Republica Moldova

MINISTERUL ECONOMIEI

HOTĂRÎRE Nr. HME1854/2005din 13.12.2005

REGULI DE SECURITATE ANTIDEFLAGRANTĂPENTRU OBIECTELE INDUSTRIALE PERICULOASEDE DEPOZITARE ŞI PRELUCRARE A CEREALELOR

Publicat : 17.11.2006 în MONITORUL OFICIAL Nr. 178-180 art. 606 Data intrării în vigoare

Examinînd materialele prezentate de către Centrul Tehnic pentru SecuritateIndustrială privind aprobarea regulamentului general RG 35-05-44:2005 „Reguli desecuritate antideflagrantă pentru obiectele industriale periculoase de depozitare şiprelucrare a cerealelor”, Serviciul Standardizare şi Metrologie al Republicii Moldovaadoptă prezenta

HOTĂRÎRE

1. A aproba cu aplicare din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldovaregulamentul general RG 35-05-44:2005 „Reguli de securitate antideflagrantă pentruobiectele industriale periculoase de depozitare şi prelucrare a cerealelor”.

2. Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare (dl N. Şuprovici) săasigure editarea documentului susnumit.

3. A publica regulamentul general RG 35-05-44:2005 „Reguli de securitateantideflagrantă pentru obiectele industriale periculoase de depozitare şi prelucrare acerealelor” în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Director general

al serviciului standardizare

şi metrologie Sergiu BABAN

Nr-1854-RT Chişinău, 13 decembrie 2005.

APROBAT

Prin Hotărîrea Serviciului Standardizare

şi Metrologie al Republicii Moldova

nr. 1854-RT din 13.12.2005

cu aplicare din data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova

RG 35-05-44:2005

REGULI DE SECURITATE ANTIDEFLAGRANTĂ PENTRU

OBIECTELE INDUSTRIALE PERICULOASE

DE DEPOZITARE ŞI PRELUCRARE A CEREALELOR

1 Obiect şi domeniu de aplicare

1.1 Prezentul regulament stabileşte cerinţe de securitate antideflagrantă pentruobiectele industriale periculoase de depozitare şi prelucrare a cerealelor la etapa deproiectare,exploatare, reconstruire şi reutilare tehnică şi sînt supuse supravegherii tehnicede stat de către Serviciul Standardizare şi Metrologie (în continuare - Organ de securitateindustrială), conform Nomenclatorului, expus în anexa A.

1.2 În prezentul regulament se ţine cont de condiţiile şi particularităţile specificepentru producţii, obiecte, care sînt orientate spre asigurarea nivelului maxim de securitateantideflagrantă şi se realizează prin excluderea posibilităţilor de declanşare a exploziei sauîn cazul declanşării prin prevenirea acţiunii factorilor nocivi ai exploziei asupra oamenilor şipăstrarea bunurilor materiale.

Soluţionarea sarcinilor indicate se asigură prin elaborarea sistemelor de prevenire aexploziilor, protecţie antideflagrantă şi măsurile tehnico-organizatorice.

1.2.1 Sistemul de prevenire a exploziei prevede:

- excluderea posibilităţilor de apariţie a surselor de aprindere (surselor de iniţiere aexploziei) în utilaje, construcţii şi încăperi prin utilizarea protecţiei magnetice, releului decontrol al vitezei, detectoarelor de suprapresiune, întrerupătoarelor de capăt de cursă,sistemelor de blocare şi autoblocare, semnalizare de producţie şi avarie, prizare cu pămîntulşi cu conductorul neutru, mijloacelor de protecţie electrostatică, precum şi prinreglementarea strictă a lucrărilor cu foc, condiţiilor de depozitare a materiei prime făinoase,cerealiere şi a producţiei finite, predispuse spre autoaprindere, prin aplicarea termometrieişi analizei gazelor, dirijării automate de la distanţă a proceselor de producţie, organizareareparaţiilor preventive planificate (RPP) şi etc.;

- excluderea condiţiilor de formare a mediului deflagrant în încăperile de producţieprin aplicarea utilajelor etanş, funcţionarea efectivă a sistemelor de ventilaţie şi aspiraţie,controlul depunerii prafului (regimului de praf) şi etc.

1.2.2 Sistemul de protecţie contra exploziei prevede:

- utilizarea sistemelor de localizare a exploziei în utilaje (cu utilizarea vanelor deecluză, transportoarelor elicoidale, obturatoarelor cu acţiune rapidă şi etc.);

- protecţia utilajelor şi încăperilor de producţie contra distrugerilor în timpul explozieiprin aplicarea descărcătorilor de explozie şi construcţiilor uşor detaşabile, precum şi prinutilizarea utilajelor, calculate la presiunea de explozie;

- limitarea posibilităţii extinderii exploziei în încăperile adiacente şi casele scărilorprin aplicarea vestibulurilor - ecluză;

- amenajarea căilor de evacuare şi amplasarea încăperilor de uz social în afaraclădirilor de producţie.

1.2.3 Măsurile organizatorice şi tehnico-organizatorice preconizează:

- instruirea şi instructajul;

- supravegherea şi controlul securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor;

- elaborarea sistemelor de documente tehnico-normative şi materialului didacticintuitiv.

1.3 Modul şi termenele de aducere în corespundere cu prevederile prezentuluiregulament pentru producţiile şi obiectele în funcţiune se stabilesc de la caz la caz de cătreconducătorii întreprinderilor de comun acord cu Organul de securitate industrială.

1.4 În caz de imposibilitate tehnică de îndeplinire a unor prevederi ale prezentuluiregulament la exploatarea, reparaţia capitală, reutilarea tehnică şi reconstruireaproducţiilor şi obiectelor în funcţiune, construite conform proiectelor, se admite exploatarealor cu condiţia de a elabora şi implementa măsuri tehnico-organizatorice compensatorii,coordonate cu Organul de securitate industrială şi orientate spre sporirea gradului desecuritate antideflagrantă a producţiilor şi obiectelor.

Volumul şi conţinutul măsurilor tehnico - organizatorice (sporirea gradului deetanşeitate a utilajelor; instalarea sistemului suplimentar de aspiraţie; montareadescărcătorilor de explozie suplimentari; instalarea barierelor antifoc; automatizareasuplimentară a producţiilor şi obiectelor; consolidarea utilajelor, de exemplu, a ţevilornoriilor, conductelor pentru produse, mantalelor transportoarelor cu lanţ; construcţiaieşirilor suplimentare de evacuare; interzicerea efectuării lucrărilor cu foc în încăperile deproducţie; rigurozitatea graficelor de înlăturare a prafului; protecţia antifoc suplimentară aelementelor constructive din lemn; instructajul şi instruirea suplimentară şi etc.) în fiecarecaz concret se stabilesc în dependenţă de tipul derogării şi particularităţile producţiei(obiectului).

2 Terminologie

Pentru a interpreta corect prezentul regulament se aplică termenii care urmează.

2.1 amestec deflagrant: Amestec de praf şi aer, gaze şi aer (vapori şi aer)sau

amestec mixt cu conţinut de substanţe combustibile în limitele zonei de inflamabilitate.

2.2 amestec mixt: Sistem, compus din amestecuri de praf şi aer, gaze şi aer (vaporişi aer).

2.3 ardere: Interacţiunea substanţelor cu oxigen, însoţită de emanarea căldurii şi/sauemisia de fum, apariţia flăcării şi/sau mocnirii.

2.4 autoaprindere: Principiul arderii fără intervenţia sursei de aprindere.

2.5 autoîncălzire: Fenomenul de creştere a temperaturii generată de reacţiiexotermice interioare la prezenţa condiţiilor favorabile de acumulare a căldurii în masasubstanţei (materialului, amestecului).

2.6 buncăr: Recipient pentru depozitarea de scurtă durată şi descărcareagravitaţională a materialelor pulverulente.

2.7 cauză tehnică a exploziei: Acţiune sau fenomen, ce a condiţionat nemijlocitapariţia exploziei iniţiale şi, de regulă, dispare la etapa iniţială de extindere a exploziei.

2.8 сauză tehnico-organizatorică a exploziei: Încălcare a prevederilordocumentelor normative, tehnico-normative, dispoziţiilor tehnice, documentaţiei deconstrucţie, tehnologice şi/sau imperfecţia acestora, ce condiţionează apariţia cauzeitehnice a exploziei şi/sau condiţiilor de apariţie a acesteia.

2.9 condiţii de apariţie a exploziei: Totalitate a factorilor de producţie, cecondiţionează posibilitatea formării amestecului deflagrant şi apariţiei sursei de iniţiere aexploziei.

2.10 descărcare a exploziei: Prevenire a creşterii presiunii prin evacuareaproduselor de ardere şi amestecului ce nu a ars din volumul obiectului protejat prinaplicarea unor dispozitive tehnice speciale (membranelor ce se distrug, supapelor desiguranţă, construcţiilor uşor detaşabile şi etc.).

2.11 electricitate statică: Totalitate a fenomenelor ce ţin de apariţia, păstrarea şirelaxarea sarcinii libere electrice la suprafaţă şi în volumul substanţelor dielectrice şisemiconductoare, materialelor, articolelor sau la suprafaţa conductorilor izolaţi (inclusivdispersaţi în mediul dielectric).

2.12 explozie: Ardere rapidă nedirijată a amestecului de praf şi aer, gaze şi aer(vapori şi aer) sau a amestecului mixt, ce se extinde în afara zonei de influenţă a sursei deaprindere (sursei de iniţiere a exploziei), însoţită de degajarea energiei, formarea gazelorcomprimate, ce generează accidente de muncă şi/sau pagube materiale.

2.13 explozie iniţială: Explozie ce constituie cauza apariţiei exploziei ulterioare

2.14 factor de producţie nociv: Factor de producţie, acţiunea căruia în anumite condiţiipoate cauza îmbolnăvirea sau reducerea capacităţii de muncă a lucrătorului.

2.15 factor de producţie periculos: Factor de producţie, acţiunea căruia înanumite condiţii poate cauza traumatism sau agravare bruscă a sănătăţii lucrătorului.

2.16 galerie: Construcţie aeriană sau la suprafaţa solului acoperită total sauparţial, orizontală sau înclinată de lung parcurs, ce uneşte încăperile clădirilor sauconstrucţiilor, destinată pentru comunicările inginereşti sau tehnologice, precum şi pentrutrecerea persoanelor.

2.17 inflamare (aprindere): Fenomen de ardere sub acţiunea sursei deaprindere.

2. 18 localizare a exploziei: Prevenire a extinderii flăcării şi produselor de arderede temperatură înaltă prin aplicarea unor dispozitive tehnice speciale (izolatori ai focului,bariere de protecţie antifoc, vestibuluri – ecluză şi etc).

2.19 pulbere combustibil: Pulbere capabil de a arde (mocni) independent dupăînlăturarea surselor de aprindere.

2.20 praf de producţie: Particule solide organice sau neorganice foarte mici,capabile de a se afla în aer în stare de suspensie.

2.21 prevenire a exploziei: Măsuri, ce previn posibilitatea apariţiei exploziei.

2.22 protecţie antideflagrantă: Măsuri, ce previn acţiunea factorilor nocivi şipericuloşi ai exploziei asupra persoanelor şi asigură păstrarea bunurilor materiale.

2.23 protecţie contra scînteilor de provenienţă electrostatică: Stare aobiectului la care se exclude posibilitatea exploziei sau incendiului în rezultatul acţiunilorelectricităţii statice.

2.24 securitate antideflagrantă: Stare a procesului de producţie, la care seexclude posibilitatea exploziei sau în cazul apariţiei ei se previne influenţa factorilorpericuloşi şi nocivi asupra persoanelor şi se asigură păstrarea bunurilor materiale.

2.25 siloz: Recipient cilindric sau prizmatic vertical, destinat pentru depozitareamaterialelor pulverulente.

2.26 suprimare a exploziei: Întrerupere a procesului de ardere a amestecului laetapa iniţială de extindere a exploziei prin aplicarea flegmatizatorilor;

2.27 sursă de aprindere: Energie termică, ce generează arderea.

2.28 sursă de iniţiere a exploziei: Sursă, ce posedă o rezervă de energie şitemperatură, suficientă pentru iniţierea exploziei mediului cu pericol de deflagraţie alprocesului de producţie.

2.29 tunel: Construcţie subterană de lung parcurs cu înălţime de 2 m şi mai multpînă la construcţiile proeminente, destinată pentru pozarea căilor ferate şi drumurilorpentru automobile, trecerilor de pietoni, comunicaţiilor şi etc.

2.30 zonă cu pericol de deflagraţie: Încăpere sau spaţiu limitat într-o încăperesau într-o instalaţie exterioară, în care se află sau se pot forma amestecuri deflagrante.

3 Dispoziţii generale

3.1 Securitatea antideflagrantă a producţiilor şi obiectelor în funcţiune trebuie să fieasigurată prin respectarea prevederilor corespunzătoare ale prezentului regulament şidocumentelor normative în vigoare.

3.2 La necorespunderea cerinţelor de securitate antideflagrantă ale documentelortehnico-normative administrative cu cerinţele prezentului regulament urmează a avea dreptprincipiu cerinţele celui din urmă.

3.3 Documentele tehnico-normative elaborate, care conţin cerinţe de securitateantideflagrantă şi modificările aplicate acestora trebuie să fie coordonate cu Organul desecuritate industrială.

3.4 Exploatarea producţiilor şi obiectelor (elevatoarelor, depozitelor de tipul siloz,uzinelor de morărit, crupe şi nutreţuri combinate, secţiilor, sectoarelor, liniilor şi etc.) seadmite numai cu condiţia prezenţei autorizaţiilor, certificatelor de conformitate, eliberate deOrganul de securitate industrială.

Proiectarea producţiilor şi obiectelor de depozitare şi prelucrare a cerealelor sepermite numai organizaţiilor de proiectare, care deţin autorizaţii conform legislaţiei învigoare.

3.5 Eliberarea autorizaţiilor tehnice se efectuează în conformitate cu documentulnormativ, aprobat de către Organul de securitate industrială.

3.6 La efectuarea lucrărilor de construcţie a producţiilor şi obiectelor noi, deextindere, reconstrucţie, reutilare tehnică şi reparaţie capitală a clădirilor şi construcţiilorproducţiilor şi obiectelor în funcţiune urmează a avea drept principiu cerinţeledocumentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

3.7 La proiectarea şi exploatarea producţiilor şi obiectelor este necesar de determinatcategoriile de pericol şi explozie, şi incendiu a tuturor încăperilor şi clădirilor încorespundere cu Nomenclatorul categoriilor încăperilor şi clădirilor în dependenţă depericolul de deflagraţie-incendiu şi pericolul de incendiu ale producţiilor şi obiectelor dedepozitare şi prelucrare a cerealelor, expus în anexa B.

3.8 La proiectarea şi exploatarea producţiilor şi obiectelor este necesar de determinatclasele zonelor cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate ale încăperilor de producţie şiinstalaţiilor exterioare în conformitate cu Clasificarea zonelor cu pericol de deflagraţie şiincendiu ale încăperilor de producţie şi instalaţiilor exterioare ale producţiilor şi obiectelorde depozitare şi prelucrare a cerealelor, expusă în anexa C.

3.9 În notele explicative la proiectele producţiilor şi obiectelor trebuie să fieprevăzute capitole aparte referitor la securitatea antideflagrantă (securitatea

antideflagrantă şi antiincendiară), în care trebuie să fie enumerate şi justificate toatemăsurile de securitate antideflagrantă preconizate în proiect (securitatea antideflagrantă şiantiincendiară).

3.10 Starea securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor în funcţiune trebuiesă fie consemnată în fişa tehnică de securitate antideflagrantă, elaborată în conformitate cudocumentul normativ în vigoare, aprobat de către Organul de securitate industrială.

3.11 La fiecare întreprindere pentru toate producţiile şi obiectele trebuie să fieelaborate planuri de localizare şi lichidare a avariilor (PLA) şi de protecţie a personalului încorespundere cu documentul normativ în vigoare, aprobat de către Organul de securitateindustrială.

3.12 Supravegherea stării securităţii antideflagrante, securităţii antiincendiare,securităţii electrice şi tehnicii securităţii producţiilor şi obiectelor se efectuează de cătreOrganul de securitate industrială, serviciul de pompieri, organele supravegherii energeticede stat şi inspectoratul de stat pentru protecţia muncii prin examinarea producţiilor şiobiectelor în funcţiune, întreprinderile de expertiză selectivă a proiectelor, indicarea în cazde necesitate a expertizei independente a unor proiecte aparte şi decizii constructive deproiect, supravegherea prealabilă a producţiilor şi obiectelor în fază de construire,reconstruire şi reutilare tehnică în corespundere cu regulamentele acestor întreprinderi şiacordurile încheiate între ele.

3.13 Proiectele producţiilor şi obiectelor noi, reconstruite şi reutilate tehnic, ceutilizează utilaje tehnologice de import, inclusiv şi proiectele elaborate de firmele altor ţări,trebuie să corespundă cerinţelor regulilor şi normelor de securitate antideflagrantă învigoare.

Derogările de la prevederile indicate în fiecare caz concret trebuie să fie coordonatecu Organul de securitate industrială şi justificat corespunzător.

3.14 Conducătorii întreprinderilor sînt obligaţi să informeze din timp Organul desecuritate industrială, Serviciul de pompieri, Organul de supraveghere energetică cu privirela construirea, reconstruirea şi reutilarea tehnică proiectate a producţiilor şi obiectelor.

Organul de securitate industrială, după ce a fost informat, organizează în caz denecesitate, expertiza documentaţiei de proiect şi supravegherea prealabilă la etapaconstruirii, reconstruirii şi reutilării tehnice.

3.15 Pentru producerea în serie şi aplicarea utilajului potenţial periculos, indicat înLista expusă în anexa D, trebuie să fie primită autorizaţia tehnică, eliberată de cătreOrganul de securitate industrială.

3.16 Utilajele de transport, tehnologice şi aspiraţie, care nu sînt utilizate în procesultehnologic, trebuie să fie demontate sau debranşate de la utilajul în funcţiune, deconectatede la curentul electric şi etanşate (în scopul excluderii posibilităţii prin ele a extinderiiexploziei).

Retragerea din funcţiune a utilajului potenţial periculos trebuie să fie perfectatăprintr-un proces-verbal, aprobat de către conducătorul tehnic al întreprinderii în baza uneiinspectări de către o comisie, componenţa căreia se nominalizează printr-un ordin dincadrul întreprinderii.

3.17 Toţi agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică deorganizare, care desfăşoară activitatea la obiectele de depozitare şi prelucrare a cerealelortrebuie să deţină autorizaţie tehnică, eliberată de сătre Organul de securitate industrială, cutermen de valabilitate, conform legislaţiei în vigoare.

4 Măsuri tehnico-organizatorice

4.1 Obligaţiunile şi responsabilităţile conducătorilor întreprinderii, personaluluitehnico-ingineresc şi muncitorilor.

4.1.1 Responsabilitatea pentru asigurarea securităţii antideflagrante a producţiilor şiobiectelor, inclusiv pentru organizarea instruirii oportune şi calitative şi verificareacunoştinţelor în domeniul securităţii antideflagrante i se atribuie conducătoruluiîntreprinderii.

4.1.2 Conducătorii şi specialiştii întreprinderii sînt obligaţi să fie instruiţi şi atestaţiperiodic în termenele stabilite de documentele normative în vigoare.

