Managementul durabil al resurselor de apa din judetul Gorj

1

Cuprins

1. Introducere1.1 Tema lucrarii1.2 Resurse de apă - în general1.3 Prezentarea judeţului1.4 DPSIR

2. Resurse de apă2.1 Ape de suprafaţă2.2 Ape subterane

3. Forţe motrice3.1 Forţe3.2 Presiuni

4. Evoluţia cantitativă şi calitativă a resurselor de apa5. Impactul asupra resurselor de apă6. Masuri de protecţie a resurselor de apă7. Concluzii8. Bibliografie

2

1. Introducere

1.1. Tema lucrării

Sa se realizeze un proiect privind managementul durabil al resurselor de apa din judetul Gorj, utilizand DPSIR.

1.2. Resurse de apă – în general

Apa este una dintre cele mai preţioase resurse naturale. Resursele de apă sunt surse de apă, care sunt utile sau ar putea fi folositoare pentru om. Utilizarea apei se face în domenii ca agricol, industrial, uz casnic, agrement și activități de mediu. Practic, toate aceste utilizări umane necesită apă proaspătă. În Europa, cantitatea nu este principala problemă, ci calitatea apei lasă uneori de dorit. Circa 35% din apa din Europa provine din ape de suprafaţă – lacuri şi râuri –, care sunt afectate de poluare. Restul de 65% provine din ape freatice – apa de ploaie infiltrată în pământ, care formează bazine subterane de apă. Apa de la robinet este bună de băut aproape peste tot în Europa, dar, înainte de a fi trimisă prin conducte, ea trebuie tratată. Acesta este un procedeu costisitor, dar necesar, deoarece apa poate fi contaminată de îngrăşăminte, de pesticide,de substanţe chimice industriale sau de germeni de la gunoaiele umane sau animale.

3

1.3. Prezentarea judeţului

Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane.

1.4. DPSIR

D.P.S.I.R.: este un concept de organizare a informatilor privind starea mediului.

Acest concept este aplicat pe plan international la scara larga in mod special pt organizarea sistemelor de inidicatori pe domeniul mediului si a dezvoltarii durabile.

Aceasta analiza a fost dezvoltata de catre Agentia Europeana de Mediu – 1999 pt a descrie si intelege legaturile dintre diferite activitati economice si mediul.

D.P.S.I.R.: are la baza relatiile interactive cauza – efect dintre componentele sistemului scocial, economic si al mediului:

- forte motrice: Drivers (din D.P.S.I.R.) sunt fortele antropice ce creaza presiuni asupra mediului;

- presiunea asupra mediului: Presures si reprezinta exprimarea fizica a fortelor; relatia dintre activitatea umana si componentele mediului.

- starea mediului: State reprezinta cantitatea si calitatea;

- impactul: asupra populatiei, activitatilor economice, ecosistemelor, etc;

-raspunsul: Respause, actiunile pentru prevenirea/conservarea sau adaptarea la schimbarile mediului.

4

5

2. Resurse de apă

2.1. Ape de suprafaţă

Resursele de apă ale judeţului Gorj sunt constituite din:

- apele de suprafaţă – râuri, lacuri naturale şi artificiale - 368104 mii m3/an; - apele subterane - 15676 mii m3/an; - Total -383780 mii m3/an.

Principala resursă de apă a judeţului o constituie apele de suprafaţă.

Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan).Teritoriul județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici de circa 2–3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor din zona de podiș folosită de locuitori prin captări în puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare, folosite pentru băi.

Reteaua hidrografica a judetului insumeaza intr-un an aproximativ 1,6 miliarde mc ca volum scurs raportat la debitele multianuale . Principalele râuri care au bazinele superioare in zona montana inalta (Gilort, Susita, Jales, Bistrita, Tismana, Motru si Cerna) au debite medii anuale importante, cu apa de foarte buna calitate intrucât suprafetele bazinale aferente nu sunt afectate de activitati umane.

