În perioada 29 ianuarie - 01 februarie 2019, Bata -lio nul 17 Vânători de Mun te a găzduit Competiţia apli -ca tiv-milita ră deiar nă pentru uni tăţide instrucţie, fazape Statul Major alFor ţe lor Terestre.Pe parcursul celor 4zile, 150 de militaricu cele mai bunede prinderi în de pla -sa rea pe schiuris-au confruntat în ...

Vânătorii de Munte la Vâlsan

Alexandru Ioan Cuza a desfăşurat o vastă acti vi ta tede aşezare a statului român pe baze moderne, ini ţiind şi

în făptuind reforme democra ti -ce de mare im por tanţă, reu -şind să depăşească obstacolepu se în cale de unele Mari Pu -teri, în spe cial de ImperiulOto man. Deoa rece politica sade reformare întâmpina o pu - ter nică re zis tenţă din parteama jorităţii Adu nării, Cu za are curs la lo vi tura de stat din2/14 mai 1864 şi a hotărât or -ga nizarea...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 3 (488) l 15 februarie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN 

C o n c u r s u r i l e a p l i c a t i v -C o n c u r s u r i l e a p l i c a t i v -m i l i t a r e ş i - a u d e s e m n a tm i l i t a r e ş i - a u d e s e m n a t

c â ş t i g ă t o r i i c â ş t i g ă t o r i i

Militarii Batalionului 33 Vânători de Munte „Posa-da” au început taberele de instrucţie la munte iarna, laVâl san. Pregătirea de specialitate din cadrul anului dein strucţie are ca scop dezvoltarea capabilităţilor de a ac -ţio na în terenmun tos împă-durit, indiferentde anotimp şide condiţii me -t e o r o l o g i c e .Tabăra de in -stru ire la mun -te, de la în ce pu -tul anului de in -struc ţie...

Abdicarea lui Cuza -Abdicarea lui Cuza -apusul unei epociapusul unei epoci

KAKI 100%

În perioada 30-31 ianuarie, Detaşamentul de Apăra-re Antiaeriană „Liliecii Negri” a participat alături depar tenerii din cadrul misiunii „Enhanced Forward Pre -sen ce” (eFP) la exerciţiul NATO de alertare „Bull Run8”. Acest exerciţiu a avut ca scop testarea capacităţii de

reac ţie rapidă în cazde criză şi verificareani velului interoperabi-lităţii în cadrul Grupu-lui de luptă. „Bull Run8” a început cu alerta-rea întregului perso-nal, mobilizarea trupe-lor şi dislocarea ...

Grupul de luptă din Polonia - viteză de reacţie şi determinare

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Au fost create celulele stemcare produc insulină

C M Y K

În ciuda noilor descoperiri din domeniul medical,pa cienţii diagnosticaţi cu diabet de tip 1 încă sunt ne vo -i ţi să apeleze zilnic la injecţii cu insulină. Recent, însă,cer cetătorii au reuşit, în cadrul testelor pe şoareci, sătrans forme celulele stem în celule funcţionale ce producin sulină. „Amre u şit să ge -ne răm ce lu lece pro duc in -su li nă, ce ara -tă şi ac ţio nea -ză pre cum ce -lu le le be tapan c re a t i cepe care le...

„Încrede-te în oameni, foarte puţini te vor dezamăgi,dar cei mai mulţi te vor urma!” este motto-ul Batalionului33 Vânători de Munte.

Militarii Batalionului 33 Vânători de Munte „Posada”au început taberele de instrucţie la munte iarna, la Vâlsan.Pre gătirea de specialitate din cadrul anului de instrucţie areca scop dezvoltarea capabilităţilor de a acţiona în terenmun tos împădurit, indiferent de anotimp şi de condiţii

meteorologice. „Tabăra de instruire la munte, de la începutul anului de

in strucţie, reprezintă pentru vânătorii de munte reîntâlnireacu muntele, iarna. Este o perioadă în care îşi dezvoltă abi -li tăţile, în ceea ce priveşte instrucţia schiului şi instrucţiaal pină pe timp de iarnă. Acest lucru presupune marşuri şiexer ciţii tactice în condiţii vitrege”, a precizat comandantulBa talionului 33 Vânători de Munte „Posada”, locotenent-co lonel Antonio Alexe.

„Pe timpul acestei tabere dezvoltăm tehnicile şi proce-durile de supravieţuire în mediul montan, desfăşurăm in -struc ţia schiului şi exerciţii tactice de nivel pluton. De ase -me nea, militarii se instruiesc pentru dezvoltarea abi lităţilorde a construi adăposturi şi focuri”, a precizat locotenentulBog dan Ciubuc, ofiţer în cadrul Biroului Operaţii şi In -struc ţie al batalionului.

La finalul primei săptămâni de tabără, militarii Bata lio -nu lui 33 Vânători de Munte „Posada” au desfăşurat unexer ciţiu demonstrativ, pentru evaluarea nivelului de pre -gă tire a militarilor. Astfel, Plutonul 1 Vânători de Munte apri mit misiunea de a executa asalt asupra unui obiectiv, cusco pul de a elibera elementele de cercetare ale batalionului,cap turate anterior de inamic, în urma executării de re cu -noaş teri.

Căpitan Mariana DINUFoto: Gabriel CHIRILOIU, Mariana DINU

Batalionul 21 Vânători de Munte, s-a înfiinţat în oraşulBa ia-Sprie, la data de 31 ianuarie 1940. În lunga sa istorie,ba talionul a fost redislocat şi reînfiinţat de trei ori, şi în ce -pând cu data de 17 noiembrie 1964, potrivit ordinului mi -nis trului Forţelor Armate, Batalionul 21 Vânători de Mu ntes-a redislocat şi reînfiinţat în garnizoana Predeal.

Acest batalion a participat cu succes la operaţia strate-gică de acoperire a frontierei de N-V a României, la sânge -roa sele operaţii ofensive şi de apărare din Caucaz şi la du -re roasa retragere din Crimeea.

De-a lungul timpului, a avut şi numeroase participări întea trele de operaţii din Irak şi Afganistan.

La ceas aniversar, militarii Batalionului 21 Vânători deMun te ,,General Leonard Mociulschi” din Predeal, au or -ga nizat o ceremonie militară şi religioasă, în incinta uni tă -ţii.

Cu această ocazie, în alocuţiunile susţinute de către co -man dantul Brigăzii 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa”,ge neralul de brigadă Cristian Teglaş, de către comandantulBa talionului 21 Vânători de Munte „General Leonard Mo -

ciul schi”, locotenent-colonelul Cristian Cristescu, şi decătre colonelul (r) Gheorghe Suman, întreg personalul mi -li tar a fost felicitat pentru activitatea desfăşurată şi pentruper formanţele obţinute, şi şi-au exprimat convingerea că, şide acum înainte, imaginea acestui batalion va fi pozitivă,fiind mereu un corp de elită al spaţiului alpin românesc.

Acest eveniment important pentru Batalionul 21 Vână-tori de Munte s-a încheiat cu dezvelirea statuetei „Vânătorde Munte”.

La activitate a participat domnul Dan Alexandru Bar-toc, cel care a donat batalionului această statuetă, şi care adus la bun sfârşit un proiect de suflet, în amintirea tatăluisău, care a fost voluntar la construcţia Crucii Eroilor Nea-mului, şi care a fost ajutat de vânătorii de munte.

Căpitan Mariana DINUFoto: Silvia VOINESCU

Anul de instrucţie 2019 a debu-tat şi pentru Batalionul 30 Vânătoride Munte „Dragoslavele” cu tabărade instrucţie la munte iarna, dinPris lop.

Vânătorii de munte se instruiescîn cadrul instrucţiei alpine pe timpde iarnă, pentru executarea proce-deelor tehnice de alpinism, de de -pla sare, de prevenire şi de acordarea primului ajutor, şi de transport aacci dentaţilor, răniţilor şi bolnavilorcu ajutorul mijloacelor tehnice şi

im provizate.Instrucţia alpină, instrucţia schiului

şi instrucţia tactică, elementele carefac parte din pregătirea de specialitate,pot fi verificate în cadrul unui exerciţiutac tic, în urma căruia vor fi stabiliteobiec tive de perfecţionare a deprinde-rilor militarilor. Astfel, aceştia vor fi înmă sură să depăşească dificultăţile im -pu se de teren şi de condiţiile meteoro-logice deosebite, pentru ducerea cusuc ces a acţiunilor în teren muntos.

Căpitan Mariana DINU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 3 (488) din 15 februarie 2019Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 68/ 2019

