InfoBLEJOI

InfoBLEJOI

Bule n informa v editat de Primăria BlejoiAnul XI Nr. 130 Septembrie 2017

Sumar:Sumar:

Pentru orice comunitate creș nă, hramul în-seamnă o zi de sărbătoare deosebită, în care sunt cins ți sfi nții ocro tori ai Bisericii și în care este celebrată comuniunea. Pe 14 octombrie, Biserica

din satul Blejoi va cin-s pe Sf. Parascheva, iar pe 26 octombrie, Biserica din Ploieș ori va îmbrăca haine de sărbătoare pentru a-l celebra pe Sf. Dumitru.

Hram și zi de sărbătoare

Blejoi,Blejoi, fratefrate cucu BardarBardar

Un sufl et în două trupuri... Cu doar un an înainte de a se împlini un centenar de la făurirea României întregite, munteanul Blejoi

şi fratele său de peste Prut - moldoveanul Bardar, s-au prins în hora unirii. Un pas mic spre reîntregirea neamului, făcut de

două comunităţi care simt, trăiesc şi vorbesc aceeaşi limbă.

Clopoțelul a sunat adunareaCu buchete de fl ori şi emoţii din plin, copiii au

spus “prezent” la prima strigare a catalogului în noul an şcolar. Unităţile de învăţământ din comună şi-au deschis porţile, pregă te, în haine de sărbătoare.

Cei mai răsfățați au fost bobocii, care au primit din partea autorităților locale și a oaspeților ghiozdane, rechizite școlare și dulciuri. PAG. 12

ADMINISTRAŢIE 2/3Agenda legisla vă a

Consiliului Local

5 APĂRARE CIVILĂAlertă meteo: România este pe harta tornadelor

INVESTIȚII 9Constructorul

a trecut de km 1 în satul Blejoi

MAXIMA LUNII“Oamenii nd

să-şi amintească drepturile, în schimb nd

să-şi uite îndatoririle.” (Indira Ghandi)

BLEJOIUL, DIN NOU PESTE PĂULEŞTIEternul derby dintre Blejoi şi Păuleş , localităţi

vecine (acum şi de clasament), şi-a mai consumat un episod.

Conform tradiţiei, Blejoiul a învins din nou (3-1). 8

PAG. 6/7PAG. 6/7

[...] Având în vedere HCL Blejoi nr. 44/2017 pri-vind aprobarea efectuării demersurilor în vederea încheierii unui acord de cooperare cu localitatea Bardar, Raionul Ialoveni - Republica Moldova,

Luând în considerare Avizul de oportunitate al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene nr. 91451/2017 și Avizul conform al Ministerului Afacerilor Externe nr. H 2-2/1663/ din data de 21.08.2017,

În temeiul art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind

administraţia publică locală, Consiliul Local Blejoi

adoptă prezenta hotărâreArt. 1 (1) Se aprobă încheierea unui “Acord de

Cooperare’’ între Comuna Blejoi, Județul Prahova - România și Satul Bardar, Raionul Ialoveni - Repu-blica Moldova.

(2) “Acordul” aprobat conform alin. 1 este pre-văzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Se deleagă dl Adrian Dumitru - Primarul Comunei Blejoi, să semneze Acordul de Cooperare între Comuna Blejoi - Județul Prahova și Satul Bar-dar - Raionul Ialoveni.

Art. 3 Prezenta hotărâre va fi transmisă tuturor persoanelor interesate prin grija Secretarului Co-munei Blejoi.

Preşedinte de şedinţă ContrasemneazăConsilier, Secretar,Alexandra ION Sorin LUPU

administraţie

2 InfoBLEJOI

InfoBLEJOI

Administraţia: Blejoi, Str. Ploieş - Văleni nr. 1003 Tel./Fax 0244 410 445, www.primariablejoi.ro

Editarea, tehnoredactarea şi parul se fac sub îngrijireaSC DYAPRINT MEDIA SRL Ploieş

Tel. 0744 374 201

Agenda Consiliului Local HOTĂRÂREA nr. 68 privind aprobarea încheierii unui “Acord de Cooperare’’ între Comuna Blejoi (România) și Satul Bardar (Republica Moldova)

Având în vedere caracterul special al relațiilor dintre Româ-nia și Republica Moldova, con-ferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură și tradiții și în dorința consolidării relațiilor de colaborare între autoritățile ad-ministrației publice din cele două state,

Autoritățile locale din Comuna Blejoi și localitatea Bardar, denu-mite în con nuare Părți,

Atașate principiului potrivit căruia autoritățile locale se an-gajează să contribuie la întărirea legăturilor de prietenie între co-

munitățile pe care le reprezintă,Au convenit deschiderea de

noi posibilități pentru raportu-rile de colaborare în domenii de interes reciproc și promovarea de schimburi de experiență și de bune prac ci în vederea im-plementării unor proiecte de dez-voltare economică și socială în benefi ciul celor două comunități, după cum urmează:

