regulamentul (ue) nr. 575/2011 al comisiei din 16 iunie 2011

REGULAMENTUL (UE) NR. 575/2011 AL COMISIEI

din 16 iunie 2011

privind Catalogul cu materii prime pentru furaje

(Text cu relevan pentru SEE)

COMISIA EUROPEAN ,

având în vedere Tratatul privind func ionarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European i al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe pia i utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European i al Consiliului i de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE i 96/25/CE ale Consiliului i a Deciziei 2004/217/CE a

Comisiei (1), în special articolul 26 alineatele (2) i (3),

întrucât:

(1) Regulamentul (UE) nr. 242/2010 al Comisiei din 19 martie 2010 de întocmire a Catalogului cu materii prime pentru furaje (2) a creat prima versiune a Catalogului cu materii prime pentru furaje. Acesta este alc tuit din lista materiilor prime pentru furaje enumerate deja în partea B din anexa la Directiva 96/25/CE i coloanele 2, 3 i 4 din anexa la Directiva 82/471/CEE, precum i dintr-un glosar care reia punctul IV al p r ii A din anexa la Directiva 96/25/CE.

(2) Reprezentan ii corespunz tori ai sectoarelor europene ale hranei pentru animale au elaborat modific ri ale Regulamentului (UE) nr. 242/2010, consultându-se cu alte p r ivizate, în colaborare cu autorit ile na ionale competente i luând în considerare experien a relevant dobândit din

avizele emise de Autoritatea European pentru Siguran aAlimentar i evolu iile tiin ifice sau tehnologice. Aceste modific ri se refer la noi înregistr ri i la amelior ri ale înregistr rilor existente.

(3) Comisia a evaluat modific rile transmise, a verificat daca fost urmat procedura i dac au fost îndeplinite condi iile prev zute la articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 i este de acord cu modific rileastfel cum au fost modificate în timpul evalu rii.

(4) Dat fiind num rul foarte ridicat de modific ri care urmeaz s fie aduse Regulamentului (UE) nr. 242/2010, este adecvat, din motive de coeren ,claritate i simplificare, s se abroge i s se înlocuiascregulamentul respectiv.

(5) M surile prev zute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lan ul alimentar i s n tatea animal ,

ADOPT PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Catalogul cu materii prime pentru furaje la care se face trimitere la articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 este creat, astfel cum s-a stabilit în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Regulamentul (UE) nr. 242/2010 se abrog .

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpreteaz ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intr în vigoare în a dou zecea zi de la data public rii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale i se aplic direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 iunie 2011.

Pentru ComisiePre edintele

José Manuel BARROSO

RO17.6.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 159/25

(1) JO L 229, 1.9.2009, p. 1.(2) JO L 77, 24.3.2010, p. 17.

ANEX

CATALOG CU MATERII PRIME PENTRU FURAJE

PARTEA A

Dispozi ii generale

(1) Utilizarea prezentului catalog de c tre operatorii din sectorul hranei pentru animale este facultativ . Cu toate acestea, denumirea unei materii prime pentru furaje enumerate în partea C poate fi utilizat numai pentru o materie primpentru furaje care respect cerin ele înregistr rii vizate.

(2) Toate înregistr rile din lista materiilor prime pentru furaje din partea C respect restric iile privind utilizarea materiilor prime pentru furaje în conformitate cu legisla ia relevant a Uniunii. Operatorii din sectorul hranei pentru animale care utilizeaz o materie prim pentru furaje înregistrat în catalog se asigur c aceasta este în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009.

(3) Conform bunelor practici men ionate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 183/2005, materiile prime pentru furaje nu con in impurit i chimice rezultate din procesul de produc ie a acestora i din adjuvan i tehnologici, cu excep ia cazului în care un anumit con inut maxim este stabilit prin catalog.

