relieful carstic

3
RELIEFUL CARSTIC Relieful carstic se formeaza pe roci solubile prin procese de dizolvare. Aceste roci sunt formate din scheletele a miliardelor de creature ale marii, si sunt numite calcare. Calcarul este o roca sedimentara stratificata, compusa in principal din mineral calcit (bicarbonate de calciu). Zonele calcaroase in care se intalnesc de obicei numeroase pesteri,doline si defilee secate, se mai numesc si regiuni carstice, dupa numele unei regiuni de acest tip de la granita Italiei cu Slovenia. Carstul se formeaza atunci cand apa de ploaie si cea a raurilor patrunde in calcar, prin fisurile si liniile de demarcatie naturale. Apa devine astfel un acid carbonic foarte diluat, dupa ce absoarbe dioxidul de carbon din aer si din sol. Acidul erodeaza lent calcarul , ca o carie uriasa ce avanseaza pe parcursul a sute de mii de ani. Aproape tot calcarul din lume s-a format din cochiliile si scheletele miliardelor de creaturi care au trait si murit in apele marilor acum multe milioane de ani. Minusculele schelete s-au depus pe fundul marii si s-au transformat in roca. Printre fiintele care au contribuit la formarea calcarului se afla coralii,inruditi cu cei care intra azi in componenta recifelor din largul Australiei si al unor insule din Atlantic si Pacific. Recifele de azi ar putea forma zonele carstice dintr-un viitor indepartat.

Upload: deedeedd

Post on 02-Jul-2015

622 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: RELIEFUL CARSTIC

RELIEFUL CARSTIC

Relieful carstic se formeaza pe roci solubile prin procese de dizolvare. Aceste roci sunt formate din scheletele a miliardelor de creature ale marii, si sunt numite calcare. Calcarul este o roca sedimentara stratificata, compusa in principal din mineral calcit (bicarbonate de calciu).

Zonele calcaroase in care se intalnesc de obicei numeroase pesteri,doline si defilee secate, se mai numesc si regiuni carstice, dupa numele unei regiuni de acest tip de la granita Italiei cu Slovenia.

Carstul se formeaza atunci cand apa de ploaie si cea a raurilor patrunde in calcar, prin fisurile si liniile de demarcatie naturale. Apa devine astfel un acid carbonic foarte diluat, dupa ce absoarbe dioxidul de carbon din aer si din sol. Acidul erodeaza lent calcarul , ca o carie uriasa ce avanseaza pe parcursul a sute de mii de ani.

Aproape tot calcarul din lume s-a format din cochiliile si scheletele miliardelor de creaturi care au trait si murit in apele marilor acum multe milioane de ani. Minusculele schelete s-au depus pe fundul marii si s-au transformat in roca.

Printre fiintele care au contribuit la formarea calcarului se afla coralii,inruditi cu cei care intra azi in componenta recifelor din largul Australiei si al unor insule din Atlantic si Pacific. Recifele de azi ar putea forma zonele carstice dintr-un viitor indepartat.

Zonele carstice sunt recunoscute dupa pardoseala de calcar de la suprafata. La suprafata nu exista apa deoarec ploaia se scurge prin imbinari,formand parauri subterane.

Umand fisurile din calcar, apa il dizolva treptat si largeste fisurile, transformandu-le in galerii orizontale si puturi verticale. De-a lungul a mii de ani , galeriile si puturile se largesc formand pesteri uriase.

Cea mai mare pestera din lume, din Borneo ,este de 3 ori si ½ mai lunga decat Basilica Sf. Petru din Roma si de doua ori mai larga.

Page 2: RELIEFUL CARSTIC

O caracteristica a rocilor calcaroase este imbinarea lor puternica. Imbinarile verticale s-au format atunci cand depozitele originale s-au deshidratat si s-au contractat. Imbinarile orizontale sunt sunt paturi intercalate intre depozitele sedimentare care ulterior s-au transformat in roci. Aceste forme de imbinari sunt importante deoarece permit apelor freatice sa-si croiasca un drum printre roci.

Cel mai spectaculos sistem de pesteri apare in rocile calcaroase. Ele au luat nastere prin prelingerea apelor freatice printre roci si care,incetul cu incetul,au largit crapaturile, transformandu-le in hornuri verticale, pasaje verticale sau vaste incaperi deschise. Atunci cand nivelul apei freatice creste , aceste cavitati sunt umplute cu apa. Cand nivelul scade , aerul ia locul apei, dezvaluind un adevarat labirint de tuneluri si grote.

Din cauza curgerii apei prin imbinari si crapaturi, suprafetele sunt de obicei uscate . Imbinarile sunt de obicei situate pe suprafete de roci golase, unde rocile sunt impartite in blocuri numite ‘de clivaj ‘si despartite de zone de imbinare largite ,numite rape. La intersectarea imbinarilor majore, roca este dizolvata formand cavitati in forma de palnie sau gauri mai mari , numite doline.

Interiorul multor pesteri constituie un peisaj splendid de bizare formatiuni calcaroase. Stalactitele coboara din plafon,formate de apa care picura si lasa in urma mici depuneri de carbonat de calciu. In timpul miilor de ani ce s-au scurs, stalactitele au atins dimensiuni impresionante. Cea mai lunga din lume masoara 6.5 m si se afla intr-o pestera din Irlanda.

Pe solul pesterilor, stalgmitele cresc vertical,formate de apa ce picura din stalactitele aflate deasupra. In cele din urma ,o stalactite de poate uni cu o stalagmita, formand o coloana de calcar.