ISTORIATUMIIih PILULE

EMMAMARRIOTT

Pentru tatil meu, Charles Donald Mann (1931*2012)

The IIistoryt of the Warld in Bite*Sized ChunksErnrna N4arriottCopyright @ 2012,201.6 Michael O'VIara Books LimitedDesign copertd: Ana BjeZandeviiIhrstralie copertl: harti - dintr-o harti de sfirgit de secoi XVI a coloniei englezeRoanoke Island, azi in Carolina de Nord, SUA; fundal - www.shutterstock.com;busol[ * akg/North Wind Picture Archives

Publicat initial in M.area Britanie in 2012 deNllichael O'Mara Books Limited9 Lion Yrd'lremadoc RoadLondon SW4 7N(L

Editura LiteraO..P. -53; C.P.272, sector 4, Bucuresti, Rom.,idatcl.: 02 I 31 9 63 e0; 031 425 16 19;07c2 548 .172;e-mail.: comenzi@litera.ro

Ne puteli vizita pe

,ir3Istoria lumii in piluleEmma Marriott

Copyright O 2019 Grup Media LiteraTorre drepturile rczrrullte

Traduccre din englezi: Graal Soft

Editor: Vidrascu si fiiiRedactor: Ilieg CimpeanuCorector: Georgiann EnachePrelucr'are coperti: Vlad PanfilovTehnoredactare si prepress: Marin Popr

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ioriale a RomAnieiMARRIOT]]EN{MAIstoria luniii ln pi1.ule / Emma Ma:.riott. - Bucuregti: L\tera,2019ISBN 978-606-33-417 5 -5

94

CUPRI}{S

Lrsri. DE HARTr 8

TNTRODUCERD g

CAPITOLUL I: Primele imperii 9i civiliza$i 3500 i.FIr.*800 d.tlr.:OnrBr.lrut,MrJl-ocru qr AFRTcA 11-20: Sumer 11; Egiptul antic:

Regatul Vechi 12; Egiptul antic Regatul de Mijloc gi Regatul Nou 13;

Babilonia 14; Imperiul Hitit 16; Asiria 18; Fenicia 19 OnrrNrur"IwnBpAnter 2V2* Cxnlizagialndului 20; Epoca Vedici

si hinduismul 27 Civihzat;a chinez[ timpurie 22 Eu*opa 23-26:

Ciwhzafa minoicl 23 ; Citnliz ayia mice ni ana 2 5 Anl rnr cr r n 2 6-27 :

CMlizaiia olmeci si civilizalia Chavin 26

CAPITOLUL II; Lumea anticn 800 i.Hr.-450 d.FIr.: OnInNruI"Mryrocru gr Arnrce 28-36: Imperiul Ahemenid 28; Imperiul

?art 29; Imperiul Sassanid 30; Evreii 9i al 1or,,unic Dumnezeu

adevirat" 31; Nagterea cregtinismului 33; Regatul Kugit 34; Perioada

cettaglnezl 35 Onrnnrur- iNpnpAntar 36*41: Budismul 36;

Imperiile Maurya 9i Gupta gi epoca de aur a Indiei 38; Dinastiile

Qin 9i Han din China. Confucius 40Eunopa41-48: Etruscii

gi fondarea Romei 41; Grecia antici si nagterea democragiei42;

Alexandru cel Mare 9i perioada elenisticl 44; Republica romant

45; lmperiul Roman 46; Celgi 47 Anasnrclr.n 49-50: Culturiperuviene 49; Alte culturi din Americi 50

CAPITOLUL III : Evul Mefiu 450-1 066 d.Hr. : O RrENruL

Mrlr,ocru gr Annrcn 51-55: Aksum, Imperiul Ghana gi migralia

triburiior bantu "51; Naqterea islamului 52; Califatul Abbasid 53;

Califatul Fatimid 54 OaIENrur, inonpAnrnr 56-59: Epoca de aur

a Chinei 56; Reformele Taika in Japonia 57; Imperiul Ghaznavid

58 Eunopa 59-69: Imperiul Bizantin 59;Migralii barbare 60;

Ascensiunea cre$tinismului 61; Imperiul Franc 9i Carol cel Mare 64;