(4) Puritatea botanic a unei materii prime pentru furaje nu este mai mic de 95 %. Cu toate acestea, impurit ilebotanice cum ar fi reziduurile altor semin e sau fructe oleaginoase derivate dintr-un proces de produc ie anterior nu dep esc 0,5 % pentru fiecare tip de semin e sau fructe oleaginoase. În lista materiilor prime pentru furaje din partea C se stabile te un nivel specific, prin derogare de la aceste reguli generale.

(5) Denumirea comun /calificativul uneia sau mai multora din procedurile enumerate în ultima coloan a glosarului de proceduri din partea B se poate ad uga la denumirea materiei prime pentru furaje pentru a indica c a fost supusprocedurii (procedurilor) respective.

(6) Dac procesul de produc ie al unei materii prime pentru furaje este diferit fa de descrierea procedurii vizate, astfel cum s-a stabilit în glosarul procedurilor din partea B, procesul de produc ie se stabile te în descrierea materiei prime pentru furaje vizate.

(7) Pentru o serie de materii prime pentru furaje, se pot utiliza sinonime. Astfel de sinonime sunt incluse în paranteze drepte în coloana „denumire” a înregistr rii pentru materia prim pentru furaje vizat din lista materiilor prime pentru furaje din partea C.

(8) În descrierea materiilor prime pentru furaje din lista materiilor prime pentru furaje din partea C, cuvântul „produs” este utilizat în locul cuvântului „subprodus” pentru a reflecta situa ia pie ei i limbajul utilizat în practic de operatorii din sectorul hranei pentru animale pentru a sublinia valoarea comercial a materiilor prime pentru furaje.

(9) Denumirea botanic a unei plante este dat numai în descrierea primei înregistr ri din lista materiilor prime pentru furaje din partea C referitoare la planta respectiv .

(10) Principiul de baz pentru etichetarea obligatorie a constituen ilor analitici ai unei anumite materii prime pentru furaje din catalog este dac un anumit produs con ine concentra ii ridicate dintr-un constituent specific sau dacprocesul de produc ie a schimbat caracteristicile nutri ionale ale produsului.

(11) Articolul 15 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, coroborat cu punctul 6 din anexa I la regulamentul respectiv stabile te cerin e de etichetare privind con inutul de umiditate. Articolul 16 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv, coroborat cu anexa V la acesta, stabile te cerin e de etichetare privind al i constituen ianalitici. În plus, punctul 5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 767/2009 solicit declararea nivelului de cenuinsolubil în acid clorhidric atunci când dep e te 2,2 %, în general sau, pentru o anumit materie prim pentru furaje, dac dep e te nivelul stabilit în sec iunea relevant din anexa V la regulamentul respectiv. Totu i, anumite înregistr ri din lista materiilor prime pentru furaje din partea C se abat de la aceste reguli, dup cum urmeaz :

(a) declara iile obligatorii privind constituen ii analitici din lista materiilor prime pentru furaje din partea C înlocuiesc declara iile obligatorii astfel cum sunt stabilite în sec iunea relevant din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 767/2009.

(b) dac coloana referitoare la declara iile obligatorii din lista materiilor prime pentru furaje din partea C nu men ioneaz niciunul din constituen ii analitici care ar trebui declara i în conformitate cu sec iunea relevantdin anexa V la Regulamentul (CE) nr. 767/2009, niciunul din constituen ii respectivi nu trebuie s fie eticheta i.Totu i, pentru cenu a insolubil în acid clorhidric, atunci când nu este stabilit niciun nivel în lista materiilor prime pentru furaje din partea C, nivelul se declar dac dep e te 2,2 %.

ROL 159/26 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 17.6.2011

(c) când se stabilesc unul sau mai multe niveluri specifice de umiditate în coloana „declara ii obligatorii” din lista materiilor prime pentru furaje din partea C, se aplic nivelurile respective în locul nivelurilor de la punctul 6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 767/2009. Cu toate acestea, dac con inutul de umiditate este mai mic de 14 %, nu este obligatoriu s fie declarat. Când nu se stabile te niciun nivel specific de umiditate în coloana respectiv ,se aplic punctul 6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 767/2009.