4.1.3 Conducătorul întreprinderii este obligat de a:

a) exercita dirijarea generală a activităţii în domeniul asigurării securităţiiantideflagrante;

b) organiza elaborarea şi executarea complexului de măsuri, orientate spreîmbunătăţirea nivelului de securitate antideflagrantă;

c) organiza îndeplinirea cerinţelor Organului de securitate industrială, orientate spreasigurarea securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor în termenele stabilite;

d) asigura alocarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea măsurilorprivind securitatea antideflagrantă;

e) organiza îndeplinirea PLA şi a protecţiei personalului;

f) întreprinde măsuri de rigurozitate a responsabilităţii lucrătorilor privindrespectarea cerinţelor normelor de securitate antideflagrantă şi îndeplinirea oportună amăsurilor preconizate şi prescripţiilor Organului de securitate industrială;

g) desemna printr-un ordin din cadrul întreprinderii persoane responsabile desecuritatea antideflagrantă a producţiilor, obiectelor, atelierelor, sectoarelor şi etc.;

h) comunica Organului de securitate industrială despre fiecare accident, caz deaprindere şi avarie;

i) organiza serviciul de protecţie a muncii.

4.1.4 Conducătorul tehnic al întreprinderii (inginerul-şef, directorul tehnic saulocţiitorul acestuia ) este obligat de a:

a) asigura starea corespunzătoare a utilajului tehnologic, de transport şi de aspiraţie,organiza planul de reparaţie preventivă planificată (RPP);

b) organiza instructajul şi instruirea personalului în domeniul securităţiiantideflagrante;

c) acorda ajutorul permanent personalului tehnico-ingineresc al producţiilor,obiectelor, atelierelor, serviciilor şi secţiilor în domeniul securităţii antideflagrante;

d) dirija elaborarea şi organizarea măsurilor de realizare a PLA şi protecţie apersonalului.

4.1.5 Conducătorul tehnic al întreprinderii (inginerul-şef, directorul tehnic saulocţiitorul acestuia ) este responsabil de:

a) prezenţa şi starea tehnică a mijloacelor de protecţie antiexplozie şi prevenire aexploziei, funcţionarea sistemelor de RPP a utilajelor;

b) elaborarea oportună şi calitativă a fişei tehnice de securitate antideflagrantă şiplanului de măsuri, PLA şi protecţie a personalului;

c) îndeplinirea planului de măsuri privind ameliorarea securităţii antideflagrante;

d) organizarea executării prescripţiilor Organului de securitate industrială;

e) îndeplinirea condiţiilor de valabilitate a autorizaţiilor tehnice, eliberate de cătreOrganul de securitate industrială la exploatarea producţiilor, obiectelor şi instruireapersonalului;

f) efectuarea lucrărilor de reconstruire, reutilare tehnică, inclusiv a instalaţiilor deaspiraţie şi transport pneumatic, conform documentaţiei de proiect, aprobată şi coordonatăîn modul stabilit;

g) păstrarea documentaţiei tehnice de proiect la întreprindere;

h) funcţionarea eficientă a serviciului (responsabilului) pentru protecţia muncii.

4.1.6 Persoanele responsabile de securitatea antideflagrantă a producţiilor,obiectelor, atelierelor, sectoarelor şi altor subdiviziuni, sînt obligate de a:

a) elabora şi prezenta spre aprobare, în modul stabilit, instrucţiunile privindsecuritatea antideflagrantă a producţiilor şi obiectelor respective;

b) exercita zilnic controlul privind respectarea de către subalterni a tuturor cerinţelorde securitate antideflagrantă, expuse în instrucţiunile respective;

c) organiza instruirea şi verificarea gradului de cunoaştere a Regulilor de securitateantideflagrantă a personalului subordonat, şi gestiona registrul instructajului la locul de

muncă;

d) participa la elaborarea fişelor tehnice de securitate antideflagrantă şi PLA;

e) asigura executarea oportună a tuturor prescripţiilor Organului de securitateindustrială;

f) verifica starea perfectă de funcţionare a utilajului tehnologic, electrotehnic şipentru transport, instalaţiilor de aspiraţie şi ventilaţie, descărcătorilor de explozie, releuluide control al vitezei, detectorului de suprapresiune şi de nivel al produsului, protecţieimagnetice, sistemelor de localizare a exploziei, dispozitivelor de prizare cu pămîntul şi altordispozitive speciale de protecţie a motoarelor electrice de scurtcircuite şi suprasarcini;

g) asigura înlăturarea minuţioasă a prafului în corespundere strictă cu graficele şi anu admite totodată utilizarea benzinei, petrolului şi altor lichide inflamabile;

h) nu admite blocarea căilor de evacuare (ieşirilor, căilor de trecere, culoarelor,scărilor şi etc.), căilor de acces spre aparatele de telefoane, butoanele de deconectareavariată a utilajelor şi mijloacele locale de stingere a incendiului;

i) interzice executarea oricăror lucrări de construcţie şi replanificare în încăperile deproducţie fără documentaţia tehnică, aprobată în modul stabilit, precum şi executarealucrărilor cu foc fără misiunea de lucru, perfectată în modul stabilit, şi efectuarea tuturormăsurilor de pregătire necesare;

î) comunica paza antiincendiară şi conducătorul întreprinderii despre fiecare caz deaprindere (incendiu);

j) informa imediat conducătorul întreprinderii despre toate cazurile de explozii localeşi să întreprindă măsurile respective în corespundere cu PLA;

k) supraveghea starea perfectă de funcţionare a mecanismelor de închidere automatăa uşilor în vestibuluri-ecluza, pereţilor şi panourilor antifoc. Să nu admită înlocuireaconstrucţiilor uşor detaşabile prin construcţii, ce nu îndeplinesc aceste funcţii.

4.1.7 Responsabilitatea pentru respectarea tuturor cerinţelor de securitateantideflagrantă în limitele obligaţiilor sale în fiecare tură se pune în sarcina şefului de tură(inginerului de tură, maistrului de tură), iar la fiecare loc de muncă – muncitorului cedeserveşte zona, sectorul, maşina-unealtă, grupul de maşini-unelte, agregatul, sistemul,instalaţia, în ordinea, stabilită de instrucţiunile respective şi Regulamentul de muncă deordine interioară.

4.1.8 Responsabilitatea pentru exploatarea corectă şi funcţionarea efectivă asistemelor de aspiraţie, ventilaţie şi transport pneumatic, precum şi a colectorilor de praf,se atribuie şefului de secţie şi şefilor de tură.

4.1.9 Responsabilitatea pentru colectarea, amplasarea şi asigurarea calităţii în timpuldepozitării făinii de ierburi şi furajere, şroturilor, materiei prime făinoase şi de altă naturăpredispuse spre autoaprindere, se atribuie şefului de secţie (şefului de depozit) şi şefului de

laborator tehnico-industrial.

4.1.10 Responsabilitatea pentru funcţionarea stabilă a mijloacelor de comunicaţii,dispozitivelor de prizare cu pămîntul, protecţiei motoarelor electrice de scurtcircuite şisuprasarcini şi etc se atribuie energeticianului-şef al întreprinderii. În cazul neprevederii înstatele de personal a funcţiei de energetician - şef responsabilitatea îi revine conducătoruluitehnic al întreprinderii.

4.1.11 Obligaţiunile şi responsabilităţile şefului serviciului de pază al întreprinderii sestabilesc în documentele normative departamentale.

4.1.12 Pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative de securitateantideflagrantă şi protecţie a muncii persoanele culpabile poartă răspundere disciplinară,administrativă, materială sau penală, în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova.

4.2 Instruirea şi instructajul personalului în domeniul securităţii antideflagrante.

4.2.1 Instruirea şi instructajul personalului în privinţa securităţii antideflagrante laîntreprinderile, supuse supravegherii tehnice şi controlului de către Organul de securitateindustrială trebuie să fie organizate în corespundere cu legislaţia în domeniile securităţiiindustriale, protecţiei muncii, apărării împotriva incendiilor.

4.2.2 La efectuarea instructajului introductiv angajaţilor la încadrarea în muncă li seaduce la cunoştinţă:

- normele şi instrucţiunile de securitate antideflagrantă în vigoare la întreprindere;

- condiţiile de apariţie şi factorii de pericol ai exploziei;

- măsurile principale de prevenire şi protecţie a exploziei;

-acţiunile principale în caz de apariţie a exploziei, conform compartimentului operatival PLA.

4.2.3 Instructajul şi instruirea cu privire la securitatea antideflagrantă trebuie să seefectueze prin aplicarea materialelor ilustrative (placardelor, fotografiilor, schemelor,broşurilor, cărţilor, filmelor şi etc).

4.2.4 Persoanele responsabile de securitatea antideflagrantă a subdiviziunilorîntreprinderii, pînă a permite accesul la muncă al lucrătorului încadrat, sînt obligate a seîncredinţa de faptul, că acest lucrător a audiat instructajul introductiv primar, după careorganizează instructajul introductiv cu privire la condiţiile concrete de securitateantideflagrantă a subdiviziunii (sectorului, secţiei), unde va lucra.

Instructajul trebuie desfăşurat cu demonstrarea deprinderilor practice şi metodelorde deservire inofensivă a utilajelor, butoanelor de sistare a funcţionării utilajelor în caz deavarie, căilor de evacuare, mijloacelor de comunicaţii, sistemelor de semnalizare şi etc.

4.2.5 La sfîrşitul instructajului introductiv la locul de muncă se efectuează verificarea

cunoştinţelor însuşite ale persoanei instruite prin convorbire.

Rezultatele instructajului se înscriu în registrul instructajului la locul de muncă încare trebuie să fie indicate numerele instrucţiunilor privind efectuarea instructajului.

4.2.6 Instructajele repetate privind securitatea antideflagrantă la locurile de muncătrebuie să se efectueze nu mai rar de o dată la 90 zile cu indicarea termenelor dedesfăşurare în registrele respective.

4.2.7 Instruirea în domeniul securităţii antideflagrante se recomandă a fi efectuatăconcomitent cu instruirea pentru securitatea antiincendiară şi protecţia muncii.

4.2.8 Modul de desfăşurare a studierii, instruirii şi atestării personalului în vedereacunoaşterii cerinţelor documentaţiei tehnico-normative a securităţii tehnice şi admiterea lalucru de sinestătător se determină de documentele normative respective (totodată stagiereatrebuie să nu fie mai puţin de 10 ture lucrătoare).

4.2.9 Programele pentru instruirea în domeniul securităţii antideflagrante apersonalului şi biletele pentru verificarea cunoştinţelor trebuie să fie coordonate cu Organulde securitate industrială.

Este necesar de prevăzut în program, în mod obligatoriu, următoarele noţiuni-cheie:

- categoriile încăperilor şi clădirilor privind pericolul de deflagraţie şi inflamabilitateşi pericolul de inflamabilitate;

- clasele încăperilor de producţie (zonelor) şi instalaţiilor exterioare privind pericolulde deflagraţie şi inflamabilitate;

- indicii de bază ai pericolului de deflagraţie şi inflamabilitate pentru praful deproducţie;

- sursele tipice de aprindere (iniţiere a exploziei) şi condiţiile de formare aamestecurilor deflagrante de tip praf-aer, praf-gaze, aer şi gaze-aer;

- căile de extindere a exploziilor;

- exploziile iniţiale şi repetate;

- factorii nocivi ai exploziei;

- condiţiile de apariţie a exploziilor;

- cauzele tehnice şi tehnico-organizatorice ale exploziilor;

- clasificarea exploziilor după cauzele, locurile apariţiei şi producţiilor;

- măsurile de prevenire a exploziilor şi de protecţie antideflagrantă;

- căile de evacuare;

- acţiunile (comportarea) personalului în timpul exploziei şi în alte situaţii de avarie şiantiavarie;

- documentele normative, tehnico-normative şi dispoziţiile tehnice ce conţin cerinţede securitate antideflagrantă.

Programul de instruire trebuie să includă exerciţii de antrenament la locurile demuncă cu modelarea situaţiilor de avarie şi perfecţionarea acţiunilor personalului în acestesituaţii.

4.2.10 După studierea temelor, prevăzute de programele pentru securitateaantideflagrantă, se efectuează verificarea cunoştinţelor personalului.

Persoana, care nu a susţinut verificarea cunoştinţelor sau a fost apreciată cu notănesatisfăcătoare nu este admisă la lucru de sinestătător.

Este necesar de a se ţine cont de rezultatele verificării cunoştinţelor la promovareacategoriei de calificare a personalului.

4.2.11 Componenţa comisiei de atestare a personalului privind securitateaantideflagrantă se determină de către conducătorul întreprinderii. În comisie poate fi inclusşi reprezentantul Organului de securitate industrială, care trebuie să fie înştiinţat cu nu maitărziu de 10 zile.

La finele examenelor se perfectează procesul-verbal de atestare a personalului.

4.2.12 Personalul administrativ şi tehnico-ingineresc, care este cooptat la organizareaşi efectuarea proceselor tehnologice, precum şi la exploatarea, repararea şi montareautilajelor, trebuie să fie supus obligatoriu instruirii şi verificării cunoştinţelor în domeniulsecurităţii antideflagrante.

4.3 Supravegherea şi controlul stării securităţii antideflagrante.

4.3.1 Controlul (supravegherea) stării securităţii antideflagrante a producţiilor şiobiectelor în funcţiune se exercită în vederea depistării devierilor de la prevederiledocumentelor tehnico-normative de securitate antideflagrantă, elaborării şi executăriiulterioare a măsurilor pentru lichidarea acestora, precum şi pentru elaborarea şi efectuarea(în caz de necesitate) a măsurilor supranormative, orientate spre sporirea gradului desecuritate antideflagrantă a zonelor şi sectoarelor cu pericol maxim de deflagraţie aleproducţiilor şi obiectelor.

4.3.2 Supravegherea şi controlul stării securităţii antideflagrante a producţiilor şiobiectelor se exercită de către Organul de securitate industrială, precum şi de cătreconducătorii şi specialiştii întreprinderilor.

4.3.3 Organul de securitate industrială efectuează examinarea stării securităţiiantideflagrante la producţii şi obiecte, cu întocmirea şi eliberarea prescripţiilor.

4.3.4 Încălcările şi deficienţele depistate în procesul examinării, înlăturarea cărora nuprevede timp îndelungat şi alocări speciale, sînt lichidate imediat sau în termene reduse.

4.3.5 Conducătorul întreprinderii desemnează prin ordin executanţii pentrulichidarea încălcărilor depistate şi realizarea măsurilor preconizate.

4.3.6 Informaţia despre toate examinările stării securităţii antideflagrante aproducţiilor şi obiectelor întreprinse trebuie să fie înscrise într-un registru special.

4.3.7 Controlul lichidării încălcărilor depistate şi îndeplinirii măsurilor preconizateconform 4.3.1 se exercită de către conducătorul tehnic şi inginerul pentru protecţia munciiai întreprinderii.

4.3.8 La o încălcare prezumtivă a termenelor stabilite pentru lichidarea încălcărilordepistate şi îndeplinirea planului de măsuri conducătorul întreprinderii trebuie să seadreseze Organului de securitate industrială, solicitînd prelungirea termenului (justificîndcauzele prelungirii.)

4.4 Comportamentul personalului de deservire, tehnico-ingineresc şi administrativ alîntreprinderii în situaţii de preavarie şi avarie.

4.4.1 Comportamentul personalului întreprinderii în situaţii de preavarie şi avarietrebuie să fie reglementat detaliat în PLA, elaborate pentru producţii şi obiecte concrete,conform 3.11.

4.4.2 La apariţia exploziei sau incendiului acţiunile conducătorului întreprinderii,şefilor de producţii, obiecte, secţii, sectoare, ture, laboratoare şi serviciului de pompieri maiîntîi de toate trebuie să fie orientate spre asigurarea securităţii şi evacuării personalului dedeservire.

4.4.3 La declanşarea exploziei, depistarea incendiului sau semnelor de ardere(fumegări, miros de ars, mocnire a produselor cerealiere sau a altui material şi etc.) estenecesar de a:

a) sista funcţionarea utilajului, liniei, sectorului, secţiei;

b) comunica imediat prin telefon despre avarie (situaţia de avarie) persoanei,desemnate de conducătorul întreprinderii şi indicate în PLA ca responsabilă de înştiinţare;

c) întreprinde toate măsurile posibile pentru evacuarea persoanelor, localizareaexploziei şi stingerea incendiului la etapa iniţială de extindere a avariei;

d) întreprinde măsuri pentru chemarea şefilor de producţie, obiecte, secţii, sectoare,ture şi altor persoane oficiale la locul de declanşare a avariei.

4.4.4 Personalul de deservire la apariţia semnelor caracteristice ale exploziei (vuiet,trăsnet, vibraţia elementelor constructive, clădirii etc.) trebuie să părăsească imediatclădirea de producţie pe calea cea mai scurtă, deconectînd, în măsura posibilităţilor, toateutilajele în funcţiune. În lipsa iluminării personalul de deservire trebuie să se orienteze liberîn ceea ce priveşte ieşirile la casa scării şi scara de incendiu.

4.4.5 Conducătorul întreprinderii, conducătorul tehnic, şeful de producţie sau altă

persoană oficială care a sosit printre primii la locul exploziei sau incendiului este obligat:

a) să verifice dacă s-a comunicat despre avarie persoanei responsabile de înştiinţareşi sînt chemate serviciile de pompieri (al întreprinderii şi urban);

b) în cazul cînd nu tot personalul de deservire a reuşit să părăsească încăperile deproducţie, unde s-a produs explozia sau incendiul, să organizeze imediat salvareapersonalului, aplicînd pentru aceasta toate forţele şi mijloacele existente;

c) în caz de necesitate, să apeleze la serviciul medical, salvgazişti şi alte servicii;

d) în caz de necesitate, să deconecteze energia electrică (cu excepţia reţelelor deiluminare a căilor de evacuare şi sistemelor de protecţie antiincendiară), să sistezefuncţionarea utilajelor şi să întreprindă alte măsuri de prevenire a extinderii exploziei sauincendiului şi învăluirea cu fum a încăperilor;

e) în caz de incendiu, să controleze declanşarea sistemelor automate de protecţieantiincendiară;

f) să suspendeze toate lucrările în clădire, cu excepţia lucrărilor ce ţin de măsurile destingere a incendiilor şi lichidare a consecinţelor exploziei;

g) să efectueze dirijarea generală pentru lichidarea consecinţelor exploziei şistingerea incendiului (ţinînd cont de particularităţile specifice ale producţiei) pînă la sosireapersoanelor oficiale, încadrate pentru soluţionarea acestor probleme, conform PLA, şi pînăla sosirea subdiviziunilor serviciului de pompieri urban;

h) să evacueze tot personalul, neîncadrat la lichidarea consecinţelor exploziei şistingerea incendiului, după hotarele zonei periculoase;

i) să asigure respectarea tehnicii securităţii de către personalul antrenat la lichidareaconsecinţelor exploziei şi stingerea incendiului;

î) să organizeze concomitent cu stingerea incendiului evacuarea persoanelor şiprotecţia bunurilor materiale;

j) să organizeze întîlnirea subdiviziunilor serviciului de pompieri, să le acorde ajutorîn alegerea celei mai scurte căi de acces spre clădirea, unde s-a declanşat explozia sauincendiul, să caracterizeze succint situaţia creată, atenţionînd în mod deosebit locurile undeeventual se pot afla oameni care necesită evacuare urgentă şi locurile de ardere (mocnire) amateriei prime şi produselor finite în utilaje, buncăre şi silozuri;

k) să remită Organului de securitate industrială informaţia despre avarie în formastabilită.