Art. 1 Domenii de cooperarePărțile convin că acțiunile de

cooperare care vor fi puse în prac că se vor desfășura în con-formitate cu competențele lor

și se vor referi în special la ur-mătoarele domenii:

1. Schimburi de experiență în domeniul dezvoltării locale;

2. Promovarea reciprocă în do-meniile dezvoltării economice, culturii și turismului;

3. Schimburi interins tuționale în domeniile lor de competență, în special în domeniul social, dez-voltare economică, cultură, sport, protec a mediului înconjurător, transport si protecția medico-socială.Art. 2 Modalități de cooperare

1. Cooperarea între părți va

Acord de cooperare între Comuna Blejoi și Satul Bardar

administraţie

3InfoBLEJOI

AGENDA CONSILIULUI LOCAL(hotărâri ale Consiliului local, impozite etc.)

poate fi consultată şi pe site-ul www.primariablejoi.ro

putea fi realizată, după cum ur-mează:

- schimburi de experiență între autoritățile locale și structurile subordonate acestora;

- organizarea de târguri, expo-ziții ale agenților locali;

- derularea unor proiecte de dezvoltare economică și soci-ală care să fi e în benefi ciul co-munităților locale pe care le re-prezintă, inclusiv proiecte care pot benefi cia de susținerea fi -nanciară a Uniunii Europene;

- efectuarea de stagii de pregă- re profesională în domeniile de

interes reciproc.2. Părțile vor stabili în fi ecare

an programul de lucru care va defi ni acțiunile comune care vor fi efectuate și vor evalua acțiunile realizate.

3. Părțile pot invita și alte au-torități ale administrației publice locale din România și din Repu-blica Moldova să coopereze la realizarea unui proiect sau să par cipe la acțiuni comune.

Art. 3 Cadrul legal de cooperare

1. Părțile vor desfășura ac- vități de cooperare potrivit

competențelor de care dispun și în conformitate cu legislațiile

în vigoare din România și Republica Moldova.

2. Autori-tățile locale vor sprijini colaborarea e c o n o m i c ă la nivel local între agenți economici și vor avea în vedere iden- fi carea unor proiecte de dez-

voltare economică și socială, proiecte care pot benefi cia de susținerea fi nanciară a Uniunii Europene și pot încheia parte-neriate de colaborare pentru re-alizarea și fi nanțarea din buge-tele locale a unor obiec ve de inves ții în cele două localități, în conformitate cu legislațiile în vigoare în cele două state.

Art. 4 FinanțareaPărțile vor suporta cheltuielile

apărute în cursul implementării prezentului Acord de Cooperare, în limitele s pulate de legislațiile statelor celor două Părți.

Art. 5 Coordonarea ac vităților de cooperare

Fiecare parte va desemna un c o o r d o n a t o r care va urmări i m p l e m e n t a -rea efi cientă a acestui Acord de cooperare. Coordonatori i desemnați de către Părți vor elabora un plan de implemen-tare și vor pro-pune acțiuni su-plimentare care pot fi întreprinse de ambele părți.

Art. 6 Modifi carea Acordului de cooperare

Prezentul Acord de cooperare poate fi modifi cat sau completat numai cu acordul Părților.

Modifi cările și completările la prezentul Acord produc efecte de la data semnării acordului adițional, după îndeplinirea pro-cedurilor legale interne de avi-zare și aprobare prevăzute de le-gislațiile în vigoare în statele lor.Art. 7 Soluționarea diferendelor

Orice diferend apărut cu privi-re la interpretarea sau aplicarea prezentului Acord de cooperare se va soluționa amiabil de către Părți, prin negocieri directe.

Art. 8 Aplicare, durată și denunțare

1. Prezentul Acord produce e-fecte de la data semnării lui.

2. Prezentul Acord de coope-rare poate fi modifi cat prin a-cordul scris al celor două Părți.

3. Fiecare Parte poate denun-ța Acordul prin no fi care scrisă adresată celeilalte părți.

4. Încetarea prezentului A-cord de cooperare nu va afecta punerea în aplicare a progra-melor și proiectelor demarate în perioada de valabilitate a acestu-ia, cu excepția cazului în care s-a convenit al el de către Părți.

Bardar, 23 septembrie 2017

Pentru anul școlar 2017-2018, accesarea che-telor sociale pentru copiii de la grădiniţele din comună se face în baza unui dosar care se va de-pune la sediul Primăriei Blejoi - Serviciul Public de Asistenţă Socială. Acordarea chetelor este condiţionată de frecvenţa regulată la grădiniţă a copiilor din familiile benefi ciare ale s mulentu-lui educaţional prevăzut de lege (prin frecvenţă regulată se înţelege prezenţa zilnică a copilului la grădiniţă în luna monitorizată, cu excepţia ab-senţelor mo vate).