Vikingii 65; Slavii gi maghiarii 66;Matea Schismi 68

l

Aunnrcrr,n 69-73: Oragu1 merican Teotihuacdn si imperiile Huari

9i Tiwanaku 69; CwllllLzapa Maya 70; Cultura maya96 7(;Toltecli 7 2

CAPITOLUL IV: Lumea in migcare 1050-1700: OnrnNtur.Mrlr,ocru sr Arnrce 74-84: Imperiile islamice Almoravid

9i Almohad 74;Imperllle MaJi gi Songhai din Africa de Vest 75;

Regate vest-africane, Marele Zimbabwe si Coasta Swahili 76;

Exploriri portugheze gi aparigia comeffului cu sclavi

in Atlantic 77;Turcli selgiucizi 78; Cruciadele 79; Ascensiunea

Imperiului Otoman 81; Imperiul Otoman: renastere gi declin 82;Imperiui Safavid persan 83 Onmwrur, iNnnpAnrRr 85-93:OJaponie unificatd 85; Imperiul Mongoi 86; Dinastiatimurid[ 88; Moartea Neagri 90; Dinastia Ming din China 91;

Imperiul Mogul in India si sikhismul 92 Eunopa 93-102:Feudalism 9i cuceririle normande 93;Dezvoltarea comergrlui 95;

Rdzboiul de 100 de Ani 96; Renagterea 97; Reforma protestante

gi Contrareforma 98; Explori.ri europene gi imperii comerciale 100;

Monarhie absolutisti: Carol I si Ludovic al XIV{ea 101

Aunnrcrrn 102-108: Aztecii 102; Incagii 104; Conchistadorii 105;

Noua Frangi 106; Colonii europene din America de Nord 107

OcraNre 109-110: Descoperiri europene in Pacific 109

CAPITOLUL V Revolugie ;i imperialism european 1700-1900:

Onrnr.rrur MIJLocru 9I Arnrca 111-118: Imperille Oyosi Ashanti 111; Europeni exploreazd interiorul Africlill2;Comeryrl cu sclavi si abolirea hii 113; Lupta pentru Afrtcal1-,4.;

Africa de Sud 116; $ahul Nadir conduce Persia 117 OuENTULiNnepAnrAT 11&*124:Apogeul Chinei manciuriene 118; Britaniciiin India 119; Rdzboaiele Opiului gi Revolta tiping din China 121;

Restauralia Meiji inJaponia 123 Eunope 124-136: Ascensiunea

Rusiei 124; Rizboaiele anilor 1700 si ascensiunea Prusiei 125;

Iluminismul 126; RevoluEia Francez[ 128; Revolulia Froncezd,

rdzboaiele napoleoniene 9i Acordul de 1a Viena 129; Revolulia

Industriai5. 130; Societate industrial4 marxism 9i revoltd 132;

,,Chestiunea orientali" ;i Rnzboiul Crimeii 133;

Migralie a populaliei 134; Ridicarea statelor-naliune 135

AnBnrcrrn 736*141: Revolulia Americanl 136; R[zboaiele

de independen!5 hispano-americane 138; Expansiunea

nord-americanfl gi,,destinul evident" 139; R[zboiul CivilAmerican 140 OcnaNrn 142-144: ClpitanulJames Cookgi colonizarea europeani a Australiei M2;Colanizare european[

a Noii Zeelande gi a insulelor din Pacific 143

CAPITOLUL VI: O noui ordine mondiald 1900*1 945 ;

OnrrNrur, MrJtocru gr Annrcn l4VL49: Rezistenld la dominalia

coloniali europeani 145; Uniunea Africii de Sud gi Imperiul

Ethiopian 146; Destr[marea Imperiului Otomirn 147; Palestina

9i migcxea sionisti 148 OnrpNrur, iNnrp.I"nrdr 150*154:

Revolta bojrerilor 9i Revolulia Chinezd din 1911 150; Ascensiunea

Japoniei 151; R[zboiul Civil Chinez 152; Spre independenga Indiei

153 Eunopa 155*174: Tripla Alianln 9i cursa inarmlrii 155;

Izbucnirea Prinrului Rezboi Mondial gi frontul de vest 156; Frontul

de est 9i alte teatre de r[zboi 157; S{brginrl Marelui Rflzboi 160;

