lp 2 testingul articular generalitati

15
Testingul articular dr. Sbenghe T KINESIOLOGIE FUNCŢIONALĂ Dan Nemeş, Armand Gogulescu

Upload: simina-mihai

Post on 01-Jan-2016

128 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

Testingul articular

dr. Sbenghe TKINESIOLOGIE FUNCŢIONALĂ

Dan Nemeş, Armand Gogulescu

Page 2: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

DE CE SA MASURAM GRADUL DE MISCARE A UNEI ARTICULATII SAU FORTA MUSCULARA ?

1.pentru a putea stabili un diagnostic funcţional în cadrul bolilor care afectează aparatul locomotor.

2.Uneori, deficitul funcţional al acestui aparat este uşor vizibil şi fără a examina bolnavul, altă data el poate fi pus în evidenţă doar printr-un examen atent, fiind mascat de gestici compensatorii.

3.Studii de ergonomie pt omul sanatos

Page 3: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

Testarea clinică musculoarticulară = modalitatea prin care se va aprecia, calitativ şi cantitativ, capacitatea de „mişcare” a sistemului mioarticular.

„bilanţ articular" sau „testing articular“= tehnica prin care este analizat gradul de mobilitate articulară

„bilanţ muscular”sau „testing muscular“= analizareaforţei diverselor grupe musculareAceste bilanţuri clinice sînt analitice, deoarece ele evalueaza

fiecare articulaţie, muşchi şi mişcare în parte.

„bilanţuri globale" sau „bilanţuri sintetice" =aprecieri sumative bazate pe gestica şi activitatea vieţii obişnuite sau, eventual, pe gestica din timpul desfăşurării anumitor munci,

Page 4: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

Bilanțul articular =aprecierea gradului de mobilitate într-o articulație, prin măsurarea analitică a unghiurilor de mișcare, pe direcțiile anatomice posibile, în planurile și axele corespunzătoare.

După nr axelor de mișcare și forma suprafețelor articulare:uniaxiale - cu 1 axă de mișcare: trohleare (humero-ulnară, interfalangiene), trohoide

(radioulnară proximală și distală, atlantoaxoidiană);biaxiale - cu 2 axe de mișcare, perpendiculare una pe cealaltă: elipsoidală

(radiocarpiană, metacarpofalangiene) și articulații în șa (carpometacarpiană a policelui, trapezometacarpiană);

triaxiale – mișcări în toate planurile spațiului și includ articulații sferoidale, cotilice numite și enartoze (umăr, șold).

Page 5: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

Goniometrele sunt de diferite modele și mărimi, adaptate dimensiunilor segmentelor de studiat.un raportor (0-180°) și 2 brațe: unul fix și celălalt mobil. Cele două brațe

se întâlnesc într-un punct, care reprezintă axul goniometrului.

Page 6: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

Condiții de aplicare ale goniometrului:

1. Subiectul de testat trebuie să fie relaxat, aşezat confortabil, să fie instruit asupra manevrelor care vor urma. Starea de contractură,teama necooperarea, limitează amplitudinile de mişcare

2. Calculul unghiurilor unei mişcări pleacă de la 0 spre 180°, corpul şi segmentele corpului trebuind să fie poziţionate ca în poziţia anatomică (în ortostatism — tălpile pe sol, membrele superioare pe lingă corp, cu palmele în supinaţie), cu excepţia măsurătorii pronosupinaţiei,cînd nu se pleacă de la poziţia anatomică a mîinii, ci de la poziţia de „indiferenţă" a mîinii (intermediară între pronaţie şi supinaţie). Respectînd principiul poziţiei de bază, vom aşeza pacientul şi segmentele în diverse poziţii (poziţii preferenţiale )care să înlesnească desfăşurarea mişcării şi aplicarea goniometrului

Aceste poziţii vor fi specificate pentru fiecare mişcare în parte.

3. Goniometrul va fi aplicat întotdeauna pe partea laterală a articulaţiei,cu cîteva excepţii (de exemplu, măsurarea supinaţiei,rotatie cap,rotatie membru inferior).

Page 7: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

4. Braţele goniometrului se aseaza paralel cu axele longitudinale ale segmentelor care formează articulaţia şi brațul fix pe segmentul fix, iar brațul mobil pe segmentul mobil care execută mișcarea,

5.axul goniometrului sa va suprapune cu axul de miscare al articulatiei, prin repere vizibile sau palpabile;

Odată cu segmentul care se mişcă se deplasează şi indicatorul, notându-se gradele de la care se începe mişcarea şi gradele la care se termină mişcarea, calculându-se apoi amplitudinea mişcării (se va nota astfel, nu numai amplitudinea mişcării, ci şi poziţia arcului de cerc pe care se execută aceasta);

6.Goniometrul nu trebuie presat pe segmente, ci aplicat uşor, pentru a nu împiedica mişcarea.