Se consideră absenţe mo vate, ce nu afectează acordarea chetelor sociale, următoarele cazuri, cu condiţia ca acestea să nu depăşească 50% din zilele de grădiniţă:

- absenţe medicale: mo vate, numai dacă pă-rinţii aduc scu ri medicale corespunzătoare perioa-delor în care au lipsit copiii, la revenirea acestora la grădiniţă. În caz excepţional, o singură dată pe an şcolar, copiii pot benefi cia de chete sociale şi dacă în luna monitorizată au lipsit mai mult de 50%

din zilele de grădiniţă, din mo ve medicale;- învoiri: copiii pot fi învoiţi de către părinţi în

limita a 3 zile pe lună, cu condiţia anunţării cadre-lor didac ce.

Documentele doveditoare privind veniturile re-alizate de membrii familiei, inclusiv cele exceptate se dovedesc, după caz, prin documentele elibera-te de angajator, de organele fi scale sau de alte autorităţi competente, mandate poştale de plată, extrase de cont, decizii ori dispoziții de stabilire a drepturilor şi altele asemenea.

Prevederile legale stabilesc că pentru fi ecare co-pil se vor acorda chete sociale în valoare de 50 de lei/lună, ce vor putea fi folosite de părinți pentru a cumpăra celor mici mâncare, haine și rechizite.

4 InfoBLEJOI

social

O dată cu şcoala, vin şi s mulentele educaţionale

S mulentele educaţionale se acordă copiilor din familii defavorizate în condiţiile în care

sunt îndeplinite, cumula v, următoarele criterii:a) copilul este înscris într-o unitate

de învăţământ preşcolar (OUG nr. 14/2016);b) venitul lunar pe membru de familie

să fi e de maxim 284 lei.

Societate de construcţii cu sediul în Câmpina

ANGAJEAZĂ personal pentru lucrări:

dulgheri, fi erari betoniş , zidari, instalatori, tâmplari, muncitori necalifi caţi.

Se asigură trei mese pe zi sau diurnă, cazare, transport de la sediul societăţii la punctul de lu-cru, toate gratuite. Angajarea este pe perioadă nedeterminată, salariile fi ind cuprinse între 1.000 şi 2.500 lei, în funcţie de abilităţile individuale.Informaţii la telefon 0741.228857 şi 0722.703091.

5InfoBLEJOI

apărare civilă

Am văzut ce s-a întâmplat în America, unde zeci de oraşe au fost evacuate în această lună din cau-za uraganului “Irma”. Milioane de oameni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi să fugă spre zone considerate mai sigure...

Cât de aproape este România de un aseme-nea scenariu şi la ce să ne aşteptăm în anii care urmează - sunt întrebări care nu mai au nevoie de un răspuns.

Realitatea este că schimbările clima ce afectează şi ţara noastră. În unele judeţe, fenomenele me-teorologice extreme și precipitațiile sunt tot mai frecvente, în mp ce alte zone se confruntă cu va-luri de căldură și secetă extreme. Iar prognoza nu este deloc îmbucurătoare: în următoarele decenii se așteaptă o intensifi care a acestor fenomene.

Ceea ce s-a întâmplat în ul mele săptămâni arată că românii nu sunt pregă ţi pentru aceste schimbări climaterice.

Tocmai de aceea Info vă prezintă un sumar de măsuri de prevenţie care vă pot proteja familia şi bunurile în as el de momente.

Dacă ai fost prevenit despre tornadă/vijelie/uragan, deconectează energia electrică şi adună membrii familiei acasă. Închide bine uşile şi geamu-rile (geamurile mari pot fi protejate cu scânduri). S nge focul în sobe şi ţine în ordine beciul pentru a fi folosit în caz de necesitate. Este bine să-ţi faci din mp un stoc de provizii, iar la evacuare este bine să iei documentele personale, haine, pături şi medicamente.

Dacă vijelia te-a surprins în loc deschis, nu fugi, mai bine e să te adăposteş într-un şanţ sau orice adâncitură, lipit de pământ şi cu mâinile acoperind capul. Furtuna poate fi însoţită de fulgere, ploaie, grindină.

Nu te apropia de obiectele metalice, de stâl-pii de tensiune şi de paratrăsnete. Pe loc deschis,

dacă stai culcat, fulgerul poate trece peste picioare şi vei rămâne în viaţă (poziţia în picioare e cu mult mai periculoasă). Stai departe de copacii izolaţi. Fulgerul nu loveşte des, nu nimereşte repetat în acelaşi loc şi de obicei a nge obiectul cel mai înalt sau cel mai masiv.

