetului mare si jumatatea externa a inelarului C: cresterea paresteziilor la percutia tunelului carpian (semnul Tinel) D: cresterea paresteziilor la percutia incheieturii mainii (semnul Phalen) E: in formele avansate: hipoestezia in teritoriul nervului median, deficitul opozantului, abductorului scurt si al fascicolului superficial al flexorului degetului mare, atrofie tenara, chiar afectarea ROT ale membrelor superioare

32. [RDG10031] Urmatoarele sunt erori in diagnosticul radiculalgiei si sindromului de compresie nervoasa: () A: solicitarea de CT rahidian pentru o lomboradiculalgie necomplicata mai veche de 6-8 saptamani B: pierderea din vedere a posibilitatii de comprimare medulara la un pacient cu lombocruralgie C: deficitul senzitiv izolat este indicatie chirurgicala D: hernia de disc rupta sau cu migrare este indicatie chirurgicala E: eroare terminologica: cruralgie L3-L4

33. [RDG10032] Diagnosticul diferential al afectiunilor radiculare se face cu: () A: sacroiliita: pseudosciatica trunchiata in bascula B: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu extern: lipsa afectarii fetei externe a coapsei C: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu intern: lipsa afectarii muschiului gluteu mediu D: boala arteriala obliteranta a membrelor inferioare E: SCVL

34. [RDG10033] Urmatoarele afirmatii despre lomboradiculalgia comuna sunt adevarate: () A: nu este legata de infectii, fracturi vertebrale sau tumora B: complicata sau nu C: cauzata de hernie de disc, artroza, stenoza de canal vertebral lombar D: are orar inflamator E: cel mai adesea pluriradiculara, bilaterala, ca in cazul SCVL

35. [RDG10034] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hernia de disc: () A: apare mai des la pacientii tineri B: apare mai des la pacientii varstnici C: are un factor declansator D: apare din senin E: poate fi lombocruralgie L3-L4, lombosciatica L5-S1, nevralgie cervicobrahiala C5, C6, C7, C8

36. [RDG10035] Radiculalgia si sindromul de compresie nervoasa, afirmatii adevarate: ()

A: compresie medulara in afectarea L4-L5 B: radiculalgiile complicate sunt urgente terapeutice C: radiculalgiile simptomatice releva o spondilita infectioasa, metastaza osoasa, sau mielom, neurinom D: posibilitatea de compresie medulara in afectarile mai sus de L1-L2 E: RMN rahidian, CT in caz de radiculalgii complicate de un deficit motor sau tulburari sfincteriene

37. [RDG10036] In caz de afectare cervicala si dorsala in radiculalgiile simptomatice sunt prezente urmatoarele: () A: simptome radiculare ca indicator al nivelului lezional medular (nivelului de compresie) B: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica afectiunea sublezionala C: simptome radiculare ca indicator al nivelului sublezional medular D: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica nivelul lezional E: este imposibila afectare maduvei

38. [RDG10037] Atunci cand afectiunea radiculara nu este asociata cu sindrom rahidian si cu migrare trebuie cautate urmatoarele cauze: () A: tumora sacrala sau ovariana in radiculalgiile S1 B: leziune tumorala sau infectioasa a muschiului psoas (cruralgie fara durere rahidiana) C: boala Lyme, herpes zoster D: meningo/radiculonevrita E: hernia de disc rupta (fara migrare)

39. [RDG10038] Se recomandă intervenţie chirurgicală în sindromul de tunel carpian, dacă () A: Deficit motor B: Semne de denervaţie la EMG C: Hipoestezie în teritoriul medianului D: ROT Cubitopronator abolit E: Atrofie musculară în lojă tenară

40. [RDG10039] Sindromul de tunel carpian este relevat prin () A: Manevra Tinel negativă B: Atrofie tenară C: ROT Cubitopronator abolit D: Hipoestezie în teritoriul nervului median

E: Acroparestezie nocturnă cu salvarea degetului mic pe teritoriul nervului median