2.2. Ape de adncime

Apele freatice sunt acumulate mai ales in depozitele de terasa si piemontane, sunt ape de buna calitate si asigura in cea mai mare parte alimentarea gospodariilor din mediul rural prin fântânile existente. Apele freatice cu alimentare dominant pluviala in perioade de seceta prelungita se epuizeaza astfel ca pentru multe localitati se impune cautarea apelor de adâncime sau a celor din reteaua hidrografica. Pe suprafete intinse din lunca Jiului , din bazinul râului Jilt sau din bazinul superior al Amaradiei(zona Seciuri), exploatarea lignitului prin cariere sau subteran a produs mari perturbari in reteaua apelor freatice si chiar de adâncime.

Haldele de steril sau depozitele de cenusa de la termocentrale au creat presiuni asupra straturilor freatice existente sau au generat infiltratii suplimentare in freatic asa cum este in zona

6

Turceni. In prezent in judetul Gorj sunt aproximativ 47163 de fântâni in gospodari personale si in reteaua stradala. Cea mai mare parte a acestor fântâni in perioadele de seceta seaca, refacându-si resursele in perioadele cu ploaie.

Apele de adâncime sunt cantonate mai ales in depozitele miocene din lunca Jiului si in depresiunea Câmpu Mare –Tg-Jiu. Debitele cele mai importante si conditiile mai bune de exploatat pentru apele subterane de adâncine se intâlnesc in lungul principalelor vai si in zonele depresionare.

Chiar daca se gasesc la adâncimi de 800-1000 m dupa potentialul de exploatare (525l/s) prezinta importanta in perspectiva zona de lunca si piemontana dintre Balesti si Câlnic. In prezent sunt in exploatare foraje de adâncime ce alimenteaza (in perioade de seceta) orasul Tg-Jiu (120l/s prin cele 17 foraje din zona Iezureni-Curtisoara), orasul Ticleni (1 foraj cu 15l/s), orasele Rovinari si Tg-Carbunesti.

7

3. Forţe motrice

3.1. Forţe

Gorj o să aibe o infrastructură modernă și eficientă, a cărei dezvoltare, operare și întreținere se face cu ajutorul unei baze de date existente la nivelul fiecărei administrații publice

locale. Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural

pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică (multe opere fiind de interes internațional), reprezentând un important patrimoniu folcloric și etnografic, aceste așezări și locuri prezentându-și istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi.

Categorii de folosinta a terenurilorTotal (ha)

Suprafata agricola 86139Patrimoniu viticol 3837

Livezi 503Pasuni naturale 143725

Județul Gorj este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct de vedere al cantităților cât și al diversității. Aceste resurse pot fi identificate la nivelul terenurilor agricole și forestiere precum și al resurselor minerale de suprafață și de adâncime. Pădurile ocupă în

special partea de nord a județului, precum și văile principalelor cursuri de apă. Gorjul dispune de

aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil. Aceasta echivalează cu 44% din suprafața județului, restul fiind ocupat de păduri, zone urbane, întinderi de apă.

Gorjul deține importante resurse de petrol și gaze naturale (în centrul și estul județului), dar și resurse minerale mai rar întâlnite. Industria județului Gorj este dominată de activitățile extractive și de producerea energiei. În mare măsură, dezvoltarea industrială este determinată de resursele naturale disponibile, ceea ce a făcut ca județul să fie mai puțin afectat de procesele de restructurare pe care alte regiuni/județe le-au cunoscut în ultimii ani. Principala problemă a județului o constituie scăderea consumului de energie electrică al României, cât și orientarea spre alte forme de obținere a acesteia.