lKIEV - Rusia a concentrat peste 87.000 de militari lagra ni ţa sa cu Ucraina. Moscova a concentrat peste 87.000 demi li tari la frontiera sa cu Ucraina, a declarat seara am ba sa do -rul Kie vului la Naţiunile Unite, Vladimir Ielcenko, la o re u -niune a Con siliului de Securitate consacrată împlinirii a patruani de la sem narea în februarie 2015 a acordurilor de la Minsk,des tinate să pună capăt conflictului din estul Ucrainei, in for -mea ză agen ţia de presă Unian. În acest context, reprezentantulper manent al Ucrainei la ONU a subliniat că în zonele contro-late de se pa ra tiştii proruşi în Donbas (estul ucrainean) se aflăîn prezent 35.000 de rebeli, care acţionează cu sprijinul a2.100 de soldaţi ruşi din armata regulată. Conform situaţiei dela începutul lunii fe bruarie, unităţile militare proruse în Don-bas dispuneau de un efec tiv de 496 de tancuri de luptă (com-parabil cu arsenalele unor ţări precum Germania, Franţa sauIn donezia), de 938 de ve hicule blindate (similar cu capa ci tă ţi -le Peru şi Kuweit), de 128 lansatoare de rachete multiple (cucâteva mai puţin decât In donezia), de 776 sisteme de artilerie,in clusiv artileria autopropulsată (tot atâtea cât au ţări precumKa zahstanul sau Etio pia), a indicat Ielcenko. Potrivit acestuia,for ţa armată de 35.000 de persoane a rebelilor din Donbas estespri jinită de 2.000 de militari din armata regulată rusă, în prin-cipal în po zi ţii-cheie, dintre care mulţi au experienţa luptelordin Siria. Nu mă rul total al efectivelor grupului de atac de-alun gul graniţei ruso-ucrainene (inclusiv în imediata vecinătatea teritoriilor ocu pate din Donbas şi Crimeea) se cifrează la87.750 de militari ruşi, susţine şeful misiunii permanente aUcrai nei la ONU. An terior, şeful Departamentului pentru re la -ţii cu presa din ca drul Ministerului Apărării ucrainean, Alek-sei Cernobai, de cla ra se pentru Unian că Rusia a desfăşurat celpuţin 28 de bata li oa ne tactice în apropiere de frontiera cuUcrai na, grupuri formate din militari angajaţi prin contract şiechi paţi cu arme mo der ne. În cadrul reuniunii Consiliului deSe curitate consacrată si tuaţiei din Ucraina, un responsabilONU şi-a exprimat dezamăgirea faţă de lipsa de progrese însituaţia din estul ucrainean, în special din cauza nerealizăriiacor durilor de la Minsk, conform Xinhua. lVARŞOVIA -Po lonia cumpără lansatoare de rachete HIMARS dinSUA. Polonia şi Statele Unite au în che iat un contract în va loa -re de 414 milioane de dolari (365 de mi lioane de euro) pentrudo tarea armatei poloneze cu lan sa toa re americane de racheteHIMARS, informează AFP. Lan sa toa re le mobile de racheteHIMARS (acronim pentru High Mobi li ty Artillery RocketSys tem), produse de firma americană Lock heed Martin, au ora ză de acţiune de 70 până la 300 de ki lo metri şi sunt folositeîn prezent de Statele Unite şi de alte 18 ţări. Polonia urmeazăsă primească 20 de astfel de sisteme până în 2023. La ceremo -nia de semnare desfăşurată într-un hangar al armatei, lângăVar şovia, în prezenţa unor militari polonezi şi ame ricani, vi ce -pre şedintele Statelor Unite, Mike Pence, a de cla rat: „Suntemfe riciţi să colaborăm cu dumneavoastră pentru apă rarea na ţio -na lă a Poloniei”. El a subliniat că SUA vor fi în tot deauna ală-turi de Polonia, ca aliat în cadrul NATO. La rândul său, pre şe -din tele polonez Andrzej Duda a arătat că achi ziţia „va avea unefect enorm nu doar asupra întăririi capacităţii de apă rare Po -lo niei şi a armatei poloneze, ci va creşte şi securita tea în parteanoastră din Europa, pe flancul estic al Alianţei Atlan tice”. Po -lo nia a cumpărat din Statele Unite, în martie anul tre cut, şi sis-temul antirachetă Patriot, în valoare de 4,75 mili ar de de dolari(3,8 miliarde de euro). În Polonia se află în pre zent, în cadrulfor ţei NATO asigurate prin rotaţie de ţările mem bre, aproape5.000 de militari americani, reaminteşte AFP. lBERLIN -Ger mania vrea o extindere a cooperării mi li ta re între UEşi Marea Britanie. Ministrul german al Apă ră rii, Ursula vonder Leyen, se declară în favoarea unei cooperări mi litareapropi ate între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, con -form unor afirmaţii făcute înaintea Conferinţei de Securita tede la Munchen ce va avea loc la sfârşitul săptămânii. „Acestlu cru este în interesul nostru reciproc”, a afirmat ea pentruDPA la Berlin. Ursula von der Leyen a mai spus că intenţia sade a deschide această conferinţă internaţională de securitate cuomo logul său britanic Gavin Williamson ar trebui înţeleasă caun semnal în această direcţie. Ieşirea prevăzută a Marii Bri-tanii din UE a avut efecte negative în multe domenii, „însă înpri vin ţa politicii de securitate avansăm mai apropiaţi ca ori -când”, a declarat Ursula von der Leyen. „Brexit-ul şi atitu di -nea de distanţare a preşedintelui american (Donald Trump) aacce lerat fap tul că ne construim propria uniune de apărare eu -ro peană. Asta întăreşte de asemenea statele europene în cadrulNATO”, a mai spus ea. Marea Britanie este foarte interesată săpar ticipe la anumite proiecte militare în Europa, a adăugat mi -nis trul german al Apărării. „Şi vrem să deschidem această uşăprin reglementări privind terţele părţi, la a căror finalizare selu crează în pre zent în comitete europene. Dar, arată bine…Acest lucru în seam nă că Marea Britanie va fi de asemenea re -pre zentată în mi siuni europene, dacă va dori asta”, a subliniatUr sula von der Le yen, precizând că Londra este de asemeneain teresată în pro iec te privind armele. Bazele unei Uniuni Eu -ro pene a Apărării au fost deja puse în UE, a subliniat ea.„Obiec tivul meu este să fim gata la timp pentru preşedinţiager mană a Consiliului UE în a doua jumătate a lui 2020 cuUni unea Europeană a Apărării, pentru a putea celebra fi na li za -rea proiectului”, a declarat Ursula von der Leyen. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Militarii Batalionului 33 Vânători de Munte,,Posada” se instruiesc la Vâlsan

Batalionul 21 Vânători de Munte - 79 de ani

Instrucţie la înălţime cu militarii Batalionului 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”

În perioada 30-31 ianuarie, Detaşamentul de ApărareAnti aeriană „Liliecii Negri” a participat alături de parte-nerii din cadrul misiunii „Enhanced Forward Presence”(eFP) la exerciţiul NATO de alertare „Bull Run 8”. Acestexer ciţiu a avut ca scop testarea capacităţii de reacţie ra -pi dă în caz de criză şi verificarea nivelului interoperabili -tă ţii în cadrul Grupului de luptă. „Bull Run 8” a începutcu alertarea întregului personal, mobilizarea trupelor şidis locarea acestora într-o nouă zonă de operaţii.

„Până la a raporta: Misiune îndeplinită!, militarii ro -mâ ni, alături de aliaţii NATO, au fost nevoiţi să facă faţă

di verselor provocări cuprinse în scenariul exerciţiu-lui, dar mai ales celor reale. Aceştia şi-au demonstratni velul de instruire şi capacitatea de adaptare la si tua -ţii imprevizibile, prin ducerea acţiunilor în condiţiime teo rologice nefavorabile şi menţinerea capabili tă -ţii operaţionale a tehnicii pe toată durata exerciţiu-lui.Un aspect important a fost reprezentat de realiza-rea şi menţinerea continuităţii legăturilor de comuni-caţii cu partenerii, pentru asigurarea fluxului infor-maţional necesar exercitării comenzii şi controlului,fac tor decisiv în ducerea acţiunilor militare, permi -ţând atingerea unui nivel ridicat de interoperabilita-te”, a declarat locotenent Radu Cucean.

„Fiind primul exerciţiu de alertare organizat înde cursul acestui an la nivelul Grupului de luptă, mo -ti vaţia a fost cu atât mai puternică în ceea ce priveş-te ducerea misiunilor încredinţate într-o manieră câtmai optimă. Militarii români nu s-au lăsat mai prejosfaţă de ceilalţi parteneri şi au răspuns pozitiv la toatepro vocările lansate în cadrul scenariului exerciţiului,do vedind profesionalism, indiferent de situaţie şi decon diţiile câmpului de luptă. Din punct de vedere alin tero perabilităţii, consider că militarii din cadrulGrupului de luptă au demonstrat o bună cooperare şi capa-citate de răspuns la potenţialele ameninţări din zona deresponsabilitate”, a afirmat şi locotenent Gabriela Nohai.

„Principala misiune a secţiei pe care o conduc a fost dea apăra antiaerian punctul de comandă al Grupului de lup -tă. Pe parcursul celor două zile, cooperarea cu partenerii

s-a situat la un nivel foarte ridicat, profesionalismul şipre gătirea militarilor din subordine contribuind la îndepli-nirea cu succes a sarcinilor încredinţate. Acest exerciţiu avi zat evaluarea nivelului de pregătire, viteza de reacţie şico municarea între militarii din cadrul Grupului de luptă”,a încheiat locotenent Marius Ilişanu.

Locotenent Irina CIMPOERU

Batalionul 83 LAROM „Bogdan I” afost afirmat ca structură pusă la dispoziţiaNATO în anul 2007 şi pus efectiv la dispo -zi ţia Alianţei în anul 2008. Începând cuafir marea, a trecut prin mai multe reeva lu -ări şi recertificări, în prezenţa reprezentan -ţi lor comandamentelor NATO.

În perioada 4-7 februarie, în facilităţileşi pe terenurile Centrului Naţional de In -stru ire Întrunită din Cincu, secţiile de lan -sa re ale Batalionului 83 LAROM „BogdanI” au desfăşurat exerciţii tactice cu trageride luptă (LFX), prin executarea unui raidde artilerie, marcând astfel sfârşitul şi eva -lua rea etapei instrucţie colectivă, la nivelde secţie. Raidul de artilerie este un proce -deu tactic ofensiv prin care o structură dear tilerie, de regulă cu o mobilitate ridicată,se infiltrează în zona de responsabilitate aad versarului şi angajează/loveşte ţintedeo sebit de importante din dispozitivulacestuia, care nu pot fi lovite cu alte plat-forme de sprijin prin foc. Din această pers -pec tivă, planificatorii exerciţiului au gân-dit desfăşurarea acestuia mizând pe mobi -li tatea sporită a lansatoarelor, capacitateade deplasare cu viteze mari, posibilitateaîn trebuinţării în condiţii restrictive de ano -timp pentru alte mijloace de foc (aeronave,eli coptere) şi, în final, angajarea precisă aţin telor.

Pe 28 ianuarie, la câteva minute dupăin tonarea Imnului naţional, tot personalule în mişcare. Se pregătesc instalaţii şipuncte de comandă, muniţia LAR (LightAr tillery Rocket) MK-4 se verifică, se dautes te pentru verificarea cunoştinţelor teo-retice şi practice, se prelucrează regulile şimă surile de siguranţă în poligoane, se pre -gă teşte marşul şi, de asemenea, verificarea

co municaţiilor şi multe altele. Totul tre-buie executat conform planificării ri gu roa -se. Nu se admit întârzieri sau eşecuri. Re -pe tiţia e mama învăţăturii, chiar şi pentrucel mai dotat batalion de artilerie din For -ţe le Terestre. Timpul învăţării a trecut;acum îşi vor spune cuvântul experienţa şiore le de instrucţie din anii precedenţi.