(12) „Puritate tehnic ” înseamn c o substan este produs în cadrul unui proces chimic sau fizic controlat respectând cerin ele relevante în conformitate cu legisla ia privind hrana pentru animale a Uniunii.

(13) Un operator din sectorul hranei pentru animale, care pretinde c o materie prim pentru furaje are mai multe propriet i decât cele specificate în coloana „descriere” din lista materiilor prime pentru furaje din partea C trebuie sfie în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009. În plus, materiile prime pentru furaje pot îndeplini un anumit scop nutri ional în conformitate cu articolele 9 i 10 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009.

PARTEA B

Glosarul procedurilor

Procedur Defini ie Denumire comun /calificativ

1 Frac ionarea aerului Separarea particulelor prin intermediul unui curent de aer.

Supus frac ion rii aerului

2 Aspirare Procedeu de eliminare a prafului, a particulelor fine i a altor p r i care con in pulberi fine de cereale în suspensie dintr-un vrac de cereale în curs de transfer prin intermediul unui flux de aer

Aspirat

3 Albire Procedeu care const în tratamentul termic al unei substan e organice prin fierbere sau tratare cu aburi în scopul de a denatura enzimele naturale, de a înmuia esuturile i de a elimina aromele brute, urmat de imersiunea în ap rece pentru a opri procesul de g tire.

Albit

4 Decolorare Eliminarea culorii naturale Decolorat

5 R cire Sc dere a temperaturii sub cea ambiant dar peste cea de congelare pentru a favoriza conservarea.

R cit

6 Tocare Reducerea dimensiunii particulelor folosind unul sau mai multe cu ite.

Tocat

7 Sp lare Eliminarea obiectelor (contaminan i, de exemplu pietre) sau a p r ilor vegetative ale plantei, de exemplu particule mobile de paie, pleav sau buruieni.

Sp lat/Sortat

8 Concentra ie (1) Cre terea concentra iei anumitor constituen iprin îndep rtarea apei i/sau a altor constituen i.

Concentrat

9 Condensare Tranzi ia unei substan e din faz gazoas în faz lichid .

Condensat

10 G tire Aplicarea c ldurii pentru a modifica caracteristicile fizice i chimice ale materiilor prime pentru furaje.

G tit

11 Zdrobire Reducerea dimensiunii particulelor folosind un concasor.

Zdrobit, zdrobire

12 Cristalizare Purificare prin formarea de cristale solide pornind de la o solu ie lichid . De obicei, impurit ile din lichid nu sunt încorporate în structura cristalului.

Cristalizat

13 Decorticare (2) Îndep rtarea par ial sau complet a înveliurilor exterioare ale gr un elor, semin elor,

fructelor, fructelor cu coaj tare i ale altor materii.

Decorticat, par ial decorticat

14 Îndep rtarea înveli ului/îndep rtarea cojilor

Îndep rtarea foi elor externe ale boabelor, gr un elor i semin elor, de obicei prin mijloace fizice.

Cu înveli sau coji îndep rtate



15 Depectinizare Extrac ia pectinelor dintr-o materie primpentru furaje.

Depectinizat

16 Desicare Procedeu de extragere a umidit ii Desicat

17 Îndep rtarea materiilor vâscoase Procedeu folosit pentru a îndep rta stratul de materii vâscoase de la suprafa .

Cu materii vâscoase îndep rtate

18 Dezaharisire Îndep rtare par ial sau total a mono- i dizaharidelor din melase sau din alte materii con inând zaharide prin mijloace chimice sau fizice.