Gripa spaniold 161; \/ot pentru femei 162; Revolulia li"usi

gi ascensiunea Uniunii Sovietice 163; Mussolini qi ascensiunea

fascisrnului italian 165; I lider 9i Germania nazist1.166; RIzboiul

Civil Spaniol 167; N Doilea Rdzboi Mondial 168; Finalui

celui de-al Doilea Rizboi Mondial 170; Victorie inJaponia

gi Holocaustul 171 Antnnrcrr, n 17 4-77 6: Deceniul Firrtunos,

Marea f)epresie Ei Noua invoiala a lui Roosevelt l7{;Tlezvolta-rea

X'rnericii Latine 17 5 OcneNr* 177 {.78: Commonwealthul Australia

Ei dominionul Noua Zeeland[ 177

BIBLIOGRAFIE 179

rNorcn 180

I

LISTADEHARTI,

Imperii antice: Africa si Orientul Mijlociu,cca 3500-60 i.Hr.

Vechi imperii: Americile si Orientul indeplrtat,cca 3500 i.Hr.*900 d.Hr.

Imperii eu ropene timpurii. 336 i.Hr.-145 3 d. Hr.

Noi imperii gi descoperiri, 1237-7857

Expansiune pAnn h Primul Rizboi Mondial,1400-1911

Pregltirea si efectele Primului R6zboi Mondial,1899*1922

Principale teatre de operafiuni

din al Doilea R[zboi Nlondial

.1.5

-r/

63

89

r20

1.59

172

II 8E II911

INTRODIJCtrRE

Prin aceast[ carte ne*am dorit si cuprindem aproape 5 000

de ani de istorie universah intr-un singur volum. Vasta gi

adesea complexa natur[ a istoriei universale a fost redusi

intr-un format simplu gi accesibil, intr-o coleclie de ,,pilule".Mai mult decit atit, am hot[rit si acordim o importan![

deosebitd celor mai vechi civilizatii si imperiilor antice a1e

lumii gi s[ furnizim o istorie a lumii care si se aventureze si

dincolo de c5ile bine bitdtorite ale istoriei europene.

Vom regisi in lucrare istoria cunoscuti a Europei gi

Americii de Nord, de la gloria Greciei antice si invazia nor-

mandi La rdzboaiele de independenli americane ;i la crahul

de pe Wall Street. De asemenea, arn analizat evenimentele

gi populagiile din Orientul indep[rtat, Africa, OrientulMijlociu, Oceania gi Americi, pentru a evidenEia, degi pe

scurt (prin natura ci4ii), momente istorice remarcabile

precum ciwlizayia Indului din Pakistan, dinastia Tang din

China, Regatul Kugit din nordul Africii gi domnia gahului

Nadir in Persia.

Fiecare expunere este succintX, dar ugor de inleles; sunt

informagii independente care pot fi citite individual sau pe

capitole. Am incercat si cuprindem cit s-a putut de multintr-un volum (de9i adesea este mult mai dificil si decizi ce

trebuie trecut cu vederea 9i ce trebuie si rimini). De aseme-

nea, sunt date in text referinle incrucigate pentru alte intr[rigi evenimente deoarece istoria nu reprezint[ nimic daci nu

este interconectat'X si armonizatl cu ce a fost in trecut.

Am inceput cu cele mai vechi civ'thzayri a1e lumii, despre

care gtim relativ pulin, dar care au o mare influenfl asupra

ISTORIA LUMII iN PILULE

vie$i de azi. (Citindu-l pe istoricul J.M. Roberts: ,,Isroriaindeplrtatd incl ne agltd,vtayagi gindirea".) Mai mult de 54

de secole din istoria lumii sunt acoperite pAni ia \945,informa$ile fiind imp[r1ite in subcapitole care cuprind OriennrlMijlociu si Africa, Europa; Ameripile, Orientul indepdrtat 9i

Oceania. Adesea au fost date nume actuale 1irilor 9i oragelor,

degi vechile denumiri au fostpistrate clnd au fost considerate

adecvate gi familiare cititorului.Speranga noastrl este cd acest volum a ,,rcut\ya('o pafte

din fesdtura confuzfl a istoriei, pentru a ajunge la uneledintre faptele ei esenpale, de la migralie in masl gi conflicteIarealizilriuimitoare ale trecutului 9i numeroase exemple de

tenacitate a omului de a supravieEui. Toate acestea influen-

feazd,in continuare gindirea noastr[ 9i ne-au transformat inceea ce suntem astilzi.

