religia in india
TRANSCRIPT
7/22/2019 Religia in India
http://slidepdf.com/reader/full/religia-in-india 1/5
Universitatea Academiei de Științe
Facultatea: Științe socioumanistice
Specialitatea: Limba și literatura română și limbaengleză
Referatla tema: Religia în I ndia
a elaborat: Deleu Cornelia
studenta gr. L11
a verificat: Chetrean L.
lect.univ.
Chișinău 2013
7/22/2019 Religia in India
http://slidepdf.com/reader/full/religia-in-india 2/5
2
Religia in India
Religia este un element vital în India de astăzi și parte integrantă din istoria, artele și
monumentele sale. Hinduismul este practicat de majorittaea indienilor. Din el s-au
născut budismul, jainismul și sikhismul . Indienii respectă, de asemenea, și credințele din afară,
ceea ce dă fiecărei regiuni un caracter aparte; curentele moderne, inclusiv ashramurile hedoniste;
venerarea naturii și alte practici străvechi.
Aceste credințe înfloresc, în general, pașnic laolaltă. Într -un sat de pescari își găsesc locul
și un templu, și o moschee, și o biserică. Iar călătorii se pot opri să privească desfășurarea
ritualurilor în locurile de cult urbane și rurale sau să stea de vorbă cu localnicii despre credința
lor, fiind întotdeauna bine primiți, dacă obiceiurile precum descălțatul sunt respectate.
Hinduismul – în jur de 820 milioane de locuitori din India sunt hinduși – aproape 82%.
Dar cu toată răspândirea sa, hinduismul este o religie interpretabilă și greu de înțeles pentru un
nehindus. Hinduismul nu are niciun text sacru, nicio dogmă, niciun profet și nu cere nicio formă
de ceremonie congregațională; credincioșii nu sunt obligați să se ducă la templu, să-i dezbată
filosofia abstractă, să-i îndeplinească ritualurile specifice ori să-i cunoască limbajul sacru,
sanscrita. Ideea reîncarnării și pletora de divinități sporesc confuzia.
Începuturile credinței religioase pe subcontinent datează dinainte de Civilizația de pe Valea
Indusului și denotă un respect pentru elementele naturale. Acestea au fost definite de către
păstorii arieni, care venerau Soarele, numit Surya . Textele precum Upanishadele (tratate
filosofice despre suflet) și Brahmanas (despre ritual) reflectă idei importante:karma spirituală și
puterea tot mai crescută a brahmanului. Karma poate fi înțeleasă ca fiind puterea fiecărui gând
sau faptă, bună sau rea, a unei persoane de a influența mișcarea spiritului de-a lungul
generațiilor. Spiritul trece astfel printr -o serie de renașteri cu diverse grade de suferință și
dorință, după cum sufletul progresează sau regresează ca răspuns la faptele trecute. Sufletul
evadează, în final, fie prin nirvana , când identitatea personală dispare, fie prin moksha ,
eliber area finală din ciclul renașterilor.
În timpul și după perioada clasică Gupta, spiritele locale, zeii și eroii au fost absorbiți în
panteonul central al divinităților. Treptat, hindușii au început să-și concentreze venerația asupra
uneia dintre acestea, cu evlavie ferventă, cunoscută ca bhakti . Acest lucru a condus la ritualul
elaborat și la formele finale, foarte lungi, ale marilor epopei: Ramayana și Mahabharata . Cea
din urmă include Bhagavad Gita , un dialog între Krishna și Arjuna despre esența filosofiei
hinduse: teoria karmei și a aspirației omului spre iubire, lumină și mântuire.
7/22/2019 Religia in India
http://slidepdf.com/reader/full/religia-in-india 3/5
3
De-a lungul secolelor, filosofia hindusă, ritualul și mitul au pătruns aproape în fiecare
aspect al vieții credinciosului. Hindusul trăiește, în cele mai multe cazuri, în constrângătorul
sistem de caste, chiar dacă viața modernă socială și de afaceri pare să infirme acest lucru.
Căsătoria este de regulă aranjată în interiorul aceleași caste.
Divinitatea are o formă sau o ipostază a ceea ce poate fi considerat drept familie extinsă a
zeilor hinduși, a cărei treime conducătoare o constituie Brahma (Creatorul), Shiva (Energia,
Distrugătorul) și Vishnu (Păstrătorul). Credinciosul poate îndeplini puja (slujba) pentru această
aleasă divinitate într -un colț al casei lui sau la templul cel mai apropiat, al cărui plan de
construcție respectă străvechile shastras (tratate).
În pofida definiției complicate, hinduismul oferă un tipar clar pentru viață. Există patru
stadii: copilăria și învățătura, căsătoria și întemeierea unei familii, celibatul și meditația și, în
final, renunțarea la toate bunurile lumești în speranța că se ajunge la
nirvana saumoksha . În
mare, hindusul are patru țeluri supreme: dharma (virtutea, să trăiască în
cinste), artha (bunăstarea obținută prin căi drepte), karma (dăruirea și primirea dragostei și a
prieteniei) și, dacă acestea sunt corect urmate, moksha .
După învățătura pe care o susține, hinduismul poate fi împărțit în 5 perioade istorice:
Hinduismul vedic este o continuare a credinţelor primitive, se prezintг ca un cult
al naturii, punea accent pe viaţa de aici, rugгciunile єi jertfele cereau viaюг
оndelungatг, recolte, sгnгtate.
Hinduismul brahmanic a izvorât din credinţa că jerfele sunt absolut necesare
ideologie cuprinsă în Brahmanas - texte sacerdotale mântuirea putea fi obţinută
printr-o jertfă şi achitarea taxei.