Ce trebuie să faci în caz de evacuare?Respectă ordinea de evacuare stabilită: copii,

bătrâni, bolnavi, în primul rând din zonele cele mai periclitate. Înainte de părăsirea locuinţei, între-rupe alimentarea cu apă, gaze şi energie electrică. Dupa sosirea la locul de refugiu, comportă-te cu calm, ocupă locurile stabilite, supraveghează co-piii, respectă măsurile stabilite.

SEMNIFICAŢIILE CODURILOR DE AVERTIZARECod galben - Fenomenele prognozate (averse,

descărcări electrice, vânt) sunt obişnuite, dar tem-porar pot deveni periculoase pentru anumite ac -vităţi. Există risc de creşteri de debite şi niveluri.

Cod portocaliu - Fenomene periculoase de inten-sitate mare (vânt, ploi abundente, descărcări elec-trice, grindină). Există risc de viituri pe râurile mici.

Cod roşu - Fenomene periculoase, de intensi-tate foarte mare (vijelii, ploi abundente, descărcări electrice, grindină). Există risc de viituri majore.

Alertă meteo: România este pe harta tornadelorFurtuni puternice, grindină cât oul de porumbel, inundaţii, vijelii şi

chiar tornade. Acestea sunt fenomenele meteo extreme care au bântuit ţara şi au băgat spaima în români.

Localităţi întregi devastate, case distruse, peste o sută de răniţi şi opt morţi în numai 24 de ore - un bilanţ care ne dă fi ori...

6 InfoBLEJOI

eveniment

Pentru localităţile Bardar şi Blejoi, data de 23 septembrie 2017 va intra în istoria celor două comunităţi. În această zi, primarii Petru Plugaru şi Adrian Dumitru au semnat Acordul de Coopera-re, un document care, dincolo de perspec vele dezvoltării unor relaţii şi proiecte comune, are semnifi caţii mult mai adânci.

Înfrăţirea celor două localităţi arată că, cel puţin la nivelul co-munităţilor mici, există implicare, voinţă şi determinare şi că aici se găsesc soluţii şi mijloace pentru RE-UNIREA Basarabiei cu Româ-nia. Frumos, paşnic, temeinic şi creş neşte.

CÂTEVA CUVINTE DESPRE BARDAR

Aşa cum se prezintă în mono-grafi a localităţii, “Bardarul este un sat enorm, cu înfăţişare de agro-orăşel, aşezat între dealuri pitoreş îmbrăcate în vii, livezi şi păduri de o frumuseţe cople-şitoare, la 23 km vest de Chi-şinău. Administra v, Bardarul ţine de raionul (judeţul) Ialoveni,

Un sufl et în două trupuri... Cu doar un an înainte de a se împlini

un centenar de la făurirea României întregite, munteanul Blejoi şi fratele său de peste Prut

- moldoveanul Bardar, s-au prins în hora unirii.Un pas mic spre reîntregirea neamului,

făcut de două comunităţi care simt, trăiesc şi vorbesc aceeaşi limbă.

BLEJOI - BARDARVorbim aceeaşi limbă, gândim şi sim

numără 5.000 de sufl ete şi se în-

nde pe o suprafaţă de 2.657 hectare. Un sfert din moşie este cul vat cu viţă de vie, livezile de nuci binecuvântând pământul pe alte 100 de hectare.

Autorităţile locale sunt repre-zentate de primar şi 15 consilieri locali, ca la Blejoi. Deosebirea este la viceprimar: în Moldova, acesta este ales de Consiliul lo-cal, la propunerea primarului, candidat care poate fi însă ori-care cetăţean din localitate, care a împlinit 18 ani! Iar la Bardar, “vicele” este tânărul Mihai Tonu.

Legat de numele bărdărenilor, în sat sunt câteva familii mari: Tonu, Plugaru, Macovei sau Iovu. Legislatura trecută, în consiliu au

intrat nouă de Tonu! Şi primarul glumeşte pe seama asta: “În Bar-dar, suntem şase de Petru Plu-garu...”

VIILE ŞI “DIVINUL” “AURUL” BĂRDĂRENILOREconomia se învârte în jurul

podgoriilor, vinurile şi coniacul local aducând faimă şi multe dis ncţii pentru Bardar. Licori a-trăgătoare, cu buchet armonios, în care se îmbină aroma fl orilor de câmp, căldura soarelui şi par-

Şendinţa solemnă în care s-a votat, Şendinţa solemnă în care s-a votat, în unanimitate, înfrăţireaîn unanimitate, înfrăţirea

eveniment

7InfoBLEJOI

Rmţim româneşte

fumul lemnului de stejar. Pentru coniac, mai rămâne un singur in-

gredient - răbdarea - pentru a obţine un “divin” (marcă înregistrată, echivalentul cognac-ului) de 5, 10, 15 sau chiar 20 de ani! Aşadar, dacă vizitaţi Bardarul, vă invit să treceţi pragul VINĂRIEI (fabrică veche de 90 de ani) şi să savuraţi aromele “divin”-ului învechit cu răbdare în butoaiele de stejar secular.