41. [RDG10040] Sindromul de tunel carpian poate fi cauzat de () A: Sarcoidoză B: Amiloidoză C: Tenosinovitele infecţioase D: Poliartrită reumatoidă E: Acromegalie

42. [RDG10041] Radiculalgia implică diagnostic diferenţial între () A: Boala arterială obliterantă a membrelor B: Spondiloiscita infecţioasă C: Radiculonevrita D: Afectarea tronculară a nervului sciatic popliteu extern E: Sacroiliita

PRESCRIEREA SI MONITORIZAREA AINS SI AIS:Complement simplu

1. Este adevarat despre AINS:a. Au efect antipireticb. Actioneaza prin potentarea caii prostaglandinelorc. Frecventa efectelor secundare ale AINS nu variaza in functie de tipul de AINS administratd. Coxibii se diferentiaza de alte AINS deoarece actioneaza doar pe COX1e. COX 2 este implicata in protectia mucoasei gastrice

2. Este nerecomandat in ceea ce priveste AINS CU EXCEPTIA:a. Prescrierea concomitent cu AVKb. Prescrierea a doua AINS simultanc. Prescrierea oricarei clase de AINS daca exista fenomene alergice la prima clasa administratad. Prescrierea pentru o spondilartrita satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil controlatee. Prescrierea unui tratament cu AINS in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic

3. Este AINS COX 2 specific:a. Aspirinab. Fenilbutazona

c. Indometacind. Ketoprofene. Celecoxib

4. Sunt contraindicatii pentru administrarea AINS CU EXCEPTIA:a. Alergie cunoscuta la sulfamideb. Astm la aspirinac. Antecedente de ulcer peptic recentd. Sarcina in trimestul 1e. Insuficienta renala cronica

5. Este AINS autorizat pentru administrare intravenoasa:a. Indometacinb. Ibuprofenc. Piroxicamd. Ketoprofene. Fenilbutazona

6. Sunt complicatii renale ale AINS CU EXCEPTIA:a. Insuficienta renala functionalab. Glomerulosclerozac. Leziuni glomerulare minimed. Hiperkaliemiee. Nefrita acuta interstitiala imunoalergica

7. Sunt indicatii de recomandare sistematica a unui IPP la AINS neselectivi CU EXCEPTIA:a. Gastritab. Antecedente de ulcer gastroduodenalc. Antecedente de intoleranta la AINSd. Varsta peste 65 de anie. Terapie concomitenta cu aspirina in scop antiagregant

8. Terapia de atac cu corticoizi in puseele de poliartrita se face:a. Intramuscularb. Intravenosc. Intraarticulard. P.O.e. Intrarectal

9. Sunt reactii adverse posibile la terapia cu steroizi CU EXCEPTIA:a. Cataractab. Impotentac. Hiperpotasemie prin hiperaldosteronism

d. Acneee. Osteonecroza aseptica

10. Sunt indicatii pentru infiltratii de corticosteroizi CU EXCEPTIA:a. Artrozab. Bursitac. Canal carpiand. Radiculalgie cervicalae. Artrita aseptica

11. NU este o complicatie specifica a infiltratiei de corticosteroizi:a. Artrita septicab. Pierderea de masa osoasac. Hemartrozad. Artrita acuta microcristalinae. Atrofie a pielii

Complement multiplu

12. Este adevarat despre AINS:a. Actioneaza prin inhibarea caii prostaglandinelorb. Cele selective actioneaza asupra COX1c. Frecventa efectelor secundare nu variaza in functie de tipul AINSd. Au efect analgezice. Au efect antipiretic

13. Este nerecomandat in ceea ce priveste AINS:a. Prescrierea a doua AINS simultanb. Prescrierea AINS pentru o spondilartrtia satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil controlatac. Prescrierea AINS concomitent cu AVKd. Prescrierea AINS in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronice. Interzicerea AINS pacientilor care au dezvoltat alergie la o clasa de AINS

14. Sunt AINS arlcarboxilice:a. Celecoxibb. Ketoprofenc. Piroxicamd. Diclofenace. Etoricoxib

15. Sunt indicatii de tratament pe termen scurt cu AINS:a. Spondilita

b. PRc. Gutad. Traume sportivee. Rahialgii

16. Sunt contraindicatii pentru AINS:a. Sarcina trimestul 1b. Antecedente de ulcer peptic recentc. Astmd. BPOCe. Sindrom Widal