La macheta terenului, comandantul ba -ta lionului, locotenent-colonel Florin Coteţasis tă la repetiţiile organizate de coman-dantul bateriei. Totul va merge la secundă,mai ales că în concepţia comandantului deba talion, LFX-ul de secţie din acest ancons tituie faza iniţială pentru evenimentulmajor din iunie, când se va desfăşura exer-ciţiul „Saber Guardian 19”.

Concepţia exerciţiului presupune căsu bunităţile vor executa un marş, apoi tra -geri asupra ţintelor importante din dispo zi -ti vul inamicului şi părăsirea zonei de tra -ge re în cel mai scurt timp. Precizia chirur-gicală şi rapiditatea în executarea misiuni -lor sunt cerinţele de bază. Nimic deosebit,doar stare de normalitate.

Pe 4 februarie, s-a executat marşul carea decurs fără probleme. Consum minim,re surse utilizate eficient, iar inamicul paresă nu fi aflat încă despre desfăşurarea ba -ta lionului. Urmează recunoaşterile. În li -niş te, fără zgomot, fără mişcări inutile pe

câm pul tactic. Inamicul vede tot, aude tot,iar batalionul nu trebuie să apară pe hărţileina micului decât atunci când şi-a îndepli -nit misiunea. Totul merge normal. Nimicdeo sebit pentru personalul unităţii, darpentru un ochi străin semnele şi semnaleleco mandanţilor de subunităţi pentru marca -rea locurilor pieselor, coregrafia coman-danţilor de instalaţii, cu GPS-uri şi ja loa -

ne, pare de neînţeles. Şi totul a durat doar30 minute.

Peste o oră, statul major trebuie să pri -meas că rapoartele comandanţilor de ba te -

rii cu rezultatele recunoaşterilor. Pură geo -me trie aplicată, pe un deal deasupra CetăţiiFă găraşului, cu erori minime de determi -na re a locului pieselor şi elementelor ini -ţia le de tragere. Focul s-a deschis şi cerulîn gheţat este brăzdat de lumina caldă a ra -che tei LAR MK-4. În zona PO 104, bom -ble ţii îmbracă platoul de sub vârful Gaudi.Ar ti leriştii cu experienţă cunosc aceastăsa tisfacţie. Comandantul de secţie a reuşit,

într-o bună măsură, să pună înapli care procedurile de conducerea subunităţilor, în acord cu speci-ficaţiile exerciţiului, elaborate desta tul major al batalionului, înspe ţă, modulul operaţii şi in struc -ţie. Exerciţiul a început încă dinzo na de dispunere la pace a sub-unităţilor, ceea ce a presupus pla -ni ficarea, pregătirea şi executareade plasării subunităţilor prin marş,pe roţi, aproximativ 370 km, re -zol varea unor situaţii tactice di -ver se pe timpul deplasării, re cu -noaş terea şi lucrul în zona de ma -ne vră a artileriei când nu se dispu -ne de timp suficient, ocupareaacesteia şi angajarea a şase ţintedeos e bit de importante din dispo -zi tivul de luptă al inamicului. Spe -ci ficitatea angajării ţintelor a con -s tat în executarea focului pentru

lup ta în adâncime a marii unităţi de ma ne -vră sprijinite, ceea ce a presupus întrebuin -ţa rea rachetelor LAR MK-4 cal. 160 mm,mu niţie ce asigură angajarea ţintelor pânăla 45 km, indiferent de condiţiile de ano -timp şi de stare a vremii. Muniţia LARMK 4 este una dintre cele mai performantemu niţii din artileria structurilor ForţelorTe restre. De altfel, întrebuinţarea tehnicii

LAROM şi a muniţiilor aferente în con di -ţii de iarnă este una din componenteleesen ţiale ale listei cu cerinţele de in stru irepentru mi siu ne a Batalionului 83

LAROM, ceea cea generat un efortsu plimentar pentrupers o na lul subuni -tă ţilor, im pus deexis tenţa stra tuluide ză pa dă, terenulîn ghe ţat, în specialdi mi neaţa şi seara,tem peraturile scă -zu te, timpul de lu -mi nă scurt, darmai ales măsurileşi acţiunile speci-fice de mas care petimp de iarnă.Secţia de angajare

ţin te a fost deservită pentru des co pe ri rea,an gajarea şi evaluarea efectelor la ţin te, deun modul asigurare date electronoptice deni vel pluton din cadrul Batalionului 84Asi gurare Date „Mărăşti”, dotat cu teh ni caARGUS, care a acţionat debarcat, dar şiîm barcat, pe posturi de observare mo bi lede artilerie. Exerciţiul a debutat cu pre zen -ta rea concepţiei acţiunilor secţiilor de lan -sa re în cadrul repetiţiilor executate la ma -che ta terenului/ zonei de operaţii, la careco mandatul de secţie, plutonier-adjutantGheor ghe Gîrlescu, a prezentat acţiunilesu bunităţii pe care o comandă, meca nis -mul de tragere, tipul de muniţie şi mo dulde angajare a ţintelor. După ce subunitateade lansare a raportat Gata de luptă!, s-a pusîn practică planul cu principalele eve ni -men te şi incidente, răspunzându-se la ce -re rile de foc ale modulului de asiguraredate.

În mai puţin de 72 de ore, secţiileLAROM s-au deplasat şi au executat ma -ne vre pe distanţe ce depăşesc peste 800km, au rezolvat peste 20 de incidente, aure cunoscut şi ocupat nouă poziţii de lan sa -re, din care au lansat rachete către nouăţin te, aflate la distanţe de peste 16 km. An -tre namentele premergătoare executate îm -pre ună cu statul major al batalionului aucon dus la armonizarea şi consolidarea tac-ticilor, tehnicilor şi procedurilor batalionu-lui cu cele ale altor structuri de artilerie si -mi lare din forţele NATO. De altfel, bata -lio nul a avut rezultate foarte bune în cadrulexer ciţiului multinaţional „Saber Guar -dian”, desfăşurat la Centrul Naţional deIn struire Întrunită - Cincu.

Maior Bogdan URSUFoto: sergent Cosmin DARIE

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 3 (488) din 15 februarie 2019

Pagina 3

Cincu - Bata l ionul 83 LAROM Cincu - Bata l ionul 83 LAROM „Bogdan I”

„Ţ intă d is t rusă!”

Demonstraţie de cooperare, viteză de reacţie şi determinare Demonstraţie de cooperare, viteză de reacţie şi determinare

În perioada 05 - 08 februarie 2019, în garnizoana VatraDor nei, a avut loc finala pe Ministerul Apărării Naţionalea concursurilor aplicativ-militare de iarnă din acest an.

Competiţia i-a reunit la start pe cei mai bine pregătiţimi litari din unităţile şi marile unităţi aflate în subordineasta telor majore ale categoriilor de forţe, a Comandamen-tului Logistic Întrunit şi a Comandamentului Comunicaţi-ilor şi Informaticii care s-au întrecut în probele de biatlonmas culin şi feminin, ştafetă masculin, patrulă masculin.

Prima zi de concurs a debutat cu probele de biatlon fe -mi nin şi masculin, care s-au desfăşurat în poligonul Flo-reni.

Militarii s-au deplasat pe schiuri, pe un traseu de apro -xi mativ 6 km şi au tras la ţintă din poziţia culcat şi poziţiaîn picioare. Clasamentul a fost individual, iar pentru stabi -li rea lui, s-a ţinut cont de timpul obţinut în cadrul probeişi de rezultatul tragerilor.

La biatlon individual feminin, performanţele obţinuteau condus către re zul tate foartebune. Astfel, locul I i-a re ve nitsold. Lenuţa Ştef din SMFT, lo -cul II a fost câştigat de frt. Mi -rela Dragu din CCI, iar locul altreilea a fost ocupat de cpt. Ra -luca Iri mia din SMFA.

Clasamentul la proba debiat lon individual mas culin afost următorul: locul I - cap.Du mitru Moi şan - SMFT, loculII - plt. maj. Claudiu Suciu -SMFT, lo cul III - cap. Ioan Ho -giu - SMFT. În schimb, la pro -ba de bia t lon pe echipe, clasa-mentul a ară tat astfel: locul I,lo tul SMFT, locul II, lotul CCI,lo cul III, lotul SMFA.

Concursurile aplicativ - mi -li tare de iarnă pentru unităţi dein strucţie, etapa pe MinisterulApă rării Naţionale au continuatcu proba de ştafetă masculin cea avut loc în poligonul Floreni

pe data de 6 februarie.Proba a constat în de pla sa rea pe schiuri pe un traseu de

apro ximativ 6 km, tragerea la ţintă din poziţia culcat şipo ziţia în picioare, probă la care echipele concurente auavut fiecare câte 4 militari în com punere. Pentru stabilireacla samentului, s-au luat în con siderare timpul obţinut pe

probă şi punctajele acumulate în urma tragerilor.Rezultatele obţinute au dovedit faptul că militarii au o

con diţie fizică foarte bună, stăpânesc foarte bine tehnicade plasării pe schiuri şi sunt foarte buni trăgători cu arma-mentul din dotare. Astfel, locul I i-a revenit lotului SMFT,

În perioada 29 ianuarie - 01 februarie 2019, Batalionul17 Vânători de Munte a găzduit Competiţia aplicativ-mi -li tară de iarnă pentru unităţi de instrucţie, faza pe StatulMa jor al Forţelor Terestre. Pe parcursul celor 4 zile, 150de militari cu cele mai bune deprinderi în deplasarea peschi uri s-au confruntat în probele de biatlon, ştafetă şi pa -tru lă masculin şi feminin. Miza acestei întreceri nu a fostdoar ocuparea unei poziţii pe podium, poziţie ce onorea -ză, atât militarul, cât şi unitatea din care provine, cât maiales mândria de a face parte din componenţa lotului For -

ţe lor Terestre în întrecerea cu militarii celorlalte categoriide forţe.