EnannR MRnnrorr

Adresez mulpumiri dr. Hilary Stroh (nflscuttr Larkin),

lui Lindsay Davies, David Woodroffe,Ana BjeZandevii,

Greg Stevenson, AndrewJohn, Chadotte Buchan,

Dominique Enright gi Glen Saville.

CAPITOLUL I:PRIMELEIMPERII

SI CIVTLIZNTIT,,

3500 i.Hr.-800 d.Hr.

ORIENTUL MIJLOCIU $I AFRICA

Sunnnn

in jun:l anului 5000 i.Hr.,pe plmdntul fertil din sudulMeso-

potamiei (actuaiul lrak), cunoscut sub numele de Sumer,

s-au agezat agricultori, iar de la aceste incepufuri modeste

s-a format prima mare cwrhzagiea lumii.Trlind de-a lungul

v[ilor fluviiiorTigru 9i Eufrat (Mesopotamia este cuvintulgrecesc pentru pimdntul,,dintre doui rduri"), agricultoriisumerieni erau capabili si cultive o mare varietate de cereale

9i de alte culturi, surplusul permitrdndu{e si se sedentarizeze.

De asemenea, sumerienii schimbau surplusul de alimente

pe metale gi unelte cu populalii indepirtate precum cele

din actualul Pakistan gi Afghanistan gi au slpat o serie de

ganEuri gi canale pentru drenarea terenurilor fertile, dar

inundate deseori.

PinI in anul 3000 i.Hr., un numir de orage-stat s-au

dezvoltat in Sumer, cel mai mare fiind Ur, cu o popula,tie de

40 000 de locuitori. Primul sistem de scriere este originar dinSumer: la inceput pictografic, evolueazd treptat intr-o serie

simplificatl de semne in formi de pan[, folosind tr,rlpini de

s10u u11 u

ISTORIA LUMIT iN PILULE

trestie pe t[blile din argili (scrierea a fost denumiti,,cunei-form[", insemnlnd,,de forma penei" in latini). De asemenea,

sumerienii au elaborat sisteme administrative gi juridicecomplexe, au dezvoltat vehicule cu roli si roata olanrlui, au

construit zigxate gi clldiri mlre,te cu coloane si domuri.

Primul mare imperiu din Sumer a fost intemeiat de

Sargon, regele Akkadului (un vechi regat situat in nordulSumerului),in juru[ anului 2350 i.Hr.Toate oragele sumeri-

ene au fost unite sub autoritatea lui, iar imperiul se intindea

din Siria p0n6la Golful Persic. Aceastl dinastie a fost dis-

trusi pe Ia2200 i.Hr., dar, dupi 2150 i.Hr., regii din Ur au

restabilit autoritatea sumeriani in Sumer gi, de asemenea,

au cucerit Akkadul. Urmdnd invaziei elami,tilor (o civilizatrie

din estul Sumerului) qi distrugerii orapului-stat Ur in jurulanului 2000 i.Hr,, Sumenrl a inffat sub autoritatea amorililor,

de unde a apdrut rnarele orag-stat Babilon (v. p 1 ).

Ecrprur, ANTrc: Rpcerur, VncnrPrima mare civilizalie a Africii incepe cu agezlrile din valea

Nilului, in nord-estul continentului, in junrl anului 5000 i.Hr.Se crede cX acegti primi locuitori erau din Sahara, unde, cu

2 000 de ani inainte, se dezvoltaserl primele societdEi agrare

ale Africii, inainte de schimbarea climei, care a transformat

Sahara intr*un degert. Aceeagi schimbare climatici a secat

mlagtinile din valea Nilului, fbcindu-le agezfri mai potrivitepentru agricultori.

PAntr la jum[tatea mileniului IV i.Hr., valea Nilului era

dens populati, oragele se extinseset6rizr regiunea fusese

impnr,titX in doutr regate egiptene. Conform cronologiei tra-di$onale a Egiptului, in 3200 i.Hr., faraonul (conducitorul)

CAPITOLUL I: PRIMELE IMPERII ,I CIULIZATII

Menes (Narmer) a unit cele doul regate ale Egiptului pentru

a crea un singur stat. Acesta a fost inceputtil unei civfizajii de

3 000 de ani marcatd de rhonumentale construclii funerare

gi de o inflorire a culturii egiptene.

