Reumatismul Articular Acut

Universitatea de Vest Vasile Goldis

Facultatea de Farmacie

Reumatismul articular acut

Student: Ioana Pop

CUPRINS1. Reumatismul articular acut (RAA)

2. Factori favorizanti n RAA3. Diagnosticul bolii4. Evolutia RAA 5. Tratamentul RAA

6. Bibliografie 1. Reumatismul articular acut (RAA)

Reumatismul articular acut (RAA) sau febra reumatismala este o boala inflamatorie a tesutului conjunctiv determinata de streptococul beta hemolititc de grupa A (de obicei implicat in faringo-amigdalite) care implica un mecanism infectios-imunologic (legat de anticorpi) si o evolutie cronica cu acutizari ce pot leza endocardul valvular si miocardul cu consecinte posibil letale.In timp, aceasta boala va duce la afectarea inimii, articulatiilor, sistemului nervos central, tegumentelor si tesuturilor subcutanate. Este cauza cea mai frecventa de valvulopatii (sunt acele suferinte cardiace caracterizate prin alterarea functiei de supapa a uneia sau mai multor valve din inima ca urmare a unor leziuni anatomice) dobandite la copii si tineri.

Reumatismul articular acut apare de obicei la copiii intre 5 si 15 ani. Are drept cauza o faringita produsa de streptococul beta-hemolitic grup A, care precede cu 1-3 saptamani aparitia manifestarilor clinice ale febrei reumatismale.

2. Factori favorizanti n RAA ereditatea- exista o incidenta familiala crescuta a bolii.

nutritia deficitara- carenta de vitamine C, D, A, precum si deficitul de calciu si fosfor.

conditii de viata insalubre

aglomeratii de oameni (camine de copii, familii numeroase), unde exista conditii de raspandire a infectiei streptococice.2.1 SimptomatologiePoliartrita- reprezinta inflamarea mai mult articulatii.Caracteristicile poliartritei din RAA sunt:

apare la nivelul articulatiilor mari de la nivelul membrelor superioare si inferioare

are caracter fugace; este simetrica si migratorie.

apare pe fondul unui episod de febra.

articulatiile afectate prezinta roseate, tumefactie (umflarea zonei inflamate), caldura locala, durere.

Cardita reumatismala- proces inflamator care afecteaza cordul si are urmatoarele caracteristici:

apare la 3 saptamani de la faringita streptococica

marirea in dimensiuni a cordului

diminuarea zgomotelor determinate de bataile inimii

aparitia aritmiilor cardiace (inima incepe sa bata haotic)

Coreea minor- este determinata de afectarea cerebrala si se manifesta prin miscari dezorganizate, astenie, slabiciune musculara. Musculatura fetei este cea mai des afectata, bolnavii prezentand grimase involuntare. Este de doua ori mai frecventa la sexul feminin. Eritem marginat- se caracterizeaza prin:

leziuni eritematoase (rosietice ) care au o evolutie de saptamani sau luni

aceste leziuni sunt localizate de obicei pe trunchi sau pe marginea superioara a membrelor.

Noduli subcutanati- se intalnesc in 5% din cazuri si se caracterizeaza prin:

sunt elemente rosii, ferme, dureroase cu diametru de 0,5-2 cm.

sunt localizate pe suprafetele osoase proeminente sau pe tendoanele muschilor extensori de la maini si picioare.

sunt variabili la numar: de la 1 la 30

nodulii au o evolutie de la cateva zile la cateva saptamani.

Pe langa aceste leziuni in RAA mai apare febra si leucocitoza (cresterea numarului de celule albe in sange).3. Diagnosticul boliiManifestarile clinice din reumatismul articular acut au fost sistematizate de Jones (1944), care le-a impartit in criterii majore si minore. Pentru diagnostic trebuie sa existe doua criterii majore sau un criteriu major si doua minore, cu obligativitatea prezentei dovezilor de infectie cu streptococ.Criteriile majore sunt reprezentate de: cardita reumatismala, coreea minor, poliartrita, eritemul marginat si nodulii subcutanati.Criteriile minore sunt: febra, durerile articulare si alte manifestari paraclinice cum ar fi: cresterea VSH si cresterea proteinei C reactive - acesti doi parametri caracterizeaza inflamatia din reumatismul articular acut.Pentru dovedirea infectiei cu streptococ se realizeaza:

izolarea bacteriei din secretiile faringiene si apoi examinarea acesteia la microscop.

depistarea unui titru (numar) crescut de anticorpi antistreptococ (sunt molecule care se fixeaza de bacterie si o neutralizeaza). Acest test poarta numele de test ASLO si reprezinta un test de rutina la un pacient suspectat de RAA.