FESTIVALUL “FRUNZA NUCULUI”

Semnarea Acordului de coope-rare a fost legată de un alt eveni-ment drag Bardarului - Fes valul “Frunza nucului”. Atunci când se “bat” nucii, ansambluri folclo-rice din toată Moldova, dar şi de peste Prut, urcă pe scena Barda-rului şi încântă ochiul cu dansuri şi cântece populare.

Fes valul începe cu parada portului popular, apoi ar ş i sunt întâmpinaţi de primar cu pâine şi sare, cu un ulcior de vin şi o urare de bun venit: “Închinaţi-vă, îngenunchiaţi şi sărutaţi pita, aşa cum au făcut şi moşii noştri! Să fi ţi sănătoşi!”

Pe lângă folclor, au fost la mare căutare bu-catele tradiţionale, dulciurile şi “copturile” cu miez de nucă, toate pregă te de gospodine, pentru deliciul oaspeţilor. O sărbătoare a artei, meşteşugului şi tradiţiilor din Bardar care a încân-tat toată asistenţa. Şi care pe noi, blejoienii, ne-a făcut să ne simţim ca ACASĂ.

Şase echipe de handbal juniori - Tonus şi CSM din Bucureş , Petrolul Moreni, Olimpic Miziş, CSŞ Călăraşi şi CS Blejoi - au par cipat în luna septem-brie la cea de-a treia ediţie a Trofeului “Marian Du-mitru”, compe ţie găzduită de Sala Polivalentă din comună.

Turneul - văzut de toţi par cipanţii ca un ul m test înaintea noului start al campionatului republi-can - a arătat, pe lângă meciurile atrac ve, că ge-neraţia puş lor se prezintă foarte bine, cu copii bine dotaţi şi pregă ţi pentru marea performanţă. Ei sunt speranţa că România va ajunge din nou să joace o fi nală de campionat mondial - ar fi a cincea din palmaresul tricolorilor.

Revenind la turneu, organizat ireproşabil de clubul gazdă (aprecierile oaspeţilor!), să spunem că juniorii Blejoiului au fost din nou la înălţime,

reuşind să urce pe podium după ce au învins în fi nala mică pe Olimpic Mizil (scor 26-20). Trofeul a ajuns în capitală, fi ind adjudecat de CSM în faţa colegilor de la Tonus (24-14). Singurul regret al par cipanţilor a fost dat de absenţa lui Marian Du-mitru, campionul blejoienilor şi unul dintre cei mai buni interi ai handbalului românesc.

8

sport

InfoBLEJOI

Considerat drept unul dintre cele mai importante meciuri din sezon, ambele formaţii s-au pre-gă t special pentru această în-tâlnire. Blejoiul, uşor “şifonat” după înfrângerea de la Boldeş , avea acum ocazia să se revanşeze în faţa propriilor suporteri şi să recâş ge poziţia de lider în fotba-lul judeţean; de partea cealaltă, Păuleş ul arăta o mare po ă de gol în debutul campionatului şi dorinţă de reafi rmare ca echipă cu pretenţii. Adăugaţi doi an-trenori cu sete de performanţă, orgoliile din cele două tabere şi aveţi atmosfera unică de la acest derby.

Aşadar, par da de pe cocheta arenă din Blejoi avea toate “in-gredientele” pentru a oferi spec-tacol. Şi aşa a şi fost. Şi pe teren, dar şi pe bancă!

Startul a fost unul echilibrat. Angajament total, forţă în du-eluri de ambele părţi, cu uşoară iniţia vă şi posesie a balonului la noi. Totuşi, pe banca Păuleş ului era ceva mai multă agitaţie, an-trenorul oaspeţilor încercând să îşi conecteze jucătorii la tensiu-nea momentului. Iar “pulsul” a explodat în minutul 28, la o fază la care arbitrul Bebe Zahiu a acordat - jus fi cat în opinia jur-naliş lor spor vi - penalty în fa-

voarea Blejoiului. Banca tehnică a oaspeţilor parcă a luat foc, din-colo, Răzvan Vlad şi Emil Coşieru îşi muşcau buzele şi nu puteau sta locului. Filip i-a liniş t însă pe cei doi antrenori, transformând cu siguranţă lovitura de pedeapsă.

Imediat după pauză, centra-lul a “restabilit” echilibrul pe... băncile tehnice, dictând un pe-nalty şi în favoarea oaspeţilor (gol Ciobanu). Blejoienii au ripostat imediat şi în numai două minu-te au scris istoria acestui meci prin reuşitele lui Valen n Ursu şi acelaşi Filip. O victorie meritată, fără dubii, care aduce Blejoiul pe prima treaptă a podiumului.