4.4.6 După sosirea subdiviziunii serviciului de pompieri administraţia şi personalultehnic al întreprinderii în conformitate cu PLA ţinînd cont de particularităţile constructive şitehnologice ale obiectului exploziei (incendiului), clădirilor şi construcţiilor adiacente sîntobligaţi să asigure cooptarea forţelor şi mijloacelor proprii pentru realizarea măsurilornecesare, ce ţin de lichidarea consecinţelor exploziei, stingerea incendiului şi aprinderilor

posibile ale materiei prime şi produsului finit în utilaje, silozuri, buncăre.

4.4.7 Pentru fiecare caz de explozie, incendiu (aprindere), ce s-a produs laîntreprindere, administraţia este obligată să efectueze examinarea în corespundere cudocumentele normative în vigoare şi să întreprindă măsurile necesare de profilaxie pentruprevenirea exploziilor, incendiilor (aprinderilor) ulterioare.

Înregistrarea şi evidenţa avariilor trebuie să se efectueze într-un registru special.

Responsabilitatea pentru regularitatea evidenţei avariilor i se atribuie conducătoruluiîntreprinderii.

4.4.8 La sistarea automată avariată a funcţionării liniei tehnologice (de transport) încaz de avarie este necesar de identificat instalaţia, ce a emis semnalul pentru executareaacţiunilor de blocare (releul de control al vitezei, detectorul suprapresiunii produsului,protecţia electrică contra suprasarcinii mecanismului de acţionare a motorului electric şietc.), a stabili şi lichida cauza declanşării acesteia.

Cercetarea şi evidenţa acestor defecţiuni de producţie se efectuează de cătrepersonalul tehnico-ingineresc al întreprinderii şi se consemnează în registrul turelor(registrul de serviciu, registrul de primire-predare a turelor şi etc.).

4.4.9 În cazul depistării produsului ce arde (mocneşte) în utilajul tehnologic, detransport şi aspiraţie declanşarea acestuia poate fi efectuată doar după lichidarea totală afocarului de aprindere, determinarea şi lichidarea cauzelor de aprindere a lui, depistarea şievacuarea reziduurilor produsului ce arde (mocneşte) şi primirea misiunii de lucru specialeîn scris al conducătorului întreprinderii.

4.4.10 Se interzice încărcarea pentru depozitare în buncăre şi silozuri a produsuluidin surpări şi în vrac, formate la locul avariei, cauzate de aprinderea acestuia.

4.4.11 La depistarea aprinderii în camera de uscare este necesar:

a) de a comunica paza antiincendiară a întreprinderii;

b) de a sista debitul cerealelor din camera de uscare în elevator (depozit),neîntrerupînd debitul cerealelor umede în uscătoria de cereale şi neadmiţînd golireabuncărului aflat deasupra camerei de uscare;

c) de a sista debitul combustibilului în focarul uscătoriei de cereale;

d) de a deconecta toate ventilatoarele şi a închide toate obturatoarele la conducta deaer de la cuva de uscare pînă la camera de uscare;

e) de a mări viteza de trecere a cerealelor prin cuva de uscare, neadmiţînd formareazonelor necompletate cu cereale în ea şi coborîrea nivelului cerealelor în buncărul ce se aflădeasupra camerei de uscare pînă la înălţimea de 1 m;

f) de a debita cerealele din uscătoria de cereale pe podea (a aduna în lăzi de fier saucăldări cerealele ce mocnesc şi a le stropi cu apă);

g) după golirea agregatului de uscare de cerealele ce ard urmează de a fi curăţatefîntînile, buncărele, camerele de încălzire de resturile de cereale arse, acordînd o atenţiedeosebită coşurilor şi elementelor de frînare;

h) declanşarea repetată a uscătoriei se admite doar după depistarea şi înlăturareacauzelor aprinderii cu condiţia de a examina minuţios toate elementele agregatului deuscare şi de a înlătura resturile de cereale (praf) ce ard (mocnesc).

4.4.12 Punerea în funcţiune a uscătoriei de cereale după fiecare întrerupere a flăcăriitrebuie să se efectueze după purjarea camerei de ardere timp de 4-5 minute.

4.4.13 La depistarea aprinderii (autoaprinderii) cerealelor, materiei prime denutreţuri combinate, produsului finit şi deşeurilor de producţie în buncăre şi silozuriurmează urgent de a sista funcţionarea tuturor utilajelor şi de a le deconecta, evacuapersonalul de deservire, comunica despre cele întimplate conducătorului întreprinderii,unităţii de pompieri a întreprinderii, garnizoanei teritoriale a unităţii de pompieri şiOrganului de securitate industrială.

4.4.14 Conducătorul întreprinderii, în situaţii de avarie soldate cu aprinderea(autoaprinderea) cerealelor, materiei prime de nutreţuri combinate, produsului finit şideşeurilor de producţie (în continuare produsului) în buncăre şi silozuri, după constatareafaptului de aprindere (autoaprindere) a produsului,este obligat să:

a) întreprindă măsurile oportune pentru sistarea funcţionării utilajelor în zona deavarie şi să evacueze personalul de desrvire din încăperile de producţie şi zonelepericuloase;

b) asigure întreprinderea cu mecanisme de debitare a mijloacelor gazoase derefluxare şi de descărcare. În lipsa mecanismelor şi dispozitivelor necesare la întreprinderesă asigure furnizarea acestora de la alte obiecte;

c) soluţioneze problemele tehnice şi organizatorice pentru asigurarea alimentăriicontinue a mijloacelor de refluxare, descărcării produsului, măsurării temperaturii şianalizei mediului gazos în silozul de avarie, silozurile şi încăperile conexe;

d) asigure condiţii de securitate a persoanelor pentru toată perioada de lichidare aavariei;

e) informeze organele publice locale şi Organul de securitate industrială despre toatecazurile de avarie, ce ţin de aprinderea (autoaprinderea) produsului în buncăre şi silozuri.

f) organizeze instruirea oportună a personalului conform cerinţelor PLA şirecomandărilor privind asigurarea securităţii antiincendiare a silozurilor şi buncărelor.

4.4.15 Lichidarea situaţiei de avarie, ce ţine de aprinderea (autoaprinderea)produsului în buncăre şi silozuri, se efectuează în conformitate cu cerinţele documentelornormative ramurale în vigoare.

4.4.15.1 Pînă la începutul lucrărilor de lichidare a situaţiei de avarie personalul

întreprinderii trebuie să fie instruit referitor la situaţia pe sectoare şi informat în privinţacerinţelor tehnicii securităţii în procesul executării lucrărilor de lichidare a consecinţelor deavarie şi salvare.

4.4.15.2 Pentru executarea lucrărilor de lichidare a situaţiei de avarie se coopteazăun număr minim de persoane.

4.4.15.3 Muncitorul poate începe lucrările de lichidare a consecinţelor de avarie dupăce a audiat instructajul cu consemnarea în registru şi la permisiunea conducătorului dinsectorul dat.

4.4.15.4 În blocurile avariate se interzice executarea oricăror lucrări, ce nu ţin depregătirea şi îndeplinirea măsurilor de lichidare a situaţiei de avarie.

4.4.15.5 Se interzice aflarea în clădire şi în apropiere a persoanelor care nu participăla executarea lucrărilor de avarie.

4.4.15.6 Se interzice stingerea focului cu un jet de apă dens dirijat (pentru a evitaformarea amestecului deflagrant de praf şi aer şi a exploziei ulterioare).

4.4.15.7 Prezenţa persoanelor încadrate la lichidarea incendiului la etajul deasuprasilozului poate fi doar de scurtă durată şi condiţionată de necesitatea tehnică.

4.4.15.8 După finisarea lucrărilor de lichidare a focarelor de aprindere(autoaprindere) şi descărcare a produsului din silozul (blocul) avariat şi cele conexe seîntocmeşte procesul-verbal, care se semnează de către membrii statului-major operativ şitimp de 24 ore este remis Organului de securitate industrială şi unităţii teritoriale depompieri

5 Încăperi, clădiri şi construcţii

5.1 Încăperile, clădirile şi construcţiile trebuie să corespundă cerinţelor prezentuluiregulament, documentelor tehnico-normative departamentale în vigoare, iar încăperile,clădirile şi construcţiile proiectate din nou, reconstruite şi reutilate tehnic trebuie săcorespundă de asemenea şi prevederilor normelor şi regulilor în construcţii.

5.2 Pe uşile de intrare ale încăperilor de producţie şi depozitelor trebuie să fiemarcate categoriile încăperilor în dependenţă de pericolul de deflagraţie şi inflamabilitate şipericolul de inflamabilitate, conform anexei B.

5.3 Rezistenţa clădirilor şi construcţiilor de categoria Б, conform 3.10, la acţiuneaexploziei trebuie să fie asigurată prin rezistenţa elementelor constructive portante de bazăşi prin amenajarea construcţiilor uşor detaşabile (CUD), predestinate pentru reducereapresiunii remanente a exploziei în încăperi.

5.4 În încăperile de producţie de categoria Б trebuie să fie prevăzute CUD,suprafeţele cărora trebuie să fie determinate prin calcul, reieşind din rezistenţaconstrucţiilor portante de bază ale clădirii.

Pentru clădirile, construcţiile portante de bază ale cărora sînt calculate lasuprapresiune interioară nu mai puţin de 3 kPa (300 kgf/m2), în lipsa datelor de calculsuprafaţa CUD trebuie să fie nu mai mică de 0,03 m2 la 1 m3 din volumul încăperii decategoria Б.

5.4.1 În calitate de CUD se utilizează diferite tipuri de construcţii ce se distrug, serotesc sau se deplasează la presiunea de calcul, ce formează goluri în pereţii exteriori şiacoperişuri.

Condiţia determinativă de raportare a unei sau altei construcţii la CUD constituieasigurarea de către această construcţie a formării golurilor cu suprafaţa necesară pentru aevita creşterea suprapresiunii exploziei în încăpere peste valoarea admisibilă (de calcul),determinată de rezistenţa elementelor constructive portante de bază.

Formarea golurilor la presiunea dată trebuie să fie asigurată prin caracteristicile derezistenţă a materialelor aplicate, dispozitivele de fixare sau închidere, masa şi structuraCUD.

În calitate de CUD, de regulă, se utilizează sticla de geam, tocurile de fereastră şi alteconstrucţii din materiale uşoare ce se distrug sau se deschid (plăci de azbociment, tableprofilate şi etc.).

5.4.2 La determinarea valorii minime admisibile a suprafeţei CUD, reieşind dinraportul 0,03 m2/m3, la CUD se atribuie sticla de geam cu o suprafaţă nu mai mică de 0,8;1,0 şi 1,5 m2 la grosimea sticlei de 3, 4 şi 5 mm respectiv (sticla armată nu se atribuie laCUD ce se distrug), plăcile de azbociment (ardezia) şi alte construcţii, ce se sparg saudistrug la o suprapresiune în încăpere nu mai mult de 2 kPa (200 kgf/m2), inclusiv uşile şiporţile ce se deschid în afară.

NOTĂ - În suprafaţa CUD se includ deasemenea şi suprafeţele golurilor, inclusivsuprafeţele sumare ale ochiurilor deschise de grilaj cu jaluzele, comunicante cu mediulexterior.

5.4.3 La producţiile şi obiectele întreprinderilor în funcţiune în calitate de CUD seadmite de a aplica pelicula de polietilenă, cadrele de fereastră cu tocuri ce se distrug sau cuştifturi de fixare (cuie de lemn) ce se taie, golurile în alte încăperi de producţie cu suprafaţaCUD mai mare (de exemplu golurile dintre camera saboţilor noriilor ale clădirii de lucru aelevatorului şi etajul de sub siloz al corpului, golurile în galeriile de transportare şi etc.).

5.4.4 În caz de imposibilitate tehnică de montare a CUD cu suprafaţa necesară înîncăperile de producţie separate ale producţiilor şi obiectelor în funcţiune, în fază dereutilare tehnică şi reconstruire, construite conform proiectelor, elaborate pînă laintroducerea cerinţelor pentru montarea CUD, exploatarea ulterioară a acestora poate fipermisă cu condiţia de a elabora şi realiza măsurile compensatorii necesare de caractertehnic şi organizatoric, ce sporesc gradul de securitate antideflagrantă şi antiincendiară aleîncăperilor de producţie menţionate.

5.5 Nu se admite amplasarea încăperilor de categoriile A şi Б în subsol şi demisol.

Se admite utilizarea clădirilor, date în exploatare pînă la stabilirea restricţiei indicate,cu încăperi de producţie de categoria Б, amplasate în semisol şi demisol, cu condiţiaîndeplinirii prevederilor 5.4. În acest caz pentru montarea CUD pot fi utilizate golurile ce iesîn bazinele de colectare în faţa pereţilor exteriori ai clădirii, în fîntînile pentru descărcareaexploziei şi etc.

Permisiunea indicată de asemenea se referă şi la reconstruirea şi reutilarea tehnică aacestor clădiri.

5.6 La proiectarea clădirilor de categoria Б nu se admite de a preconiza tuneluri ceunesc aceste clădiri.

Se admite exploatarea elevatoarelor în funcţiune, ce sînt unite prin tuneluri cudispozitivele de încărcare-descărcare din transportul auto, feroviar şi naval, cu condiţiaconstruirii în tuneluri sectoare, ce ies deasupra pămîntului, cu goluri sau cu CUD ce ausuprafaţa nu mai puţin de 0,06 m2 la 1 m3 din volumul tunelului. În caz de imposibilitatetehnică de amenajare a CUD cu suprafaţa necesară trebuie să fie elaborate şi realizatemăsurile compensatorii corespunzătoare de caracter tehnico-organizatoric, orientate spresporirea nivelului securităţii antideflagrante a tunelurilor.

Admisibilitatea indicată se referă deasemenea şi la reconstruirea şi reutilarea tehnicăa elevatoarelor, unite prin tuneluri cu dispozitive de încărcare şi descărcare.

5.7 În locurile golurilor aflate în pereţii antifoc şi despărţitori, ce separă încăperile decategoriile A şi Б de încăperile de alte categorii, coridoare şi case ale scărilor, trebuie să fieprevăzute vestibuluri-ecluză.

5.7.1 Uşile în vestibulurile-ecluză din direcţia încăperilor de producţie de categoriileA şi Б trebuie să se deschidă în interiorul acestor încăperi (pentru a evita posibilitateaextinderii exploziei din încăperea de producţie de categoria A şi Б spre casa scării sau înaltă încăpere de producţie).

5.7.2 Necesitatea de a construi vestibuluri-ecluză în golurile paravanelor saupereţilor, care despart încăperile de diferite categorii, trebuie să fie argumentată în parteatehnologică a proiectului.

Totodată, aplicarea pereţilor despărţitori antifoc nu este obligatorie.

5.7.3 În vestibulurile-ecluză, aflate pe lîngă încăperile de categoria Б (cu eliminări depulberi combustibili), inclusiv în vestibulurile-ecluză la ieşirile din încăperi în caselescărilor, nu este necesară debitarea aerului pentru formarea suprapresiunii (canalele deventilare de debitare a aerului pot contribui la extinderea exploziei prin căile de evacuare).

5.7.4 Se admite construcţia vestibulurilor-ecluză comune pentru două încăperi (cucondiţia, ca în încăperea de categoria Б să existe o a doua ieşire de evacuare).

5.7.5 În caz de imposibilitate tehnică de amenajare a vestibulurilor-ecluză în procesulde exploatare, reparaţie capitală, reconstruire şi reutilare tehnică a elevatoarelor, morilor,

fabricilor de crupe şi nutreţuri combinate în funcţiune, construite conform proiectelorelaborate pînă la implementarea cerinţelor pentru construcţia vestibulurilor-ecluză, seadmite exploatarea încăperilor menţionate cu vestibuluri-ecluză de adîncime mică (de tipuluşilor duble), cu deschiderea uşilor în direcţii opuse sau cu o singură uşă ce se deschide, deregulă, în direcţia încăperii de producţie de categoria Б, cu condiţia de a elabora şi realizamăsurile compensatorii de caracter tehnico-organizatoric, orientate spre sporirea niveluluide securitate antideflagrantă a încăperilor menţionate.

5.8 Casele scărilor ale clădirilor de producţie cu multe niveluri trebuie să fie izolatede încăperile de categoria Б prin zone aeriene sau vestibuluri-ecluză.

5.8.1 În caz de imposibilitate tehnică de construcţie a vestibulurilor-ecluză înprocesul de exploatare, reparaţie capitală, reconstrucţie şi reutilare tehnică a elevatoarelor,morilor, fabricilor de crupe şi nutreţuri combinate în funcţiune, construite conformproiectelor elaborate pînă la introducerea cerinţelor de evitare a învăluirii cu fum a caselorscărilor, se admit case ale scărilor de tipul 2 în care nu pătrunde fumul (cu suprapresiune aaerului în caz de incendiu).

5.8.2 În clădirile de producţie de categoria Б la o înălţime a clădirii de la cota denivelare a terenului pînă la nivelul podelei ultimului etaj ce depăşeşte 30 m urmează depreconizat, de regulă, case ale scărilor de tipul 1 în care nu pătrunde fumul (cu ieşire încasa scării prin zona aeriană exterioară) sau de tipul 3 (cu ieşire în casa scării prinvestibuluri – ecluză).

Se admite de prevăzut case ale scărilor de tipul 2 în care nu pătrunde fumul.

5.8.3 În camerele de lucru ale elevatoarelor se admit case ale scărilor de tipul 1 încare nu pătrunde fumul (cu ieşire prin zona aeriană exterioară prin balcoane şi loje).

5.9 Casele scărilor de tipurile 2 şi 3 ale clădirilor de producţie cu multe niveluri decategoria Б în care nu pătrunde fumul trebuie să conţină CUD, suprafeţele cărora sedetermină prin calcul, iar în lipsa datelor de calcul trebuie să fie de peste 0,05 m2 la 1 m3

volum al casei scării de tipul 2 şi de peste 0,03 m2 la 1 m3 volum al casei scării de tipul 3.

Se admit devieri de la cerinţele indicate în cazul imposibilităţii tehnice de îndeplinirea acestora în procesul de exploatare, reparaţie capitală, reconstruire şi reutilare tehnică aproducţiilor şi obiectelor în funcţiune, construite conform proiectelor, elaborate pînă laintroducerea cerinţelor privind necesitatea amenajării CUD în casele scărilor.

5.10 Se admite prezenţa blocurilor de sticlă în golurile de fereastră ale încăperilor deproducţie de categoriile A şi Б şi caselor scărilor în care nu pătrunde fumul de tipul 2 şi 3cu condiţia de a îndeplini cerinţele prezentate faţă de CUD, conform 5.4, 5.4.2, 5.4.3 şi 5.9primul alineat.

5.11 La producţiile şi obiectele în funcţiune se admite exploatarea caselor scărilor cucabluri electrice pozate prin ele cu condiţia protecţiei mecanice a acestora (prin canaluri,mantale şi etc), cu tablouri de distribuţie fixate şi avertizoare de incendiu cu acţionaremanuală instalate la fiecare etaj.

5.12 Căile de evacuare trebuie să asigure evacuarea inofensivă a tuturor persoanelorce se află în încăperile clădirilor.

Se interzice instalarea utilajului de producţie în trecerile de evacuare şi blocare aacestora.

5.12.1 În fiecare încăpere de producţie şi clădire trebuie să fie nu mai puţin de douăieşiri de avarie, cu excepţia cazurilor stipulate în normativele şi regulile în construcţii şiprezentul regulament.