Dezaharisit, par ial dezaharisit

19 Detoxificare Procedeu prin care contaminan ii toxici sunt distru i sau li se reduce concentra ia.

Detoxificat

20 Distilare Frac ionarea lichidelor prin fierbere i colectarea aburilor condensa i într-un recipient separat.

Distilat

21 Uscare Deshidratare prin procese naturale sau artificiale.

Uscat (solar sau artificial)

22 Însilozare Depozitarea materiilor prime pentru furaje într- un siloz, cu ad ugare posibil de conservan isau în condi ii anaerobe, cu ad ugare posibilde aditivi de însilozare

Însilozat

23 Evaporare Reducerea con inutului de ap . Evaporat

24 Expansiune Procedeu termic în cursul c ruia vaporizarea brusc a apei con inute în produs duce la distrugerea acestuia.

Expandat

25 Eliminare Îndep rtarea, prin presare, a uleiurilor sau a gr similor.

Turt i uleiuri sau gr simi

26 Extrac ie Îndep rtare prin solven i organici a gr similorsau uleiurilor din anumite materii sau prin solven i apo i a zaharidelor sau a altor componente hidrosolubile.

Extras sau rot i uleiuri sau gr simi, melase sau pulp izah r sau alte componente hidrosolubile

27 Extrudare Procedeu termic în cursul c ruia vaporizarea brusc a apei con inute în produs duce la distrugerea acestuia, combinat cu o modelare special ca urmare a trecerii printr-un orificiu.

Extrudat

28 Fermentare Procedeu în care microorganisme precum bacterii, ciuperci sau drojdii sunt produse sau utilizate pentru a ac iona asupra materiilor prime pentru a facilita o schimbare a compozi iei sau propriet ilor chimice ale acestora.

Fermentat

29 Filtrare Separare a unui amestec de materii prime lichide i solide trecând lichidul printr-un mediu sau membran poros (poroas ).

Filtrat

30 Producerea de fulgi Rularea de materie umed , tratat termic. Fulgi

31 M cinare f in Reducerea dimensiunii particulelor gr un eloruscate i facilitarea separ rii în frac ii constituente (în principal f in , t râ e i urluial ).

F in , t râ e, urluial (3), furaje

32 Frac ionare Separarea fragmentelor de materii prime pentru furaje prin strecurare i/sau tratare cu un curent de aer care îndep rteaz buc ile de înveliu oare.

Frac ionat

33 Fragmentare Procedeu de rupere a materiilor prime pentru furaje în fragmente.

Fragmentat



34 Frigere Procedeu de g tire a materiilor prime pentru furaje în uleiuri sau în gr simi.

Fript

35 Gelatinizare Procedeu de formare a unui gel, a unei materii prime solide, asem n toare unui jeleu, care poate varia între moale i slab i rigid i solid utilizând, de obicei, agen i gelatinizan i

Gelatinizat

36 Granulare Tratarea materiilor prime pentru a ob ineanumite dimensiuni i consisten e ale particulelor

Granulat

37 M cinare/strivire Reducerea dimensiunii particulelor materiilor prime solide pentru furaje în cadrul unui procedeu uscat sau umed.

M cinat sau strivit

38 Înc lzire Tratamente termice efectuate în condi iispecifice

Tratat termic

39 Hidrogenare Transformare, cu ajutorul unui catalizator, a gliceridelor nesaturate în gliceride saturate (din uleiuri i gr simi) sau a acizilor gra i liberi sau a zaharidelor reduse în polioli analogi.

Hidrogenat, par ial hidrogenat

40 Hidroliz Reducere a dimensiunii moleculare prin tratament corespunz tor cu ap i enzime sau acizi/baze.

Hidrolizat

41 Lichefiere Tranzi ia din faz solid sau gazoas în fazlichid .

Lichefiat

42 Macerare Reducerea dimensiunii materiilor prime pentru furaje utilizând mijloace mecanice, adesea în prezen a apei sau a altor lichide.

Macerat

43 Mal ificare Declan area germin rii unei cereale pentru a activa enzime naturale capabile s descompunamidonul în hidra i de carbon fermentabili iproteinele în aminoacizi i peptide.

