rest a urarea icoanei iisus inv a din colectia muzeului ... fileea este executat în tehnica «...

" .... .... REST A URAREA ICOANEI „IISUS INV A ŢATOR" DIN COLECTIA MUZEULUI JUDETEAN

' ' SATU MARE

CRISTINA BUSUIOC

Icoana „Iisus Învăţător" (N.1 480) este achiziţionată de Muzeul Judeţean Satu Mare în 1970 de la colecţionarul Emil Matei fiind o icoană de sfârşit de secol XVIII.

Ea este executată în tehnica « tempera grasă cu ou », este o icoană mare (76 x 55 x 3,5 cm.) ceea ce duce la ipoteza că ar putea să fie o icoană împărătească şi făcea parte dintr-un iconostas. Figura lui Iisus este prezentată frontal, iconograful încercând astfel să redea comuniunea chipului divin cu cel al privitorului. Iisus are ochii măriţi, privirea fixă, văzând astfel cele de dincolo, culoarea închisă a ochilor înlătura orice notă carnală şi naturalistă. Buzele fine sunt lipsite de orice senzualitate iar nasul nu este decât o curbă foarte fină.

Icoana domină astfel cu faţa lui Iisus care dă dimensiunea şi poziţia trupului şi impune restul compoziţiei. Icoana este transilvăneană şi se observă o influenţă clară, vestică, în modul de executare al carnaţiei şi al tratării veşmintelor.

Suportul icoanei este compus din două fragmente de lemn, se observă o lipsă de acurateţe faţă de tehnica de execuţie, pentru că lemnul nu este ales destul de bine, având noduri mari care în timp au favorizat degradarea stratului pictural. Cele două blaturi iniţial încleiate, în timp s-au desprins rezultând de asemenea un efect negativ asupra picturii.

Depozitarea icoanei (înainte de achiziţionarea ei de către Muzeu) într-un mediu umed a dus în timp la degradarea părţii inferioare a icoanei, astfel că rama a putrezit, s-a desprins şi s-a pierdut. Lemnul devine astfel fragilizat, biodegradat de atacul xilofag. Stratul pictural avea lipsuri cu pierdere integrală - cca 20%, aderenţa lui la suport era scăzută, prezenta cracluri şi desprinderi, erodări ale foiţei de argint şi aur, al bolusului, verniul subţire, erodat şi cu acumulări de murdărie.

În restaurarea şi conservarea icoanei primul lucru care s-a impus a fost consolidarea profilactică a stratului de culoare cu foiţă japonez şi soluţie de clei de peste 3%, pe zonele unde existau desprinderi, ridicături, în concluzie în toate zonele unde exista pericolul de desprindere a stratului pictural.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

532 CRISTINA BUSUIOC

S-a făcut dezinsecţia suportului de lemn cu Sadolin prin pensulare apoi o curăţare mecanică cu ajutorul bisturiului şi cu tampoane îmbibate în Whitespirit, s-a făcut o consolidare a suportului de lemn cu fâşii de lemn uscat şi din aceeaşi esenţă (brad) şi clei de oase, completări cu clei de oase şi praf de lemn.

Consolidarea stratului pictural s-a făcut prin injectare cu soluţie de clei de peste. 12% după ce în prealabil locul a fost încălzit cu un tampon de vata fierbinte. Injectarea s-a repetat acolo unde era cazul până la obţinerea efectului dorit. S-au făcut călcări succesive cu fierul încălzit (55 grade C) alternând presa rece (bucăţi de marmură) pentru obţinerea evaporării apei din stratul pictural; călcările s-au făcut prin hârtie de filtru.

Se asigura apoi o saturare a lemnului cu clei de peşte 6% (+pentaclorfenolat de sodiu) şi pregătirea lui pentru următorul strat-grundul aplicat în mai multe straturi. Lacunele de pe suprafaţa pictată se completează de asemenea în aceeaşi formulă cu grund. .1

S-au făcut mai multe teste de curăţare cu diferite soluţii. S-a dovedit ca soluţia de curăţare care cuprindea 20% alcool etilic absolut, terebentină 79%, ulei de in crud 1 % şi 1 O picături de amoniac să fie potrivită iar în zonele unde era necesară o curăţare mai agresivă şi unde stratul de verni proteja pictura s-a întărit soluţia cu ajutorul alcoolului etilic absolut.

După curăţare stratul pictural a fost îngroşat cu emulsie de ou (3 : 1 ) şi sa făcut integrarea cromatică cu emulsie de ou şi culori de apă în tehnica trattegio.

Vernisarea finală a fost făcută cu un verni format din răşină naturală (dammar) dizolvat în esenţa de terebentină (10-12%) în straturi succesive.

THE « OUR SA VIOUR » ISA END OF XVIII C. TRANSILV ANIAN ICON (Summary)

The « Our Saviour » is a end of XVIII c. transilvanian icon. The painted support is queit well preserved but the painted surface is dammaged on 20% . The icon was restored and the cromatic reconstruction was made in watercolors included the places were the gold leaf was dammaged. The back of the icon was cleaned and preserved. The icon was proteged with dammar vernice.


Restaurarea icoanei „Iisus învăţător" din colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare 533

2. Strat pictural desprins din cauza nodului prezent pe suportul de lemn

l. Înainte de restaurare.



4. Culoare solzită şi exfolieri.

3. Linia de descleiere a celor două blaturi de lemn.



5. Culoare expulzată din cauza nodului.

6. Desprinderi ale stratului pictural.



8. Consolidare la cald.



9. Completare cu lemn(rama).

10. Detaliu la chituire şi martor la curăţare .



11. Final-după restaurare.


rest a urarea icoanei iisus inv a din colectia muzeului ... fileea este executat în tehnica «...

Documents