Blejoiul, din nou peste Păuleş “El Clasico” de Liga A, eternul derby

dintre Blejoi şi Păuleş , localităţi vecine (acum şi de clasament),

şi-a mai consumat un episod. În cronologia întâlnirilor directe, acesta a fost jocul cu nr. 13, sta s ca fi ind net

de partea noastră: 7 victorii, 5 jocuri încheiate la egalitate şi doar o singură înfrângere.

Juniorii au urcat pe podium

În următoarele zile se va da drumul unei noi inves ţii pentru amenajarea unui parc în satul Blejoi, după “modelul” deja e-xistent în Ploieş ori. “Parcul va fi amplasat în imediata vecinătate a Sălii polivalente, va avea locuri de joacă, bănci pentru odihnă, alei, fl ori şi copaci, tot ceea ce este necesar pentru ca vârstnicii, copiii, dar şi ceilalţi locuitori să se bucure de un mediu prietenos şi plăcut” spune primarul Adrian Dumitru.

În zonă au fost deja executa-te lucrări “premergătoare”: am-plasamentul a fost igienizat şi curăţat de bălării, problema sta-ţionării autovehiculelor în veci-nătatea Sălii polivalente fi ind şi ea rezolvată prin crearea unor spaţii generoase de parcare.

Un alt proiect care viza ecolo-gizarea unor terenuri virane, a-

menajarea de spaţii de parcare şi construirea unei clădiri func-ţionale în perimetrul Primăriei Blejoi a fost fi nalizat în luna sep-tembrie. Noua clădire va găzdui în viitorul apropiat Serviciul Public Local de Evidenţă a Persoanelor, urmând ca în sediul actual al SP-CLEP Blejoi să fi e “transferată” Secţia 3 Poliţie Rurală.

inves ţii

InfoBLEJOI 9

“Intrat” în sat la începutul lunii august, constructorul a fi nalizat zilele acestea primul kilometru din tronsonul principal al canalizării executat pe strada principală. Chiar dacă pe parcursul săpăturilor (şanţul a nge în unele zone şi 3,5 metri adâncime) au fost unele probleme întâmpinate mai ales la “intersec-tarea” cu racordurile de alimentare cu apă şi gaze, lucrările se desfăşoară conform grafi cu-lui şi, dacă vremea va permite, “fi rul” colec-tor de pe partea dreaptă, în sensul de mers de la biserică către comuna Păuleş , va fi gata până la sfârşitul anului.

În 2018, mega-inves ţia va con nua cu înzes-trarea staţiei de epurare (lucrările la structura de rezistenţă sunt deja încheiate) şi “dublarea” tron-sonului colector de pe principala stradă din sat, pe partea stângă.

Constructorul a trecut de km 1 în satul Blejoi

Încep lucrările la Parcul de la Polivalentă

Această etapă a proiectului este considerată a-tât de proiectant, cât şi de executant, ca una cu grad de difi cultate mai ridicat, multe gospodării fi -ind sub “cota” carosabilului cu cel puţin o jumătate de metru.

10 InfoBLEJOI

sănătate

Singura metodă de a preveni gripa presupu-ne vaccinarea anuală an gripală. Fireşte, putem să folosim şi metode de creştere a imunităţii: o alimentaţie bogată în fructe şi legume, mişcare în aer liber, evitarea contactului cu persoanele bol-nave şi a aglomeraţiilor.

De ce să te mai vaccinezi şi anul acesta dacă te-ai vaccinat şi anul trecut? Pentru că virusul gripal suferă modifi cări în fi ecare an, tocmai ca să păcălească “armele” noastre împotriva lui.

Pe de altă parte, chiar dacă te vei vaccina, exis-tă riscul să te îmbolnăveş , deoarece pe sezon cir-culă mai multe puri de virusuri gripale. Dar cei vaccinaţi, deşi se vor îmbolnăvi, vor face o formă mai uşoară a bolii.

RECOMANDAT BĂTRÂNILOR ŞI COPIILORImunitatea acordată de o doză de vaccin an -

gripal este de un an. După ce ai făcut injecţia, o perioadă de două săptămâni eş încă predispus la boală, deoarece organismul are nevoie de mp pentru a produce an corpii protectori. Vaccinarea an gripală este recomandată tuturor persoanelor începând cu primul an de viaţă.

Ea este indicată tuturor persoanelor care doresc să prevină îmbolnăvirea prin gripă, dar există grupe de populaţie care au un risc crescut de a face această boală: persoanele vârstnice, de peste 65 ani, cele cu boli cronice (afecţiuni pulmonare, car-dio-vasculare, diabet), cei cu imunitate scăzută şi toţi cei care intră în colec vitate (grădiniţă, şcoală, ins tuţii publice, la locul de muncă).