8

Populatia impartita pe domenii de activitate - 2011Domeniu Total (mii pers) % din populatieIndustrie 68,6 41

Agricultura 37,9 22Constructii 13,8 8

Comert 13,8 8Servicii 10 7

Administratie publica 9,8 6,9Sanatate 5,4 3,3

Invatamant 6,4 3,8Total 165,7 100

3.2. Presiuni

Sectoare aferente judetului ce pun presiuni asupra resursei de apa:

- Silvicultura, exploatarea forestiera si servicii anexe- Extractia si prepararea minereurilor metalifere;- Industria alimentara si a bauturilor ;- Industria textila si a produselor textile ;- Fabricarea lemnului si a produselor din lemn;- Fabricarea celulozei, hirtiei si a produselor din hartie;- Industria tutunului;- Industria materialelor de construcții;- Industria de sticlă,;- Industria de ceramica și ornamentală;- Industria altor mijloace de transport;- Productia de mobilier si alte activitati industriale;- Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile ;- Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda;- Captarea, tratarea si distributia apei.

9

4. Evoluţia cantitativă şi calitativă a resurselor de apa

Calitatea apei acumulate în lacuri şi livrată consumatorilor are o importanţă determinantă în aprecierea calităţii serviciilor furnizate de amenajările hidroenergetice şi se răsfrânge asupra tuturor acestora.

Din punct de vedere geofizic, calitatea apei brute (la nivelul captării) este definită în special de caracteristicile sale fizico-chimice: conţinut de săruri şi alte substanţe chimice (poluanţi, metale grele), de suspensii, de gaze dizolvate (inclusiv oxigen), temperatură, aciditate, care se traduc de regulă în proprietăţile organoleptice: gust, miros, limpezime, culoare. La acestea se adăugă eventualul conţinut de substanţe organice, inclusiv bacterii, coci, viruşi.

Apa acumulată în lac are calităţi fizico - chimice sensibil diferite faţă de apa ce curgea pe râu înainte de realizarea amenajării hidroenergetice. În lacuri apar procese noi din punct de vedere calitativ. Un astfel de proces este stratificarea apei. Ea se produce ca urmare a unor diferenţe de presiune, care sunt determinate de diferenţele de densitate, datorate la rândul lor temperaturilor diferite, salinităţii diferite sau conţinutului în suspensii diferit al straturilor de apă. În lacurile puţin adânci acţiunea vântului reuşeşte în general să omogenizeze apa, procesul de stratificare fiind neimportant sau chiar inexistent. Pentru lacurile adânci însă, stratificarea apelor se concretizează cert, chiar viiturile mari neputând împedica acest proces.

Laboratorul Calitatea Apei al S.G.A. Gorj verifica apele subterane si sursele de poluare de pe teritoriul judeţului Gorj dupa cum urmează :

- urmareşte evolutia calitaţii apei in secţiunea flux rapid Jiu la Tg. Jiu ; - urmareste evolutia calitaţii apei in secţiunea flux lent cu urmatoarele secţiuni:

o de ordinul I : Jiu amonte confluenţă Sadu ; Jiu la Bâlteni ; Gilort la Novaci ;

Gilort la Turburea si Motru la Cloşani ; o de ordinul II : Sadu amonte confluenţă Jiu ; Bistriţa la Teleşti ; Tismana la Câlnic;

Cioiana amonte confluenţă Jiu ; Jilt la Turceni ; Gilort la Carbuneşti ; Motru la Apa Neagră ; Amaradia la Hurezani si Amaradia la Cruşet ;

o de potabilitate : Sadu amonte U.M. Sadu I ; Sohodol amonte captare Runcu;

Bistriţa aval acumulare Vâja ; Tismana aval acumulare Tismana ; Tismaniţa amonte localitate Tismana si Şuşiţa amonte captare Vaidei ;

o de referinta : Bistricioara amonte Broşteni ; Pocruia amonte Pocruia ; Şuşiţa

amonte captare Vaidei ; Amaradia amonte Stănceşti ; Bistriţa amonte Gureni ; Tismana amonte confluenţa Tismaniţa ; Sohodol amonte captare Runcu ; Motru amonte Cloşani;

o lacuri de acumulare : lac acumulare Valea Mare ; lac acumulare Tismana si lac

acumulare Tg. Jiu – Vădeni ; o foraje hidrogeologice : 23 foraje hidrogeologice aflate pe teritoriul judeţului Gorj.

