Resursele cinergetice Unul din componentele principale ale ecosistemelor care permite mentinerea lumii animale este fauna cinergetica de vinatoare . Ea reglementeaza intr-o masura oarecare nr daunatorilor agricoli si serveste sursa de hrana dietica.In trecut cu 250 de ani in urma pe teritoriul Republicii Moldova era populate cu animale de vinatoare de diferite tipuri faunistice .Padurile care ocupau 20-30% din totalul teritoriului au fost populate de zimbru cerbul comun , si alte specii arborigene de talie mare . Starea deplorabila in care se gasea speciile de vinatoare a impus organelor competente interzicerea vinatului speciilor cu effective reduse , totodata sau impus urgentarea fondului de vinatoare cu specii disparate si cu specii noi si aplicarea unor masuri biotehnice si biotehnologice pt ridicarea populatiei acestor specii.Masurile de ocrotire a vinatului la inceputul anilor 60 ai sec 20 sau reflectat pozitiv asupra populatiei de cerbi capriori mistret.Odata cu inceputul perioadei de tranzitie de la forma colectiva la cea private de gospodarire in agricultura atit ecosistemele naturale si antropizate cit si fauna de interes vinatoresc sunt supuse unor noi amenintari. Efectivele unor specii s-au redus considerabil, cerbul de 10 ori , capriorul si mistretul de 5-6 oriiar iepurele de cimp de 2-3 ori.Starea actuala a speciei de vinatoare reflecta situatia in care se afla toata lumea animala si vegetala.Fauna cinergetica la care vinatoare este permisa este compusa din 8 specii de mamifere si 35 de specii de pasari. Pasarile acvatice si cele de balta prezinta interes vinatoresc pet imp de toamna. Printre speciile de animale de vinatoare un rol deosebit il ocupa mamiferele peritopitale cerbul comun, capriorul, mistretul.Cerbul cu pete care a fost introdus la noi in anii 60 70 in padurile codrilor centrali in urma incrucisarii cu cerbul comun a creat probleme serioase privitor la pastrarea formei nominale, aparitia hibrizilor si concurenta cu specia arborigena. Iepurele de cimpModificarile care au intervenit in ultimul deceniu in agricultura au creat conditii favorabile pentru efectivul de iepuri . La inceputul acestei perioade sau observat o crestere a densitatii insa in continuare au intilnit factori negative braconaj , ciini vagabonzi care afecteaza populatia de iepuri. Efectivul total pe intreg teritoriul republicii oscileaza 80 si 100 de mii de indivizi.In timpuil iernii un nr de iepuri bolnavi pier iar animalele care au supravietuit nu pot acoperi pierderile de populatii. Aceasta duce la o situatie deplorabila daca nu se vor lua masuri pentru a inlatura factorii negative mai sus mentionat.

Vulpea este o specie de vinatoare cu blana mai putin preferata de vinatori. Insa indepplineste un rol important in natura. Folosind in ratia sa peste 70% din rozatoare , in acelasi timp odata cu cresterea intensitatii poate provoca un focar de raspindire a turbarii boala periculoasa incurabila daca tratamentul nu se intreprinde la timp.

Fazanul este o specie de origine subtropicala a climatizat pe terit republ prinb anii 70 cu aportul societatii de vinatori si pescari. Timp de 30 de anis au pus in libertate peste 150 de mii de pasari in diferite paduri din RM . Gestionarea eficienta a fondului cinergetic dupa exemplu statelor europene , Cehia ungaria ar putea da o productie de 500 tone de carne de cea mai inalta calitate.

Specii de animale incluse in cartea rosie Din cauza comportamentului uman din ce in ce mai indiferent faţă de natura care ne înconjoară, din cauza tehnologiilor avansate, care sunt facute pe baza de combustibil şi alţi poluanţi, natura işi pierde din coloritul şi diversitatea ei. Pe zi ce trece în lume specii de plante şi animale sunt trecute în Cartea Roşie ca fiind pe cale de dispariţie. Unele din aceste specii fiind atât de rare încât reprezentanţii lor pot fi număraţi pe degete. Cartea Roşie este făcută pentru ca oamenii să vadă cu ochii lor ceea ce au distrus ei şi pentru a i face să conştientizeze că nepăsarea lor va elimina întreaga natură de pe faţa Pământului. La fel cum există o Carte Roşie la nivel global, fiecare ţară are o Carte Roşie a sa pentru a duce evindeţa speciilor pe cale de dispariţie în limitele teritoriului pe care îl ocupă.La moment in Cartea Roşie a Republicii Moldova sunt incluse 126 de specii de plante şi 116 - de animale, comparativ cu prima ediţie a acesteia care cuprindea 29 de specii de animale şi 26 - de plante. Situaţia respectivă reprezintă un semnal alarmant şi demonstrează necesitatea întreprinderii unor acţiuni urgente în scopul conservării, protejării şi restabilirii ecosistemelor şi a speciilor rare de plante şi animale. Protejarea naturii a devenit o problemă stridentă şi în acest scop în şcoli se efectuează ore de ecologie ce vizează şi flora, fauna pe cale de dispariţie. Astfel, am elaborat mapa tematică cu genericul "Cartea Roşie a Moldovei", iar unele din articolele incluse în aceasta le puteţi vedea mai jos:Şoim dunăreanStatut: Specie critic periclitată, numărul căreia se reduce brusc.Răspândirea: La începutul sec. XX-lea se întâlnea aproape pretutindeni. În prezent este semnalat în număr mic în pădurile din bazinele Nistrului şi Prutului; din regiunea Codrilor, Precum şi din nordul şi sudul republicii.Şoimul dunărean este răspândit în Iran, Afganistan, Mongolia, China, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Bulgaria.Starea de protecţie: A fost inclus în anexa IIa Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie...VidraStatutul: Specie critic periclitatăHabitatul: Unele sectoare ale râurilor mari cu bază trofică bogată (raci, peşti),Aspect cantitativ: Prin anii '50 efectivul virei a început să se reducă şi spre mijlocul anilor '80 numărul de femele apte pentru reproducerea atins cifra de 20. Astăzi densitatea speciei în locurile de pe r-ul Prut constituie un individ la 20 km de mal.Starea de protecţie: Este ocrotită conform legislaţiei în cadrul rezervaţiilor ştiinţifice "Ărtul de Jos" şi "Pădurea Domnească".

