Clasificarea resurselor naturalePreocupari declasificare aresurselor naturaleauexistat demai multavreme dar eles-auintensificat in perioada contemporana, pe masura cresterii interesului general fata de problemeleprivind cunoasterea, valorificarea si utilizarea judicioasa si echitabila a acestora. Literatura despecialitate ofera numeroase clasificari a resurselor naturale bazate pe diferite criterii care pun inevidenta o anumita caracteristica a acestora.A. Dupacriteriul repartitiei spatialecarearecel mai pronuntat caracter geografic!,resursele naturale pot fi grupate in"a. resurse extraterestre si atmosferice, care cuprind energia solara, energia eoliana si diferiteelemente componente ale atmosferei folosite ca materii prime#b. resurse ale hidrosferei, localizate in cele doua unitati majore# $ceanul Planetar cu resurseenergetice si substante minerale utile! si Apele continentale care cuprindapele subterane,hidroenergie si apele de uz industrial, agricol sau menajer!#c. resurse ale litosferei, in cadrul carora se evidentiaza combustibilii fosili, substante mineraleutile, roci de constructii si solul#d. resurse ale biosferei, de natura vegetala si animala.%. Dupa criteriul modului de folosinta, se pot deosebi"a. resurse energetice, care cuprind acele substante ce pot produce energie combustibili fosili,forta apei, lemnul, forta vantului si energia solara!. &n acest domeniu, gama de resurse se largestecontinuu, cercetarile efectuate incercand sa faca fata cerintelor impuse de consumul imens deenergie al societatii contemporane#b. resurse de materii prime industriale, in categoria carora sunt incluse minereurile feroase sineferoase, lemnul, unele gaze din componenta atmosferei etc.#c. resurse alimentare, ce includ produse de natura animala sau vegetala.'ot dupa acest criteriu, dar privite dintr-un alt punct de vedere, se poate vorbi de resursefolosite in domeniul productiei materiale industrie, agricultura! si de resurse utilizate in domeniulneproductiv destinate consumului populatiei!,precumsi de resurse cu intrebuintare mairestransa.C. Dupa criteriul locului de folosinta,exista doua categorii"(((.referat.roa. resurse transportabile, care pot fi introduse in productie acolo unde este nevoie substante minerale utile, apa, lemnul etc.!#b. resurse netransportabile, care nu pot fi utilizate decat in locul in care se gasesc energiamareelor, a valurilor, solul etc.!.D. Dupa criteriul gradului de cunoastere, in literatura de specialitate, inclusiv indocumentele $)*, se vorbeste despre urmatoarele categorii de resurse naturale"a. resurse cunoscute, exploatabile. +unt delimitate, se cunoaste importanta lor si suntexploatabile economic in conditiile actuale#b. resursecunoscuteparamarginale si submarginale. &ncludzacaminte delimitate acarorimportanta este cunoscuta, dar exploatarea lor este nerentabila. ,le pot deveni rentabile in alteconditii tehnice#c. resursenedescoperitepresupuse!, exploatabile. )usunt delimitate, darprezentalorinnatura este indicata de studiile geologice#d. resurse nedescoperite presupuse! paramarginale si submarginale. &nclud zacamintenedelimitate dar a caror prezenta este indicata de prospectiunile geologice.Dupa acelasi criteriu, dar folosind termeni de comparatie mai mari, se vorbeste de resursenaturalebinecunoscuteenergiesolara, energieeolianaetc.!,resurse relativbine cunoscuteresurse ale biosferei, ale solului etc.! si resurse slab cunoscute resurse ale litosferei, cele de apasubterana etc.!.,. Dupa criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a unei cantitatiexploatabile de resurse naturale,s-a alcatuit o clasificare care raspunde cerintelor practice alesituatiei actuale si de perspectiva a economiei mondiale. Aceasta clasificare grupeaza resurselenaturale in doua categorii"a. resurse inepuizabile, ce cuprind aerul, apa, diferite radiatii, resurse denumite astfel pentruca la nivel global nu se poate prevedea epuizarea lor. ,xploatarea abuziva,cel putin a unoradintre ele, poate produce insa fenomene de criza in anumite locuri, fie din cauza insuficienteivolumului lorinraport cucerinteleconsumului, fiedatoritadegradarii calitatiicarenumaipermite reintroducerea lor in circuitul productiv sau de consum. Cazul cel mai elocvent in acestsens este acela al apei care, la scara planetara, isi mentine acelasi volum dar, in unele locuri intensurbanizate si industrializate, posibilitatea aprovizionarii cu apa s-a redus considerabil#b. resurse epuizabile care pot fi neregenerabile si regenerabile. Cele nerege-nerabile sunt acelea care, prin consum, se distrug iar pentru refacerea lor este necesara o perioada de timp masurata la scara geologica milioane sau miliarde de ani!. Din aceasta categorie fac parte rezervele de carbune, petrol, minereu de fier etc. -esursele epuizabile regenerabile sunt acelea care fac parte din biosfera, respectiv plante sau animale, care se pot reface in perioade de timp mult mai scurte.&n conditiile actuale, care impun tot mai mult necesitatea cunoasterii resurselor naturale, avolumului si aposibilitatilor deregenerare.pentrucainraport cuacesteasaserealizezeexploatarea lor -, aceasta clasificare are o deosebita insemnatate practica. De asemenea, aceastaclasificareincearcasaatragaatentiaasupramodului devalorificareatezaurului universal deresurse, constituind un semnal de alarma in vederea protejarii resurselor epuizabile, fie ca estevorba de substantele utile care nu se mai reinnoiesc, fie ca este vorbade cele regenerabile, darcare pot fi distruse printr-o exploatare nejudicioasa.Aceasta conceptie de a conserva resursele naturale nu este recenta. ,a a aparut inca dinsecolele /0&& si /0&&&, cand pericolul distrugerii fondului forestier mondial a impusrecomandarea exploatarii padurilor in raport cu ritmul de regenerare.Aceasta idee a fost insaabandonata treptat, astfel ca in multe regiuni ale 'errei s-a redus considerabil suprafata forestiera.&n ultimele decenii ale secolului al /&/-lea a aparut mai alarmanta problema epuizarii resurselordesubstantemineraleutile, datoritacresterii cerintelorde materiiprime minerale inindustriacare se dezvolta rapid. +i in aceasta directie, ca si in domeniul forestier, masurile au fost ineficacedeoarece, numeroase zacaminte s-auepuizat rapid. &nprezent, estedezbatuta tot mai multproblema pericolului epuizarii unor resurse clasice. De aceea, se impun eforturi atat in directiautilizarii unorresursedeenergii noi atomoelectrica, solara, eoliana, amareelor, etc.!, cat sipentru valorificarea superioara a combustibililor clasici.