5.12.2 Ieşirile se constituie de evacuare, dacă ele duc din încăperile:

a) primului etaj în afară, direct sau printr-un culoar, vestibul, casa scării;

b) oricărui etaj, cu excepţia primului, în culoarul ce duce spre casa scării sau direct încasa scării (inclusiv prin hol). Totodată casele scărilor trebuie să aibă ieşire afară directăsau prin vestibulul separat de culoarele aderente prin pereţi despărţitori cu uşi;

c) în încăperea alăturată la acelaşi etaj, asigurată prin ieşiri, ce au fost menţionatemai sus la „a” şi „b” , cu excepţia cazurilor stipulate în normativele şi regulile în construcţii.

NOTE

1 Nu se admite de a se prevedea ieşirile de evacuare prin încăperile de categoriile Aşi Б.

2 Se admite de a se utiliza scările curente de incendiu exterioare (scările exterioaredeschise de tipul 3) în calitate de ieşire a 2-a de evacuare.

5.12.3 Uşile spre căile de evacuare trebuie să se deschidă în direcţia ieşirii din clădire(cu excepţia ieşirilor din încăperile de categoriile A şi Б).

Se admite de prevăzut deschiderea uşilor în interiorul încăperii, atunci cînd înîncăpere se află concomitent nu mai mult de 15 persoane (inclusiv uşile de la scările deevacuare exterioare).

Uşile de la scările de evacuare trebuie să aibă zăvoare, ce pot fi deschise din interiorfără cheie.

5.12.4 În clădirile cu multe etaje scările de oţel exterioare, destinate pentruevacuarea persoanelor, urmează, de regulă, a fi amplasate în sectoarele înfundate alepereţilor exteriori.

Se admite amplasarea scărilor menţionate în faţa golurilor cu geamuri, totodată, îndirecţia geamurilor, scările trebuie să aibă parapet protector neîntrerupt din materialeneinflamabile, iar ieşirile de la etaje spre scări trebuie să fie în afara parapetelor.

Se admite exploatarea producţiilor şi obiectelor în funcţiune cu scări de evacuareexterioare, amplasate în faţa golurilor cu geamuri, fără parapet protector neîntrerupt, în

cazul cînd montarea acestui parapet va micşora suprafeţele CUD, chiar şi a unei singureîncăperi, pînă la valori mai mici decît cele stabilite de cerinţele normative.

5.12.5 În calitate de ieşiri de evacuare de la etajele ce se află deasupra silozurilor alecorpurilor de siloz se admite a utiliza galeriile de transportoare ce duc spre alte clădiri şiconstrucţii, casele scărilor utilate şi scările de evacuare exterioare.

5.12.6 În corpurile de siloz, integrate într-o singură construcţie sau unite prin galeriide transportoare între ele şi cu camerele de lucru ale elevatoarelor, precum şi cu clădirilede producţie pentru prelucrarea produselor cerealiere, pot să nu fie amenajate case alescărilor.

Totodată, în camerele de lucru ale elevatoarelor şi în corpurile de siloz trebuie săexiste scări de oţel exterioare deschise pentru evacuare, care să ajungă pînă la acoperişuletajului deasupra silozului.

Distanţa de la cea mai îndepărtată parte a încăperii etajului, ce se află deasuprasilozului pînă la cea mai apropiată ieşire la scara exterioară sau casa scării, trebuie să nudepăşească 75 m.

5.13 Se admite de prevăzut o singură ieşire de evacuare (fără amenajarea celei de-adoua):

a) prin încăperile de categoriile A şi Б din încăperile de la acelaşi etaj în care esteinstalat utilajul de producţie sau ingineresc şi este exclusă prezenţa permanentă apersoanelor;

b) din încăperea, amplasată la oricare alt etaj (cu excepţia subsolului şi demisolului),în cazul cînd distanţa pînă la ieşire nu depăşeşte 25 m şi această ieşire duce spre două ieşiride evacuare de la etaj şi efectivul în tura cea mai numeroasă nu depăşeşte:

- 5 persoane – în încăperi de categoriile A şi Б

- 25 persoane – în încăperi de categoria B;

c) din încăperile, amplasate în subsol, demisol sau la etajul suprateran, în cazul cîndaceastă ieşire duce direct în afară sau la scara ce are ieşire în afară şi dacă distanţa de lacea mai îndepărtată parte a încăperii pînă la ieşirea în afară nu depăşeşte 25 m (ţinînd contde lungimea parcursului scării, egală cu înălţimea triplă a acesteia) şi numărul efectivului întura cea mai numeroasă nu depăşeşte 5 persoane;

d) în clădirile şi construcţiile în care mai sus de primul etaj lipsesc persoane celucrează permanent. În acest caz, o ieşire de evacuare poate fi prin casa scării în care nupătrunde fumul sau prin scara exterioară deschisă de tipul 3.

5.14 În galeriile ce unesc clădirile de producţie şi construcţiile trebuie să fiepreconizate CUD din tablă profilată din oţel zincat sau plăci de azbociment (ardezie).

Se admite exploatarea şi proiectarea altor construcţii ale galeriilor cu condiţia de arespecta prevederile 5.4.

5.15 Unirea camerelor de lucru ale elevatoarelor şi altor clădiri de categoria Б cumagaziile pentru depozitarea cerealelor pe podea urmează, de regulă, de preconizat pringaleriile de transportoare, separate de depozitele de cereale prin pereţi despărţitori antifocde tipul 1.

Golurile pentru trecerea conveierelor trebuie să fie protejate prin supape sau panouriautomate contra incendiului.

5.16 La proiectare încăperile echipamentului electric: postul de distribuţie (PD),substaţia de transfomatoare (ST), instalaţiile de distribuţie (ID), nu trebuie să fie amplasatedeasupra şi/sau sub încăperile de categoriile A şi Б (zonele cu pericol de deflagraţie deorice clasă).

Se admite amplasarea încăperilor echipamentului electric încorporate deasupra şisub încăperile de categoria Б (zonele clasei В –IIa) cu condiţia de a asigura suprapresiuneaaerului în încăperile echipamentului electric şi etanşarea sigură a orificiilor de admisiune şigolurile cu materiale neinflamabile.

Ieşirile din încăperile echipamentului electric trebuie să fie prevăzute în casa scăriisau culoar, iar pentru încăperile echipamentului electric amplasate la primul etaj – în afară.

În caz de imposibilitate tehnică de îndeplinire a cerinţelor indicate în procesul deexploatare, reparaţie capitală, reconstruire şi reutilare tehnică a elevatoarelor, morilor,fabricilor de crupe şi nutreţuri combinate în funcţiune, construite conform proiectelor,elaborate pînă la introducerea cerinţelor menţionate, se admite exploatarea acestora înîncăperi ale echipamentului electric încorporate, amplasate deasupra şi/sau sub încăperilede categoriile B şi care au ieşiri în încăperile de categoria Б, cu condiţia etanşeităţiilocurilor de pozare a cablurilor în încăperile de producţie şi prezenţei vestibulurilor-ecluzăla ieşirile din încăperile echipamentului electric în încăperile de categoria Б.

5.17 Se admit goluri şi orificii în pereţii şi acoperişurile încăperilor de producţie doarîn caz de necesitate tehnică (de exemplu, pentru montarea utilajelor) sau în scopulschimbului de aer în încăperile încălzite.

Totodată suprafaţa sumară a încăperilor ce comunică prin goluri şi orificii nu trebuiesă depăşească 8000 m2 pentru încăperile de producţie şi 5000 m2 pentru încăperile dedepozitare.

5.18 Se interzice montarea geamurilor de scurgeri între buncărele şi silozurile dedepozitare a făinii.

5.19 În fîntînile pentru pozarea cablurilor nu se admite instalarea noriilor şi altorutilaje, pozarea ţevilor de autoscurgere şi conductelor de aspiraţie cu aer.

5.20 La proiectarea staţiilor de încărcare a acumulatoarelor este necesar de a seconduce de cerinţele documentelor normative în vigoare şi prezentul regulament.

Se admite de a amplasa staţia de încărcare a acumulatoarelor la primul etaj în partea

frontală a clădirii depozitului pentru mărfuri ambalate. Totodată nu se permite de a încărcaconcomitent mai mult de cinci baterii. Staţia de încărcare trebuie să fie izolată de celelalteîncăperi pentru depozitare prin pereţi despărţitori antifoc de tipul 1 şi planşee antifoc detipul 3 şi să aibă ieşire separată.

Nu se admite de amplasat staţiile de încărcare în subsoluri.

Se admite a anexa şi încorpora staţii de încărcare la clădiri şi încăperi de categoriileБ şi В şi a le amplasa la etajele clădirilor cu multe niveluri cu condiţia ca acestea să fiesituate lîngă pereţii exteriori, etajele de mai sus să fie protejate contra pătrunderii gazelor şiîntreprinse măsuri contra exploziilor.

Pentru producţiile şi obiectele în funcţiune se admite legătura încăperii de încărcarecu încăperile de categoria В prin vestibuluri - ecluză.

5.21 În subsolurile (demisolurile) fabricilor de nutreţuri combinate pot fi amplasatedepozitele de melasă şi grăsimi cu condiţia izolării acestora de alte încăperi de producţieprin elemente constructive din materiale neinflamabile cu limita de rezistenţă la foc nu maipuţin de 0,75 h şi amenajării ieşirii separate.

5.22 Se interzice pozarea conductelor de aer ale sistemelor de aspiraţie, conductelorpentru încălzirea cu aer, conductelor de produse, ţevilor de autoscurgere, noriilor şiconveierelor prin încăperile de uz social, auxiliare şi administrative, încăperea panourilor decomandă, instalaţiilor electrice de distribuţie şi camerele de ventilare, prin casele scărilor şivestibulurile-ecluză.

5.23 Cicloanele, montate în afara clădirilor pe perete sau acoperiş (în cazul cînd existăgoluri pentru geamuri la nivelul cicloanelor sau mai sus de acestea), trebuie să fie utilate cucoşuri scoase mai sus de ferestre.

5.24 Gurile de vizitare ale silozurilor şi buncărelor, precum şi orificiile în ţevile cuautoscurgere, conductele de aer ale sistemului de aspiraţie şi canaluri trebuie să conţinăasamblări compacte ce exclud pătrunderea prafului în încăperi.

5.25 Încăperile administrative şi de uz social pentru personalul de deservire trebuiesă fie amplasate, de regulă, în clădiri izolate şi unite cu ateliere de producţie prin treceriacoperite şi încălzite.

5.25.1 Se admite exploatarea încăperilor administrative şi de uz social, amplasate înanexele din partea frontală a clădirilor de producţie în direcţia încăperilor de producţie decategoriile Г, Д sau В.

5.25.2 În clădirile de producţie se admite amplasarea dispeceratului, încăperilorpentru încălzirea lucrătorilor, atelierului pentru valţuri, precum şi încăperilor auxiliare fărăprezenţa permanentă a persoanelor.

5.25.3 În clădirile de producţie nu se admite amplasarea încăperilor de uz social şiîncăperilor cu aflarea masivă (temporară sau permanentă) a persoanelor (săli de adunări,încăperi pentru servirea mesei şi etc).

5.25.4 În clădirile de producţie se admite de a preconiza blocuri sanitare, încăperipentru asigurarea alimentării cu apă potabilă, încăperi pentru maiştri şi alt personal, careconform condiţiilor de producţie urmează a fi amplasate în apropierea locurilor de muncă.

5.26 În clădirile şi construcţiile de producţie, de depozitare se admite de a încorporaproducţii conexe cu respectarea normelor şi regulilor de securitate antideflagrantă.Totodată, producţia încorporată nu trebuie să depăşească categoriile şi clasele clădirilor,construcţiilor şi încăperilor (zonelor) de producţie în dependenţă de pericolul de deflagraţieşi inflamabilitate.

5.27 Nu se admite amplasarea buncărelor pentru depozitarea deşeurilor, prafului şiproduselor pulverulente fin dispersate în clădirile şi construcţiile elevatoarelor.

6 Instalaţii tehnice

6.1 Instalaţiile tehnice (în continuare – utilaj industrial) trebuie să corespundăprevederilor documentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

6.2 La utilajul industrial, periculos din punct de vedere a apariţiei exploziei în el, estenecesar de a instala descărcători de explozie (în scopul evitării distrugerii utilajului şiasigurării evacuării flăcării şi produselor cu temperatură înaltă a exploziei în zona lipsită depericol în afara încăperii).

6.2.1 Descărcătorii de explozii se montează la norii, concasoare cu ciocane (cuexcepţia noriilor şi concasoarelor pentru debitarea şi fărîmiţarea materiei prime minerale),la filtre – cicloane, uscătorii de cereale de recirculaţie cu camere de încălzire, uscătorii decereale în formă de fîntîni cu camere de încălzire şi la încălzitori în cascadă.

Cerinţele pentru instalarea descărcătorilor de explozie se referă la organizaţiile ceefectuează elaborarea, fabricarea şi aplicarea utilajului indicat, precum şi la producţiile şiobiectele în funcţiune.

NOTE

1 Cerinţele pentru instalarea descărcătorilor de explozie la filtre-cicloane, uscătoriide cereale şi încălzitori în cascadă sînt recomandate pentru producţiile şi obiectele înfuncţiune.

2 La noriile cu volum liber pînă la 0,25 m3, concasoarele cu volumul zonei de lucru şibuncărul de evacuare (de sfărîmare) pînă la 0,3 m3 şi la filtrele-cicloane cu volum liber pînăla 0,5 m3 se admite a nu instala descărcători de explozie.

6.2.2 Descărcătorii de explozie se instalează în conformitate cu cerinţele pentruproiectarea, instalarea şi exploatarea descărcătorilor de explozie pentru utilajul industrial alîntreprinderilor sistemului produselor de panificaţie.

6.2.3 În lipsa posibilităţii tehnice de a instala pe descărcătorii de explozie conductede evacuare, destinate pentru evacuarea produselor arderii deflagrante în zona lipsită depericol, se admite, de comun acord cu Organul de securitate industrială, instalarea pe

descărcătorii de explozie a barierelor antifoc ce coboară temperatura produselor arderiideflagrante lansate şi suprimă flacăra.

6.3 Ţevile elevatoare ale noriilor (cu excepţia noriilor pentru materii prime minerale),ce trec prin interiorul buncărelor, silozurilor şi fîntînilor, trebuie să fie calculate pentrupresiunea remanentă interioară a exploziei şi presiunea exterioară a produsului pulverulentîn buncăre şi silozuri.

În lipsa datelor de calcul ţevile trebuie să fie sudate de secţiune circulară cu grosimeaperetelui nu mai puţin de 2 mm.

6.4 La proiectarea producţiilor şi obiectelor noi, reconstruite şi reutilate tehnictrebuie să fie preconizat sistemul de localizare a exploziilor (pentru prevenirea posibilităţiiextinderii produselor arderii deflagrante cu temperatură înaltă pe ţevile de autoscurgere,conductele de aer, conveierele de tip închis şi alte sisteme de comunicaţii, în scopulexcluderii posibilităţii apariţiei exploziilor repetate în buncăre şi silozuri).

Sistemul de localizare a exploziilor trebuie să asigure divizarea liniei tehnologicegenerale în sectoare mai mici, localizate prin instalarea barierelor antifoc (de izolare afocului deschis) şi descărcătorilor de explozie.

În calitate de bariere antifoc (de izolare a focului dechis) pot fi utilizate obturatoarede ecluză, transportoare elicoidale, balanţe dozatoare, vane cu acţiune rapidă, obturatoarecu aerosol şi gaze şi alte dispozitive, care evită posibilitatea extinderii exploziei.

Locurile de instalare a barierelor antifoc (de izolare a focului deschis) şitraductoarelor de comandă (detectoarelor – indicatoare ale exploziei iniţiale) se determinăîn partea tehnică a proiectului şi trebuie să fie argumentate.

6.4.1 La producţiile şi obiectele proiectate din nou, reconstruite şi reutilate tehnicbarierele antifoc (de izolare a focului deschis) trebuie să fie instalate în mod obligatoriu peurmătoarele sisteme de comunicaţii (cu excepţia sistemelor de comunicaţii pentru materiaprimă minerală):

a) pe conductele de la capetele noriilor şi din concasoarele prin care se efectueazădirect încărcarea buncărelor şi silozurilor;

NOTĂ - Se admite de a nu instala bariere antifoc înaintea buncărelor operative decapacitate mică (ce nu depăşesc 0,01 din volumul încăperii de producţie).

b) pe conductele de la capetele noriilor şi din concasoare pe transportoarele cu lanţ şicele cu bandă de tip închis, prin care se efectuează încărcarea buncărelor şi silozurilor,conform notei la 6.4.1, enumerarea a);

c) pe conductele de la capetele noriilor pe buncărele ce se află deasupra balanţelor laelevatoare;

d) pe conductele de debitare a cerealelor de la capetele noriilor în buncărele ce seaflă deasupra camerelor de uscare ale uscătoriilor de cereale încorporate;

e) pe conductele, ce unesc (inclusiv şi prin transportoarele cu lanţ şi cu bandă de tipînchis) buncărele, silozurile sau noriile elevatorului cu uscătoriile de cereale izolate.

6.4.2 Capetele noriilor pe conductele de la care se instalează dispozitivele de izolare afocului, trebuie să fie utilate cu descărcători de explozie.

6.5 Noriile trebuie să fie utilate cu releuri de control al vitezei (RCV) şi detectoare desuprapresiune, precum şi cu dispozitive de control de alunecare a benzii (după însuşireaproducerii lor şi elaborărilor constructive pentru instalarea lor).

NOTE

1 Detectoarele de suprapresiune urmează de a fi instalate pe ramura ascendentă anoriei. Înălţimea recomandată pentru instalarea acestora constituie 300-400 mm de lasabotul noriei.

2 Se admite în locul detectoarelor de suprapresiune de a instala dispozitive deprotecţie contra supraîncărcării noriei.

3 La morile de făină şi fabricile de crupe în funcţiune, pînă la executarea reutilărilortehnice şi reconstruirilor, se admite exploatarea noriilor de tipul I-10, I-2x10, I-20 şi I-2x20fără detectoare de suprapresiune, cu excepţia noriilor pentru recepţia şi debitarea materieiprime în procesul de producere şi noriilor de evacuare a produsului finit în secţia (depozitul)pentru produse finite.

6.6 Noriile trebuie să fie utilate cu mecanisme de frînare cu acţionare automată, ceevită mersul în sens opus al benzii în cazul staţionărilor spontane ale noriilor.

NOTĂ - La producţiile şi obiectele în funcţiune se admite a nu instala mecanisme defrînare la noriile cu capacitate de producţie pînă la 50 t/h.

6.7 Construcţia noriei duble trebuie să asigure posibilitatea întinderii separate abenzilor şi controlului independent al vitezei fiecărei benzi.

NOTĂ - Cerinţele se atribuie întreprinderilor producătoare de norii.

6.8 Transportoarele staţionare cu bandă cu viteza de mişcare a benzii 1m/s şi maimult trebuie să fie utilate cu RCV.

6.9 Pe transportoarele cu lanţ şi elicoidale trebuie să fie prevăzute dispozitive ce vorproteja transportoarele contra supraîncărcării coşului cu produse (dispozitive deautoscurgere în buncăre şi silozuri, utilate cu detectoare ale nivelului superior; supape desiguranţă cu întreruptoare finale; detectoare de suprapresiune sau alte dispozitive).