Vaccinarea an gripală se adresează şi femeilor gravide în ul mele două trimestre de sarcină. Gru-pele de risc pot să facă gratuit vaccinul an gripal la medicul de familie.

ALERGIA LA OU, CONTRAINDICAŢIE A VACCINULUI

Singura contraindicaţie la vaccinare o reprezintă alergia la ou. De asemenea, unele vaccinuri au can tăţi mici de an bio ce, care pot să producă efecte adverse importante. De aceea, trebuie să te prezinţi la medicul de familie şi acesta îţi va spune dacă este bine să-ţi faci vaccinul.

Dacă ai o afecţiune care provoacă febră, trebuie să aştepţi să te însănătoşeş înaintea vaccinării. Copiilor sub 6 ani afl aţi la prima vaccinare, li se recomandă injectarea serului de două ori, la inter-val de 4 săptămâni.

VACCINAREA ÎNCEPE ÎN OCTOMBRIEVaccinul an gripal se administrează de către

medic. Cei care vor să-şi cumpere vaccinul an -gripal îl pot găsi în farmacii la preţuri de aproxima- v 60 de lei. Este bine să-ţi faci vaccinul an gripal

la începutul toamnei, deoarece sezonul rece aduce schimbări meteorologice care infl uenţează orga-nismul uman şi care pot duce, atunci când organis-mul este slăbit de carenţe în alimentaţie, de stres şi de boli asociate, la apariţia gripei.

VACCINUL TE AJUTĂ

ŞI ÎN BOLILE CARDIOVASCULAREStudii realizate de-a lungul mpului au demon-

strat că problemele cardiovasculare sunt mai frec-vente în ano mpul rece, acestea fi ind asociate cu apariţia gripei. Prin urmare, medicii au observat că persoanele care îşi fac vaccinul an gripal la începu-tul toamnei prezintă un risc cu 19% mai redus de a face un atac de cord, în comparaţie cu cele care nu fac imunizarea sezonieră.

Să-mi fac vaccinul an gripal?

InfoBLEJOI 11

lumină din lumină

Regina Maria a avut un rol însemnat în trasarea unei poli ci coerente a României după Marea Uni-re. Alături de Regele Ferdinand, Regina a manifes-tat un interes intens pentru imaginea României în lume. Rămâne emblema că vizita Majestăţii Sale în Statele Unite, în cadrul căreia s-a observat uriaşa popularitate pe care Regina României şi-o câş gase pentru implicarea sa în primul război mondial, de partea aliaţilor. Chiar Maria nota în jurnalul său: “New York, Sâmbătă, 23 octombrie 1926: Oame-nii de pe stradă sunt atât de înnebuniţi după mine, încât în aceeaşi zi sunt ovaţionată şi aclamată ori-unde merg. New-York-ul m-a primit, cu siguranţă, în inima lui largă” (Albumul Mar a. Regina, alcătuit de Muzeul Naţional de Istorie al României).

Într-un fel, a tudinea americanilor era fi rească dacă ne gândim la implicarea Reginei în lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, după încheierea os lităţilor din primul război mondial. După ce în 1917 germanii încercaseră să impună o pace ru-şinoasă românilor, Majestatea Sa respinge trata- vele de pace cu Puterile Centrale şi angajează

armata română într-un război care devenise, la propriu, pe viaţă şi pe moarte. Generalul Mordaq, şeful Cabinetului Militar al lui Clemanceau, primul ministru al Franţei (1919) declara, cu referire la Regina Maria: “Se spunea - și nu erau departe de adevăr - că ea era adevăratul bărbat al familiei regale române. În cercurile ofi ciale se ș a foarte bine că în momentul în care armatele germane victorioase, dar puțin numeroase (1917), încercau să impună pacea României, doar ea a declarat că onoarea și interesul obligau să se lupte până la capăt, că făcuse eforturi supraomeneș pentru a împiedica trata vele, dar că fusese totuși nevoită să cedeze în fața poli cienilor români. În Franța au fost întotdeauna apreciați oamenii îndrăzneți, de orice sex ar fi , ceea ce explică popularitatea reginei Maria încă de la sosirea în țara noastră.”

Din păcate între 1931 şi 1938, Regina a fost tre-cută într-un con de umbră de către fi ul său, devenit Regele Carol al II-lea, personaj cu apucături des-frânate şi tendinţe dictatoriale.