17. Sunt complicatii intestinale digestive ale AINS:a. Pusee intestinale ale maladiilor inflamatorii intestinaleb. Crize de diverticulita sigmoidalac. Crize de diverticulita colonicad. Ulcer de intestin subtiree. Ulceratii colonice

18. Sunt complicatii hematologice ale AINS:a. Mielomb. Leucemiec. Agranulocitozad. Aplazie medularae. Policitemie

19. Fac parte din principalele medicamente cu care interactioneaza AINS:a. Litiub. IECAc. Betablocanted. Inhibitori calcicie. Diuretice

20. Sunt principalele indicatii pentru steroizi:a. PRb. Vasculitac. Nevralgie cervicobrahialad. Lombocruralgiee. Spondilartrita anchilozanta

21. Posologia pentru corticoizi in boala Horton include:a. 0,25 mg/kg/zi prednisonb. 0,5 mg/kg/zi prednisonc. 0,75 mg/kg/zi prednisond. 1 mg/kg/zi prednisone. 1.25 mg/kg/zi prednison

22. Sunt reactii adverse posibile la terapia cu steroizi:a. Hipertricozab. Hiperpotasemiec. Edemed. Colitae. Glaucom cronic

23. Sunt masuri adjuvante in terapia cu corticosteroizi:a. Diureticeb. Calciuc. Sodiud. Restrictie de zaharurie. Activitate fizica regulata

24. Sunt elemente paraclinice supravegheat in tratamentul cu steroizi:a. Calciu sericb. Sodiu sericc. Potasiu sericd. Sumar de urinae. Profil lipidic

25. Sunt contraindicatii ale infiltrarii de corticosteroizi:a. Infectie activab. Insuficienta renalac. Tulburari de coagulared. Hipersensibilitate la oricare din excipientie. Osteoporoza

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – C. 3 – E. 4 – D. 5 – D. 6 – B. 7 – A. 8 – B. 9 – C. 10 – D. 10 – B.Complement multiplu:12 – A, D, E. 13 – A, B, C, D. 14 – B, D. 15 – C, D, E. 16 – B, C, E. 17 – A, B, D, E. 18 – C, D. 19 – A, B, E. 20 – A, B, C, D. 21 – B, C, D. 22 – A, C, E. 23 – B, D, E. 24 – C, D, E. 25 – A, C, D.

1. [AIN10003] Care dintre următorii agenți farmacologici sunt de tip AINS (pg. 646) A: Pirazolii B: Prednisonul C: Betametazona D: Ketotifenul E: Lorazepamul

2. [AIN10004] În care dintre afecțiunile enumerate mai jos este permisă infiltrarea de corticosteroizi? (pg. 649) A: Status infecțios activ B: Bursita olecraniană C: Artrita septică D: Osteocondrom E: Toate răspunsurile de mai sus sunt eronate

3. [AIN10005] Ce tipuri de afecțiuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioadă lungă a AINS (pg. 646) A: Rahialgii B: Tendinite și bursite C: Traume sportive D: Spondilită anchilozantă E: Gută cronică tofacee

4. [AIN10006] Care sunt reacțiile adverse după administrarea steroizilor pe cale generală (pg. 648-649) A: Hipercorticismul iatrogen, retard de creștere la copil, amenoree, osteonecroză aseptică B: Boala Crohn, complicații cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidită, acnee C: Diverticuloza, cicatrici cheloide, infecții oportuniste D: Diabet zaharat tip I insulinonecesitant E: Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie

5. [AIN10007] Interacțiunile medicamentoase ale AINS includ (pg. 647-648) A: antihipertensivele de tip sartan B: fenitoina-cu risc de supradozaj C: corticosteroizii –indiferent de diagnostic și de simptomatologia algică D: salicilații – cu risc de reactie de hipersenibilizare imediată E: inhibitorii de pompă de protoni