Specii invazive Invazie este fenomenul de patrundere neasteptata rapida si masiva in nr mare a indivizilor unei populatii intr-un teritoriu populat de indivizii altor specii de plante , animale daunatoare cu character de calamitate ecologica.Consecinta invaziei duce la un dezechilibru populational ft serios in cadrul speciei Valorificarea ecosistemelor naturale a dus la fragmentarea acestora la reducerea considerabila a efectivelor de animale si chiar la disparitia unor specii . in lipsa concurentelor si prezenta niselor ecologice libere se creeaza premize p0entru aparitia speciilor alohtone si eruptia numerica a unei specii autohtone care prin dezvoltarea lor exagerata pot devein specii invazive.Printer speciile de animale invasive sunt : soarecele de cimp sobolanul cenusiu,k soarecele de casa . pe teritoriul RM populeaza peste 150 de specii de animale invasive. Sa constatat ca pierderile anuale din agricultura constituie 5-10 grauntoase 15.2 plante prasitoare si 25% plante multianuale.speciile de animale alohtone pot aparea pe diferite cai de ex gindacul de Colorado omida paroasa , omida mediteraniana a fructelor au fost introduce inconstient de om iar altele au aparut odata cu aclimatizarea cerbului cu pete pe urma au trecut la parazitarea bovinelor domestice..

Ecologia si protectia resurselor faunistice Fauna joaca un rol foarte important in circuitul materiei si energiei in biosfera dar si in mentinerea echilibrului ecologic in natura . Disparitia unor specii de animale duce la destramarea lantului trofic si a relatiilor intra si interspecifice astfel impactul antropic produs intr-o regiune poate modifica schimbarile esentiale nefaste in comunitatea de animale inclusive din alte regiuni. Sa stability ca pina in secolul 16 au disparut peste 150 de specii de animale vertebrate superioare in ultimele secole au mai disparut 150 de specii mamifere si pasari.Pe teritoriul RM au disparut bourul calul de stepa ursul brun cerbul nobil, cucosul de munte. In conditiile RM unde aproximativ 80% din teritoriu este antropizat problemele protectiei animalelor a devenit o problema prioritara . Degradarea ecositemelor de stepa de lunca , acvatice au dus la inrautatirea conditiilor de viata a multor specii de animale. Defrisarea arboretului de pe malurile riurilor a lipsit unele specii de mamifere : liliacul , pisica salbatica si pasari arboricole precum ciocanitoarea , bufnita de locurile de reproducere si de odihna . Poluarea si comatarea bazinelor acvatice au redus considerabil resursele piscicole si totodata si sursa de hrana a speciilor de pasari.

 ecosistemele acvatice ocupă 94,6 mii ha sunt repartizate neuniform şi se caracterizează printr-o varietate vastă a particularităţilor ecologice, fizico-geografice, hidrochimice şi hidrobiologice.  Biodiversitatea este vastă şi include: specii floristice - 160; specii faunistice (vertebrate) - 125. Hidrofauna râurilor şi a lacurilor înregistrează cca 2135 specii şi subspecii de animale din cca 55 taxoni din diferite categorii sistematice: protozoare - 633 specii; rotifere - 485; insecte - 336; crustacee - 318 specii.Ecosistemele agricole – constituie peste 76 % sin teritoriul republicii . Diversitatea culturilor agricole formate din agrofitocenoze cele cerealiere pomicole viticole legumicole de culture tehnice si furajere creaza conditii pentru 109 specii de vertebrate terestre. Speciile care sau adaptat la conditiile de agrocenoza au capacitate ecologica mare si pot devein sinantropiceEcostistemele pietrofite- sau stincariile constituie 23 mii de ha sau 0.68% din teritoriul republicii si sunt ocupate de vegetatia forestiera si ierboasa. Ele se intilnesc mai mult in regiunea Nistrului si Prutului .

Ecostistemele urbane – in urma degradarii resurselor naturale devin importante in protectia lumii animale . in ultimul deceniu pe linga speciile de linga orase si sate au aparut guzganii ciocanitoarea si gaita.

Ecosistemele de lunca si de stepa –vegetatia de stepa sa pastrat in terenurile agricole si ocupa peste 65 mii de hectare ceea ce este echivalent cu 1.92% din teritoriul republicii iar ecosistemele de lunca constituie 100 hectare sau 3% . ambele tipuri de ecosisteme sunt in mare masura degradate in special in ultimele decenii din cauza pasunatului excesiv , in ele se intilnesc in cea mai mare parte 98 de specii de animale vertebrate terestre ceea ce alcatuiesc 25.6% din nr total de vertebrate terestre.