6.10 Pe transportoarele cu lanţ trebuie să fie prevăzută instalarea dispozitivelor decontrol al cazurilor de rupere a benzii.

NOTĂ - La producţiile şi obiectele în funcţiune, pînă la efectuarea reutilărilor tehniceşi reconstrucţiilor, se admite exploatarea transportoarelor cu lanţ fără dispozitive de control

cazurilor de rupere a benzii, în cazul cînd instalarea acestora nu este prevăzută de cătreîntreprinderea-producătoare la construcţia transportorului livrat.

6.11 Dispozitivele, enumerate în 6.5-6.10, trebuie să fie incluse în setul utilajuluifabricat în serie.

6.12 Amplasarea generală a utilajelor trebuie să asigure căile de trecere şi accesulliber la ele în conformitate cu prevederile documentelor normative în vigoare.

6.13 Utilajele, recipientele, conductele de produse, la care temperatura suprafeţeiexterioare depăşeşte 45 0C, trebuie să fie izolate termic.

6.14 Utilajele trebuie să fie etanşate şi aspirate efectiv pentru a evita eliminareaprafului în încăperile de producţie.

6.15 Maşinile trebuie să fie permanent în funcţionare perfectă, să fie reglate, săfuncţioneze fără zgomot impropriu, vibraţie şi fricţiune sporită a pieselor în mişcare.

6.16 La producţii şi obiecte trebuie să fie elaborat şi să funcţioneze sistemul dereparaţie preventivă planificată (RPP) a utilajelor.

6.17 Se recomandă de prevăzut dispozitive de control de la distanţă a temperaturiirulmenţilor turbocompresoarelor, ventilatoarelor cu turbină şi concasoarelor.

6.18 Este necesar de a asigura controlul lunar al funcţionării mijloacelor de prevenirea exploziei cu înscrierea corespunzătoare în registru.

6.19 În faţa morilor cu valţuri, concasoarelor, dispozitivelor de fărîmiţare cu bolţuri şiştifturi, detaşoarelor, entoleiterelor, bătătoarelor, maşinilor pentru măcinare, maşinilor dedecorticat şi rectificat, decorticatoarelor, mecanismelor de strivire, granulatoarelor şi altormaşini cu acţiune de lovire trebuie să fie instalată bariera magnetică.

NOTĂ - În cazul cînd entoleiterul sau detaşatorul este instalat nemijlocit după moaracu valţuri, atunci protecţia magnetică se admite a fi instalată doar în faţa acesteia.

6.20 Barierele magnetice trebuie să fie prevăzute la descărcarea cerealelor dintransportul auto, naval şi feroviar.

6.21 Dispozitivele electrice de acţionare ale concasoarelor cu ciocane, de regulă,trebuie să fie grupate cu detectoare pentru nivelul inferior al buncărelor ce se află deasupraconcasoarelor.

Se admite funcţionarea concasoarelor fără blocarea dispozitivelor electrice deacţionare ale acestora cu detectoare pentru nivelul inferior al buncărelor ce se aflădeasupra concasoarelor cu condiţia instalării barierelor antifoc pe conductele de debitare aproduselor în concasoare, conform 6.4.

6.22 În concasoare trebuie să fie prevăzută posibilitatea reglării încărcării.

6.23 Demararea concasorului se efectuează doar după controlul minuţios al lipsei în

el a obiectelor străine şi produselor de concasoare.

Pînă la demararea concasorului urmează a controla completivitatea, fixarea şi stareaciocanelor pe rotor, integritatea sitelor.

6.24 Nu se admite funcţionarea morilor cu valţuri în lipsă de produse, cu valţurilestrînse, cu deformarea şi deplasarea lor de-a lungul axei.

6.25 La exploatarea noriilor este necesar de asigurat întinderea şi reglarea curseibenzii, ce exclud posibilitatea alunecării ei pe tambur, atingerea benzii şi căuşelor de ţevilenoriilor, carcasa capului şi sabotului.

6.26 În timpul funcţionării transportoarelor cu bandă urmează de asiguratfuncţionarea normală a benzii transportorului fără alunecarea ei de pe tambure şi role,atingerea ei de construcţiile de suport şi fără patinarea pe tambure.

6.27 Se interzice de a uni capetele benzilor de transportoare şi curelelor detransmisie cu ajutorul bridelor metalice, buloanelor etc. (ele trebuie să fie unite prinvulcanizare fierbinte şi cusături cu curele tăbăcite şi etc).

6.28 În transmisiile cu curele trapezoidale tensionarea tuturor curelelor trapezoidaletrebuie să fie aceeaşi.

Nu se admite funcţionarea dispozitivului de acţionare cu setul incomplet de cureletrapezoidale şi aplicarea curelelor cu profil, ce nu corespunde profilului canalului roţilor deantrenare.

Nu se admite înlocuirea curelelor trapezoidale separat. Dacă este necesar de înlocuitsau de completat dispozitivele de acţionare cu curele trebuie să fie schimbat tot setul decurele trapezoidale cu altele noi.

6.29 Maşina trebuie să fie sistată din funcţiune:

a) la semne neînsemnate de aprindere sau miros de fum;

b) la apariţia zgomotului impropriu şi vibraţiei;

c) la aglomerarea, blocarea şi supraîncărcarea cu produse;

d) în caz de deteriorări şi defecţiuni;

e) la pătrunderea obiectelor străine în organele de lucru.

6.30 În obligaţiile personalului de deservire a maşinilor se include:

a) cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor cu privire la exploatarea utilajuluideservit;

b) controlul asupra stării părţilor de fricţiune ale maşinilor, asigurarea funcţionăriinormale a acestora şi lubrifierii regulate;

c) controlul stării curelelor de transmisie şi tensionarea acestora;

d) asigurarea debitului continuu uniform de produse în maşină, neadmiţîndsupraîncărcarea maşinilor şi blocarea acestora cu produse;

e) controlul funcţionării sistemelor de aspiraţie şi ventilaţie;

f) comunicarea operatorului şi conducătorului de tură în privinţa necesităţii de opriredin funcţiune a maşinii, iar în cazuri de avarie – oprirea din funcţiune a maşinii, înconformitate cu PLA;

g) primirea şi predarea în stare perfectă a utilajului întreţinut, curăţarea regulată autilajelor şi zonei de deservire la sfîrşitul turei.

7 Dirijarea automată de la distanţă, blocarea şi controlul funcţionării maşinilor şimecanismelor

7.1 Dirijarea automată de la distanţă (DAD) a dispozitivelor electrice de acţionare aleutilajelor, controlul funcţionării maşinilor şi utilajelor, blocarea automată, semnalizarea deproducţie şi în caz de avarie trebuie să corespundă prevederilor normelor de proiectaretehnologică şi prezentului regulament.

7.2 Metodele (procedeele) de dirijare, nivelul de automatizare şi baza de elementeaplicată în aceste scopuri se determină de sarcina tehnică pentru proiectare şi nu trebuie săreducă nivelul securităţii antideflagrante al producţiei sau obiectului proiectat, stabilit deprevederile prezentului regulament.

7.3 În proiectele morilor mecanice de făină, fabricilor de crupe şi nutreţuri combinatenou construite, reconstruite şi reutilate tehnic trebuie de prevăzut:

a) demararea şi staţionarea centralizată de la distanţă a motoarelor electrice aleutilajelor;

b) staţionarea de avarie a tuturor motoarelor electrice ale atelierului de la orice etajşi panou de comandă (dispecerat);

c) dirijarea locală a dispozitivului electric de acţionare al fiecărei maşini;

d) blocarea automată a motoarelor electrice ale maşinilor sau grupului de maşiniastfel încît consecutivitatea demarării şi staţionării acestora, precum şi staţionarea uneimaşini din acest grup în caz de avarie să excludă posibilitatea aglomerărilor şisupraîncărcărilor;

e) blocarea motoarelor electrice ale instalaţiilor de aspiraţie şi maşinilor aspirate, ceasigură demararea utilajelor după demararea instalaţiilor de aspiraţie, staţionareainstalaţiilor de aspiraţie după staţionarea maşinilor de aspirare, staţionarea utilajelor lastaţionarea instalaţiilor de aspiraţie în caz de avarie, sistarea debitului produselor şitransmiterea semnalelor în privinţa funcţionării dispozitivelor de acţionare la panoul decomandă în cazul staţionării instalaţiilor de aspiraţie;

f) blocarea motoarelor electrice ale separatorilor electromagnetici, ce asigurăstaţionarea lor în lipsa curentului electric permanent în circuitul electromagneţilor;

g) controlul la distanţă al nivelului superior şi inferior al cerealelor, crupei, făinii,tărîţei, materiei prime de nutreţuri combinate în silozuri şi buncăre;

h) gruparea dispozitivelor de acţionare a obturatoarelor (dacă acestea există)ventilatoarelor cu mecanismele de demarare ale fiecărui ventilator;

i) dirijarea la distanţă a dispozitivelor electrice de acţionare ale obturatoarelor şidispozitivelor de evacuare sub silozuri şi buncăre, supapelor intermediare şi etc;

î) controlul încărcării maşinilor de decorjare şi rectificare, maşinilor de laminat,morilor de valţuit, preselor, concasoarelor cu ciocane şi ventilatoarelor cu turbine prininstalarea ampermetrelor în reţelele dispozitivelor electrice de acţionare ale acestora (pepanourile de comandă sau la maşini);

j) controlul funcţionării noriilor prin instalarea dispozitivelor de control al deplasăriibenzii de pe tambur, conform 6.5, RCV şi detectoarelor de suprapresiune.

NOTĂ - La producţiile şi obiectele în funcţiune de la RCV al fiecărei norii cu dispozitivde acţionare a transmisiei poate fi prevăzută numai declanşarea în caz de avarie asemnalizării sonore sau acustice.

k) controlul funcţionării transportoarelor staţionare cu bandă prin instalarea RCV;

l) controlul asupra funcţionării transportoarelor cu lanţ prin instalarea detectoarelorde suprapresiune, întreruptoarelor finale şi/sau altor dispozitive, ce deconecteazătransportorul la supraîncărcarea coşului sau deteriorarea lanţului;

m) controlul funcţionării transportoarelor elicoidale (transportoarelor-melc) prininstalarea detectoarelor de suprapresiune (întreruptoarelor finale), ce deconecteazătransportorul la supraîncărcarea coşului;

n) controlul funcţionării vanelor de ecluză ale sistemelor de transport pneumatic prininstalarea RCV pe acestea;

p) gruparea vanelor de ecluză ale descărcătorilor cu ventilatori cu turbină în reţelelepneumatice;

q) controlul temperaturii rulmenţilor compresoarelor cu turbină, ventilatorilor cuturbină şi concasoarelor (dacă în conformitate cu 6.17 este prevăzut controlul la distanţă altemperaturii lor);

r) sistemul de semnalizare acustică şi sonoră la demararea motoarelor electrice alemaşinilor şi utilajelor şi controlul asupra funcţionării lor;

s) legătura bilaterală de producţie prin difuzoare şi comunicare telefonică aoperatorului cu locurile de muncă.

7.4 La proiectarea morilor mecanice de făină, fabricilor de crupe şi nutreţuricombinate nou construite, reconstruite şi reutilate tehnic cu randament mic (2t/h şi maipuţin) se admite a prevedea DAD în volum redus.

7.5 În proiectele elevatoarelor nou construite, reconstruite şi reutilate tehnic estenecesară respectarea cerinţelor 7.3, enumerările a, b, c, d, e, i, j, k, l, m, r, s, precum şi:

a)controlul asupra încărcării noriilor de bază prin instalarea ampermetrelor pepanourile de comandă sau la locurile respective;

b) controlul temperaturii cerealelor;

c) controlul de la distanţă a nivelului superior şi inferior al cerealelor în buncăreleîncăperii de lucru şi în caz de necesitate, în silozurile blocului de siloz.

7.6 În silozurile corpurilor de siloz pentru materie primă ale întreprinderilor denutreţuri combinate de depozitare a şroturilor, făinii granulate de ierburi şi a tărîţei trebuiesă fie prevăzut controlul de la distanţă al temperaturii.

8 Sisteme de aspiraţie şi transport pneumatic

8.1 Proiectarea şi exploatarea sistemului de aspiraţie şi transportului pneumatictrebuie de efectuat conform normelor, regulilor, instrucţiunilor, indicaţiilor în vigoare şiprezentului regulament.

8.2 Maşinile de ventilare şi ventilatoarele în instalaţiile de transport pneumatic şi deaspiraţie ale încăperilor de categoria Б trebuie să fie instalate după pulvocaptoare.

Se admite de a instala la întreprinderile (atelierele) de reparaţie a materialelor deambalare filtre cu refulare, dacă ele sînt instalate în camere speciale, separate de încăperilede categoriile Б şi В prin pereţi antifoc de tipul 1, şi înaintea ventilatorului este instalat unciclon, ce reduce concentraţia de praf în aerul, care trece prin ventilator. În acest caz dincameră trebuie să fie prevăzute două ieşiri de evacuare. Pentru suprafaţa camerei mai micăde 110 m2 se admite de amenajat o singură ieşire, care duce spre două ieşiri de evacuare dela etaj.

Se admite instalarea ventilatoarelor pînă la filtre şi cicloane cu condiţia utilizăriiventilatoarelor fabricate cu protecţie contra scînteilor. Gradul de protecţie contra scînteilorventilatorului se determină conform prevederilor documentelor în vigoare.

8.3 Nu se admite comasarea într-o singură instalaţie de aspiraţie:

a) desprăfuirea utilajului potenţial periculos (noriilor, concasoarelor, morilor cuvalţuri şi altor maşini cu acţiune de lovire) şi buncărelor, cu un volum mai mare de 0,01decît volumul încăperii de producţie;

b) desprăfuirea utilajului potenţial periculos şi altui utilaj de tip buncăr (malaxoarelorcu amestecare prin cădere liberă, balanţelor şi etc), cu un volum liber mai mare de 0,01decît volumul încăperii de producţie;

c) desprăfuirea utilajului potenţial periculos şi silozurilor.

8.4 Recipientele pentru captarea şi depozitarea prafului trebuie să fie aspirate de oinstalaţie aparte.

8.5 Nu se admite amplasarea fîntînilor, camerelor, coşurilor de aspiraţie deprecipitare a prafului, după instalaţiile pulvocaptoare.

8.6 Utilajul instalaţiilor de aspiraţie (filtrele, cicloanele, ventilatoarele şi etc) poate fiamplasat în încăperile de producţie de categoriile Б şi В împreună cu utilajul de transport şitehnologic.

8.7 Lungimea porţiunilor orizontale ale conductelor de aer trebuie să fie minimă.

8.8 Nu se admite pozarea conductelor de aer de tranzit prin încăperile de depozitarea materiei prime şi produsului finit, precum şi prin încăperile de categorii diferite.

8.9 Nu se admite amplasarea ventilatoarelor şi pulvocaptoarelor ale uscătoriilor decereale separate în clădirile de lucru ale elevatoarelor.

8.10 Joncţiunile instalaţiilor de aspiraţie, locurile de asamblare a tuburilor de intrareşi ieşire cu maşina trebuie să conţină garnituri de etanşare, ce vor exclude prăfuirea şiimpurificarea produsului.

8.11 Conductele de aer ale instalaţiilor de transport pneumatic şi de aspiraţie,precum şi conducta de autoscurgere nu trebuie să aibă găuri, fisuri şi crăpături, care reducetanşarea lor.

8.12 Balanţele trebuie să fie închise cu manta etanşă.

8.13 Praful şi alte impurităţi trebuie să fie evacuate continuu din pulvocaptoare.

8.14 Nu se admite contactarea conductelor de aer ale instalaţiilor de aspiraţie cuconductele sistemului de încălzire.

8.15 Conductele de aer şi materiale trebuie să fie prizate cu pămîntul în cel puţindouă locuri.

Pulvocaptoarele şi maşinile de ventilaţie urmează a fi suplimentar prizate cu pămîntulseparat. În asamblările între piesele instalaţiilor nu se admite utilizarea şaibelor subbuloane din materiale dielectrice, vopsite cu coloranţi care nu conduc curentul electric.

8.16 La producţii şi obiecte trebuie să fie fişe tehnice pentru instalaţiile de aspiraţieşi transport pneumatic, ce se întocmesc de către întreprinderile de reglare specializate.

După fiecare reparaţie a instalaţiei de aspiraţie (şi înlocuire a utilajelor) aceastatrebuie să fie controlată de către inginerul responsabil pentru aspiraţie sau altă persoanănominalizată de conducătorul întreprinderii, cu înscrierea rezultatelor controlului (inclusivşi a tuturor devierilor depistate) în fişa tehnică a instalaţiei de aspiraţie.

Toate modificările în reţelele de aspiraţie se introduc în fişa tehnică a instalaţiilor deaspiraţie.

9 Sisteme de încălzire şi ventilaţie

9.1 La proiectarea şi exploatarea sistemelor de încălzire şi ventilaţie urmează a aveadrept principiu cerinţele documentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

9.2 Încăperile de producţie ale morilor mecanice de făină, fabricilor de crupe,nutreţuri combinate, atelierelor de prelucrare a seminţelor hibride de calitate, atelierelor şisecţiilor de depozitare a făinii în vrac, atelierelor de împachetare în ambalaje mici,încăperile pentru ambalarea materiei prime la fabricile de nutreţuri combinate (nouproiectate), atelierele de reparaţie a ambalajelor şi de reparaţie, încăperile dispeceratelor,birourile şefilor de secţii şi elevatoare, încăperile de uz social, laboratoarele trebuie să fieîncălzite în perioada rece a anului. Concomitent, trebuie să fie încălzite încăperile pentruîncălzirea muncitorilor, care lucrează la aer liber şi încăperile de producţie neîncălzite aleelevatoarelor şi depozitelor.

9.3 Sistemele de ventilaţie la suprapresiune pentru încăperile de producţie cu regimde lucru în trei ture urmează, de regulă, a fi combinate cu sistemul de încălzire cu aer. Înrestul încăperilor de producţie şi auxiliare se prevede sistemul de încălzire cu apă.

9.4 La proiectarea producţiilor şi obiectelor noi, reconstruite şi reutilate tehnicinstalaţiile la suprapresiune nu trebuie să fie amplasate în încăperile pentru deservire decategoriile A şi Б.

În încăperile de deservire de categoriile A şi Б se admite amplasarea instalaţiilor lasuprapresiune cu condiţia executării lor cu protecţie antideflagrantă.

9.5 Sistemele de ventilaţie la suprapresiune de tip obişnuit, amplasate în încăperiseparate şi care deservesc încăperile de categoriile A şi Б trebuie să fie utilate cu supapereversibile cu protecţie antideflagrantă, instalate în locurile de intersecţie a conductelor deaer cu parapete de protecţie a încăperilor pentru utilajul de ventilaţie.

9.6 La proiectarea producţiilor şi obiectelor noi, precum şi reconstruirea lor,sistemele de ventilaţie şi încălzire cu aer trebuie să fie prevăzute comune pentru încăperilede producţie de categoria Б, amplasate pe nu mai mult de trei etaje.

9.7 Instalaţiile de ventilaţie, care deservesc încăperile de categoria Б, trebuie să fieutilate cu dispozitive de deconectare de la distanţă în caz de incendii sau avarii. Verificareaventilaţiei la eficacitate – o dată în an.

9.8 În locurile de intersecţie a pereţilor antifoc sau planşeelor pe conductele de aer semontează supape de reţinere a focului.