Festivitatea de deschidere a avut loc pe data de 29 ia -nua rie, în prima parte a zilei, pe platoul unităţii, vânători -lor de munte dorneni, în prezenţa locotenent-coloneluluiLui gi Udrea, din partea Statului Major al Forţelor Terestre

şi a locotenent-colonelului Cristian Arsene, comandantulBa talionului 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă”. Aceş-tia le-au urat succes tuturor celor ce s-au aliniat la startulîn trecerilor sportive. Şi, aşa cum debutează orice ac ti vi ta -te militară bine organizată, loturile participante au ple cat

spre traseele înzăpezite în pas ca den ţat,de defilare, hotărâţi parcă a de mon stratuturor că ei sunt cei mai buni.

A doua parte a zilei de 29 ianuarie afost rezervată probelor de biatlon mascu -lin şi biatlon feminin, care s-au desfăşu-rat în poligonul Floreni. La secţiuneamas culin individual, proba a fost câşti-gată de caporalul Dumitru Moişan, ur -mat îndeaproape de plutonier-major

Clau diu Suciu, iar pe locul treis-a clasat caporalul Sorin Ilie,toţi trei componenţi ai lotuluiBri găzii 81 Mecanizată, în timpce clasamentul la biatlon mascu -lin pe echipe a arătat în felul ur -mă tor: locul I Brigada 81 Meca -ni zată, locul al II-lea Regimentul317 ISR, locul al III-lea Brigada2 Vânători de Munte. La proba biatlon feminins-a impus soldat Gabriela Bloj, locul al doileafiind ocupat de fruntaş Alina Pap, iar pe locul altrei lea s-a clasat sergent Diana Robu, toate celetrei sportive fiind reprezentantele Brigăzii 2 Vână-tori de Munte.

După o binemeritată noapte de odihnă, ziua adoua de întreceri a fost ocupată cueta pa de ştafetă masculin. Deşi con-siderată de mulţi în umbra „probeire gină” respectiv cea de patrulă, mieper sonal aceasta îmi place cel mai

mult, în condiţiile în care militarii depun unefort extraordinar, pentru a nu pierde avanta-jul oferit de coechipierul său anterior sau dincon tră, pentru a îmbunătăţi performanţaacestuia. După o dispută antrenantă, proba afost câştigată de lotul Brigăzii 81 Mecaniza-

tă, pe locul doi clasându-se Brigada 2Vâ nători de Munte, iar, pe trei, lotulRe gimentului 317 ISR. Ultima şi ceamai aşteptată, proba de patrulă sau„proba de foc”, a avut loc în cea de-atreia zi. Indiferent de ce s-a întâmplatîn zilele anterioare, toţi componenţiilo turilor erau hotărâţi să arate că me -ri tă să fie aici, printre cei mai buni.Proba a constat în deplasarea pe schi-uri pe un tra seu de dificultate medie, cu lungimeade aproxima tiv 13 km, trageri cu armamentul dindo tare, aruncarea grenadelor de mână de exerciţiula precizie şi tre cerea printr-o zonă contaminatăchi mic. Şi, cum la sfârşitul acestei etape epuizante,deşi toţi cei ce au participat, au luptat până lasfârşit şi merită apre cierea tuturor, trebuie să existeun câştigător Pri mul loc a fost câştigat de lotulBrigăzii 81 Me ca nizată, locul al doilea de Brigada2 Vânători de Mun te, iar locul al treilea de lotul

Regimentului 317 ISR.Vineri, 01 februarie, în prezenţa comandantului Com-

ponentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului Sta tu -lui Major al Forţelor Terestre, general-maior Dorin Bla iu,la sediul Batalionului 17 Vânători de Munte „Dragoş Vo -

dă” a avut loc festivitatea de premiere a câştigătorilorCon cursurilor aplicativ-militare de iarnă pentru unităţi dein strucţie, etapa pe Statul Major al Forţelor Terestre, edi -ţia 2019. La activitatea festivă au mai fost invitaţi, prima -rul oraşului Vatra Dornei, Ilie Boncheş, alţi reprezentanţiai autorităţilor publice locale.

Precum v-aţi dat probabil deja seama, locul I în clasa-

mentul general a fost ocupat de lotul Brigăzii 81 Meca ni -za tă, cei care de altfel au condus competiţia de la primapro bă până la sfârşit.

În încheiere, prezentăm clasamentul general, nu înain -te de a puncta că toate echipele prezente s-au străduit săfa că o figură frumoasă şi anul acesta, demonstrând că in -struc ţia schiului încă este o parte nu numai dificilă, dar şifru moasă în planul activităţilor pentru unităţile de in struc -ţie. Aşadar, pe locul I - lotul Brigăzii 81 Mecanizată, pelocul al II-lea - lotul Brigăzii 2 Vânători de Munte, pelocul al III-lea - lotul Regimentului 317 I.S.R., pe locul alIV-lea - lotul Brigăzii 282 Infanterie, pe locul al V-lea -Bri gada Multinaţională Sud-Est, pe locul al VI-lea - Bri -ga da 10 Geniu şi pe locul al VII-lea - Brigada 18 I.S.R.

Plutonier Cristian ALDESCU

Curierul ARMATEINr. 3 (488) din 15 februarie 2019Pagina 4 REPERE  ÎN   COTIDIAN

C M Y K

A i c â ş t i g a t c o n t i n u ă , a i p i e r d u t c o n t i n u ă !A i c â ş t i g a t c o n t i n u ă , a i p i e r d u t c o n t i n u ă !

C o n c u r s u r i l e a p l i c a t i v - m i l i t a r e d e i a r n ăC o n c u r s u r i l e a p l i c a t i v - m i l i t a r e d e i a r n ă

La sfârşitul lunii ianuarie, militarii Re -gi mentului 528 ISR Vlad Ţepeş din Brăilaau fost în tabăra de instrucţie la munte, înzo na cabanei militare Diham.

Zona este frecventată de turişti carealeg di fe ri te trasee montane, iar acest lucrua re pre zen tat un avantaj pentru cercetaşiicare se in struiesc şi la vedere, care au pututve rifica dacă tehnicile şi tacticile lor de alu cra în ascuns sunt eficiente. Împrejuri -mi le ca ba nei oferă posibilităţi excelente dein struc ţie, de la instrucţia pe schiuri şi ter -mi nând cu pregătirea fizică. Prin tabăra de

in struc ţie la munte, pregătirea capătă tuşede rea litate. Un traseu pe care militarulcre de că îl va parcurge într-o oră, devinede câteva ore, o poziţie de observare idealădis pare la o rafală puternică de vânt care îlîn groapă în zăpadă, camionul care por neş -te la sfert are nevoie de „steroizi” pentrustart. Instrucţia în condiţii dificile a întăritfor ţa grupului şi a stabilit noi limite pentrufie care cercetaş. Pasionaţii de munte caretrec prin zona cabanei Diham şi-au pututadău ga, în albumul lor cu amintiri, şi oima gine cu militari la instrucţie pe Şaua

Baiului. Tragerile cu arma-

mentul din dotare s-auexe cutat pe timpul ta be -rei de instrucţie în Po li -go nul Cheia, iar de pla -sa rea spre şi de la po li -gon s-a realizat pe schi-uri. La pregătirea dindo meniul topografieimi litare s-au exersat de -pla sări cu şi fără hartă,iar în zilele în care vre-mea le-a permis au fă -cut şi orientare to po gra -fică. Traiul în condiţiide izolare le-a reamintit prin cipalele ele-mente ce ţin de procurarea, pre parareahranei şi construirea unui adăpost.

Tabăra de instrucţie iarna este una din-tre activităţile importante ale Regimentu-lui 528 ISR, a declarat comandantul aces-tei structuri, locotenent-co lo nelul ValentinCio ranu. „Venim întotdeauna cu plăcereaici, în tabăra vânătorilor de munte de laDi ham, care este foarte ofertantă în ceeace priveşte terenurile de instrucţie. Şi în

acest an, am avut norocul de o vremefoarte frumoasă, chiar şi astăzi, când vân-tul suflă cu putere şi plouă. Toată lumeaspune că este vremea cercetaşului. Pe tim-pul celor zece zile de tabără, militarii re gi -men tului au avut posibilitatea să executenu meroase deplasări pe schiuri, în condiţiitac tice. Nici nu se putea altfel în situaţia încare zăpada este foarte mare ajungând înunele locuri să măsoare până la doi metri.Pentru instrucţia pe schiuri ne-am fo lositde cunoştinţele militarilor mai ex pe ri men -taţi pentru a-i instrui şi pe cei mai pu ţin ex -pe rimentaţi, a spus locotenent-co lo nelulCio ranu. Trebuie să menţionez şi şansa pecare am avut-o de a beneficia de spri jinulunui instructor de schi care a fă cut ca pre -gă tirea în domeniu să se facă la un nivelpro fesional ridicat. Apreciez că ta băra afost o activitate reuşită, militarii au avutpo sibilitatea să se bucure de acest pei saj depo veste şi să se instruiască în con diţii deiar nă adevărată.

Locotenent-colonel Eduard BORHAN

Detaşamentul de Apărare Antiaeriană„Scor pionii Albaştri” care va fi dislocat înmai puţin de o lună în Polonia, a desfăşu-rat ultimele şedinţe de tragere cu arma-

mentul de infanterie şi detonare amorse cuex plo zibil.

Deoarece, întotdeauna următoarea mi -siu ne este cea mai importantă, ultima parte

a pregătirii pentruapă rătorii cerului seva derula în CentrulNa ţional de Instruireîn Apărarea Antiaeri-ană din Capu Midia,unde toată instruireape care au desfăşu-rat-o până acum, „vada roade” pe timpuleva luării acţionale ade taşamentului.

Locotenent Mădălin

ENACHE

lo cul II, lotului CCI şi locul III, lotului SMFA.Pe data de 07 februarie, în poligonul Floreni, loturile

par ticipante s-au întrecut în proba de patrulă militară mas-culină.

