Relieful Romaniei

Nr. Crt.

Numele unitătii de relief

Numele diviziunii sale Denumirea subdivizunilor

Denumirea subunitatilor componente

1 Carpaţii Româneşti Carpaţii Orientali Carpatii Maramureşului si

Bucovinei sau Grupa de Nord

M. Oaş, Gutâi, Tibleş – roci vulcaniceM. Maramureşului, Rodnei, Suhard, Bârgău – roci cristaline

Obcina Feredeu, Mestecanis, Mare – roci sedimentare ( fliş)

Depresiunile: Maramureş, Dornelor, CâmpulungCea mai mare altitudine – vârful Pietrosul din M. Rodnei 2303 m.

Carpaţii Moldo-Transilvani sau Grupa Centrala

M. Călimani, Gurghiu, Harghita – roci vulcaniceM. Giurgeu, Haşmaşul Mare, Ciuc, Nemira – roci cristaline

M. Giumalău, Rarău, Bistriţei, Ceahlău, Tarcău, Stănişoarei, Goşmanu, Berzunţ

M. Perşani, Baraolt, Bodoc – roci sedimentareDepresiunile: Câmpulun Molodovenesc, Dornelor, Giurgeu, Ciuc,

Comăneşti.Cea mai mare altitudine – vârful Pietrosu din M. Calimani – 2100 m este şi

cel mai înalt vârf vulcanicCarpatii Curburii M. Vrancei, Buzăului ( Penteleu, Podu Calului, Siriu), Ciucaş, Baiului,

Intorsurii, Bârsei ( Piatra Mare şi Postăvaru) – roci sedimentare ( fliş)Depresiunea Braşovului – cea mai mare depresiune intramontana din

Carpaţii RomâneştiAltitudinea maxima – 1954 m. în Munţii Ciucaş

Carpaţii Meridionali Grupa Bucegi Altitudinea medie este de peste 2000 de m. Altitudinea maximă – vârful Omu din M. Bucegi – 2505 m.M. Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Rucăr – Bran

Intindere mică, relief glaciar, relief carstic in Bucegi: Sfinxul şi BabeleRoci cristaline şi clacare

Grupa Făgăraş Relief glaciar bine dezvoltat, relief masiv, roci cristalineOrientaţi E – V

M. Făgăraş, Ghitu, Frunţi, Iezer, Păpuşa, CoziaDepresiunea Loviştei

Altitudinea medie peste 2000 de m2544 m – vârful Moldoveanul – cel mai înalt din Carpaţii Româneşti

Foarte puţin fragmentaţiGrupa Parâng Relief glaciar

Orientaţi E – V M. Parâng, Şureanu, Cândrel, Lotrului, Căpăţânii

Depresiunea Petroşani - roci cristaline

Altitudinea medie depăşeşte 2000 de m.Vârful Parângul Mare – 2519 m din M. Parâng

Grupa Retezat - Godeanu

Altitudinea maximă – vârful Peleaga din M. Retezat – 2509 m.Altitudinea medie peste 2000 m.

M. Godeanu, Retezat, Vâlcan, Ţarcului, Cernei, MehedinţiDepresiunea Petroşani, Haţeg, culorul Timiş – Cerna – Bistra

Întindere mai mareOrientaţi E – V

Carpaţii Occidentali Muntii Banatului Altitudinea maxima – varful Semenic 1446 m. din M. SemenicEste prezent relieful carstic

Roci mai dure cu forme masive asemănătoare cu cele din C. MeridionaliDepresiuni puţine şi relativ reduse ca suprafaţa

M. Banatului: Semenic, Almăjului, Aninei, Locvei, DogneceiDepresiunile Almăjului şi Caraş – Ezeriş

M. Poiana RuscăMunţii Apuseni Prezenţa reliefului carstic

Depresiunile ocupă intinderi miciAltitudinea maximă – vârful Bihor din M. Bihor – 1849 m.

Discontinuitate accentuatăM. Bihor, Vlădeasa, Gilău, Muntele Mare, Trascău, Metaliferi, Zarandului,

Codru Moma, Padurea Craiului, Plopiş, MeseşDepresiuni: Zarand, Brad, Beiuş, Vad – Borod, Şimleu, Huedin.

Fragmentare mare a reliefuluiMozaic petrografic

2 Dealurile României Subcarpaţii- formaţi din

strate cutate care dau un

relief ondulat- fâsie continuă

la exteriorul arcului carpatic

Subcarpatii Moldovei

- relieful este mai simplu fiind cel mai simplu sector subcarpatic- altitudinea maximă – Culmea Pleşu 911 m.

- altitudinea cuprinsa între 400 – 800 m.- Culmea Pleşu, Dealurile Bistriţei, Culmea Pietricica

- Depresiunile: Neamtului, Cracău – Bistrita, Tazlău – CaşinSubcarpaţii

CurburiiAltitudinea medie cuprinsa între 400 – 800 m.

Structura este forte cutatăExista cute diapire – pline cu sare

Cel mai complex sector subcarpaticAltitudinea maximă – Pintenul Ivănetu – 1021m

Măgura Odobeşti – 996m, Subcarpaţii Ialomiţei, Subcarpaţii Teleajenului, Dealul Zăbrăuţ

Subcarpaţii Getici

Relief format pe o structură cutată Sunt alcătuiţi din două şiruri de dealuri şi două şiruri de depresiuni

Sunt străbătuţi de râuri de la nord la sudAltitudinea maximă – 1227 m Dealul Chicera

Măgura Măţău – 1018 mAltitudinea medie 400 – 800 m

Cel mai mic deal subcarpatic – Dealul Bran 333 m.Dealul Oltetului, Dealul Chiciora, Dealul Sacelului

Dealurile de Vest Dealurile Crişanei – la nord

de Mureş

Aspecte specifice:- pătrund spre est in interiorul munţilor sub forma depresiunilor – golf

- sunt o bordură deluroasă de contact între Carpatii Occdentali şi Câmpia de Vest

- au apărut înaintea Câmpiei de Vest- sunt formate din roci sedimentare moi

- sunt fragmentati de văiDealurile Buziaşului ,Lipovei, Crişene, Crasnei, Silvaniei.Altitudinea medie între 200 – 400 m.

Dealurile Banatului – la sud de Mureş