Perioada timpurie a Egiptului antic,cunoscut[ ca Regatul

Vechi (cca 2575-2130 i.Hr.), a fost condus[ de faraoniputernici gi a cunoscut progrese importante in tehnologie,

arte gi arhitectur[. in aceasti epoci s-a dezvoltat scrierea

hieroglifici gi au fost consffuite Marele Sfinx 9i piramidele

de la Gizeh (in timpul ridictrrii acestora, mii de egipteni

qi-au pierdut viafa). Piramidele erau destinate s[ asigure

nemurirea faraonilor gi,erau.strdns legate de cultul zeului

soare Ra * forma lor evazatd se asemina cu cea arazelor de

soare 9i oferea regelui decedat o scar[ spre zeiti,ti.

Ecrprur, ANTrc: RncRrur. DE MrJLoc

tr REGATUT.NouDupi un secol de secet[ sever[, foamete gi colaps al guvernbrii

centrale, a urmat o perioadd de stabilitate in Egipt, cunoscutl

ca Reganrl de Mijloc (cca 1938*1630 i.Hr.).Din acel moment, faraonii egipteni au restaurat prosperi-

tatea ;i stabilitatea !5rii prin securizarea frontierelor, cregte-

rea producfei agricole 9i acumularea unor bogdlii minerale

enorme (paryial prin recucerirea de teritorii in Nubia de

jos, care erabogati" in cariere gi mine de aur). Aceastd eri afost cunoscut[ pentru bijutierii 9i aurarii ei. De asemenea,

s-a rdspinfit in tot Egiptul cultul lui Osiris, zeul morgii s,i

al reinvierii, conducind la convingerea predominanti citofi oamenii, nu numai faraonii, vor fi bine primigi de zei

dup[ moarte.

\!2v q13tr

IsroRIA LUMII lN pn ula

Proiectele arhitecturale grandioase si exploatarea excesiv[ a

resurselor, precum gi inundaliiie severe ale Nilului au dus la o

sllbire a puterii faraonului in Egipt, permitrind unor invadatori

striini (in principal hicso;i, care erau probabil din Palestina)

si preia controlul. De asemeneq, trecerea de la o economie a

Epocii Bronzului ia cea a Epociiitienrlui a accentuat declinul.

A urmat Regatul Nou (cca 1539-1075 i.Hr.), cdnd faraonii au

restabilit controlul, iar influenla egiptenilor s-a extins tn Siria,

Nubia gi Orienrul Mijlociu. Considerat unul dintre cele maiimportante capitole din istoria Egiptului, in aceasti perioad[au fost construite multe temple mari, inclusiv mormintele

pictate din Valea Regilor. Epoca a cuprins gi domnia unora

dintre cei mai faimogi faraoni din Egipt, printre care regina

Hatshepsut gi regele-copil Tutankhamon.

Dupi moartea ultimului mare faraon al Egiptului, Ramses

al III{ea, in 1070 i.Hr., Egiptul a intrat treptat in declin,pe misuri ce s-a impS4it in mai multe regate mici. in jurulanului 7\9 i.Hr., kugi,tii (v. p. 3a) au cucerit Egiptul 9i au

condus ca faraoni pin[ cind au fost impingi inapoi in grani*

lele lor de asirieni, in anul 656 i.Hr. Cucerirea asiriand a fost

umate de cea persani, in 525 i.Hr., de ocupalia lui Alexandru

cel Mare, in332 i.Hr., gi de, cucerirea rornani, in 30 i.Hr.

Benrr,oilrein cele din urmi, puterea politic[ din Mesopotamia s-a mutatin nord, in ora9ul Babilon, in Akkad, astfel incit intreaga

cimpie a fost cunoscuti sub denumirea de Babilonia. Prima

mare dinastie a Babilonului a durat aproximativ 300 de ani,

de pe la l894i.Hr.,atingindu-9i apogeul influenlei sub regele

Hammurabi (cca 1795-1750 i.Hr.).

xu,D

ts.6n!E'

ot.aF,?