10

o sectiunea ape uzate : urmareşte 89 surse de poluare aflate pe teritoriul judeţului

nostru , la care se verifica cum se respecta limitele impuse la poluanti la evacuarea in receptorii naturali.

Laboratorul are in dotare urmatoarea aparatură : pH-metru, conductometru, spectrofotometru, balantă analitică, etuvă, reactor pentru determinat CCOCr si este prevazut cu nişe pentru determinari chimice si biologice. Aparatura existentă la ora actuală nu permite determinarea tuturor indicatorilor prevăzuţi de normativele Uniunii Europene. O influentă majoră asupra calitatii apelor naturale o au evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, care sunt descarcate in receptorii naturali.

Cele mai defavorabile situatii din acest punct de vedere se semnalează la staţiile de epurare ale oraşelor din judeţul nostru (S.C. AQUATERM S.A Tg. Jiu ; S.P. Carbuneşti ; S.C. ROVEGO Rovinari ; S.C. ACASALTERM Turceni ; S.P. Novaci ; S.P.G.C. Sadu ; S.C. REZOPREST Motru ) care evacuează ape neepurate sau insuficient epurate cu impact major asupra cursurilor de ape.

Se constată pe parcursul anilor precedenţi ca situaţia funcţionarii staţiilor de epurare nu a cunoscut incă o imbunătăţire semnificativă, cu excepţia unor localităţi care au beneficiat de investiţii importante din finanţări externe.

Alţi poluatori importanţi ai cursurilor de ape sunt :

- Industria petrolieră care prin schelele de extracţie din teritoriul judeţului nostru aduc un aport insemnat de poluanţi in cursurile de ape.

- Industria termoenergetică care prin termocentralele existente (S.C. TERMOELECTRICA S.A. Rovinari si S.C. TERMOELECTRICA S.A. Turceni ) produc o puternică poluare termică a cursului de apă Jiu.

- Industria alimentară si fermele zootehnice (S.C. SUINPROD S.A. Bumbeşti- Jiu, S.C. IRBIS S.R..L) aduc un aport insemnat de poluanţi organici evacuând ape insuficient epurate, puternic incarcate in CBO5, fosfor total si azot total.

Se remarca o crestere a cantitatii de apa potabila distribuita consumatorilor din cauza expansiunii retelelor de apa curenta si canalizare in zonele rurale.

Conform datelor Institutului National de Statistica, pierderile de apa potabila au fost foarte mari, de aproape 41% din consum la nivelul tarii. Pierderile de apa au fost cauzate de uzura avansata a conductelor de aductiune si distributie a apei potabile, precum si de uzura fizica si morala a echipamentelor de captare si pompare.

11

5. Impactul asupra resurselor de apa

Conform valorilor obţinute de către S.G.A. Gorj şi A.P.M. Gorj la majoritatea indicatorilor fizico – chimici analizaţi, apa râului Jiu se încadrează în clasa a II – a de calitate conform Ordinului nr. 161/2006.

Amenajările hidroenergetice cu lacuri de acumulare au implicit efecte importante asupra regimului hidrologic din aval, indiferent de folosinţe şi de modul lor de exploatare, prin regularizarea stocurilor de apă. Dintre efectele cele mai importante se menţionează:

- atenuarea undelor de viitură, - creşterea debitelor minime asigurate - modificarea regimului de curgere în aval de restituţia debitelor utilizate.

Aceste efecte primare pot avea consecinţe benefice sau dăunătoare, în funcţie de situaţia locală, judecată în raport cu cea din regim neamenajat.

Prin transferul debitelor râurilor Cerna si Motru, debitul mediu al râului Tismana la Godinesti a crescut de la 1,47mc/s la 8,69 mc/s iar calitatea este foarte buna oferind un mare potential pentru alimentarea cu apa potabila.

Pentru jumatatea de est a judetului un mare potential in alimentarea cu apa potabila il reprezinta râul Gilort care la iesirea din munte are un debit multianual de 4,53 mc/s si o apa de foarte buna calitate.