Limita de rezistenţă la foc a conductelor de aer tranzit şi colectoarelor sistemelor deventilaţie şi încălzire cu aer la pozarea lor prin încăperile de producţie de categoriile A, Б şiВ urmează de prevăzut nu mai puţin de 0,5 h.

9.9 Pentru încălzirea lucrătorilor în încăperile (cabinele), amplasate în clădirile delucru ale elevatoarelor şi depozitele neîncălzite, se admite încălzirea electrică cu ajutorulcuptoarelor electrice cu puterea de 1 kW, instalate staţionar, de fabricare industrială înmanta metalică închisă (fără spirale deshise şi alte elemente de încălzire).

9.10 În încăperile de producţie aerul evacuat în afară cu ajutorul sistemelortehnologice trebuie să fie compensat cu aflux de aer împrospătat pentru a evita formareavacuumului în încăperi.

9.11 În încăperile neîncălzite ale clădirilor de producţie, unde în rezultatulfuncţionării sistemului de aspiraţie se produce rarefierea aerului, este necesar de prevăzutun aflux de aer din exterior.

9.12 La aparatele de încălzire trebuie să fie asigurat accesul liber. În încăperile decategoriile A, Б şi В trebuie utilizat aparate de încălzire cu suprafaţă netedă amplasate laînălţimea, care asigura posibilitatea curăţării lor de praf.

Se interzice acoperirea aparatelor de încălzire cu obiecte străine sau cu materialestrăine. Nu se admite amplasarea aparatelor de încălzire în nişe.

9.13 În încăperile de producţie de categoriile Б şi В ale producţiilor şi obiectelor înfuncţiune se admite a preconiza recircularea aerului din instalaţiile de aspiraţie şi transportpneumatic în conformitate cu deciziile tehnice ale întreprinderilor de proiectări, coordonatecu Organul de securitate industrială.

Aerul debitat în încăperi trebuie să treacă prin bariere antifoc şi să corespundăcerinţelor normelor sanitare.

9.14 Încăperile pentru curăţarea sacilor trebuie să fie utilate cu sistem efectiv deventilaţie prin refulare şi aspiraţie pentru înlăturarea prafului, care se formează în zonele delucru ale încăperilor.

9.15 Nu se admite prevederea unui sistem de ventilaţie prin refulare şi aspiraţie sausistem de ventilaţie prin aspiraţie în fîntînile destinate pentru întreţinerea noriilor,transportoarelor cu lanţ şi etc, amplasate în încăperile de categoria Б.

9.16 Nu este necesară proiectarea şi construirea protecţiei contra fumului în caz deincendiu în clădirile elevatoarelor, morilor mecanice de făină, producere a crupelor şinutreţuri combinate.

9.17 La producţiile şi obiectele în funcţiune se admit abateri de la cerinţele 9.4, 9.5 şi9.6 în cazul imposibilităţii tehnice de realizare a lor.

10 Instalaţii electrice

10.1 Construcţia instalaţiilor electrice

10.1.1 La proiectarea instalaţiilor electrice urmează a avea drept principiu cerinţeledocumentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

10.1.2 Construcţia, tipul de executare, gradul de protecţie al învelişului, metoda deinstalare, clasa de izolaţie a maşinilor, aparatelor, dispozitivelor, cablurilor, conductoarelorşi altor elemente utilizate ale instalaţiilor electrice trebuie să corespundă tensiunii nominaleîn reţea, clasei zonelor cu pericol de deflagraţie şi caracteristicilor mediului ambiant,precum şi cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.1.3 Mecanismele pentru racordarea cablurilor sau conductoarelor la maşinile,aparatele şi dispozitivele electrice trebuie să corespundă prevederilor documentelornormative în vigoare pentru zonele cu pericol de deflagraţie şi incendiu ale claseirespective.

10.1.4 Reţelele de prizare cu pămîntul şi legare la conductorul neutru trebuie săcorespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.2 Dispozitive, maşini şi aparate electrice

10.2.1 Tipurile, executarea motoarelor electrice, instalate staţionar în dependenţă declasa zonei cu pericol de deflargaţie şi pericol de incendiu, trebuie să corespundă cerinţelordocumentelor normative în vigoare.

10.2.2 În zonele cu pericol de deflagraţie şi incendiu se permite utilizarea aparatelorşi dispozitivelor electrice cu îndeplinirea cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.2.3 Se interzice aplicarea aparatelor electrice de încălzit în zonele cu pericol dedeflagraţie şi incendiu ale încăperilor de producţie cu excepţia cazurilor, menţionate în 9.9.În zonele cu pericol de incendiu se admite aplicarea aparatelor electrice de încălzit cuîndeplinirea cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.2.4 Gradul de protecţie al înveluşului utilajului electric al macaralelor, palanelor,ascensoarelor şi altor mecanisme electrice de ridicat, aflate în zonele cu pericol dedeflagraţie şi incendiu, trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.3 Iluminarea electrică

10.3.1 Montarea instalaţiilor electrice de iluminat în zonele cu pericol de deflagraţieşi incendiu ale încăperilor de producţie trebuie să corespundă cerinţelor documentelornormative în vigoare.

Vestibulurile-ecluză trebuie să fie utilate cu sistem de iluminare de avarie.

10.3.2 Construcţia corpurilor de iluminat, panourilor de distribuţie, aparatelor,reţelelor electrice, tuturor subansamblurilor principale şi pieselor instalaţiilor de iluminaretrebuie să corespundă claselor zonelor cu pericol de deflagraţie şi incendiu, categoriilor şigrupelor amestecurilor deflagrante. Construcţiile elementelor reţelelor de iluminat nutrebuie să admită pătrunderea prafului.

10.3.3 Puterea lămpilor în corpurile de iluminat nu trebuie să depăşească limitaadmisibilă pentru tipul dat de corpuri de iluminat.

10.3.4 Trebuie să fie asigurată posibilitatea iluminării de sus a buncărelor şisilozurilor prin trape cu corpuri de iluminat portative de tip proiector, impermeabile la praf,cu grad de protecţie al învelişului nu mai mic de IP54 sau cu lanterne portative cuacumulator.

Se admite iluminarea buncărelor şi silozurilor (în cazul deconectării mecanismelor şiinstalaţiilor de descărcat) cu corpuri de iluminat portative, tensiunea în reţea fiind nu maimare de 12 V (în recipiente metalice) şi 42 V (în recipiente de beton armat şi din lemn).

Corpurile de iluminat portative pentru iluminarea buncărelor şi silozurilor trebuie săfie de „siguranţă sporită contra exploziei” cu grad de protecţie al învelişului nu mai mic deIP54, iar capacele de sticlă ale acestora trebuie să fie protejate cu plasă metalică încorespundere cu cerinţele documentelor normative în vigoare.

10.3.5 Gradele de protecţie minim admisibile ale corpurilor de iluminat în zonele cupericol de deflagraţie incendiu trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative învigoare.

10.3.6 În zonele cu pericol de deflagraţie corpurile de iluminat cu becuri cuincandescenţă, becuri fluorescente şi becuri cu mercur cu arc trebuie să corespundăcerinţelor normelor în vigoare şi regulilor de siguranţă contra exploziilor.

10.3.7 La instalarea cablurilor în zonele cu pericol de deflagraţie montarea corpurilorde iluminat şi a firelor electrice trebuie să fie efectuată în corespundere cu condiţiiletehnice privind montarea cablurilor de iluminat de curent alternativ cu tensiune pînă la 400V în încăperile cu pericol de deflagraţie de clasele B-Ia, B-Ib şi B-IIa.

10.3.8 Corpurile de iluminat în afara clădirilor în zonele cu pericol de deflagraţie nutrebuie să balanseze sub acţiunea vîntului.

10.3.9 Corpurile de iluminat trebuie să fie instalate la o înălţime nu mai mică de 2,5m. Corpurile de iluminat instalate la înălţimea mai mică de 2,5 m trebuie să fie utilate cuplase protectoare.

Corpurile de iluminat, deservite de pe scări mobile duble sau scări mobile simpletrebuie, de regulă, să fie instalate la înălţime nu mai mare de 4,5 m de la nivelul podelei.

În galerii, tuneluri, sub şi deasupra terenurilor se admite instalarea corpurilor deiluminat la înălţimea nu mai mică de 1,7 m cu condiţia, că armarea nu va fi un obstacolpentru deplasarea normală a personalului de deservire. În acest caz, trebuie utilizatecorpuri de iluminat în care accesul la bec şi elementele conductoare de curent este posibildoar cu ajutorul instrumentelor electrice.

10.3.10 Nu se admite joncţionarea conductoarelor în interiorul consolelor sau ţevilorpe care este instalat aparatajul.

10.3.11 Accesoriile (plafonierele), instalate strîns lipit de tavan, trebuie să fie fixate înpriză din material izolant.

10.4 Instalaţii de distribuţie (ID), substaţii de transformare (ST), posturi detransformare prefabricate (PTP) şi substaţii de convertizare (SC)

10.4.1 ID, ST, SC cu instalaţii electrice de destinaţie generală (fără mijloace deprotecţie contra exploziei) trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative învigoare.

10.4.2 În caz de necesitate în încăperile pentru echipamentul electric trebuie deprevăzut ventilaţie prin refulare şi aspiraţie, calculată pentru evacuarea excesului decăldură. În acest caz, sistemul de ventilaţie prin refulare şi aspiraţie a acestor încăperitrebuie să fie separat de încăperile zonelor cu pericol de deflagraţie.

10.4.3 PTP cu ulei, cu răcire în aer, precum şi cu lichid neinflamabil se admite a fiinstalate în aceeaşi încăpere cu ID, fără a separa transformatoarele prin pereţi despărţitori.

10.4.4 Se interzice pozarea conductelor cu substanţe (amestecuri) deflagrante şiinflamabile prin ID, ST şi SC.

10.4.5 Racordurile cablurilor şi ţevilor cu conductoare electrice în încăperile declasele B-Ia, B-Ib şi B-IIa şi zonele cu pericol de incendiu ale ID, ST din zonele cu pericolde deflagraţie de toate clasele trebuie să fie astupate etanş cu materiale ignifuge.

10.4.6 Canalele pentru cabluri şi podelele în încăperile ID, ST şi PTP trebuie să fieignifuge şi închise la nivelul pardoselei finite prin plăci ignifuge.

10.4.7 În încăperile panourilor de comandă se admite de acoperit podeaua culinoleum sau parchet, iar canalele şi pardoseala podelei a doua de acoperit cu panouridemontabile din lemn, căptuşite din direcţia cablurilor cu plăci de oţel.

10.4.8 Nu se admite de a construi praguri la uşile ID, ST, PTP, dispeceratelor şivestibulurilor acestora.

10.4.9 În cazul cînd deasupra uşii sau orificiului de evacuare, ventilaţie a încăperilorST şi PTP cu transformatoare cu ulei există fereastră, sub ea pe toată lăţimea uşii sauorificiului de evacuare, ventilare trebuie să fie instalată o copertină ignifugă cu deschiderede 70 cm.

10.5 Staţii de încărcare a electrocarelor

10.5.1 Încăperile bateriilor de acumulatoare trebuie să fie amplasate în clădiri cugrad de rezistenţă la foc nu mai jos de II.

10.5.2 Bateriile de acumulatoare de demarare şi tracţiune trebuie să fie încărcate înîncăperile staţiilor de încărcare, special destinate acestui scop sau în locuri specialrepartizate ale atelierului.

Bateriile de acumulatoare cu soluţie acidă şi alcaline trebuie să fie amplasate înîncăperi separate.

10.5.3 Dacă numărul de maşini cu baterii de acumulator de tracţiune nu depăşeşteşase, se permite încărcarea lor atît în încăperi separate cu ventilaţie naturală, cît şi înîncăperi de producţie comune, fără pericol de deflagraţie şi incendiu, cu condiţia ca într-unsingur loc să nu fie mai mult de două maşini sau baterii sub dispozitivele de aspiraţie locală.

La îndeplinirea acestor cerinţe clasa zonei cu pericol de deflagraţie şi incendiu nu seschimbă.

10.6 Maşini, mecanisme şi instalaţii mobile şi transportabile

10.6.1 Maşinile electrice, aparatele şi dispozitivele mobile, care constituie parteacomponentă a instalaţiilor mobile, trebuie să fie fabricate similar maşinilor electrice,aparatelor şi dispozitivelor, instalate staţionar. Instalaţiile mobile trebuie să corespundăcerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.6.2 Aparatele şi dispozitivele manuale şi portative, utilizate în zonele cu pericol dedeflagraţie şi incendiu, trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.Carcasele acestor dispozitive şi aparate trebuie să fie cu grad de protecţie nu mai puţin de 1P54.

10.6.3 Întreruptoarele electrice cu pîrghie trebuie să fie utilate cu mantale închise.

10.6.4 Prizarea cu conductorul neutru a receptorilor mobili trebuie să se efectueze cuun conductor flexibil special destinat pentru acest scop, aflat în înveliş comun cuconductoarele de lucru şi cuplat fiabil la reţeaua de prizare cu conductorul neutru dinpartea extremităţii de alimentare al conductorului. Se interzice în acest scop aplicareaconductorului neutru prizat cu pămîntul nemijlocit la receptorii electrici.

10.6.5 Corpul instrumentului electric pentru tensiuni mai mari de 42V trebuie să fieutilat cu o clemă specială pentru cuplarea conductorului de legare la nul cu semnuldistinctiv „0”.

10.6.6 Conectările cu fişă, destinate pentru racordarea instrumentului electric şicorpurilor de iluminat portative, trebuie să fie cu elementele conductoare de curentprotejate şi pentru tensiuni de 127V şi 220V să fie utilate cu contact de prizare laconductorul neutru.

10.6.7 Conectările cu fişe (furci, prize), utilizate la tensiuni pînă la 42V, trebuie sădifere constructiv de conectările cu fişe obişnuite, destinate pentru tensiuni de 127V şi220V, şi să excludă posibilitatea racordării fişelor pînă la 42V în prizele de curent pentru127V şi 220V.

10.6.8 Conectările cu fişe pînă la 42V trebuie să fie de culoare clar diferită de culorileconectărilor cu fişe de 127V şi 220V.

10.6.9 Conectările cu fişe la tensiunea ce depăşeşte 42V trebuie să aibă contactepentru cuplarea forţată şi anticipată a conductorului, care leagă la nul corpul.

10.6.10 Este interzisă utilizarea autotransformatoarelor şi rezistenţelor suplimentare

pentru obţinerea tensiunii inofensive.

10.7 Măsuri pentru asigurarea protecţiei electrostatice la scîntei

10.7.1 Protecţia electrostatică la scîntei (PESS) trebuie să fie asigurată prin creareacondiţiilor, care exclud apariţia descărcărilor electrostatice, capabile să devină sursă deaprindere a amestecurilor de praf şi aer sau cauza perforării şi distrugerii pereţilornemetalici ai instalaţiei supuşi electrizării.

10.7.2 Pentru asigurarea PESS a utilajelor este necesară îndeplinirea cerinţelordocumentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

10.7.3 Domeniile admisibile de utilizare a ţevilor din sticlă şi măsurile de asigurare aPESS la utilizarea lor trebuie să corespundă cerinţelor pentru proiectarea conductelortehnologice din tuburi de sticlă.

10.7.4 La producţiile şi obiectele în funcţiune în instrucţiunile pentru asigurareasecurităţii antideflagrante ale acestora trebuie să fie indicate măsurile de protecţie contramanifestărilor periculoase ale electricităţii statice.

10.7.5 Metoda principală de protecţie contra manifestărilor periculoase aleelectricităţii statice se constituie prizarea la pămînt.

Instalaţiile din materiale conductoare de curent electric, precum şi organele de lucruale acestora, subansamblurile şi elementele construcţiilor, executate din materialeconductoare de curent electric, trebuie să fie prizate la pămînt în conformitate cudocumentel normative în vigoare.

10.7.6 Aparatele, recipientele, agregatele şi etc, în care au loc procese de măcinare,dispersare, cîntărire, granulare, transportare a produsului şi amestecurilor de praf şi aer,atît cele separate, cît şi cele unite prin conducte de materiale sau construcţii metalice cualte maşini şi utilaje, trebuie să fie unite prin ramificări aparte cu circuitele prizate cupămîntul, indiferent de prizarea cu pămîntul a conductelor de materiale şi construcţiilormetalice menţionate.

10.7.7 În toate cazurile, cînd instalaţiile sînt executate din material conductor decurent şi prizarea cu pămîntul constituie un mijloc suficient de protecţie contra electricităţiistatice, este necesar de a utiliza această prizare cu pămîntul fiind drept cea mai simplă şisigură metodă de protecţie.

10.7.8 Utilajul tehnologic, conductele de produse şi etc, amplasate în zonele cupericol de deflagraţie şi incendiu de toate clasele, trebuie să fie prizate cu pămîntul celpuţin în două locuri cu compensarea potenţialilor pînă la valori nepericuloase.

10.7.9 Elementele intercalate din sticlă organică, montate în instalaţiile de transportpneumatic, trebuie să fie înfăşurate pe din afară cu sîrmă cu pasul dintre spire nu mai marede 100 mm. Ambele capete ale sîrmei menţionate trebuie să fie bine fixate de părţilemetalice ale instalaţiei între care se află intercalaţia.

Intercalaţiile din prelată, cauciuc, montate pe conductele de aspiraţie cu aer, trebuiesă conţină conexiuni din sîrmă sau funie de oţel. Ambele capete de sîrmă sau a funiei de oţelmenţionate trebuie să fie bine fixate de piesele metalice ale instalaţiei de aspiraţie, întrecare se află intercalaţia.

10.7.10 Asamblările prin flanşe la conducte, aparate, îmbinările carcaselor la corpuri,asamblările la răsfrîngeri nu necesită dispozitive suplimentare pentru crearea circuituluielectric continuu, de exemplu, montarea unor conexiuni speciale. În aceste asamblări seinterzice utilizarea şaibelor vopsite cu coloranţi, care nu conduc curentul electric şi şaibelorfabricate din dielectrici.

10.7.11 Instalaţia de prizare cu pămîntul trebuie să fie executată în forma unui circuitcomun de prizare la pămînt. Se admite utilizarea circuitului comun de prizare la pămîntpentru protecţia contra electricităţii statice, acţiunilor iniţiale şi repetate ale fulgerului şiprizarea de siguranţă cu pămîntul a instalaţiilor electrice.

10.7.12 În încăperile de producţie şi depozite se interzice utilizarea instalaţiilor şidispozitivelor, funcţionarea cărora este însoţită de acumularea sarcinilor electrostatice şidescărcărilor prin scîntei, fără dispozitive de protecţie, ce asigură neutralizarea continuă şitotală a sarcinilor electrostatice formate sau ce exclud pericolul descărcărilor în formă descîntei ale acestora.

10.7.13 Pentru prevenirea pericolului, ce ţine de acumularea sarcinilor electrostatice,este necesar de a:

a) priza la pămînt arborii maşinilor, utilaţi cu rulmenţi de alunecare cu lubrifiereinelară;

b) nu admite obiecte plutitoare pe suprafaţa lichidelor uşor inflamabile (LUI) înrezervoare

10.8 Exploatarea instalaţiilor electrice

10.8.1 La exploatarea instalaţiilor electrice urmează a avea drept principiudocumentele normative în vigoare.

10.8.2 La exploatarea instalaţiilor electrice este necesar de a:

a) nu admite prezenţa (acumularea) LUI, substanţelor şi materialelor combustibile,precum şi gunoiului, prafului şi deşeurilor de producţie în apropierea motoarelor electrice,instalaţiilor de distribuţie, aparatelor de comandă şi dispozitivelor;

b) respecta strict consecutivitatea stabilită de captare şi emitere a semnalelor lademararea şi oprirea din funcţiune a motoarelor electrice;

c) preconiza la înlocuirea accesoriilor de iluminat, permutarea acestora, montareacorpurilor de iluminat, ca conductoarele în locul conectării la corpurile de iluminat să nu fiesupuse fricţiunii, tensionării, precum şi să aibă izolaţie proprie.