E.

ID

asrnF

ul"4n n15E

ISTORIA LUI,TII iN PILULE

Sub conducerea lui Hammurabi,Imperiul Babilonian s-a

e:rtins gi a cupriris tot sudul Mesopotamiei (incluzind Sumenrl)

gi o parte a Asiriei la nord. Hammurabi a r[mas in istorie

pentru instituireaprimului set de legi (codullui Hammurabi)

gi pentru promovarea gtiinlei gi invilimintului.Dupi moartea lui Hammurabi,Imperiul Babilonian a

intrat in declin, iar, din 1595 i.Hr., a cilztttin sfera de influ-en![ a hiti$lor (vezi mai jos) gi apoi a kassiEilor (oarneni de

munte din estul Babiloniei) care au stabilit o dinastie de 400

de ani. in acest timp, Asiria s-a despirgit de Babilonia gi a

urmat o lupte de*a lungul mai multor secole pentru controlul

Babilonului. Din secolul IX i.Hr., regii asirieni au condus

Babilonul pin[ la ciderea Imperiului Asirian la sfdrgitul

secolului WI i.Hr.De aici inainte, Babilonia a cdzut sub puterea caldee-

nilor (o popula$e semiti pufin cunoscut[) gi imperiul a

prosperat din nou, mai ales sub Nabucodonosor al ll-lea(604-562 t.Hr.). El a cucerit Asiria 9i Palestina gi a reitahzatoragul Babilon, reconstnrind templul lui Marduk (principalul

zet- alBabiloniei) gi construind celebrele ,,grddini suspen-

date". in 539 i.Hr. Babilonul a fost invadat de pergi, sub

Cirus cel Mare (v. p.28),gi,Imperiul Babilonian a cunoscut

sfirgitul * degi oragul Babilon a rXmas important o perioadi

indelungati in secolul lV i.Hr. I

IprpEnrur, HrrrrR[zboinicii cunosculi sub numele de hitili, o popula$e

dintre cele mai puternice din Epoca Bronzului, au condus o

mare parte din Turcia modernd 9i Siria timp de peste o mie

de ani.Imperiul lor, care a ajuns la cea mai mare intindere

CAPITOLUL I: PRIMELE IMPERII 9I CIVILIZATII

intre 14.50 9i 1200 i.Hr., a concurat cu Imperiul Babilonian

gi Imperiul Asirian, precum 9i cu Egiptul antic.

. Majoritatea informaliilor cunoscute despre hitit' provin

de la descoperirea a 10 000 de tiblile din lut cu scriere

cuneiform[ in Hattuga, Tlrrcia, in 1906. Acestea, impreunicu ruinele unora dintre oragele lor antice, au evidenfat cihitigii erau triburi gentilice care, nu rnult dupi 3000 i.Hr., au

venit din sudul regiunii nordice a Mlrii Negre in Anatolia

sau Asia Mici, ast5,zi prlea asiaticX a Tirrciei. Cillreau 9i

conduceau care gi erau echipali cu pumnale de bronz. Pdnd

tn anul2000 i.Hr., stipAnirea hitililor a fost unificatd intr-unimperiu, cu capitala la Hattuga. Unul dintre primii regi hitigi,

Hattusili I (1650-1620 i.Hr.), a invadat Siria, iar succesonrl

s[u, Mursili I, a jefuit Babilonul, degi mai tdrzht a fost ucis,

iar cuceririle hitite au fost pierdute.

Un gi mai puternic Imperiu Hitit a apirut in 1,450 i.Hr.9i,

pini la L380 i.Hr.,marele rege hitit Suppiluliumas a construit

un imperiu caf,e a cuprins Siria, pin[ aproape de Canaan

(Israelul din zilele noastre). in timpul descendenflrlui'siu,

Muwatallis, Egiptul gi Imperiul Hitit au concurat pentru

dominat'a ln Siria, ceea ce a dus la o lupti feroce gi celebr[

intre faraonul egiptean Ramses al ll-lea gi Muwatallis,la

Qdesh (cca 1300 i.Hr.).