Dintre proiectele existente in comunele judetului Gorj privind alimentarea cu apa potabila din foraje (puturi) in urmatorii ani se remarca : Danesti 14 foraje/49 l/s, Balesti 4 foraje/12 l/s, Arcani 2 foraje/14 l/s, Telesti 1 foraj/8 l/s, Câlnic 2 foraje/8 l/s, Turburea 3 foraje/11 l/s, Glogova 1 foraj/8.5 l/s.Pentru orasele mai mici alimentarea din subteran in urmatorii ani prevede: 23 foraje pentru orasul Motru, 13 foraje pentru orasul Rovinari (peste 100 l/s), 8 foraje pentru Tg-Carbunesti (40l/s).Pentru valea râului Amaradia se detaseaza 3 zone mai importate cu ape de adâncime: zona Stoina-Cruset cu straturi acvifere la 100-200 m adâncime si resurse totale 34 l/s; zona Hurezani si straturi acvifere la 150 m adâncime si resurse totale 65 l/s si zona Logresti si straturi acvifere la 110 m adâncime si resurse totale de 33 l/s.Pentru lunca Gilortului se evidentiaza ca potential alacviferului de adâncime zona Tg-Carbunesti-Albeni cu rezerve totale de peste 110 l/s situate la adâncimi de peste 350 m; se mai remarca si zonele Turburea si Tântareni nevalorificate pâna in prezent.Pentru lunca si terasele Jiului se detaseaza cu rezerve acvifere zonele: Tg-Jiu – Iezureni –Curtisoara; zona Rovinari (malul stâng al Jiului), zona Bâlteni si Turceni.

În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a elementelor suport 39 de corpuri de apă naturale – râuri. Pentru 2 corpuri de apă, starea a fost evaluată doar pe baza datelor de monitorizare pentru elementele suport.

12

În urma evaluării celor 39 de corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au rezultat următoarele:

- 35 (89,74%) corpuri de apă în stare ecologică bună;

- 4 (10,26%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.

Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 1279 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 1117,6 km (87,38%) în stare ecologică bună;

- 161,4 km (12,62%) în stare ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 4 corpuri de apă, reprezentând 10,26% din corpurile de apă din bazinul hidrografic Jiu pentru care s-a evaluat starea ecologică, respectiv 161,4 km, reprezentând 12,62% km de râu pentru care s-a evaluat starea ecologică.

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Jiu În cadrul bazinului hidrografic Jiu a fost evaluat prin monitorizarea atât a elementelor biologice cât şi a elementelor suport un corp de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, cu o lungime de 9 km. De asemenea pentru 1 corp de apă din aceeaşi categorie au fost monitorizate doar indicatori din grupa elementelor suport în lungime de 9 km.

13

6. Masuri de protecţie a resurselor de apă

Efectele negative ale impactului asupra mediului înconjurător pot fi ameliorate prin adaptarea unor măsuri uşor de aplicat şi care nu necesită costuri mari. Astfel de măsuri au condus la rezultate bune în ţări dezvoltate din punct de vedere economic.

Alegerea amplasamentului unui baraj sau a unui nod hidrotehnic, alegerea traseului unei derivaţii sau a unui canal navigabil, se face căutând un optim tehnico-economic, într-o zonă cât mai potrivită din punct de vedere geomorfologic şi ţinând seama de o serie întreagă de restricţii în ceea ce priveşte mediul înconjurător.

Ridicarea nivelului apelor subterane în vecinătatea lacului şi variaţia acestuia crează o serie întreagă de efecte. Ridicarea nivelului pânzei freatice în amonte poate fi stăpânită prin contracanale şi drenaje adânci (pe versant, în lungul digului sau sub centură).

Dacă coborârea pânzei freatice afectează zona aval se amenajează construcţii de injecţie de apă (puţuri absorbante) sau se fac irigaţii care să aducă nivelul freatic la o cotă convenabilă.