10.8.3 Motoarele electrice, instalaţiile de distribuţie, conductoarele, corpurile de

iluminat trebuie să fie regulat curăţate de praf în corespundere cu graficul aprobat.

10.8.4 Se interzice utilizarea cablurilor şi conductoarelor cu izolaţia, care şi-a pierdutproprietăţile electroizolante de protecţie, precum şi a prizelor şi cutiilor de conexiunedeteriorate.

10.8.5 La sistarea bruscă a alimentării cu energie electrică trebuie imediat de adecupla toate dispozitivele de deconectare.

10.8.6 Pentru alimentarea receptorilor electrici mobili şi portativi trebuie de utilizatcabluri flexibile cu inveliş de cauciuc. Este necesar de a efectua sistematic supraveghereastării cablului cu înveliş de cauciuc şi la depistarea deteriorării izolaţiei de a deconectaimediat mecanismul pentru înlocuirea cablului deteriorat.

10.8.7 Pentru evitarea scurtcircuitelor la atingerea maşinii autopropulsate detransport cu cablul cu înveliş de cauciuc, acesta trebuie să fie suspendat la o înălţime lipsităde pericol sau trebuie să fie protejat cu o cutie specială.

10.8.8 Conectarea şi deconectarea fişelor de curent trebuie să se efectueze atuncicînd întreruptorul cu pîrghie (dispozitivul automat) al cutiei de distribuţie este deconectat.

10.8.9 Se interzice utilizarea instalaţiilor electrice cu tensiunea de alimentare maimare de 42V în interiorul buncărelor, silozurilor, altor recipiente şi uscătorii, conform10.3.4.

10.8.10 Toate piesele utilajului electric, destinat pentru lucrările de sudură, trebuiesă corespundă prevederilor documentelor normative în vigoare.

10.8.11 Instalaţiile de sudură electrică trebuie să fie prizate la pămînt princonductoare flexibile din cupru, utilate cu cleme, care asigură un contact sigur. Instalaţiilede sudură electrică trebuie să fie utilate cu limitatori de tensiune pentru funcţionarea în gol.

10.8.12 Conductoarele, care alimentează instrumentul electric manual sau lămpileportative trebuie, în limita posibilităţilor, suspendate. Trebuie să fie exclus contactul directal conductoarelor cu obiectele metalice, care au suprafeţe fierbinţi, umede şi acoperite cuulei.

10.8.13 Receptorii portativi de curent – instrumentele electrice, lămpile,transformatoarele trebuie să fie verificate nu mai rar de o dată în lună la standul de probăsau cu ajutorul unui dispozitiv în ce priveşte funcţionarea perfectă a conductoarelor deprizare cu pămîntul ale acestora şi lipsa scurtcircuitelor între conductoare.

Verificarea stării instrumentelor trebuie să fie efectuată de către o persoană delegatăcu consemnarea într-un registru special.

Instrumentele electrice trebuie să fie marcate cu numere de inventar şi păstrate înlocuri uscate.

10.8.14 Instrumentele manuale, utilizate pentru lucrările de electromontaj(şurubelniţe, cleşte plat, cleşte de tăiat şi etc) trebuie să fie cu mînere izolate.

10.8.15 Încăperile pentru acumulatoare trebuie să fie permanent închise, cheiletrebuie să fie eliberate doar pentru perioada de lucru sau control.

10.8.16 Pe uşile încăperilor pentru acumulatoare trebuie să fie înscripţiile „SECŢIADE ÎNCĂRCARE. INFLAMABIL. INTRAREA CU FOC INTERZISĂ. FUMATUL INTERZIS”.

10.8.17 În zonele cu pericol de deflagraţie şi pericol de incendiu pentru toate claselese interzice de a:

a) efectua repararea şi curăţarea utilajelor electrice şi reţelelor, aflate sub tensiune;

b) cupla instalaţia electrică în cazul cînd priza cu pămîntul (priza cu conductorulneutru) este defectată, precum şi în cazurile cînd sînt defectate sistemul de blocare acapacelor aparatelor şi mecanismelor de pornire ale maşinilor, deteriorate dispozitivele deprotecţie contra exploziei;

c) deschide carcasele utilajului electric, dacă în acest timp părţile conductoare decurent electric se află sub tensiune;

d) conecta instalaţiile electrice, ce s-au deconectat automat din cauza scurtcircuituluisau din alte cauze, fără a fi clarificate şi lichidate cauzele deconectării;

e) ţine sub tensiune reţelele electrice neutilizate (chiar şi temporar), precum şiconductoarele şi cablurile electrice cu capetele neizolate;

f) conecta instalaţiile electrice fără asigurarea protecţiei contra deteriorărilormecanice;

g) supraîncărca cablurile, conductoarele şi instalaţiile electrice peste limiteleparametrilor nominali;

h) conecta la transformatoarele, ce alimentează dispozitivele cu protecţie contrascînteilor, alte reţele şi dispozitive, care nu fac parte din această categorie de dispozitive;

i) înlocui becurile electrice arse în corpurile de iluminat, montate în zonele cu pericolde deflagraţie şi pericol de incendiu, cu becuri de alt tip şi putere, neadecvate pentru lucruîn zonele clasei date;

î) demonta corpurile de iluminat cu protecţie contra exploziei, a scoate capacele desticlă, reflectoarele şi etc, aflate sub tensiune. A înlocui accesoriile cu protecţieantideflagrantă prin accesorii obişnuite;

j) înlocui sistemul de protecţie (elementele termice, dispozitivele de siguranţă,aparatele de declanşare) a utilajului electric prin alte tipuri de protecţie sau prin aceleaşitipuri, dar cu parametri nominali, pentru care utilajul electric nu a fost calculat.

10.8.18 Defecţiunile în reţelele electrice şi aparatajul electric, care pot generaformarea scînteilor, scurtcircuitul, încălzirea izolaţiei cablurilor şi conductoarelor pestelimita admisibilă, trebuie imediat să fie lichidate de către personalul de serviciu.

Reţeaua electrică defectată trebuie să fie imediat deconectată.

11 Cerinţe suplimentare

11.1 La orice producţie şi obiect procesele tehnologice trebuie să fie efectuateconform schemei aprobate pentru tipul dat de prelucrare şi tratare a cerealelor înconformitate cu cerinţele regulilor de organizare şi efectuare a proceselor tehnologice şiprezentului regulament.

11.2 Utilajele trebuie să fie aplicate în corespundere cu cerinţele schemei tehnologiceconform productivităţii şi destinaţiei, sarcinii impuse şi nu trebuie să depăşească valorilestabilite conform datelor din fişa tehnică, normelor de proiectări tehnologice şi regulilor deorganizare şi efectuare a proceselor tehnologice.

11.3 Încărcarea produselor şi deşeurilor fără ambalaj în transportul auto trebuieefectuată cu ajutorul dispozitivelor, ce vor evita prăfuirea teritoriului sau se vor încărca înîncăpere închisă.

Se recomandă de a transporta deşeurile de pe teritoriul întreprinderii în automobilespecial utilate sau automobile speciale pentru nutreţuri.

11.4 La fabricile de nutreţuri combinate locurile pentru descărcarea materiei primefăinoase şi tărîţelor din transportul feroviar şi auto trebuie să fie dotate cu dispozitivepentru prevenirea formării prafului.

11.5 Se interzice categoric utilizarea maşinilor şi utilajelor cu motoare de ardereinternă în încăperile de producţie şi depozite.

11.6 Se interzice recepţia şi depozitarea produselor necerealiere (şroturilor,macuhurilor, tărîţelor, făinii de iarbă granulate şi etc) în silozurile şi buncărele elevatoarelorpentru cereale.

11.7 Boabele de porumb trebuie de uscat numai în uscătoriile verticale cu echicurentseparate.

11.8 La depozitarea boabelor de porumb trebuie de prevăzut un număr minim depermutări.

11.9 Cojile de orez, orz, hrişcă, tărîţele de mei trebuie să fie depozitate în buncăre cucapacitate pentru 1-2 zile de funcţionare a fabricii de producere a crupelor.

Nu se admite depozitarea cojilor de seminţe pe terenuri deschise sau sub acoperişuri.

11.10 Depozitarea turtelor oleaginoase şi şroturilor se efectuează în conformitate cucerinţele documentelor normative în vigoare.

11.10.1 Din loturile de şroturi parvenite la întreprindere se prelevează probe conformregulilor stabilite şi se efectuează controlul prin sondaj al benzinei reziduale.

Nu se admite încărcarea şroturilor cu miros de benzină în siloz.

11.10.2 Se interzice depozitarea şroturilor şi turtelor oleaginoase cu temperatura şiumiditatea ce depăşeşte normele stabilite. Ele trebuie să fie prelucrate imediat sau aduse laparametrii, care asigură posibilitatea păstrării lor.

11.11 Este necesar periodic de a permuta (reîncărca) şroturile şi altă materie primăfăinoasă, predispusă la autoaprindere, din recipientele ocupate în altele libere.

Permutările menţionate trebuie să fie realizate conform planurilor-grafice, elaboratede conducătorul laboratorului tehnologic în baza termenelor admisibile de depozitarecontinuă a materiei prime în buncăre şi silozuri.

În conformitate cu cerinţele privind asigurarea securităţii antiincendiare a silozurilorşi buncărelor la întreprinderile de depozitare şi prelucrare a cerealelor este necesar de acontrola prezenţa şi structura cantitativă a gazelor combustibile (hidrogenului, metanului,oxidului de carbon), precum şi a oxigenului degajat în rezultatul descompuneriitermooxidante a materiei prime vegetale.

11.12 În cazul depistării creşterii temperaturii în materia primă de nutreţuricombinate făinoase sau în formă de granule, condiţionate de indicii autoîncălzirii, controlultemperaturii în lotul dat se efectuează zilnic.

Aceste loturi de materie primă se realizează în primul rînd.

11.13 Pentru transportarea deşeurilor de producţie trebuie să fie utilizat transportulprin autoscurgere şi mecanic (noriile, transportoarele cu lanţ şi elicoidale, transportoarelecu bandă şi fără rotile în carcase închise) şi transportul pneumatic, ce exclud eliminareaprafului în încăpere.

Se interzice transportarea deşeurilor de producţie pe transportoare cu bandădeschise.

11.14 Pentru depozitarea şi asigurarea evacuării produselor făinoase trebuieîntreprinse decizii constructive speciale pentru silozurile (buncărele) şi mecanismele dedescărcare, care facilitează evacuarea.

11.15 Se interzice a scutura deşeurile în ambalaje în încăperile cu pericol de incendiude categoria В.

11.16 În încăperile de producţie de categoria Б se interzice depozitarea sacilor cumaterie primă sau produse finite, sacilor deşerţi sau altor materiale combustibile, dacăacest fapt nu ţine de necesitatea efectuării procesului tehnologic.

11.17 La prelucrarea sacilor la maşina de scuturat este necesar ca:

a) maşina de scuturat saci trebuie să fie aspirată şi să nu admită eliminarea prafuluiîn încăpere;

b) corpul maşinii trebuie să dispună de o prizare sigură cu pămîntul;

c) maşina trebuie să fie instalată la o distanţă nu mai puţin de 0,9 m de la pereţii

încăperii şi alte utilaje;

d) maşina să fie curaţată regulat de scamele pînzei de sac.

11.18 În partea frontală a încăperii depozitului de păstrare a sacilor se admite de arepartiza o încăpere specială pentru prelucrarea acestora, separată de depozit prin pereţidespărţitori orbi ignifugi, planşee şi uşi cu închidere automată cu grad de rezistenţă la focnu mai puţin de 1,5 h.

11.19 În elevatoare trebuie să fie secţii pentru deşeuri sau buncăre izolate pentrudeşeuri.

11.20 Nu se admite de a reîntoarce în cereale praful din pulvocaptatoarele de laelevatoare, precum şi depunerile de pe utilaje, podele, pereţi şi alte elemente constructiveale clădirii.

11.21 Se interzice demararea şi funcţionarea maşinilor ce elimină praf, celor cutrapele, capacele, uşile deschise.

11.22 La efectuarea proceselor tehnologice este necesar de a respecta strict regimulde praf al încăperilor de producţie, toate încăperile de producţie şi depozitele, precum şiutilajele şi mecanismele aflate în ele trebuie să fie menţinute permanent curate.

11.23 În încăperile de producţie înlăturarea prafului se va efectua strict conformgraficelor, aprobate de către conducătorul întreprinderii (conducătorul tehnic). Graficelepentru înlăturarea prafului trebuie să fie afişate în încăperile de producţie. În graficetrebuie să fie indicată periodicitatea dereticărilor curente şi generale şi volumului de lucru.

11.24 Golurile luminoase trebuie să fie curăţate de praf nu mai rar de două ori în an,corpurile de iluminat – nu mai rar de şase ori în an.

11.25 Pentru dereticarea prafului în încăperile de producţie se recomandă utilizareainstalaţiilor de dereticare centralizată a prafului în mod mecanic sau pneumatic, carecorespunde cerinţelor pentru funcţionarea în încăperile (zonele) cu pericol de deflagraţie declasa В-IIa. La dereticarea încăperilor de producţie se interzice utilizarea lichidelorinflamabile.

11.26 În toate clădirile şi încăperile de producţie cu pericol de deflagraţie şi incendiuşi pericol de incendiu fumatul este interzis.

Pe uşile de intrare şi în încăperi trebuie să fie afişate inscripţii avertizatoare:„FUMATUL INTERZIS. ÎNCĂPERE CU PERICOL DE DEFLAGRAŢIE ŞI INCENDIU.PERICOL DE INCENDIU”.

Fumatul pe teritoriul întreprinderii poate fi permis printr-un ordin din cadrulîntreprinderii doar în locuri special repartizate şi amenajate. Ele trebuie să fie utilate cucoşuri de gunoi sau vase cu apă pentru mucurile de ţigară. În aceste locuri trebuie să fieafişate inscripţii „LOC PENTRU FUMAT” sau alte indicatoare de securitate în corespunderecu standardele naţionale.

12 Lucrări de construcţii-montaj şi reparaţii

12.1 La reconstruirea, reutilarea tehnică şi extinderea producţiilor şi obiectelorîntreprinderilor în funcţiune conducătorii acestora sînt obligaţi să stabilească volumulmăsurilor privind asigurarea securităţii antideflagrante pentru perioada de activitate, caresînt obligatorii pentru şefii de construcţie şi conducătorii subdiviziunilor subordonate.

Modul îndeplinirii măsurilor indicate trebuie să fie stabilit prin ordinul din cadrulîntreprinderii.

12.2 La reconstruirea şi reutilarea tehnică a obiectelor întreprinderii în funcţiuneeste necesar în mod obligatoriu izolarea sectorului în fază de reconstrucţie de secţiile,depozitele şi alte încăperi de producţie în funcţiune prin panouri ignifuge sau pereţidespărţitori.

12.3 Pînă la începerea lucrărilor pe teritoriul întreprinderii în funcţiune beneficiarul(întreprinderea) şi antreprenorul general cu participarea întreprinderilor subantreprenoaresînt obligate să perfecteze actul-misiune.

Responsabilitatea pentru îndeplinirea (respectarea) măsurilor, prevăzute în actul-misiune, revine conducătorilor întreprinderilor de construcţii-montaj şi beneficiarului.

12.4 Responsabilitatea pentru securitatea antideflagrantă în timpul reconstruirii,reutilării tehnice şi extinderii obiectelor întreprinderii în funcţiune, pentru îndeplinireaexactă şi oportună a măsurilor de asigurare a securităţii antideflagrante i se atribuie şefuluiîntreprinderii de antrepriză.

12.5 La efectuarea lucrărilor cu foc în procesul reparaţiilor curente şi capitale,reconstrucţiilor, reutilărilor tehnice şi extinderii obiectelor organizaţiilor în funcţiune,executate de către angajaţii acestei întreprinderi şi angajaţii altor organizaţii, urmează a seconduce de cerinţele documentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

La pregătirea lucrărilor cu foc trebuie de luat în considerare, că demontareabuncărelor (camerelor) metalice, noriilor, pulvocaptatoarelor şi altor utilaje tehnologice, detransport şi aspiraţie cu utilizarea aparatelor de tăiat electrice şi cu gaze şi toate lucrărilede sudură, efectuate nemijlocit în încăperile de producţie (lucrări cu foc temporare), seatribuie la lucrările cu grad sporit de pericol.

Anexa A

(normativă)

Nomenclatorul

producţiilor şi obiectelor de depozitare

şi prelucrare a cerealelor, supuse supravegherii

şi reglementării tehnice de stat

A.1 Elevatoare şi depozite de tip siloz:

- clădirea de lucru şi blocurile de siloz;

- instalaţiile de uscare a cerealelor, unite tehnologic cu elevatorul şi depozitele de tipsiloz;

- dispozitivele de recepţie şi evacuare;

- secţia (depozitul) pentru deşeuri, praf.

A.2 Producerea făinii, crupelor:

- sectorul de curăţare a cerealelor;

- sectorul de măcinare;

- sectorul de decorticare;

- atelierul (secţia) de producere a crupelor concentrare;

- secţia de scuturare a făinii, crupei;

- atelierul (blocul, secţia, depozitul) de recepţie, depozitare şi livrare a făinii, crupeifără ambalaj;

- idem pentru deşeuri, coji de seminţe, făină brută, tărîţe;

- încăperea sectorului de ambalare a făinii, crupei;

- galeria (încăperea) de transport a făinii, crupelor, tărîţelor în vrac;

- atelierul (sectorul) de granulare, brichetare a tărîţelor;

- instalaţii complexe pentru producerea făinii şi crupei cu productivitate de la 0,5 t/h.

A.3 Producerea nutreţurilor combinate:

- depozit de tip siloz pentru recepţia, depozitarea şi livrarea în vrac a nutreţurilorcombinate, amestecurilor de hrană, materiei prime făinoase şi grăunţoase, macuhurilor,şroturilor, făinii de iarbă, drojdiei, conform A.1;

- depozite pentru păstrarea în vrac pe podea a nutreţurilor combinate, materiei primefăinoase, macuhurilor, şroturilor, făinii de iarbă, drojdiei;

- încăpere pentru ambalarea materiei prime pentru nutreţuri combinate (cu excepţiacelei minerale);

- galeria (încăperea) prin care se transportează tărîţele, nutreţurile combinate,materiile prime făinoase şi albuminoase, drojdiile, adaosurile, premixurile;

- atelierul (secţia) de dozare prealabilă şi amestecare;

- atelierul (secţia, sectorul, linia) de producere a nutreţurilor combinate,amestecurilor de hrană, adaosurilor albuminoase şi vitaminoase, concentratelor;

- atelierul (secţia, linia) de granulare a nutreţurilor combinate, amestecurilor dehrană;

- secţia de scuturare;

- instalaţii modulare din blocuri şi agregate pentru producerea nutreţurilor combinateşi amestecurilor de hrană cu productivitate de la 1,0 t/h.