Se crede cn hitilii au fost prima civilizalie care a produs frer

la scari largl, folosindu{ pentru unelte 9i arme, iniliind astfel

Epoca Fierului (degi fierul a inceput sd fie folosit de majo-

ritatea civilizaliilor abia peste cdteva secole). Puterea hititls-a pribugit brusc, cdnd migratorii, inclusiv cei care veneau

dinspre Marea Egee (o coalitrie misterioas[ de migratori din

estul meditelaneean), au invadat regiunea in cca 1L93 i.Hr.

u16u H77 \

ISTORIA LUMII iN PILULE

Asrnrein secolul XIV i.Hr., Asiria s-a separat de Babilon(n pp. t4-16) gi a pus bazele unui imperiu independent,

ini,tial concentrat in oragul Assur din nordul Mesopotamiei.

Rizboiul constant cu invadatorii din nord gi din sud i-atransformat pe asirieni ln luptitori feroce, renumili pentru

cruzimea 1or. Cu o limbi aproape iden{ic[ cu a babilonienilor

(culturi absorbiti de asirieni), asirienii au fost inovatori intehnologi a armelor, dezvoltdnd utilizarea maqi nilor de asediu.

Tot ei ar fi fost primii care au folosit caii pentru cavalerie

mai degrabi decdt pentru ffas carele de lupti.Cel mai vestit rege asirian, Sargon al ll-lea (72T705 i.Hr.),

a mutat capitala la Ninive gi a cucerit, printre alte teritorii,

Damascul 9i Israelul, exildnd 30 000 de israelili (ceea ce a

statlabazalesendej celor zece triburi pierdute ale lui Israel).

PAni in secolul VII i.Hr., Asiria a devenit cel mai mare

imperiu pe care lumea il vdzuse vreodati, iar ultimul dintre

cei mai mari regi asirieni, Asurbanipal (668*627 i.Hr.),a domnit peste un imperiu care se intindea de la Gol"firi Persic

iri Egipt. Pentru a guverna un asemenea imperiu, asirienii au

construit drumuri gi au organizat un serviciu de pogtl extrem

de eficient, in timp ce Asurbanipaf a creat gi a construit inNinive prima bibliotecl organizatl. din Orientul Mijlociu,care conlinea mii de texte gi tiblile de lut. Aproximativ20 700 dintre aceste t[bli]e cuneiforme se gXsesc in prezent

la British Museum.

Statul asirian a fost in cele din urm[ invins, in anul 612 i.FIr.,

de o coalifle a mezilor (indo-europeni inrudif cu pergii)

CAPITOLUL I: PRIMELE IMPERII 9I CIWLIZATII

gi caldeenilor. ln secolele urmltoare, Asiria a fost stipdnitide Imperiul Babilonian,Imperiul Persan, Alexandru cel Mare(.care a redenumit-o Siria), parli gi romani.

FnNrcrePdn[ in anul 2000 l.Hr., multe populapii s-au stabilit pe coasta

estici a Mediteranei, in Libanul, Siria gi Israelul de azi.Tisindpe o figie ingusti de coasti, care constituia locul natural de

comunicare intre Asia, Africa gi mai departe, acegti coionigti

cultivau gi produceau diverse bunuri, inclusivlemn de cedru

(folosit in construcgie), misline,vin gi,tesituri, cu care {Xceau

come4 cu Egiptul, Ciprul, Creta gi locuri indepirtate precum

Troia, din vestulTi.rrciei de azi.

Pane in anul 1500 i.Hr., noi orage au inceput si fie con-

struite in regiune pentru a se adiuga oragelor Ugarit gi

Byblos, care fuseseri infiinpate inci din anii 4000 9i, respectiv,

3000 i.Hr. Afezate in calea imperiilor vecine aflate in declin,

or4gele feniciene - cele mai mari fiind Tir, Sidon gi Berot,

tciate renumite pentru broderiile lor - au intrat intr-o epoc[

de aur pini la 1000 i.Hr.Comer,nrl a constituit in continuare piatra de temelie a

prosperit[1ii feniciene, in special fabricarea gi comercializa-

rea unor articole de 1ux cum ar fi podoabe din aur gi argint,

sticll fini 9i fiIdeg sculptat. \bpseluri feniciene gi, in special,

faimoasele tresilturi de purpuri erau tot mai c[utate (tresiturile

purpurii erau asociate cu un statut social superior), Numele

Fenicia este derivat din termenul grecesc pentru,purpuriu".Devenind o putere maritimi,fenicienii au inceput si infi-