Aceasta este o probă de anduranţă, de efort comun,sus ţinut în cadrul echipei şi a presupus deplasarea pe schi-uri pe un traseu ce a avut o dificultate medie, cu lungimeade aproximativ 15 km. Pe traseu, militarii au avut de exe-

cutat trageri cu armamentul din dotare, aruncarea gre na -de lor de mână de exerciţiu la precizie, traversarea unei zo -ne contaminată chimic cu masca contra gazelor, pe o dis-

tanţă de aproximativ 300 m,fie care din acestea aducândpunc te echipei şi au stabilit lafi nal clasamentul pentru aceas -

tă pro bă.Pentru a trece cu

bine proba de foc,după cum i se maispu ne, militarii autre buit să îşi pună înva loare calităţile fi -zi ce şi psihice, teh -ni ca de alunecare peschi u ri, dar şi abi li -tă ţile de buni luptă-tori. Fiind o probămi litară, concurenţiiau purtat echipa-mentul de instrucţie,fiecare având asuprasa armamentul şima terialele din do -ta re (rucsac militarde 90 l, masca con-tra gazelor, ba -

ioneta, geanta portîncărcătoarecu încărcătoare, completul de intemperii).

Patrula este constituită din şapte militari. Comandan-tul patrulei este ofi ţer, iar în com ponenţa ei mai există un

mais tru militar sausu bofiţer şi ma xi -mum cinci gra daţisau soldaţi vo -luntari. Aban donulco man dan tului depa trulă atra ge 10 mi - nu te de pe nalizare,iar dacă lip seşte altcom po nent al pa tru -lei se adau gă 5 mi -nu te de pe nalizare.Dacă la li nia de so si -re lip sesc mai multde doi mi li tari,patrula este des ca - lificată. După tre -cerea liniei de so si rede către con cu renţi,ar bitrii au verificatgre utatea ruc sa cu luişi existen ţa ele men - te lor de echi pa ment.

Cunoaşterea teh -ni cii deplasării peschi uri, dozarea

efor tu lui, coeziunea gru pu lui şi-au spus cu vân tul şi aucon dus către reuşită, iar re zultatele obţinute au fost pe mă -su ra eforturilor depuse.

Clasamentul final a arătat astfel: locul I a fost ocupatde lotul SMFT, locul II, de lotul CCI, locul III i-a revenitSMFA.

În urma însumării punctelor obţinute la fiecare probăde concurs, clasamentul general pe echipe a fost următo -rul: locul I i-a revenit lotului SMFT, locul II, lotului CCI,lo cul III, lotului SMFA şi locul IV, lotului SMFN.

Festivitatea de premiere a câştigătorilor Concursurilorapli cativ - militare de iarnă pentru unităţi de instrucţie,eta pa pe Ministerul Apărării Naţionale a avut loc pe datade 8 februarie la sediul Batalionului 17 Vânători de Munte,,Dra goş Vodă” din Vatra Dornei şi s-a desfăşurat în pre -zen ţa comandantului Brigăzii 15 Mecanizate, general debri gadă Remus Hadrian Bondor, a şefului Secţiei de Edu-caţie Fizică Militară din Statul Major al Apărării, colonelCris tian Pelea şi a comandantului Batalionului 17 Vână-tori de Munte ,, Dragoş Vodă”, locotenent-colonelul Iu liu- Ilie Cristian Arsene.

La activitate au mai fost invitaţi, oficialităţi şi re pre -zen tanţi ai autorităţilor publice din municipiul Vatra Dor -nei.

Concurenţii au fost felicitaţi pentru fair-playul şi serio -zi tatea pregătirii şi implicării de care au dat dovadă petoa tă durata activităţii.

Indiferent de locul obţinut, într-o astfel de competiţienu există învinşi, ci doar câştigători. Toţi concurenţii auie şit biruitori, nu doar în bătălia cu secundele şi minutele,ce îi departaja în drumul spre podium, dar, mai ales, înlup ta cu propriile limite, fizice şi psihice. De fapt, pe pri -me le locuri s-au aflat fair-playul şi dorinţa de autodepă şi -re.

Daniela DUMITRAŞCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 3 (488) din 15 februarie 2019 Pagina 5

ş i - a u d e s e m n a t c â ş t i g ă t o r i iş i - a u d e s e m n a t c â ş t i g ă t o r i i

„Scorpionii Albaştri” - pregătireînaintea evaluării acţionale

Cercetaş i i b ră i len i ş i nămeţ i i Bucegi lor

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 3 (488) din 15 februarie 2019Pagina 6

Alexandru Ioan Cuza a desfăşurat o vastă acti vi -ta te de aşezare a statului român pe baze moderne, ini -ţiind şi înfăptuind reforme democratice de mare im -por tanţă, reuşind să depăşească obstacole puse încale de unele Mari Puteri, în special de Imperiul Oto -man.

Deoarece politica sa de reformare întâmpina opu ternică rezistenţă din partea majorităţii Adunării,Cu za a recurs la lovitura de stat din 2/14 mai 1864 şia hotărât organizarea alegerilor pe baza unei noi legielec torale. Domnitorul a adresat poporului român oPro clamaţie, prin care arăta motivele deciziei sale,so licitându-l să aprobe textul Statutului Dezvoltătoral Convenţiei de la Paris şi al noii legi electorale. Înca drul plebiscitului, cetăţenii României-dornici deschim bări şi reforme, au aprobat aproape în unani mi -ta te propunerile lui Cuza, Statutul Dezvoltător alCon venţiei de la Paris-un act cu valoare constitu ţio -na lă ce sporea puterile domnitorului. Acesta pre ve -dea: „Puterile publice sunt încredinţate domnului,unei Adunări Ponderatice şi Adunări Elective”(art.1),iar „Puterea legiuitoare este exercitată în colectiv dedomn, de Adunarea Ponderatică şi Adunarea Electi -vă” (art.2). Domnul are singur iniţiativa legilor, el lepre găteşte cu concursul Consiliului de Stat şi le su -pu ne Adunării Elective şi pe cei doi vicepreşedinţi aiCor pului Ponderator, deleagă miniştrii sau membriiCon siliului de Stat care vor susţine în AdunareaElec tivă proiectele de legi, numeşte 64 de membri aiCor pului Ponderator, poate refuza sancţionarea le gi -lor.

Treptat, politica lui Cuza şi faptul că el se încon-jurase de o camarilă, care s-a angajat în tot felul deafa ceri păguboase pentru stat, au condus la îm po tri -vi rea tot mai energică a conservatorilor afectaţi dere forma agrară, dar şi a burgheziei radicale (roşii),care-l acuza pe domnitor de tendinţe autocratice. Laîn ceputul lui 1863, s-a vehiculat ideea aducerii unuiprin cipe străin. După lovitura de stat din 1864, atitu -di nea contra domnitorului a crescut în intensitate. Îniu nie 1865, Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Ghica,Gri gorie Brâncoveanu, Constantin Brăiloiu, DimitrieGhi ca, Anastasie Panu şi Gheorghe Ştirbei au semnatun act prin care se obligau ca „la caz de vacanţă a tro -nu lui să susţinem prin toate mijloacele alegerea unuiprin cipe străin, dintr-una din familiile domnitoaredin Occident. Astfel dar, ne legăm pe onoare să vo -tăm principe străin şi să stăruim în acest vot până îlvom dobândi”. Ion C. Brătianu şi Ion Ghica au ple-cat în vestul Europei cu scopul de a sonda terenulpentru un eventual candidat. Ei au avut discuţii cuîm păratul Napoleon al II-lea, care era consideratprin cipalul protector al României.

În cursul lui 1865, vocile care cereau detronareadomni torului au devenit mult mai puterniceşi maimulte. În acest context, Cuza adresa la 19 septembrieo scrisoare lui Napoleon al III-lea în care arăta ces-a realizat în România în timpul domniei sale şi fă -cea „constatarea că simpatiile Franţei pentru persoa -na sa au pălit. Poate el, Cuza, nu era la înălţimea ro -lu lui pe care trebuia să-l aibă, iar dacă împăratul cre -de astfel, el este gata să părăsească tronul”. Pe 5 de -cem brie, în mesajul de deschidere a corpurilor le giu -

i toare, domnitorul a afirmat că nu era împotriva re zo -lu ţiilor Adunărilor ad-hoc, adică aducerea unui prin -ci pe străin pe teritoriul României. „Eu voiesc să fiebine ştiut că niciodată persoana mea nu va fi nici oîm piedicare la orice eveniment care ar permite con-solidarea edificiului politic la a cărui aşezare am fostfe ricit a contribui. În Alexandru Ioan I, domn al ro -mâ nilor, românii vor găsi totdeauna pe colonelulCu za, pe acel colonel Cuza care a proclamat în Adu -na rea ad-hoc şi camera electivă a Moldovei marileprin cipii ale regeneraţiei României şi care, fiinddomn al Moldovei declara oficialmente Înaltelor Pu -teri Garante, când primea coroana Valahiei, că el pri -meş te această îndoită alegere că expresiunea neîndo -iel nică şi statornică a voinţei naţionale pentru Unire- însă numai ca depozit sacru”. Prin acestă declaraţieCu za însuşi pregătea evenimentele din februarie anulur mător.

Pe 11 februarie mult după miezul nopţii, trupe dinRe gimentul 7 de linie şi două baterii de artilerie seîn dreaptă spre Palat. Aici, garda comandată de ma io -rul Lecca, îi aştepta. Un grup de ofiţeri şi civili intrăîn clădire, ajunge la uşa încăperii unde dormea Cuza,o forţează şi intră. Cuza nu se opune, deşi avea pis-toalele la îndemână, şi când grupul de ofţeri cu re vol -ve rele în mâini, îi cer să abdice şi-i prezintă decretulres pectiv, el îl iscăleşte pe spatele unuia dintre com-plotişti, colonelul Pillat. Acest document are următo -rul cuprins:„Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinţeina ţiunei întregi şi angajamentului ce am luat la suireape Tron, depun astăzi, 11/23 februarie 1866, cârmagu vernului în mâna unei Locotenenţe Domneşti şi ami nisterului ales de popor”. Expresia „conform dor-inţei naţiunei întregi ”şi aceea a ministerului „ales depo por” erau de circumstanţă, pentru a face impresieopi niei publice. În realitate nu era deloc dorinţa „na -ţi u nei întregi”, căci ţăranii care formau peste opt ze -cimi din populaţie, muncitorimea de la oraşe şi o bu -nă parte din burghezia mică şi mijlocie erau pentruCu za. Nici guvernul nu fusese „ales de popor”, ci nu -mit de Locotenenţa Domnească, adică trei dintrecom plotişti.

