Motto: Retorica renate cand ideologiile se prabuesc De la prietenie la dragoste, de la politic la economie, relaiile se fac i se desfac prin exces sau lips de retoric (M. Meyer, 1993)studiu sistematic al resurselor limbajului (P. Guiraud,1972)1. Retorica la modul general (largo sensu, strict sensu)Retorica ars bene dicendi - accentul pus pe emitor, producerea intenional de efecte discursive; etimol. = a curge, debit; argumentare = convingere;Retorica rediviva - accentul pus pe receptor, preocupat de polul receptrii, activitatea de interpretare a mesajelor; argumentare = seducie = actiune;Retorica rediviva- interdisciplinar - va fi subsumat refleciei comune a filozofilor, lingvitilor, analitilor comunicrii preocupai de recuperarea locutorului i interlocutorului ca parteneri activi n construirea semnificaiei discursului.Astzi, pericolul manipularii este diminuat n cazul n care retorica locutorului (fie el om politic sau pedagog) ntlneste o alta retoric (a interlocutorilor) care are competenta sa intervina cu avizare i competen discursiv n jocurile de limbaj.Noua retorica- (retorica rediviva, neoretorica lui Perelman) = teoria comunicarii persuasive: argumentarea o component esenial a activitii discursive n general, a celei politice, publicitare n particular. - corelat cu pragmatismul n filozofie i tiin, cu filozofia analitic a limbajului (J. Austin, J. Searle) i cu pragmatica - mod de existen (Kenneth Burke) i explicitare a conexiunilor (Wayne Booth), presupune folosirea mixt/complementar a limbajelor (semne verbale, nonverbale i paraverbale sau simboluri) cu scopul de a modifica universul epistemic si dispozitiile acionale ale interlocutorilor. - infrastructur a comunicrii publice (retorica discursului politic, retorica publicitar macroretorica(C.Perelman si L.Olbrechts-Tyteca) - reinterpretarea teoriei aristotelice a argumentarii ntr-o lume guvernat de imperativul comunicarii, inclusiv n cadrul activitatii stiintifice) microretorica (teoria figurilor de stil), reteoretizate de Grupul nRetorica generala.

Functia pesuasiv: convingere (con + vincere) vs. persuasiune (per+suadare)Functie hermeneutic: de modelare a situatiei si interpretare a retoricii adversarului. Functie euristic (problematizant) Functia pedagogic (explicativ) Discursul retoric, trsturi: - docere - sa intereseze - delectare - sa seduc- movere - s convingNivelurile discursului retoric: inventio (subiectul), dispositio (ordonarea), elocution (figurile), memoria (apelul la memorie) si action (punerea n scen).Retorica antic 3 tipuri de discursuri1. discurs deliberativ (persuasiv) 2. discurs juridic (adevrul juridic, pledoarie la tribunal)3.discursul epidictic (laudativ) Discursurile deliberativ (persuasiv) i epidictic (laudativ) proprii argumentrii publicitare, infrastructurate de schema entimemei. Ex.

Pentru Cicero retorica nsemna:i)o forma oratio;ii)un subiect/obiect questio;iii)o energie vis oratoris

1. Retorica publicitar:

Un mesaj publicitar este eficace imediat sau nu este deloc.Instaureaz un nou i aparte soi de complicitate ntre polii emitori i polii receptori. Creeaz iluzia unei realiti iminente, imperative.

Argumentarea publicitar funcioneaz n primul rnd la nivelul intertextual al unei campanii nainte de a opera n sensul finalului fiecrui enun.Caracteristici ale discursului publicitar:- hibrid enuniativ (un monolog care se pretinde a fi dialog: formule de salut, cereri imperative, acte interogative, acte enigmatice, acte probatorii)- structur semiologic mixt (iconic + lingvistic)

Retorica discursului publicitar:1. Retorica iconic2. Retorica lingvistic: nivel semantic, nivel logico-sintactic, nivel sonor2a: - marca (marca firmei+numele produsului) - sloganul (head-line, base-line) - constituentul de extindereUn ntreg arsenal de proceduri ludice i creative de la efecte sonore(sloganul propagandistic I like Ike; Are you in? lacuvinteinventate(Absurdistan),sintagmedeformateactualizeaz corelaiasemnificativntrecoerenagndiriiipregnanaformulrii