6. [AIN10028] Infiltraţia de corticosteroizi NU are următorul efect secundar () A: Atrofie a pielii B: Artrita acută microcristalină C: Hemartroză D: Pierderea de masă osoasă E: Artrita septică

7. [AIN10029] Infiltraţia de corticosteroizi NU are următorea complicaţie () A: Artrita septică B: Artrita acută microcristalină C: Hemartroză D: Pierderea de masă osoasă E: Atrofie a pielii

8. [AIN10030] Infiltraţiile de corticosteroizi NU sunt indicate în următoarea situaţie () A: Artrită aseptică B: Radiculalgie cervicală C: Canal carpian D: Bursită E: Artroză

9. [AIN10031] Terapia cu steroizi nu are următorul efect secundar () A: Osteonecroză aseptică B: Acnee C: Hiperpotasemie prin hiperaldosteronism D: Impotenţă E: Cataractă

10. [AIN10032] NU se recomandă un inhibitor de pompă de protoni la AINS neselectivi dacă () A: Terapie concomitentă cu aspirină în scop antiagregant B: Vârsta peste 65 de ani C: Antecedente de intoleranţă la AINS D: Antecedente de ulcer gastroduodenal E: Gastrită

11. [AIN10033] AINS dau complicaţii renale, exceptând în următoarea situaţie () A: Nefrită acută interstiţială imunoalergică B: Hiperkaliemie C: Leziuni glomerulare minime D: Glomeruloscleroză E: Insuficienţă renală funcţională

12. [AIN10034] Care dintre următoarele AINS pot fi administrate i.v.? () A: Fenilbutazona B: Ketoprofen C: Piroxicam D: Ibuprofen E: Indometacin

13. [AIN10035] Administrarea AINS nu se va face în următoarea situaţie () A: IRC B: Sarcină în trimestrul 1 C: Antecedente de ulcer peptic recent D: Sensibilitate la administrarea de aspirină E: Alergie cunoscuta la sulfamide

14. [AIN10036] AINS poate fi prescris în următoarea situaţie () A: in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic B: pentru o spondilartrita satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil controlate C: chiar dacă exista alergie la o clasă de AINS administrată anterior D: simultan cu alt AINS E: în acelaţi timp cu un AVK

15. [AIN10002] Reactiile adverse digestive ale antiinflamatoarelor sunt: () A: Atat AINS cat si corticosteroizii sunt responsabile de dispepsie B: AINS si corticosteroizii au potential ulcerogen C: AINS produc crize de sigmoidita D: Corticosteroizii sunt responsabili de diverticulita sigmoidiana in caz de antecedente de boala diverticulara E: Steroizii pot duce la perforatii intestinale pe diverticuloza la pacientii varstnici tratati pentru pseudopoliartrita rizomelica

16. [AIN10008] Este permisă (pg. 646-648) A: prescrierea a două antiinflamatoare simultan B: prescrierea de AINS concomitent cu anticoagulante orale C: continuarea terapiei cu AINS și în afara perioadelor nedureroase din artroze D: administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita reumatoidă E: infiltrarea locală de corticosteroizi la pacientul cu sindrom de tunel carpian

17. [AIN10009] Reprezintă complicații specifice la infiltrații de corticosteroizi (pg. 650) A: hemartroza B: ruptura tendinoasă în cazul infiltrării periarticulare C: risartroza

D: artrita acuta microcristalină E: artrita psoriazică

18. [AIN10010] Care dintre următoarele afirmații sunt incorecte (pg. 645-646) A: AINS au și efecte de tip analgezic și antipiretic B: Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1 C: Indometacinul face parte din clasa pirazolilor D: AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidiană E: Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrită acută interstițială imunoalergică

19. [AIN10011] Ce indicați în prescripția corticosteroizilor (pg. 648) A: scăderea treptată a dozelor fără necesitatea unei terapii de fond în poliartrita reumatoidă B: contraindicația acestor substante medicamentoase în vasculite sistemice, tip boala Horton C: administrarea în polimialgia reumatică în doza inițiala de „atac” cu diminuarea ulterioară treptată D: riscul de insuficiența suprarenală consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui test la Synacthen E: terapia pe termen scurt nu impune descreștere progresivă