După semnarea actului de abdicare - ora 5 di mi -nea ţa - Cuza, îmbrăcat în haine civile, este scos dinpa lat, trecând prin două rânduri de soldaţi întorşi cuspa tele spre el pentru a nu-l vedea pe fostul maredomn - aşa era de mare teama de o eventuală reacţiea soldaţilor - suit într-o trăsură cu ferestrele acoperiteşi dus la casa lui Constantin Ciocârlan, un devotat allui C.A. Rosetti. La ora 13:00, sunt convocate celedouă camere ale Parlamentului într-o şedinţă extraor -di nară. Locotenenţa Domnească (cea care înlocuiadom nitorul pe timpul vacantării tronului) şi guver-nul aduc la cunoştiinţă actul abdicării. Deputaţii pro -cla mă apoi domnitor pe Filip I, conte de Flandra, dinfa milia domnitoare belgiană. Acesta refuză însă co -roa na. În ciuda campaniei de presă dusă împotrivalui Cuza după abdicare, domnia de şapte ani a rămasîn istorie prin înfăptuiri majore pe linia organizăriista tului pe baze moderne şi reforme cu un larg im -pact asupra populaţiei.

Ioan SCURTU, Istoria românilor în timpul celorpatru regi. Carol I.

Abdicarea lui Cuza - apusul unei epoci Abdicarea lui Cuza - apusul unei epoci

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteManuscrisul fanariot , Doina Ruşti„Manuscrisul fanariot este o carte

fas tuoasă, de o senzualitate molipsitoa -re. Este un poem închinat Bucureştiuluifa nariot, o urbe, sau mai bine zis o în -cro peală urbană, care se leagănă zi şinoap te în ritmul moleşitor al manelelor,cu fundată în fumul ciubucelor, în super-stiţii, zvonuri şi magice arome orientale,şi care se lasă asaltată în răstimpuri defre nezii endemice şi fără obiect, de tris-teţi grele şi melancolii fără nume. Dacăar fi atât şi tot ar fi de-ajuns.

Dar povestea despre o iubire imposi-bilă şi care sfarmă cutumele, pe care ne-o spune, sprijinită pe documente şi cu talentu-i bine cunoscut,Doi na Ruşti, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii pri-vate nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stra -nii care îl aruncă în perplexitate chiar şi pe criticul cu bune cu -noş tinţe istorice”. (Eugen Negrici)

www.humanitas.roConcertAlessandro Safina, 17 februarie, ora 19:30, Sala Palatului,

BucureştiÎn cadrul spectacolului, artistul va fi acompaniat pe scenă de

nu mai puţin de 55 de instrumentişti din cadrul Orchestrei Simfo -ni ce Bucureşti. Conceput pentru a sărbători iubirea, spectacolul

Can zoni D'Amore va cuprinde peste20 de piese, împărţite într-un pro-gram concept pentru a acoperi, atâtre pertoriul clasic, cât şi pe cel pop.Spec tatorii care vor pătrunde în lu -mea lui Alessandro Safina vor aveapar te de interpretări emoţionante aleunor piese importante din cariera ar -tis tului, precum „Luna”, „Incanto”,„Insieme a te”, „Fine non ha mai”.

Spectacolul va conţine şi mo -men te dedicate unor melodii celebreita lieneşti, cum ar fi „Il Mondo”,„Parla più piano”, „Volare”, dar şiunor clasice americane, ca „MoonRiver”, „My Way”, „Aranjunez”.

Totodată, artistul va prezenta pu blicului din România şi cea mairecentă piesă a sa, „Mare Mare”. Totul pe fundalul unic creat deinstrumente precum viori, vio loncel, trompete, chitare bass sauacustice şi tobe, care vor asi gura celor din sală o experienţă mu -zi cală unică.

www.infomusic.roFilmCaptain MarvelFilmul Marvel cu o supereroină în

cen trul atenţiei ne-o arată pe Carol Dan-vers, o pământeancă ce preia structura ge -ne tică a iubitului ei Captain Marvel în ur -ma unui accident distrugător. Colabora-toare a Răzbunătorilor şi a Gardienilorga laxiei în cărţile de benzi desenate, Ca -rol Danvers va fi în stare să-l urmăreascăpână la capătul Universului pe Yon-Rogg,co mandantul Kree, cel care a provocatacci dentul.

cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Primul Război Mondial a fost evenimentul fondator alse colului XX pentru întreaga lume, dar şi pentru Româ-nia. Nu trebuie uitat că, la sfârşitul acestei cumplite lupte,Ro mânia a ieşit biruitoare şi, în plus, a cuprins în hotareleei întreaga naţiune aflată în Basarabia, Bucovina şi Tran-silvania. În acelaşi timp, trebuie spus că preţul plătit dero mâni a fost pe măsura victoriei: aproape un milion deoa meni morţi, sacrificii economice enorme. În anul 1916au fost distruse rafinăriile şi depozitele de cereale. Să negân dim cum ar fi arătat România Mare dacă în anii ce auur mat unirii din 1918, ar fi putut beneficia de aportul mi -lio nului de români dispăruţi în război, majoritatea fiindfoarte tineri şi care, ar fi fost la maturitatea deplină. Darpoate astea sunt regulile istoriei.

În cei doi ani de război, poprul român a trecut printr-un şir nesfârşit de drame. Dimensiunile tragediei ro mâ -neşti erau aşa de mari, încât, ne spune o sursă memoria - li s ti că, „nu era nici un cămin, fie el palat strălucit sau co -li bă săracă, în care această durere a morţii să nu pună stă -pâ nire, nu era casă din care să nu se aducă o singură jert-fă măcar pe altarul iubirii de Neam”. Soldaţi căzuţi în lup -te, civili, victime ale bombardamentelor ori ale armatelorde ocupaţie, femei şi bărbaţi morţi în timpul cumpliteiepi demii de tifos exantematic au fost cauzele care au ridi-cat numărul copiilor orfani de un părinte ori ambii.

Autorităţile nu au fost pregătite. Nimeni nu anticipasede zastrul militar al lui 1916. Şi totuşi, societatea s-a mobi-lizat, activându-se un mecanism de solidaritate umană şicre ş tină, care a fost funcţional şi a dat rezultate. A fost o

bună pildă de colaborare între Stat, Biserică şi ceea ce amnumi astăzi societatea civilă. Regina Maria, MitropolitulPi men Georgescu, principesa Olga Sturdza au fost princi-palii vectori ai acestei vaste opere.

Sunt cunoscute intervenţiile deosebite ale reginei Ma -ria şi rolul jucat de aceasta în mângâierea şi alinarea su fe -rin ţelor celor aflaţi în grele încercări. Regina era peste tot:vi zitează orfelinate, spitale, scrie rudelor sale din străină-tate pentru a-i trimite medicamente, alimente, îm bră că -min te pentru români. Locuinţa din Iaşi a reginei Mariapoartă numele simbolic de inimă a oraşului. Într-un arti-col despre bunătate, credinţă şi speranţă publicat într-unziar al vremii, semnat de regina Maria şi intitulat „De laini ma mea la a lor”, regina face o mărturisire tulburătoare:„În fiecare zi mă duceam între răniţi, treceam din sală însa lă. Niciodată n-am lăsat o chemare fără răspuns şi cu tre -ie ram pretutindeni”. Pentru întreg devotamentul său faţăde popor şi prin tot ceea ce a făcut, regina Maria îşi me ri -tă cu prisosinţă locul său în istoria neamului nostru.

„O altă dimensiune a operei caritabile în vreme de răz -boi a fost cea întreprinsă de doamnele din înalta societate,dar şi din clasa de mijloc care şi-au luat nobila misiune dea contribui prin cunoştinţele, munca şi banii lor la re zol -va rea numeroaselor probleme sociale. Actele caritabile aufost săvârşite individual, dar au participat şi la acţiunileunor asociaţii precum Societatea Ortodoxă naţională a fe -me ilor Române condusă de Olga Sturdza.

La începutul anului 1917 în Moldova erau peste 40000de orfani. Dar, ostatistică prezentată într-o lucrare a aso-

ciaţiei conduse de Olga Sturdza, editată în 1924, ne dez -vă luie cifra impresionantă a dramei românilor în MareleRăz boi: în cele nouă regiuni de pe întregul cuprins al Ro -mâ niei Mari erau 360.728 de orfani.

Evident că îngrijirea şi creşterea lor a necesitat eforturiimen se din partea unei naţiuni, care, la rândul ei, avea ne -vo ie de mult ajutor pentru a trece de greutăţile generate derăz boi. Din păcate, aceşti copii, deveniţi adulţi peste ani,vor deveni „carne de tun” în cel de-Al Doilea RăzboiMon dial.

Un rol luminos a jucat Biserica Ortodoxă Română înca drul acestui efort de solidaritate socială şi creştină. Unviu exemplu pentru întreaga societate a fost MitropolitulMol dovei şi Sucevei, Pimen Georgescu.

Toate mânăstirile din Moldova s-au transformat adhocîn spitale pentru bolnavi, în adăposturi pentru orfani. În -tre gul cler s-a alăturat misiunii nobile de a îngriji sufleteleafla te în nevoi şi suferinţe. Mitropolitul era peste tot, ne -lip sit de la acţiunile care priveau ajutorarea semenilor.Zia rele vremii îl arată printre fruntaşii donatori în bani şicărţi pentru ajutorarea materială, alinarea suferinţelor şilu minarea spirituală.