Discursul publicitar (din perspectiv retorico-semiotic) = un amalgam de inferene:- refereniale- topice- axiologice (subsisteme: etice, estetice, istorice)- entimematiceTaxinomie dup Jakobson - functiile limbajului 3 se referala continut: Publicitatea referentiala: pur informativa, aceasta expune continutul unui mesaj fara sa-langajeze pe cel carel formuleaza sau caruia iieste adresat. Acest tip de publicitate este foarte prezent pepiata in preajma Craciunului. Marcile nuau timp sadezvolte o argumentatie necesara pentru fiecare din produsele cuprinse ingama lor, ele se multumesc sa expuna si sasemneze. Publicitatea poetica. O valoare adaugata este conferita mesajului, un complement ce tine de sens, prin diverse figuri destil. Se recurge adesea la polisemie ori la imagine.Publicitatea metalingvistica: presupune subiecte care safac apel la cunotine specifice, folosind unlimbaj, o terminologie proprie care trebuie tradus pentrua fi nteleasa depersoanele neinitiate.3 se refer la relatie: Functia emotiva (expresiva) presupune subiectivitatea; eareuneste toate tentativele facute pentru a-l informa pe celalaltdespre personalitatea celui care transmite mesajul, punand in fata personalitatea, trasaturile de caracter ale persoanei carecomunica. Functia conativa (numita si impresiva) consista inimplicarea destinatarului mesajului; functia centrala,deoarece trebuie sa convinga si saproduca adeziunea,mai exact cumpararea. Aceasta implicare poate fifacuta fie sub formade punere incauza a destinatarului, fie prin cunoasterea personalitatii, caracterului, culturii sale, comportamentului silimbajului acestuia. Functia fatic are tendinta de a regrupa toate eforturile facute de locutor, pentru a stabili contactul cu auditorul, dar si pentru a-l pastra cat maimult, odata stabilit.Ex. Identificati reclame (spoturi) al caror continut si modde realizare pun inevidenta una (sau mai multe) din functiile comunicarii stabilite de Jakobson; argumentati alegerea

Discursul publicitar este undiscurs persuasiv prinexcelenDimensiunea pragmatic:Producerea mesajului ----cu for de persuasiune ---- viznd cumprarea produsului Act locuionar --------------- Fora ilocuionar ----------------Efectul perlocuionar (implicit)Discursul i propune a determina o aciune (a cumpara, a alege, a seimplica) dar nu i expliciteaz scopul ilocuionar (prin aceasta fiind un act ilocuionar indirect). Actul ilocuionar indirect este de tip constatativ. Apelul la actele constatative are o funcie argumentativ prin care se d impresia c nuse exercit o presiune direct asupra publicului. Strategiile indirecte ale actului constatativ, tipice pentrudiscursul publicitar, pun ninteraciune:1) acte asertive prin care se afirm faptul cprodusul ce face obiectul publicitatii este utilizat.2) acte descriptive prin care: - se indicamarca produsului;- se plaseaza produsul incadrul unei game deproduse similare (pozitionare);- se afirma(la nivel lingvistic) superioritatea produsului;- se impuneun model descriptiv care priveteun ansamblu eterogen format din calitile, modul defolosire, adecvarea la anumite situaii de folosire etc.3) acte atributive, prin care atribuirea unei caliti pentru un produs se face in doua etape:- la inceput se prezinta o valoare (mizanscena joaca in acest caz unrol important)- urmeaza prezentarea produsului prin diferite procedee cumar fi supraexpunerea, plasarea casemnatura etc.

4) acte informative prin carecampania de publicitate ce anunta un produsnou se prezinta cao instanta ce indeplineste un actde informare a publicului.

5) acte prescriptive

Austin propune o clasificare a actelor ilocutionare adoptata si modificata mai tirziu de Searle in: acte verdictive, exercitive, promisive, comportamentive si expozitive.

http://www.racai.ro/~trausan/semiotica.pdf - acte de vorbire performative

Austin: vorbirea = aciune; limbajul = instrument

Enunurile performative: instituie o nou realitate, nu descriu realitatea; n opoziie cu cele constatative care se supun opoziiei adevrat-falsGrice: implicaturi conversaionaleStrategii de persuasiune:4 categorii teoretice diferite/complementare care vizeaz consumatorul i implicit strategiile persuasive ale publicitii:- teoriile economice: consumatorul rational = publicitate persuasiv carecaut s argumenteze si sa-lconvinga pe consumator cu fapte,demonstratii si probe;- teoriile behavioriste (stimul-raspuns) sau comportamenutul consumatorului condiionat consummator pasiv. El invata prin obisnuinta, reflexe, adica raspunsuri automatice la comenzi, iarde la comenzila stimulari diverse. Fondata peprincipiul repetitiei, aceasta publicitate are rostul de a rechema la ordin peconsumator pentru a-l face sa acioneze.- teoriile psihologice sau afective; consumatorul condus defore n principal iraionale cum arfi afeciunea, motivaia, care vor explica comportamentul su; o publicitate de tip sugestiv.- teoriile sociale sau psiho-sociale ; consumatorul obinuit, face parte din maimulte grupuri sociale care propun,respective impun normele lor. Imitarea statutului social, valorizarea, stilul devia sunt tot attea concepte valabile pentru aexplica normele societii noastre = publicitatea valorizant, integrativ; ContextIdeologeme: prejudeci legate de modificrile suferite de mentaliti:Anii 75: Omo spal mai alb; Anii 2000: Masina de splat care v protejeaz mediul.http://www.academia.edu/410499/Abordari_actuale_in_analiza_discursului