Investigatiile paraclinice utilizate in diagnosticarea RAA sunt:

hemoleucograma (analiza sangelui) - din care se observa: cresterea VSH, a fibrinogenului (proteina din plasma sintetizata de ficat si care are rol in coagularea sangelui), a proteinei C reactive, a imunoglobulinelor (anticorpi); cresc transaminazele TGO si TGP precum si fosfataza alcalina (sunt enzime produse de ficat si a caror concentratie din sange creste cand ficatul este afectat).

culturi bacteriene - insamantarea pe medii de cultura, in laborator a secretiilor, de la nivelul faringelui si analiza lor la microscop pentru dovedirea infectiei cu streptococ.

sumar de urina - apare hematurie (sange in urina) si proteinurie (proteine in urina).

electrocardiograma - este un grafic reprezentand curentii produsi de contractiile inimii. La un pacient cu RAA se observa pe electrocardiograma tulburari de ritm (inima incepe sa bata haotic)

ecocardiografia - este tehnica de explorare a inimii cu ajutorul ultrasunetelor.

examenul radiologic - asociaza modificari ale dimensiunilor inimii.

4. Evolutia RAABoala dureaza 3-4 saptamani in formele usoare si cateva luni in cele severe. Copiii fac forme grave, datorita afectarii frecvente a cordului. Formele maligne, cu pancardita si hiperermie, evolueaza catre exitus. Recidivele sunt mai frecvente in primii ani de la primul puseu, la bolnavii cu titru ASLO ridicat, la bolnavii cu determinari cardiace si la cei cu puseuri repetate de RAA in antecedente. Recidivele pot fi asemanatoare sau nu primului puseu. Cu fiecare recidiva creste riscul prinderii inimii sau al agravarii leziunilor preexistente.

5. Tratamentul RAAObiectivele tratamentului sunt: tratamentul simptomatic al manifestarilor clinice

eradicarea infectiei streptococice

profilaxia recurentelor (prevenirea reaparitiei infectiei streptococice) pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice sa se obtina o stare de bine, prin disparitia durerilor articulare

sa se previna complicatiile

5.1 Tratamentul curativ eradicarea infectiei streptococice se face cu Penicilina G administrata prin injectie intramusculara sau cu Moldamin.

terapia antiimflamatorie.

in RAA fara cardita se administreaza aspirina pe o durata de aproximativ 6-8 saptamani.

corticoizii se folosesc de exceptie in poliartrita severa care nu cedeaza la aspirina. In reumatismul articular acut cu cardita se administreaza Prednison pana la disparitia semnelor de cardita (2-4 saptamani ) cu reducerea progresiva a dozelor.

in reumatismul articular acut cu coree se dau sedative, iar pacientul va fi in repaus si izolat.

5.2 Tratamentul profilacticPreventia secundara- se realizeaza cu Moldamin, 3-4 saptamani, intramuscular, pentru o durata variabila in functie de severitatea bolii. Astfel in RAA cu cardita si valvulopatie reumatismala anterioara profilaxia se efectueaza minim 10 ani, pana la 40 de ani sau (preferabil) toata viata; in RAA cu cardita fara valvulopatie, ea se va face minim 10 ani sau pana la 40 de ani; in RAA fara cardita, tratamentul profilactic dureaza minim 5 ani sau pana la 21 de ani.

Preventia primara- se face cu Moldamin sau cu Penicilina V, 10 zile.

Plan de ngrijire a pacientului cu RAA

Diagnosticul de nursingInterventii autonome ale asist.med.Interventii delegate ale asist. medConsemnarea evolutiei bolii

-vrsta pacientului copilul si adultul tnr prezint receptivitate pentru infectia streptococic

-intolerant la activitatea fizic;

-dificultate de mers si mobilizare;

-deficit n a-si acorda ngijiri igienice;

-conditii insalubre de locuit frig, umezeal ce provoac angine streptococice;

-asigur repausul la pat pn la disparitia durerilor articulare;

-foloseste perne pentru suportul articulaiilor dureroase;

-asigur igiena corporal si a lenjeriei pacientului;

-supravegheaz zilnic semnele vitale: puls, TA, temperatur, notarea greuttii corporale;

-particip la investigatiile clinice si de laborator, VSH, ASLO, Fibrinogen, Protein C reactiv, EKG, FKG;

-educ pacientul si antreneaz familia privind: prevenirea reinfectrii streptococice, prezentarea la controale periodice, clinice si biologie, prin policlinica teritorial;

-asanarea focarelor de infectie amigdalian si dentar;

-administreaz tratamentul prescris de medic, antistreptococic Penicilina G (testare sensibilitate organism antibiotic);

-antiinflamator cu aspirin n forme usoare si cortizon n doze descresctoare (normalizare VSH);

-asigur alimentatia pacientului;

-regim hidrozaharat, apoi lacto-finos;

-dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea;

-diet desodat pe toat durata tratamentului cu cortizon.-dureri articulare cu caracter migrator;

-febr, transpiratii, astenie, durere si tumefactie articular fugace ce cuprinde mai multe articulatii mari, cu cldur si congestie local, anorexie, hiperemie;

-risc de complicatii: cardit reumatismal, coree, deshidratare

6. BIBLIOGRAFIE

DOROBANTU, Elenangrijiri speciale acordate pacientilor de ctre asistentii medicali, Editura Viata Medical Romneasc, Bucuresti, 2008

MACOVEI, St. L.

Bolile reumatice pe ntelesul tuturor ,Editura MAST PAGE 3