20. [AIN10012] AINS pot fi administrate în siguranța în următoarele circumstante (pg. 646-647) A: topic, de exemplu ketoprofenul fără a induce fenomene de fotosensibilizare B: la pacientul cu osteoartrita de genunchi, în puseu congestiv C: în patologii radiculare D: în doze mari la pacientii cu boli inflamatorii intestinale E: în colagenoze simultan cu antiinflamatoare corticosteroidiene

21. [AIN10013] Care sunt indicatiile infiltratiilor de corticosteroizi (pag.649) A: poliartrita reumatoida B: artrita aseptica C: canal carpian D: bursita E: polimialgie reumatica

22. [AIN10014] Care sunt contraindicatiile infiltrarii de corticosteroizi? () A: Infectia activa B: Artrita septica C: Tulburari de coagulare D: Hemartroza E: Hipersensibiliate la oricare din excipienti

23. [AIN10015] Urmatoarele analize se fac din lichidul sinovial: () A: examinare citologica B: examinare bacteriologica C: identificarea cristalelor D: nu se fac analize ale lichidului sinovial E: colectarea lichidului sinovial nu este in scop diagnostic

24. [AIN10016] Urmatoarele informatii despre infiltrarea de corticosteroizi sunt adevarate: () A: se informeaza pacientul cu privire la riscurile si beneficiile implicate B: asepsie stricta C: odihna si repaus articular dupa procedura D: limitata la 3-4/an intr-o anumita locatie articulara E: limitata la 3-4/an per totalul articulatiilor implicate

25. [AIN10017] Infiltrarea de corticosteroizi este contraindicată în următoarele situaţii () A: Osteoporoza B: Hipersensibilitate la oricare din excipienţi C: Tulburări de coagulare D: Insuficienţă renală E: Infecţie activă

26. [AIN10018] În tratamentul cu steroizi se urmăresc () A: Profil lipidic B: Sumarul de urină C: Potasiu seric D: Sodiu seric E: Calciu seric

27. [AIN10019] Pentru a obţine rezultate mai bune, terapia cu corticosteroizi poate fi însoţită de () A: Activitate fizică regulată B: Restricţie de zaharuri C: Sodiu

D: Calciu E: Diuretice

28. [AIN10020] Terapia cu steroizi poate avea următoarele efecte secundare () A: Glaucom cronic B: Colita C: Edeme D: Hiperpotasemie E: Hipertricoza

29. [AIN10021] Steroizii sunt indicaţi în următoarele situaţii () A: Spondilartrita anchilozanta B: Lombocruralgie C: Nevralgie cervicobrahiala D: Vasculita E: PR

30. [AIN10022] AINS interacţionează cu () A: Diuretice B: Inhibitori calcici C: Betablocante D: IECA E: Litiu

31. [AIN10023] AINS poate da următoarele complicaţii hematologice () A: Policitemie B: Aplazie medulară C: Agranulocitoză D: Leucemie E: Mielom

32. [AIN10024] AINS pot cauza următoarele probleme digestive () A: Ulceraţii colonice B: Ulcer de intestin subţire C: Crize de diverticulită colonică D: Crize de diverticulită sigmoidală E: Pusee intestinale ale maladiilor inflamatorii intestinale

33. [AIN10025] AINS sunt contraindicate în () A: Sindrom Widal B: BPOC C: Astm D: Antecedente de ulcer peptic recent E: Sarcină trimestul 1

34. [AIN10026] Tratamentul pe termen scurt cu AINS se poate administra în caz de () A: Rahialgii B: Traume sportive C: Guta D: PR E: Spondilită

35. [AIN10027] Următoarele reprezintă nerecomandări ale AINS ()

A: Interzicerea AINS pacienţilor care au dezvoltat alergie la o clasă de AINS B: Prescrierea în timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic C: Prescrierea concomitent cu AVK D: În cazul existenţei unei boli inflamatorii intestinale dificil de controlat E: Prescrierea a două AINS simultan