Hinduismul medieval
Hinduismul modern
Hinduismul contemporan
Majoritatea hinduşilor sunt devotaţi unor zei pe care îi venerează în anumite ritualuri şi pe
care îi înţeleg ca pe aspecte ale unei realităţi ideale, reflecţia materială este o iluzie(maya) creată
de Dumnezeu ca o joacă(lila).
În zilele noastre hinduismul prosperă în ciuda numeroaselor reforme impuse de
modernizarea şi urbanizarea vieţii din India.Astfel hinduismul care a susţinut India în secole de
7/22/2019 Religia in India
http://slidepdf.com/reader/full/religia-in-india 4/5
4
ocupaţie străină şi conflicte interne continuă să servească o funcţie vitală în viaţa hinduşilor de
astăzi.
Budismul – o religie care a aparut în sec 5 BC ca un răspuns la hinduism și inegalitațile
sociale aduse de caste, este și o religie care la origine era liberă de orice reguli și construcții
rituale, de personaje sfinte, astfel era cel mai aproape de o spiritualitate ateistă, însa cu timpul i s-
au sociat și ei sfinți, temple, călugări și învățăturile au fost interpretate. Budismul a fost religia
iluminată a hinduismului, și la circa 200 de ani de la creare a ajuns la o masă critica, cât sa fie
religia regelui, de altfel a fost religia care a influențat cel mai mult evoluția religiilor antice, și
cea care a influențat doctrina creștină și creștinismul ca atare. Totuși după succesul inițial, având
în vedere ca nu necesită convertire, ci doar dorința declarată către sine, hinduismul a suferit el
însusi o revoluție, și Buddha a devenit o nouă reîncarnare a lui Vishnu, iar budismul s-a pierdut
total în India, azi nici 1% din populație nu e budistă, și asta se întampla mai ales în zonele cu
populații tibetane, și acolo unde sunt locurile sfinte ale budismului – direct legate de viața lui
Buddha (locul nașterii, locul morții, locul atingerii iluminării și locul primei cuvîntari în public).
Datorița faptului că budismul a fost, și probabil, înca ramas, religia mentalităților deschise, este
foarte populară – istoric în arealul asiatic și mai nou în toată lumea, așa ca turistii vin în număr
mare în India la locurile sfinte.
Jainismul – o religie sora budismului ca punct de plecare a fost mai putin de succes, motiv
pentru care nici n-a fost absorbită de hinduism, totuși în dezvoltarea ulterioară s-a apropiat ea de
către un hinduism mai radical, și a adus hinduismului vegetarianismul și respectul total față deviață, astăzi are foarte multe în comun cu hinduismul, motiv pentru care capacitatea de a-și reține
enoriașii a scăzut foar te mult. Jainii sunt azi de regăsit în număr foarte mic, practic sub 1% din
populație, însă ca orice minoritate de acceași naționalitate, sunt aflași în poziții de vîrf în
ierarhiile locale – acum și istoric.
Islamismul – singura religie de import pentru continent, și-a atins aici apogeul ideologic
prin ciocnirea la inceput, toleranța mai tarziu și simbioza în final cu hinduismul și budismul
întîlnit pe subcontinent. Despre islamismul local putem spune ca pentru ultimele 5 secole a fostunul foarte luminat, în măsura în care întregul subcontinent a fost majoritar hindus, dar intreaga
mornarhie și sistemele vasale erau doar musulmane. Totuși islamismul ca religie ce caută
prozeliti, și care a convertit cu sabia, a rămas doar o religie laterală vieții în India după ce la
independența Indiei, Pakistanul și Bangladeșul au luat-o pe căi dif erite. Astăzi doar 14% din
populație mai este musulmană.
Sikhismul – o religie rezultată din realitatea hindusă, dar care a adoptat asertivitatea
islamistă, de altfel o religie tîrzie născută în secolele 15-16, este iar o religie pur indiana ce
reuneste putin sub 2% din populatie.
7/22/2019 Religia in India
http://slidepdf.com/reader/full/religia-in-india 5/5
5
Creștinismul – din punctul meu de vedere o religie de import, însa din punctul lor de
vedere, o religie cu rădăcini locale (presupun ei ca Cristos a fost în perioada lipsa din biblie prin
Kashmir la o școală budista, motiv pentru care ei văd religia respectivă ca fiind locală, la care se
adaugă și un număr de apostoli care au venit în India exact la începuturile creștinismului), totuși
creștinismul a căpătat tracțiune ceva mai tîrziu, o dată cu venirea sirienilor ortodocși (în zonele
de coastă), și mai tîrziu a europenilor. Peste 2% din populație e creștină, în general catolică sau protestantă.
Mai există comunități de sioniști, zoroastrieni, dar și multe religii tribale unele de-o vîrstă
cu hinduismul (epoca de piatră), dar pe care nu le-am întlnit, deci nimic de discutat.
Acestea fiind zise, putem ușor spune ca India este azi o țară mai ales datorită religiei, care
este un liant pentru o mare parte din populatie, mult peste cultura, limba sau istoria comună.
Așadar pentru ca India să funcționeze, religia trebuie să aibă un rol foarte înalt, totuși să fie
destul de discreta pentru a nu supăra celelalte religii – greșeli au mai fost facute – Mahatma
Gandhi a fost ucis de un hindus extremist, Indira Gandhi de un sikh, iar conflictele între hiduși și
islamiști au o istorie recentă cunoscută tuturor. Spunînd asta, vreau să reafirm că întreaga
societate, și religia are aici un rol primordial, este cu precadere non-violentă, deci chiar dacă mai
există cazuri de neînțelegeri cu scînteie religioasă, asta trebuie pusă în contextul unei alfabetizări
în medie de 60% (adică lipsă de educație) și de populația enorma.