Nu întâmplător, acest ierarh luminat, rostea profetic, înfe bruarie 1917: „Aveţi curajul faptelor voastre celor buneşi ajutorul Celui puternic şi vitejia armatei. În curând vomve dea ţara noastră desrobită, poporul liniştit şi neamul în -tre git”. Aşa să ne ajute Dumnezeu.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Sol idar i tatea creşt ină în is tor ieSol idar i tatea creşt ină în is tor ie

MOZAICCurierul ARMATEINr. 3 (488) din 15 februarie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

IREALÃ

TRUISM

PLÃCI DETERACOTÃ

FERME

ªPERÞ

ÎN BLOC!

POTECI

PLAFOANE

IMENS

STAT

NESIGUR

PARTER

ZGÂRCITÃ

METAL

GRÃSAN

O FATÃ

TRATAT DEFIZICÃ (pl.)

MORFEUINDIGEN

FONTÃ

AMABILE

STABILIT DINVREME

DIN STUP!

RESORT!

REGELEFIARELOR

PUSEUI!

FIRE DEURZEALÃ

BOLDURI

MIXTURÃ

BUIMAC

UNEORI

BOALA DEURECHE

Au fost create celulele stemcare produc insulină

În ciuda noilor descoperiri din domeniul medical,pa cienţii diagnosticaţi cu diabet de tip 1 încă sunt ne -vo iţi să apeleze zilnic la injecţii cu insulină. Recent,însă, cercetătorii au reuşit, în cadrul testelor pe şoa reci,să transforme ce lulele stem în celule func ţio nale cepro duc insulină.

„Am reuşit să ge ne răm ce lule ce produc insulină,ce arată şi ac ţio nează precum celulele be ta pancrea ti ce

pe care le avem cu toţii în corp”, a ex pli cat fi zio lo gulMa tthi as He brok, din ca drul Universităţii San Fran cis -co din Ca lifornia.

„Acesta este un pas im portant în ob ţinerea unor ce -lu le ce vor putea fi transferate la pacienţii cu diabet”, aex pli cat Hebrok.

Diabetul de tip 1 este caracterizat prin pierderea in -su linei din cauza faptului că sistemul imunitar distrugece lulele din pancreas, aşadar în acest caz este necesarăin troducerea, manuală, a insulinei, scrie Science Alert.Per soanele cu această afecţiune pot duce o viaţă apro -xi mativ normală, dar prezintă un risc mai crescut dedez voltare a problemelor la nivelul rinichilor şi inimii.

În ultimii ani, echipa de specialişti din cadrul Uni-versităţii din California a încercat să transforme ce lu -le le stem în celule beta pancreatice, complet func ţio na -le. Până acum, aceştia nu au reuşit să realizeze celulecom plet dezvoltate care să poată produce insulină co -res punzător.

Pentru a rezolva această problemă, în cadrul nouluistu diu, cercetătorii au analizat modul în care celulelese dezvoltă în pancreas. Ei au observat că odată create,ce lulele se separă în insule pancreatice. Specialiştii auana lizat procesul în laborator, unde au separat artificialce lulele stem şi le-au reorganizat în grupuri ce suntfor mate şi în mod natural de corp. Noul aranjament aper mis celulelor stem pancreatice să ajungă la maturi-tate şi să funcţioneze la fel ca celulele obişnuite ce pro-duc insulină.

De asemenea, atunci când au fost transferate la şoa -reci sănătoşi, celulele au continuat să producă insulină.

Dispozitivul flexibil ce transformăsemnalele Wi-Fi în electricitate

Inginerii au dezvoltat un dispozitiv flexibil cetrans formă semnalele Wi-Fi în energie ce poate fi utili -za tă pentru încărcarea dispozitivelor.

Dispozitivul este denumit „rectenna”, fiind un tipde antenă ce transformă energia electromagnetică încu rent continuu. Noul dispozitiv realizat de cercetăto -rii de la MIT şi de cei ai Universităţii din Madrid utili -zea ză antene cu frecvenţă radio pentru captarea unde-

lor electromagnetice (precum cele produse de Wi-Fi)şi le transformă în unde de curent alternativ, scrie Sci-ence Alert.

Acestea sunt trimise către un semiconductor 3D cele transformă în curent continuu, cu o capacitate de 40micro volţi. Nu este multă energie, dar este suficientăpentru alimentarea unui bec LED: Deoarece dispoziti -vul este flexibil, poate fi amplasat pe spaţii extinse sauuti lizat în dispozitive mici portabile. Tehnologia poatefi utilizată chiar şi pentru alimentarea implanturilorme dicale.

Desigur, ideea transformării semnalelor Wi-Fi înener gie nu este nouă, de mult timp inginerii încearcă sărea lizeze acest lucru, iar studiul recent a avut ca scopdoar îmbunătăţirea tehnicii şi a materialelor folosite. Înca zul dispozitivului flexibil, echipa a utilizat disulfurăde molibden. Aceasta are o grosime de doar trei atomiatunci când este expusă la anumite chimicale.

ww.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

J

Când eram mic, îmiplă cea să rod chestii dinplas tic. Acum mă nânc oro şie de la su per market

şi m-a apu cat nostalgia. J

- Alo, iubito, după servici merg labe re cu băieţii...

- Repetă, te rog...- După servici... vin direct acasă...

J

-Ce mănânci azi la cină?-Foaie gras, Ratatouile şi Calfutis

cu cireşe.-Acum nu mai suntem pe Face-

book. Spune-mi sincer.-Pufuleţi.

J

-Domnule doctor, am auzit că nu -ci le sunt bune în caz de iradiere. Esteade vărat?

-Absolut! Fără nuci, cu ce ţi-ar maifa ce coliva?

J

-Ai Facebook?

-Da.-Ai Whatsaap?-Da.-Ai Instagram?-Da.-Ai Viber?-Da.-Ai iubit?-Pff... Am uitat să-l descarc.

J

Discuţie între medici:-Am avut un bolnav care, după toa -

te probabilităţile, trebuia să moarăacum zece ani, dar trăieşte.

-Da?! Asta dovedeşte că, atuncicând bolnavul vrea să trăiască, medi -ci na este neputincioasă.

J

O damă de companie acostează unpen sionar:

-Hei, tataie, ce ai zice dacă am pe -tre ce seara împreună?

Bătrânul îi întinde o bancnotă de100 şi-i spune:

-Ţine asta, pentru încredere pe careai avut-o în mine!

Dumnezeu a creat întâi bărbatul.Du pă aceea a creat femeia... dar cânda văzut ce a făcut, a creat rapid al coo -lul.

J

- Nu înţeleg cum au reuşit să-mispar gă parola de pe laptop!

-Păi, care era parola ta?-Anul în care Papa Grigore al IX-

lea l-a canonizat pe Sfântul Do mi -nic.

-Uaaau!Foarte tare! Şi în ce an s-a întâmplat?

-În 1234. J

-De ce este România o ţară dră gu -ţă?

-Pentru că are gropiţe.J

Se spune că ardelenii au fost che -maţi şi ei la Unire din 1859, dar auajuns abia în 1918...

J

Gropile din oraş s-au înjumătăţit!S-au unit două câte două!

www. bancuri.ro

Telefonul pliabilde la Huawei

Huawei a confirmat deja faptul căva prezenta dispozitivul său cu ecranplia bil în cadrul unei conferinţe pecare o va organiza cu ocazia târguluide tehnologie Mobile World Congress2019. Samsung a prezentat anul trecutecra nul Infinity-Flex care se pliază lain terior, pe partea din faţă a telefonu-lui fiind amplasat un ecran principalmai mic, însă Huawei pare să apelezela o soluţie diferită.

Se pare că Huawei va prefera săpo ziţioneze ecranul pliabil la exterior,într-o manieră nu foarte diferită de ceaa primului dispozitiv pliabil, FlexPaide la Royole. Ecranul va putea fi în do -it de la jumătate, oferind pe ambelepărţi ale dispozitivului câte un ecrancom plet la exterior, urmând ca atuncicând acesta este deschis să ofere o su -pra faţă similară cu cea a unei tablete.Astfel, un ecran secundar nu va fi ne -ce sar, ceva ce ar putea ajuta sau afec-ta autonomia dispozitivului, în funcţiede cum se va comporta dispozitivul înuti lizare.

Pe de-o parte, prezenţa unui singurdis play, ar putea fi benefică, în cazulîn care partea de pe spate rămâne inac-

tivă atunci când telefonul este folositîn mod pliat. Fiind vorba despre unpa nou OLED, este posibil ca „spatele”să rămână negru, astfel consumul deener gie rămânând la un nivel mic înacest mod. Pe de altă parte, dacă totecra nul rămâne aprins tot timpul, con-sumul de energie ar putea creşte sem-nificativ faţă de soluţia Samsung, carefo loseşte ecranul mai mare doaratunci când dispozitivul este deschiscom plet. Imaginea de pe contul Hua -wei de Twitter sugerează şi faptul cădis pozitivul va fi foarte subţire, multmai subţire decât am văzut pe soluţiilece lor lalte companii, inclusiv cel pre -zen tat de Samsung în toamna anuluitre cut.

Vom afla mai multe informaţii pecăi oficiale pe 24 februarie, când Hua -wei va anunţa în mod oficial acest dis-pozitiv în cadrul Mobile World Con-gress 2019.

Philips - un noumonitor ultra-wide

Philips Brilliance 499P9H este unmo nitor curbat de 49”, cu rată de as -pect 32:9 şi rezoluţie 5120x1440 pi -xeli.

Practic, cât două monitoare QHDde 24” puse alăturat, Philips 499P9HBri lliance oferă utilizatorilor profesio -nişti un spaţiu de lucru neîntrerupt peori zontală şi o mulţime de funcţii gân-dite să ajute la creşterea producti vi tă -ţii.

Mai mult de atât, monitorul vineechi pat cu hub USB-C integrat pentruco nectarea de periferice şi un pop-upwebcam + microfon pentru sesiunilede videoconferinţă.

Ajutând folosirea ecranului cu di -men siune apreciabilă pe orizontală,cur bura 1800 R reflectă forma natura -

lă a ochiului şi vine de jur împrejuruluti lizatorului, umplând câmpul vizual.Ecra nul cu rezoluţie Dual Quad HD(5120 x 1440) dispune de certificareHDR 400, fiind potrivit pentru vi zio -na rea celor mai noi filme HDR. Pa no -ul LCD cu tehnologie VA LED aredrept atuuri rata de contrast static de3000:1 şi unghiuri ample de vi zua li za -re, recomandând monitorul Brilliance499P9H pentru folosirea cu aplicaţiidin domeniul proiectare CAD, arhitec-tură, inginerie şi editare foto/video.