Suprafaa tota a fonduror de ape a R. Modova este de 92,8 m ha sau 2,7% dn fondu funcar (Cadastru funcar...2000).Tertoru este drenat de 3085 cursur permanente temporare deap,ma|ortatea absout ae acestora nd foarte mc - 92% au ungmea sub 10 km doar 8 rur au peste 100km ungme:Nstru, Prut, Rut, Cognc, Bc, Iapug Iche. Pe un sector de cca 0,8 km tertoru este scdat de apee Dunr (ng satu Gurguet, |ud. Cahu).Pe tertoru RM sunt 57 acur naturae cu o suprafa totaa de 62,2 km2. Mut ma mare este numru acuror de acumuare a azuror, ce acoper o suprafa de 32 m ha. Au fost construte 82 acur de acumuare, cee ma mar nd ndcate n tabe. Pe tertoru Modove au fost construte doua bazne de acumuare: unu n 1956 pe Nstru a Dubsar atu n 1980, pe Prut, a Costet-Stnca. Baznu de a Dubsar ocup o suprafa de 67,5 km3 acumueaz 277 mn. m3 de ap; adncmea mede este de 4,5 m, ar cea maxm de 19,5 m n aproperea dguu.

DenumireaRul pecarese aflAnulconstrucieiSuprafaaoglinzii deap, km2+t1nca-Coste2ti Dub3sari Cuciurgan 4hidighiciCongaz-3zeni Coste2ti ComratPrut)istru Cuciurgan%1c&alpug%otna%otna&alpug5678569:568;568;5685568;568;ACC;CA,nA-epublicaABoldovahttps"??ro.(i@ipedia.org?(i@i?'ransportulACC;CA,nA-epublicaABoldovaIndustria energetica a Republicii Moldoa!lanul de lucru"#$%aracterizarea industrie energetice in dezoltarea economiei nationale$2$&umiti resursele energetice e'istente in Republica Moldoa$($!roblemele cu care se confrunta Republica Moldoa pe plan energetic$)$*arta industriei energetice$+$,numerati citea state din care R$Moldoa ar putea sa importe energie electrica$Industria energetica in economie"&ndustriaenergeticastalabazadezvoltarii economiei nationale,deoarece asiguracuenergiaelectrica si termica toate sectoarele economiei ,inclusiv spatiile administrative si cele locative.Aceastaramuraincludeextractiacombustibiului petrol,gazenaturale,carbunes.a.! utilizareaaltor resurse energetice,producerea energiei electrice si a celei termice si transmiterea ei catreconsumator.&n ceea ce prive2te sectorul real al economiei, scopul strategic al 4uvernului const3 Dn"E soluFionarea problemei privind asigurarea F3rii cu resurse energetice#E restabilirea sistemului energetic unic al F3riiE realizarea unui program de gazificare total3 a F3rii cu atragerea atDt a resurselor interne, cDt 2i acreditelor organismelor financiare internaFionale#&ndustria energetica in economia-epublicii Boldova face parte din &dustria 4rea fiind una dincele mai importante.,a este reperzentata prin intreperinderi mari si inzestrata cu utilaj industrialde capacitate mare.&n perioada de tranzitie la economia de piata unele retele de distributie aenergiei electrice -,DCentru ,-,DCG&+&)A*, -,D+*D!au fost privatizate de catrecompania spaniola H*nionIenosaJ. Acestei companii ii revine circa 7=Ctotalul energieielectricedistribuite.Lainceputul anilor 6=cantitateaenergiei electriceprodusain-epublicaBoldova constituia cca 58mlrd @Kh, iar in prezent indicatorul dat a diminuat considerabil.

------------------------------ #./0 #.10#.1+#.20 # .2+ #..0#..+ 200#3ig$)$1/$ Dinanica productiei de energie electrica in perioada 568=-