După moartea sa, atacurile nedrepte la adresa

Reginei nu au încetat. În plină acţiune de instaura-re a regimului comunist în România (1948), a avut loc o campanie publică de denigrare a Majestăţii Sale, ca răspuns la făţişa a tudine an -bolşevică pe care Regina o manifestase în mpul primului război mondial, dar şi după acesta. Un oarecare Alexandru Gârneaţă, publica o carte în care Re-gina era ironizată spunându-se că este vinovată, alături de Regele Ferdinand, pentru cotropirea Ba-sarabiei şi acţionând ca o agentă a capitalismului imperial englez şi docilă executantă a ordinelor guvernului englez (sic!)... Permanent Monarhia a fost caracterizată ca un mare obstacol în calea “dorinţelor de progres ale idealului comunist”.

Peste toate meritele în viaţa publică şi realizările poli ce în interesul României se dis nge şi perso-nalitatea Reginei ca iubitoare a artelor, gusturile sale rafi nate şi iubirea de frumos. În afara cunoscu-tei sale apropieri de orizontul etno-folcloric româ-nesc, pe lângă con nua acţiune de promovare a costumului popular românesc, Regina Maria dădea dovadă şi de umor şi avea calitatea de a stârni în jurul ei admiraţie şi prietenie. Un exemplu hazliu este în mpul vizitei din America, unde se lasă fo-tografi ată purtând coroana bine-cunoscută din pe-ne de vultur a unui şef de trib indian.

Majestatea Sa rămâne una dintre cele mai fru-moase pagini ale istoriei românilor. Devotamentul pentru valorile naţionale, dragostea sa pentru arte şi cultură, priceperea în construcţia unei imagini frumoase a ţării în lume au făcut ca nu numai po-porul să o iubească, ci şi ca lumea întreagă să o ad-mire şi să o preţuiască.

Regina Maria şi relaţiile externe ale României

Pr. Prof. Dr. Bogdan-Costin GEORGESCU

Clopoțelul a sunat adunareaFiecare toamnă este un început de drum, pe care paşii copiilor merg îndrăzneţi, mânaţi de dorinţa de a-l străbate fără piedici... Pe 11 septembrie, dimineaţă, paşii duceau spre Şcoală. Paşi siguri şi nerăbdători pentru copiii mai mari, dar şi unii paşi, mai mici şi mai şovăielnici, sau doar emoţionaţi, pentru întâlnirea cu Doamna…

*În curtea Şcolii de la Ploieş ori

şi în Sala Polivalentă de la Blejoi, fes vităţile de deschidere a anu-lui şcolar au reunit părinţi, ca-dre didac ce, elevi, preoţi şi re-prezentanţi ai administraţiei. Cu toţii îşi doresc rezultate bune, se străduiesc să dea o şansă spre un viitor frumos şi luminos copiilor noştri. Au fost emoţii, fl ori, zâm-bete... Emoţiile s-au trăit diferit, în funcţie de vârstă, cei mai mici fi ind cei mai “afectaţi”.

Din acest an, prin hotărâre a Consiliului Local, elevii clasei I vor primi câte un ghiozdan complet echipat, cu tot ceea ce învăţătorii au considerat necesar (Auchan şi Carrefour au oferit şi ele pachete cu rechizite pentru “bobocii” de la pregă toare).

Rodica Paraschiv, deputat de

Prahova, a fost lângă copiii din comună şi de ziua lor, la Junior Cup. Atunci le-a pro-mis celor mici că va reveni să îi vadă şi la şcoală. Şi... s-a ţinut de cuvânt. În cuvintele domniei sale este uşor de recu-noscut mama: “Ş u că pentru cei mici, aceste momente sunt copleşitoare... Acesta este mo-mentul în care începe zborul lor în viaţă, iar aripile lor fi rave au nevoie de căldură, dragoste şi ajutor din partea celor mari, ca să devină tari şi puternice. Am văzut la compe ţia din vară că sunteţi perseverenţi şi dornici de rezultate, deci nu mă îndoiesc că şi la şcoală veţi fi cei mai buni!”

Primarul Adrian Dumitru a completat: “Noi, cei mari, trebuie să fi m alături de ei şi să facem

ca perioada copilăriei să fi e cea mai frumoasă, să nu-i lipsească

veselia, să nu-i lipsească bucuria şi puterea învăţăturii. Aşa vom avea rezultate care să bucure părinţii şi învăţătorii lor.”

Vorbele frumoase cu care au fost întâmpinaţi, grija învăţători-lor şi cadourile primite de cei mai mici şcolari i-au ajutat să intre cu dreptul în “casa învăţăturii”.

La Şcoala “Radu Tudoran”, a-utorităţile îşi doresc ca 2017 să fi e ul mul an în care se va învăţa în aripa veche a clădirii, proiectul de modernizare şi ex ndere a clădirii fi ind în etapa de avizare, în mp ce la Ploieş ori, fostul local

al grădiniţei va intra în reabilitare şi conservare până când se va de-cide des naţia viitoare a clădirii, copiii de aici fi ind “transferaţi” la Grădiniţa Ţânţăreni.