inyezecolonii in Cipru 9i de-a lungul coastei Africii de Nord

H18 II E19q

ISTORIA LUMII iN PILULN

de la sfbrgittil secolului IX i.Hr. gi, in 814 i.Hr., au pus bazele

Cartaginei, in Tunisia ('tr"pp. 35-36). Fenicia inci prospera

sub controlul Imperiului Asirian gi Persan, pind in anul

322 i.}{r, cdnd capitala, Ti6 a fost prid ath, 91,

a, fost incorporatllumii grecegti a lui Alexandru cgl Mare.

ORIENTUL 1NDEPARTAT

Crvrr,rz,rgrA INDULUT

Una dintre cele mai denoltatecomunitltri urbane din lume a

ap[rut in valea inferioar{ a fluviului Ind, in Pakistanul de azi,

pe la 2500 i.Hr. Mult mai avansati in multe privinle decitEgiptul antic, era mai mare, acoperind peste 500 000 lm2,

spre deosebire de Egipt care avea 63 000 km2. Este 9i cea mai

veche civilizalie din Asia de Sud, care igi datoreazi cretterea

fertilitilii solului din valea Indului.

Pdni 3n prezent, aproximativ 100 de situri aparlinind civi-lizayiei Indului au fost descoperite de arheologi, iar s[piturisunt inci in desfbgurare. Cea mai mare dintre aceste aqezdri

include oragele Harappa, Mohenj o*daro gi Dholavira, ftecase

cu o populalie de aproximativ 30 000*40 000 de locuitori.Construclii importante din cnrlmidi arsX, amplasate intr-unmodel de strezi in grild, sunt dovada unei planificf,ri urbane

atente si uniformizatein multe agezilri gi orage ale viiiIndului. Agez[rile au fost dotate cu unele dintre cele mai

avansate sisteme sanitare 9i de drenaj din iume * aproape

fiecare agezarc din Mohenjo*daro era prev[zuti cu o toa-

leti racordat[ la un canal din c[rimidi, conectat la canale

substradale cXptugite cu c[rfmid[.

CAPITOLUL I: PRIMELE IMPERII 9I CIVILIZATII '

Scrierea era alcituitd din aproximativ 400 de semne dife-

rite, gisite in mare parte pe sigilii de steatit, incl nedescifrate,

astfel incit multe intrebdri importante despre civilizaEia

Indului r[mdn ftr[ rXspuns. inci nu au fost gisite arme

si nici dovezi ale unei religii structurate gi incd nu existi o

i"pli.*$" definitiv[ pentru pr[bugirea brusci a civilizaliei

Indului in jurul anului 1500 i.Hr. S-ar putea si fi fost cau-

zatd de inundalii, de suprapopulare, de acumularea de sare

in sol sau oragele sale ar fr putut fi distruse de invadatori

arieni (vezi mai jos).

Epocn VerxcA tr HTNDUTsMUL

Epoca Vedicn (cca 1500-800 i.Hr.) se referi la o perioad[ din

istorie cdnd au fost compuse vechile texte hinduse cunoscute

sub numele de Vede. Structurate in patru cIrli sacre, sunt

considerate predecesoarele istorice ale hinduismului. De

asemenea, Epoca Vedici este sociati cu sosirea invadatorilor

arieni (indo-europeni) in India, in jurul anului 1500 i.Hr.Acegtia erau nobili nomazi din Asia Centraid - cuvdntul

,ratian" insemna la origini,,nobil".Nu existi relatiri istorice despre migratiile ariene, dar

acestea sunt menfionate in Rig Wda, cele mai vechi dintre

textele Vedelor, ca triburi ale cdror vieli gravitau in jurulcailor 9i turmelor de vite. Arienii vorbeau o formd timpurie

a sanscritei, limba scrierilor hinduse, care in limbajul ver-

nacular a evoluat in mai multe limbi moderne, inclusiv inhindi,limba oficiah a Indiei contemporane.

in secoiele urmdtoare venirii arienilor, nordul Indiei a fost

treptat ariantzat.Arienii de culoare albirat.refr:zat initial si se

n20n n27n