A.4 Producerea pîinii şi pastelor făinoase:

- depozitul pentru recepţia şi păstrarea făinii în buncăre şi silozuri;

- secţia pentru cîntărirea şi cernerea făinii;

- încăperea pentru ambalare şi instalare a recipientelor pentru făină.

A.5 Atelierul, secţia, sectorul pentru curăţarea şi sortarea ambalajului moaleîn industria morăritului, producerea crupei, pîinii şi pastelor făinoase

A.6 Secţia, sectorul de măcinare a porumbului

A.7 Producerea uleiurilor prin extracţie:

- elevatorul, depozitul de tip siloz pentru păstrarea seminţelor oleaginoase, şrotului,macuhului, conform A.1;

- depozitul pentru păstrarea şrotului şi macuhului pe podea;

- secţia pregătitoare pentru curăţarea şi decorticarea seminţelor oleaginoase.

A.8 Producerea berii şi alcoolului:

- elevatorul, depozitul de tip siloz pentru recepţia, păstrarea şi eliberarea cerealelor şimalţului, conform A 1;

- secţia de producere a malţului;

- secţia, sectorul de pregătire (concasare);

A.9 Industria constructoare de maşini:

- întreprinderea-producătoare în domeniul fabricării utilajului potenţial periculos,conform documentelor normative în vigoare.

Anexa B

(normativă)

Nomenclatorul

categoriilor încăperilor şi clădirilor în dependenţă de pericolul de deflagraţie-incendiu şi pericolul de incendiu ale producţiilor şi obiectelor de depozitare şi

prelucrare a cerealelor

B.1 Încăperi şi clădiri cu pericol de deflagraţie şi incendiu de categoria A

Încăperile pentru încărcarea bateriilor de acumulatoare de tracţiune şi demarare.

Depozite de benzină şi petrol de tractor.

Depozite pentru carbură de calciu, butelii cu gaze combustibile.

Încăperi pentru baterii de acumulatoare staţionare cu soluţie acidă, construite,conform prevederilor documentelor normative în vigoare, în care se efectuează încărcareasub tensiune de pînă la 2,3 V şi mai mult.

B.2 Încăperi şi clădiri cu pericol de deflagraţie şi incendiu de categoria Б

B.2.1 Industria morăritului şi producţiei de crupe

Secţii de curăţare a cerealelor;

Secţii de măcinare;

Secţii de decorticare;

Secţii de scuturare;

Secţii de granulare a tărîţelor;

Corpuri şi secţii de depozitare în vrac;

Secţii, blocuri, depozite de păstrare, prelucrare şi scuturare a deşeurilor, cojilor deseminţe, prafului;

Secţia de sortare a făinii;

Încăperile secţiilor de ambalare a făinii;

Instalaţii de recepţie şi evacuare pentru recepţia şi livrarea făinii, tărîţelor, crupei învrac;

Galerii şi încăperi pentru transportarea în vrac a făinii, crupei, tărîţei şi deşeurilor;

Secţia de producere a crupelor concentrate;

Încăperile ventilatoarelor cu turbină ale reţelelor pneumatice de aspiraţie;

Secţia de producere a făinii dietice şi bastonaşelor de orez.

B.2.2 Producerea nutreţurilor combinate

Secţii de producere a adaosurilor albuminoase şi vitaminoase (AAV) şi premixurilor;

Secţii de producere a nutreţurilor combinate şi amestecurilor de hrană;

Secţii de granulare a nutreţurilor combinate, făinii de iarbă şi amestecurilor de hrană;

Blocuri, depozite de păstrare pe podea, secţii de recepţie, depozitare şi livrare fărăambalaj, de scuturare a nutreţurilor combinate şi materiei prime pentru nutreţuri combinate(cu excepţia celei minerale);

Secţii de concasare a materiei prime de nutreţuri combinate (cu excepţia celeiminerale);

Galerii şi încăperi prin care se transportă nutreţurile combinate, tărîţile, materiileprime făinoase şi albuminoase, drojdiile, (AAV), făina de iarbă şi premixurile;

Secţii de producere a concentratelor de carbamidă;

Încăperi de ambalare a materiei prime de nutreţuri combinate (cu excepţia celeiminerale).

B.2.3 Elevatoare şi depozite de tip siloz

Clădiri de producţie;

Depozite de tip siloz;

Blocuri de silozuri;

Instalaţii de recepţie şi evacuare a cerealelor din/în transportul feroviar, auto şi naval.

B.2.4 Fabrici de prelucrare a seminţelor şi porumbului

Secţii de măcinare a porumbului;

Secţii de prelucrare a seminţelor;

Dispozitive (secţii) de recepţie şi eliberare în vrac a ciocanelor, stiuleţilor de porumb;

Galerii pentru transportare a ciocanelor, stiuleţilor de porumb;

Depozite de tip siloz pentru seminţe.

B.2.5 Ateliere de reparare a ambalajului

Secţii de curăţare şi sortare a sacilor.

B.2.6 Industria pîinii

Depozite de păstrare a făinii fără ambalaj;

Depozite de păstrare a zahărului fără ambalaj în buncăre şi silozuri;

Secţii de măcinare a zahărului tos în zahăr praf;

Secţii de cîntărire, cernere, aspiraţie şi scuturare a sacilor;

Încăperi pentru ambalare.

B.2.7 Producerea pastelor făinoase

Depozite de păstrare a făinii în buncăre şi silozuri;

Secţii de cîntărire, cernere şi scuturare a sacilor;

Încăperi pentru ambalare.

B.2.8 Producerea uleiurilor prin extracţie

Elevatoare, depozite de tip siloz pentru păstrarea seminţelor oleaginoase, şrotului,conform B.2.5;

Depozite de păstrare pe podea a şrotului şi macuhului;

Secţii pregătitoare de curăţare şi decorticare a seminţelor oleaginoase.

B.2.9 Producerea berii şi alcoolului

Elevatoare, depozite de tip siloz pentru recepţia, păstrarea şi eliberarea cerealelor şimalţului, conform B.2.5;

Secţii, sectoare de pregătire (concasare).

B.2.10 Depozite şi încăperi pentru vopsire

Depozite pentru substanţe toxice cu acţiune puternică şi pesticide pulverulentepentru prelucrarea seminţelor de porumb;

Depozite de petrol (cu excepţia сelui de tractor);

Încăperi pentru vopsirea pieselor, maşinilor cu aplicarea nitrovopselelor,nitroemailurilor şi altor vopsele.

B.3 Încăperi şi clădiri cu pericol de incendiu de categoria B

B.3.1 Turnuri, galerii, uscătorii de cereale, depozite

Turnuri de recepţie şi curăţare;

Turnuri de uscare şi curăţare;

Galerii şi încăperi de transportare a cerealelor în vrac;

Depozite;

Depozite mecanizate şi nemecanizate cu tuneluri şi galerii de păstrare pe podea acerealelor.

B.3.2 Industria morăritului şi a crupelor

Depozite de păstrare a făinii, crupelor, tărîţelor, făinii brute în ambalaje;

Secţii de uscare şi tratare cu abur;

Secţii de ambalare a făinii, crupei;

Secţii de confecţionare a pachetelor din hîrtie;

Depozite de păstrare a vitaminelor;

Secţii de producere a crupelor, care nu necesită fierbere;

Galerii şi încăperi de transportare a produselor de panificaţie şi cerealelor în vrac;

Coridoare şi treceri pentru izolarea termică a silozurilor de păstrare a produselor depanificaţie în vrac.

B.3.3 Producerea nutreţurilor combinate

Depozite de păstrare în ambalaje a nutreţurilor combinate (pulverulente şi granulate),materiei prime pentru nutreţuri combinate, premixurilor, AAV;

Depozite de grăsimi;

Depozite de vitamine, antibiotice, preparate pe bază de fermenţi;

Depozite de păstrare a carbamidei, bentonidului de natriu în ambalaje combustibile;

Secţii de curăţare a materiei prime pentru nutreţuri combinate.

B.3.4 Fabrici de prelucrare a seminţelor

Depozite de păstrare a seminţelor pe podea.

B.3.5 Fabrici de reparare a ambalajelor

Secţii de reparare şi păstrare a ambalajului moale.

B.3.6 Încăperi pentru echipament electric şi construcţii pentru cabluri

Încăperile dispozitivelor de distribuţie cu tensiune ce depăşeşte 1 kV cu întreruptori,care conţin ulei mai mult de 60 kg într-o unitate de utilaj;

Încăperi (anexate, încorporate sau din interiorul secţiei) ale substaţiei detransformare complete (STC) cu transformatoare cu ulei cu putere totală de peste 3,2 MV.A;

Camere închise (anexate, încorporate sau din interiorul secţiei) cu transformatoare cuulei cu putere de peste de 3,2 MV.A;

Încăperi (anexate, încorporate sau din interiorul secţiei) ale instalaţiilor decondensatoare cu cantitatea totală de ulei de peste 3200 kg;

Spaţiul de sub podea (pardoseli în două straturi) al încăperilor electrotehnice;

Încăperi şi construcţii pentru cabluri: tuneluri, galerii închise, fîntîni tehnice, etaje cucabluri, inclusiv subsoluri, mezanine, fîntîni şi posturi de alimentare suplimentară cuenergie.

B.3.7 Depozite, ateliere, garaje şi etc

Depozite de materiale de uz comun;

Depozite de cherestea, cărbune;

Laboratoare (de producţie);

Ateliere de tîmplarie;

Depozite de păcură;

Substaţii diesel de forţă;

Săli de pompare pentru păcură;

Garaje;

Camere frigorifice.

B.4 Încăperi şi clădiri de categoria Г

B.4.1 Încăperi cu focare pentru uscătorii de cereale

B.4.2 Încăperi pentru echipament electric

Încăperi pentru instalaţii de distribuţie cu tensiune ce depăşeşte 1 kV:

a) cu întreruptoare cu izolaţie de gaze (pe bază de azot) sau solidă;

b) cu întreruptoare ce conţin 60 kg ulei şi mai puţin într-o unitate de utilaj.

NOTĂ - Se admite în fiecare secţie IDC să fie instalat un dulap cu transformatorpentru servicii proprii cu o cantitate de ulei de pînă la 200 kg.

Încăperi (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) ale substaţiilor detransformare complete (STC) cu transformatoare cu ulei cu putere totală de pînă la 3,2MV.A;

Încăperi (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) ale substaţiilor cu

transformatoare cu dielectric combustibil lichid sau dielectric solid, fără limitarea puterii şinumărului de transformatoare;

Camere închise (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) cu transformatoarecu ulei cu putere de pînă la 3,2 MV.A;

Camere încorporate îngrădite (izolate de secţie prin elemente constructive curezistenţă la foc nu mai puţin de 0,75 h) cu transformator cu ulei sau alte utilaje umplute cuulei fără limitarea cantităţii de ulei;

Încăperi (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) ale instalaţiilor decondensatoare cu cantitatea totală de ulei de pînă la 3200 kg;

Încăperi (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) ale instalaţiilor decondensatoare cu impregnare cu lichid sintetic neinflamabil indiferent de tensiuneainstalaţiei;

Încăperi pentru maşini electrice, utilate conform prevederilor documentelornormative în vigoare;

Încăperi pentru substaţiile de convertizare sau instalaţiile de convertizare cutransformatoare cu ulei sau alte utilaje umplute cu ulei, utilate conform prevederilordocumentelor normative în vigoare;

Încăperi pentru instalaţiile de distribuţie cu tensiune de pînă la 1 kV curent alternativşi 1,5 kV curent continuu, utilate conform prevederilor documentelor normative în vigoare.

B.4.3 Alte încăperi şi construcţii

Încăperi pentru panouri de comandă, aparatele de măsură şi control şi automatică,posturile de dispecerat şi operatori şi etc;

Încăperi pentru amplasarea mijloacelor de tehnica de calcul şi aparataje, de arhivă şietc;

Încăperi pentru maşinile de calcul de comandă, destinate pentru sistemele deautomatizare şi comandă cu acţionare electrică;

Construcţii pentru cabluri: estacade, galerii deschise parţial, canale, pardoseli îndouă straturi;

Centrale termice;

Încăperi pentru sudură (sudură electrică, sudură cu gaze);

Secţii de fierărie, turnătorie;

Uscătorii de materii prime minerale.

B.5 Încăperi şi clădiri de categoria Д

Staţii de pompare (pentru apă);

Posturi termice;

Încăperi pentru rezervoare de apă;

Ateliere mecanice (fără prelucrare la cald);

Încăperi pentru compresoare (cu aer şi freon);

Depozite de materii prime minerale;

Depozite de melasă;

Uscătorii.

Anexa C

(normativă)

Сlasificarea

zonelor cu pericol de deflagraţie şi pericol de incendiu ale încăperilor de producţieşi instalaţiilor exterioare ale producţiilor şi obiectelor de depozitare şi prelucrare a

cerealelor

С.1 Încăperi cu pericol de deflagraţie de clasa B-Ia

Depozite închise de păstrare a materialelor combustibile şi lubrifiante în ambalaje;

Staţii de pompare a lichidelor uşor inflamabile.

C.2 Încăperi cu pericol de deflagraţie de clasa B-Iб

Încăperi de încărcare a staţiilor de încărcare.

C.3 Încăperi cu pericol de deflagraţie (instalaţii exterioare) de clasa B-1г

Instalaţii exterioare de golire-umplere, rezervoare, recipiente pentru măsură;

Posturi de îmbuteliere şi distribuţie pentru lichide uşor inflamabile.

C.4 Încăperi cu pericol de deflagraţie (instalaţii exterioare) de clasa B-IIa

Ateliere, secţii şi linii de curăţare a materiei prime făinoase şi produselor furajere aindustriilor alimentare;

Ateliere, corpuri, secţii de măcinare ale morilor mecanice de făină;

Secţii de măcinare a zahărului tos în zahăr praf;

Secţii de curăţare a cerealelor în industria morăritului şi de producere a crupelor şi

nutreţurilor combinate;

Secţii de pregătire pentru curăţarea şi decorticarea seminţelor oleaginoase;

Ateliere şi secţii de decorticare (măcinare) ale fabricilor de producere a crupelor;

Ateliere şi secţii de producere a crupelor concentrate;

Ateliere, secţii, linii de producere a AAV şi premixurilor;

Ateliere şi linii de producere a concentratului de carbamidă;

Secţii (ateliere) de scuturare a făinii, crupei, nutreţurilor combinate;

Încăperi pentru ambalarea făinii şi zahărului tos;

Ateliere, blocuri, secţii şi depozite de păstrare şi livrare în vrac a făinii, crupei,nutreţurilor combinate, materiei prime făinoase, macuhurilor, şroturilor, făinii de iarbă,drojdiei, zahărului;

Ateliere, secţii, depozite de păstrare şi scuturare a deşeurilor, cojilor de seminţe,prafului;

Galerii şi încăperi prin care se transportă făina, crupa, tărîţa, nutreţurile combinate,materia primă făinoasă şi albuminoasă, drojdia, AAV, făina de iarbă şi premixurile în vrac;

Ateliere şi secţii de granulare, brichetare a tărîţelor, nutreţurilor combinate, făinii deiarbă şi amestecurilor de hrană;

Încăperile atelierelor de ambalare a făinii, crupei şi materiei prime pentru nutreţuricombinate (cu excepţia celei minerale), premixurilor;

Secţii de concasare a fînului şi paielor;

Secţii de concasare a materiei prime pentru nutreţuri combinate (cu excepţia celeiminerale);

Secţii, sectoare de pregătire (concasare);

Secţii de măcinare a porumbului;

Instalaţii (secţii) de recepţie şi livrare a făinii, tărîţelor, făinii brute, cojelor deseminţe, nutreţurilor uscate de porumb, nutreţurilor combinate, materiei primealbuminoase, drojdiei, făinii de iarbă;

Ateliere de curăţare şi sortare a ambalajului moale;

Clădiri de producţie, blocuri de siloz ale elevatoarelor, depozite de tip siloz;

Depozite de tip siloz pentru seminţe;

Instalaţii de recepţie şi evacuare a cerealelor din transportul feroviar, auto şi naval;

Depozite de substanţe toxice cu acţiune puternică;

Secţii de cîntărire, cernere, aspiraţie şi scuturare a sacilor.

C.5 Încăperi cu pericol de incendiu de clasa П-I

Depozite închise pentru păstrarea în ambalaje a lichidelor inflamabile cu temperaturade inflamabilitate a vaporilor de peste 45 0C;

Pompe pentru refularea acestor lichide;

Încăperi pentru regenerarea uleiurilor;

Staţii de parcare acoperite pentru automobile.

C.6 Încăperi cu pericol de incendiu de clasa П-II

Galerii şi încăperi de transportare a produselor de panificaţie în ambalaje şi acerealelor în vrac;

Depozite de păstrare a făinii, crupei, tărîţelor, făinii brute, nutreţurilor combinate(pulverulente şi granulate), făinii de iarbă, premixurilor, AAV în ambalaje;

Secţii de uscare şi tratare cu abur;

Depozite pentru păstrarea vitaminelor, antibioticilor şi preparatelor pe bază defermenţi;

Secţii şi ateliere de ambalare a făinii şi crupei;

Uscătorii de cereale (fără încăperi cu focare);

Depozite mecanizate şi nemecanizate de cereale şi materii prime cerealiere;

Turnuri de recepţie-curăţare, uscare-curăţare pentru cereale;

Secţii (ateliere) de reparare a ambalajului moale;

Fabrici şi ateliere de prelucrare a seminţelor (cu excepţia atelierelor de măcinare aporumbului);

Depozite de păstrare a seminţelor pe podea;

Ateliere de producere a crupelor fără fierbere;

Laboratoare (de producţie);

Secţii, linii de confecţionare a pachetelor din hîrtie;

Depozite de grăsimi;

Coridoare, treceri pentru izolarea termică a silozurilor de păstrare a produselor depanificaţie fără ambalaje;

Ateliere de tîmplărie.

C.7 Încăperi cu pericol de incendiu de clasa П-IIa

Depozite pentru păstrarea ambalajului moale;

Depozite de materiale de uz general.

С.8 Instalaţii cu pericol de incendiu de clasa П-III

Depozite (platforme) descoperite pentru păstrarea combustibilului lichid şi uleiurilorminerale cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor de peste 45 0C;

Depozite descoperite de cărbune, turbă, lemne şi cherestea;

Estacade de golire-umplere pentru materiale combustibile şi lubrifiante (motorină,grăsimi, păcură şi etc.)

Anexa D

(normativă)

Lista

utilajelor, care necesită autorizaţia Organului de securitate industrială, pentrufabricarea în serie şi utilizarea lor la producţiile şi obiectele de depozitare şi

prelucrare a cerealelor

D.1 Utilaj de aspiraţie şi pneumatic.

D.1.1 Maşini suflante (turbocompresoare de aer).

D.1.2 Ventilatoare (centrifugale, radiale, etc.).

D.1.3 Epuratoare de aer (filtre-ciclon, filtre aspirator).

D.2 Elevatoare, destinate pentru transportarea verticală a produselorpulverulente, care conţin pulberi organici combustibili.

D.3 Maşini, destinate pentru fărîmiţarea şi prelucrarea cerealelor şiproduselor, care conţin sau formează pulberi combustibili: concasoare cu ciocane,mori cu valţuri, entoleitoare, decorticatoare, batoze, bătătoare şi detaşoare.

D.4 Transportoare cu lanţ (raclete) şi elicoidale pentru transportareacerealelor, produselor prelucrate, materiei prime pentru nutreţuri combinate şinutreţurilor combinate.

D.5 Instalaţii de protecţie şi de prevenire antideflagrantă.