Variaţia rapidă a nivelului apei în lac duce la variaţii ale nivelului apei freatice care pot determina în anumite condiţii geologice alunecări de terenuri. De aceea trebuie urmărită evoluţia stabilităţii varsanţilor în lac şi efectuarea unor studii speciale în caz de necesitate, cu eventuala modificare a vitezelor admise de coborâre a nivelului apei în lac. Pentru menţinerea calităţii apei se recomandă:

- amenajarea bazinului hidrografic prin lucrări antierozionale în vederea reducerii aportului de aluviuni în lac;

- evacuarea apelor reziduale în aval de secţiunea viitorului lac de acumulare; - diminuarea poluării cu ape tehnologice de la staţii de sortare, cu ape poluate de la bazine

de utilaje, cu dejecţii de la crescătoriile de porci pentru uzul coloniei, cu ape menajere etc.;

- instituirea unor perimetre de protecţie sanitară în jurul lacului şi controlul zonelor turistice adiacente.

Dacă totuşi se evacuează ape uzate în lac atunci toate evacuările trebuie prevăzute cu construcţii de dispersie, constând dintr-o conductă (conducte) aşezată în apropierea patului albiei, transversal acesteia, având fante sau duze la partea superioară, prin care apa uzată evacuată este răspândită uniform în secţiune transversală a curentului.

14

Lista agentilor economici care au intocmit “Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale “:

1. SCHELA Ticleni2. U.M. Sadu3. S.E. Turceni4. S.E. Rovinari5. UREX Rovinari6. S.C Conpet7. Schela Turburea8. Schela Stoina9. S.C. Suinprod Tg-Jiu10. Spitalul Bumbesti Jiu11. E.M. Albeni12. S.C. Macofil Tg-Jiu13. E.M. RM- Vilcea Flotatia – Baia de Fier14. S.C. Transgaz Craiova – Sector Hurezani si Tg-Jiu15. S.C. ITIA Matasari

16. S.C Foraj Sonde Craiova

17. Serv. Public Bilteni

18. S.C Exprogaz Ploiesti – Sectia Piscu Stejari

19. S.C Rovego Rovinari

20. S.C Artego Tg-Jiu

15

7. Concluzii

Exploatarea excesivă a resursei de apă a condus la limitarea acesteia, considerată la un moment dat gratuită cât şi inepuizabilă. S-a intrat astfel într-un cec vicios, cu un ciclu de durata relativ mare, care pune în pericol perspectivele de viaţă ale generaţiilor viitoare. Analiza continuă a resursei a dovedit necesitatea stabilirii unor strategii de protejarea ei, ignorarea deprecierii şi scăderii resursei au ca rezultat scăderea calităţii vieţii. Punctele tari sunt relativi uşor de identificat, deoarece ele se pot aprecia pe baza criteriilor economice şi ecelogice general acceptate care enunţă că energia hidraulică este cea mai ieftină şi cea mai puţin poluantă dintre toate formele de energie convenţională.

Impactul negativ asupra agriculturii ce apare în zonele în care prin supraînălţarea pânzei freatice datorită creşterii nivelului apei se produc inundaţii.

Apele uzate de la diferite folosinţe influenţează negativ calitatea râurilor fiindcă sursele de poluare nu sunt dotate decât parţial cu instalaţii de epurare iar multe dintre cele dotate au funcţionare necorespunzătoare fie datorită capacităţii, fie datorită exploatării şi acest fapt conduce la schimbarea calităţii apei în anumite secţiuni de control ce afectează unităţile ce folosesc apa şi sunt amplasate în aval.

16

8. Bibliografie

http://www.rowater.ro/dajiu/Documente%20Repository/SGA/gorj.pdf

http://apmgj.anpm.ro/

http://www.gorj.insse.ro/main.php

http://www.rowater.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj

http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/9/Sinteza%20calitatii%20apelor%20din%20Romania_2011_extras.pdf

http://ctnr2-chimie.wikispaces.com/file/view/IMPACTUL+ASUPRA+MEDIULUI+PRODUS+DE+AMENAJARILE+HIDROENERGETICE+DE+MICA+PUTERE%5B1%5D.pdf

17