7. Amplitudinile mişcărilor articulare în direcţii opuse (de exemplu, flexie-extensie) se vor măsura fiecare în parte, apoi se va nota şi suma lor, care reprezintă gradul de mişcare a unei articulaţii într-un anumit plan.

Page 8: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

8. Gradul de mişcare (mobilitate) a unei articulaţii este egal cu valoarea unghiului maxim măsurat al acelei mişcări, dar numai dacă s-a plecat de la poziţia zero. în cazuri patologice, scăzînd din valoarea acestui unghi, valoarea unghiului de la care porneşte mişcarea, obţinem gradul de mobilitate a acelei articulaţii

9.Genunchiul şi cotul nu au mişcare de extensie, deoarece poziţia de extensie maximă a lor este considerată poziţie zero. Se măsoară însă deficitul de extensie, care, scăzut din unghiul maxim de flexie realizat, ne dă gradul de mobilitate (deci de flexie) a cotului sau genunchiului.

10.Valorile obținute se exprimă în grade de la 0 la 180, deoarece orice mișcare se încadrează între aceste limite.

11. Exista tabele cu valori maxime posibile

Page 9: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

12. La articulațiile membrelor interpretarea se face în comparație cu unghiul aceleiași mișcări, efectuată cu segmentul opus și/sau cu valorile standard ale amplitudinii maxime de mișcare.

13. Coloana vertebrală are amplitudinile de miscare greu de evaluat iar articulațiile sterno-costo-claviculare și intercostale nu se pot evalua. Acestea se vor evalua cu ajutorul mișcărilor test, prin studiul radiografiei în poziții extreme sau prin radiocinema.

14. Mobilitatea coloanei poate fi măsurată prin teste specifice ,cu banda metrica

Page 10: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

acuratețea măsurătorilor este acceptată în funcție de obiectivele măsurătorii:

● pentru un examen clinic general se admit variații de 8-10º;● pentru alcătuirea unui program de recuperare se admit variații de 5-

6º;● pentru studii de cercetare nu se admit variații >3º;Ideal – mișcările trebuie să se execute în amplitudinea lor maximă.în activitatea cotidiană, rareori solicitarea articulară se realizează la acești

parametri. → necesară definirea unor noțiuni ca: poziție de funcțiune (utilitate), sector util și coeficient global funcțional de mobilitate.

Page 11: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

Amplitudine maxima a mişcării= amplitudine max posibila

De obicei se folosesc unghiurile din imediata vecinătate a poziţiei de repaus articular (poziţia de funcţiune), ceea ce reprezintă aşa-numitul „sector util de mobilitate" care asigură independența funcțională individului..

Pe măsură ce mişcarea se îndepărtează de acest sector, valoarea funcţională a amplitudinilor maxime este mai redusă.

Imobilizările prelungite se efectuează în poziția de funcțiune, tocmai pentru a o conserva, în eventualitatea instalării ankilozelor secundare.

Page 12: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

Sectorul util de mobilitate.= încadreaza poziția de funcțiune, (Valoarea totală a amplitudinilor, mici în aparență (30-40°),

Pozițiile de funcțiune pentru articulații sunt:– umăr: flexie 45°, abducție 60°, rotație 0°;– cot: flexie 90-100°, cu mâna în semipronație;– pumn: extensie 30-35°, abducție 15°– șold: flexie 15°, abducție 5°;– genunchi: anatomică zero (0);– gleznă: picior la 90° sau în ușoară extensie.

• Pentru membrul inferior se descriu și poziții de repaus, care reprezintă poziții de maximă relaxare articulară:– șold: flexie 30°, abducție 30° și rotație externă;– genunchi: flexie 30-40°;– picior: extensie 15-20°.

Page 13: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

• coeficient funcţional de mobilitate",= pentru a exprima diferenţiat importanţa pentru funcţia articulară a diverselor segmente de mobilitate

• Fiecare tip de mişcare are coeficienţi funcţionali de mobilitate elementari,care, prin sumare, determină un coeficient global funcţional.

Page 14: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

Rocher a introdus noțiunea de “coeficient funcțional de mobilitate” = cifra găsită la goniometrie x coeficientul fiecărui sector de mobilitate.

Page 15: LP 2 Testingul Articular GENERALITATI

Amplitudinile articulare pot fi afectate prin deficit si exces-în caz de redoare sau ankiloză.Redoarea = deficit de amplitudine, indiferent de mecanismul său.Ex:

redoarea în extensie evidențiază un deficit de flexieredoarea în abducție reprezintă un deficit de adducție

Ankiloza = absența totală, a oricărei mișcări la nivelul unei articulații, nu corespunde realității din punct de vedere mecanic decât în fuziunea osoasă.

anomalie de amplitudine articulară→ depistarea cauzei: anomalii prin exces (hiperlaxitate capsulo-ligamentară sau hipotonie musculară) anomalii prin deficit (redoare articulară sau hipertonie musculară).