Ecranul cu timp de răspuns evaluatla 5ms şi rată de împrospătare a ima gi -nii la 60Hz este potrivit şi pentru ga -ming ocazional, prezenţa tehnologieiAMD FreeSync/VESA Adaptive-Syncasi gurând o imagine cursivă în jocurichiar şi la folosirea cu PC-uri de nivelme diu. Opţiunile pentru conectare in -clud DisplayPort 1.4 şi 2x HDMI 2.0,ală turi de trei conectori USB 3.0,conector USB-C şi ieşire pentru căşti.

Pe lista dotărilor intră şi tehnologiade autentificare Windows Hello, apre-ciată în mediul business ca metodăefi cientă pentru autentificare biome -tri că.

Monitorul Philips 499P9H va fidis ponibil începând cu luna martie laun preţ recomandat de 5119 lei.

www.go4it

Ascunde-ţi ciomagul de câini, că mai rău temuş că.

Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci înfoc.

Dacă pădurea n-ar da coadă securei, pădurean-ar putea fi tăiată.

Dracul toate ar vrea să fie, numai ucenic nu.Făţarnicul e ca un cărbune acoperit care pe

ne ştiute te arde.La o mână de învăţătură se cere un car de

pur tare bună.Mai rău se sperie cineva din auzit decât din

că zut.Nu da povaţă celui ce nu-ţi o cere, căci nu te

as cultă.Oile ţin capul în jos de frică să nu le vadă lu -

pul.Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu

ieşi.Unde e un car cu înţelepciune, acolo sunt

două de nebunie.Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

În cadrul exerciţiului CIMIC VICTORY 19, specificdo meniului cooperare civili-militari (CIMIC), în perioa-da 11.02 - 13.02.2019, în judeţele Arad, Cluj, Hunedoa-ra, Mureş şi Alba, echipe de specialişti CIMIC din cadrulBa talionului 1 CIMIC al Statului Major al Forţelor Te -res tre şi specialişti în Afaceri Civile din armata StatelorUni te ale Americii (US Civil Affairs - US CA) apar ţi -nând Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA în Eu -

ro pa (USA-REUR), audes făşurat ose rie de acti-vităţi CIMICcon stând învi zite de in -for mare - do -cu mentare lase diile Insti-tuţiei Prefec-tului din ju de -ţe le enumera-te.

În data de 11.02, la sediul Instituţiei Prefectului Ju de -ţului Arad, echipa militară mixtă CIMIC (RO) - CivilAffairs (SUA), însoţită de locotenent-colonel Ciprian Fi -li mon, comandantul Centrului Militar Judeţean, a fostpri mită de către doamna Florentina Horgea - prefectul ju -

de ţului Arad şi de către domnul Vasilică Damian - sub-prefect.

În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte relevan-te privind judeţul Arad, aspecte specifice activităţilor In -sti tuţiei Prefectului şi a fost subliniată importanţa deose-bită a consolidării cooperării interinstituţionale.

Specialiştii RO CIMIC - US CA au practicat una dinfunc ţiile-cheie ale CIMIC - legătura civili-militari. Auevi denţiat importanţa CIMIC şi au promovat parteneria-tul strategic România - SUA.

Radu IFRIM

În acest weekend, echipa „DIMCANRO” aColegiului Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” aparticipat la meciurile demonstrative de robotică,desfăşurate la ŞcoalaAmericană din Bucureşti.

În cadrul întâlnirilor, liceenii militari şi-autestat robotul pe care l-au construit şi programatchiar ei, sub mentoratul profesorului SorinMischie, pentru cel de-al treilea sezon al celebreicompetiţii „First Tech Challenge”.

“Meciurile demonstrative la care am participatîn cadrul DEMO-ului ne-au oferit posibilitatea dea observa ce trebuie îmbunătăţit la RO010 până laetapa regională. Am luat notiţe, am văzut cum secomportă robotul în teren, ne-am antrenat alăturide alte echipe şi suntem gata să dăm upgrade idei-lor care ne permit săducă RO010 în finală”, a spuselev caporal Justina Tancău, singura fată dinechipă, care se ocupă de imagine şi de tot ce ţinede marketing, desenează schiţele pentru robot şialături de alt coleg îl conduce.

Urmează meciurile de calificare, pe care le vordisputa peste o lună, când vor fi provocaţi să-şi arate abi-lităţile tehnice şi inginereşti, creativitatea, priceperea şiperspicacitatea, pasiunea lor pentru robotică.

Pe lângă proba jocului, elevii trebuie să prezinte uncaiet tehnic în care sunt descries proiectarea, construcţiaşi programarea robotului. Acesta este scris în limbaengleză de Justina, care a avut parte de o surpriză din par-tea colegilor, la împlinirea frumoasei vârste de optspreze-ce ani.

Finala naţională are loc în a treia decadă a lunii mar-tie, iar primele patru echipe vor pleca în SUA.

În acest an, tema competiţiei internaţionale este FTCROVER RUCKUS, participanţii având misiunea de acrea roboţi pentru explorarea altor planete.

La mulţiani, Justina!Mult success tuturor!

Graţiela MIHĂESCUFoto: Graţiela MIHĂESCU, arhiva colegiului

Componenţii loturilor sportive au executat un sta-giu de pregătire mon tană în garnizoana Predeal subaten ta îndrumare a profesorilor şi antrenorilor de la Ca -te dra de educaţie fizică şi sport a Colegiului NaţionalMi litar „Dimitrie Cantemir”, în vederea obţinerii unor

re zultate foarte bune la Olimpiada de vară a sportuluimi litar liceal.

Promotori ai sportului, ai unei vieţi organizate şidis ciplinate, ai spiritului de fair-play şi ai lucrului înechi pă, cantemiriştii consideră pregătirea fizică ca

fiind unul dintre cei mai im -por tanţi factori ai antrena-mentului în atingerea perfor-manţelor.

Cu toţii îşi doresc ca in -cur siunea în lumea sportuluisă-i ajute să-şi îmbunătăţeas -că recordurile personale laatle tism, triatlon, cros, orien-tare şi să practice un joc demare spectaculozitate în ca -drul competiţiilor sportive.

Mult success tuturor!

Graţiela MIHĂESCUFoto:arhiva colegiului

China a testat cea mai puternică armă navală din isto-rie la începutul acestei luni şi este de aşteptat ca aceasta săin tre în arsenalul ei până în 2025. Tunul electromagnetical Chinei a fost văzut pentru prima dată în 2011 şi a fosttes tat în 2014, potrivit celor care au discutat cu reporteriide la CNBC, cu condiţia păstrării anonimatului.

Între 2015 şi 2017, arma a fost calibrată pentru a ţintila distanţe mai mari, fapt care a făcut-o şi mai letală. Înde cembrie, tunul a fost ataşat unei nave de război pentrutes tarea lui pe mare. Este de aşteptat ca testele pe mare săfie completate până în 2023.

Tunurile electromagnetice folosesc energie electro-magnetică în locul prafului de puşcă pentru a propulsamu niţia. Acest tun este capabil să atingă o ţintă aflată la

apro ximativ 200 km cu o viteză de 25 km/ secundă. Spreexem plu, o ţintă din Philadelphia ar fi atinsă în 90 de se -cun de dacă tunul s-ar afla în Washington.

Armata SUA va avea şi ea la dispoziţie o armă formi -da bilă, cum numai în producţiile cinematografice SF seputea vedea, până recent. Este vorba despre o piesă de ar -ti lerie care foloseşte energia electro-magnetică, pentrupro pulsarea proiectilelor către ţintă. Astfel, în cazul unuitun de acest tip, proiectilul nu este pus în mişcare de cătrega zele aflate în expansiune, ca la artileria convenţională,ci de către energia electromagnetică, astfel că viteza atin-să de către proiectil ajunge la 7.400 kilometri pe oră.Adică de şase ori viteza sunetului (=1224 km/h).

Pentru realizarea acestei arme formidabile, care are ora ză de acţiune la fel deim presionantă ca şi vi -te za proiectilelor, s-amun cit vreme de 12ani. După ce parcurge odis tanţă de peste 150 dekm, proiectilul pus înmiş care de către ener-gia electromagneticăare, încă, forţa de a stră -pun ge un perete de be -ton. Prin raza mare deac ţiune a noilor piesede artilerie, navele sevor afla, în timpul unuieven tual atac, la o dis-tanţă mult mai sigurăfaţă de inamic.

Se impune preci za -rea că nu este necesarvreun agent de pro pul -

sie chimic (exploziv), iar proiectilele întrebuinţate pentruacestă armă sunt cu mult mai ieftine decât rachetele clasi -ce. Efectele lor distructive se bazează pe energia cinetică.Pro iec tilele pot fi stocate în cantităţi cu mult mai mari, labor dul navelor de luptă, comparativ cu proiectilele clasi -ce. Este, astfel, mai puţin probabil ca o navă de luptă sără mână lipsită de muniţie în timpul confruntărilor.

Tunurile electromagnetice se află de multă vreme pelis ta de dorinţe a Rusiei, Iranului şi a SUA deoarece suntfoarte eficiente din punct de vedere al costurilor presupu -se.

Tunul cu energie electromagnetică este o armă a vii to -ru lui… disponibilă în prezent!

Tomi TOHĂNEANUSursa: www.dailymail.co.uk

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEINr. 3 (488) din 15 februarie 2019Pagina 8

Noua super -armă: tunul e lectromagnet icNoua super -armă: tunul e lectromagnet ic

Activităţi Activităţi interna ţio nale de interna ţio nale de

coo pe rare coo pe rare civili-militaricivili-militari

Sportivii cantemirişti, Sportivii cantemirişti, în cantonament la munteîn cantonament la munte

Cantemir iş t i i , pas ionaţ i de robot ică!Cantemir iş t i i , pas ionaţ i de robot ică!