Mal ificat

44 Topire Tranzi ia din faz solid în faz lichid prin aplicarea de c ldur .

Topit

45 Micronizare Procedeu de reducere a diametrului mediu a particulelor unei materii prime solide la scarmicrometric .

Micronizat

46 Op rire Procedeu de g tire par ial prin op rirea de scurt durat .

Op rit

47 Pasteurizare Înc lzire la o temperatur critic pentru o durat de timp specificat pentru a elimina microorganismele d un toare, urmat de r cirerapid .

Pasteurizat

48 Decojire Îndep rtarea pieli ei/cojii fructelor i legumelor. Decojit

49 Peletizare Fasonare prin comprimare cu ajutorul unei matri e

Pelet , peletat

50 lefuire lefuirea gr un ei c reia i s-a îndep rtatînveli ul, de exemplu orez, prin rota ie în tambure, având drept rezultat o gr un cu un aspect str lucitor.

lefuit

51 Pregelatinizare Modificarea amidonului pentru a ameliora semnificativ capacitatea lui de a- i m rivolumul în ap rece.

Pregelatinizat (4), expandat



52 Presare (5) Îndep rtare fizic din solide a lichidelor precum gr simi, uleiuri, ap sau suc.

Turt (în cazul materiilor prime care con in uleiuri)

Pulp , tescovin (în cazul fructelor, etc.)

Pulp presat (în cazul sfeclei de zah r)

53 Rafinare Îndep rtare par ial sau total a impurit ilorsau a componentelor nedorite prin tratament chimic/fizic.

Rafinat, par ial rafinat

54 Pr jire Înc lzire a materiilor prime pentru furaje în stare uscat pentru a ameliora digestibilitatea, a intensifica culoarea i/sau a reduce factorii antinutritivi naturali.

Pr jit

55 Rulare Reducerea dimensiunii particulelor trecând materiile prime pentru furaje, de exemplu gr un e, între dou rulouri.

Rulat

56 Protec ie contra degrad rii în rumen

Procedeu care, fie prin tratament fizic, utilizând c ldur , presiune, aburi i o combina ie a acestor condi ii i/sau prin ac iunea adjuvan ilortehnologici, are drept scop protec ia nutrien ilorcontra degrad rii în rumen

Protejat contra degrad rii în rumen

57 Strecurare/cernere Separarea particulelor de diferite dimensiuni trecând materiile prime pentru furaje prin sit(site) în timp ce sunt scuturate sau turnate.

Strecurat/cernut

58 Degresare Separare, prin mijloace mecanice, a stratului care plute te la suprafa a unui lichid, de exemplu gr simi provenite din lapte.

Degresat

59 Tran are Decuparea materiilor prime pentru furaje în buc i plate

Tran at

60 Îmbibare/cufundare Umezire i înmuiere a materiilor prime pentru furaje, de obicei semin e, pentru a reduce timpul de g tire, a facilita eliminarea înveli uluisemin ei i absorb ia apei pentru a activa procesul de germinare sau pentru a reduce concentra ia de factori antinutritivi naturali.

Cufundat

61 Uscare prin pulverizare Reducerea con inutului de umiditate al unui lichid prin crearea unei pulveriz ri sau vaporiz ri a materiei prime pentru furaje pentru a m ri raportul dintre suprafa i mas , prin care trece aerul cald.

Uscat prin pulverizare

62 Tratare cu aburi Procedeu care utilizeaz aburi sub presiune pentru a înc lzi i a g ti, în scopul de a m ridigestibilitatea.

Tratat cu aburi

63 Pr jire Înc lzire cu c ldur uscat , aplicat , de obicei, semin elor oleaginoase, de exemplu, pentru a reduce sau a înl tura factorii antinutritivi naturali.

Pr jit

64 Ultrafiltrare Filtrarea lichidelor printr-o membranpermeabil numai pentru moleculele mici.

Ultrafiltrat

(1) În limba german „Konzentrieren” poate fi înlocuit cu „Eindicken”, acolo unde este cazul, calificativul comun fiind în aceast situa ie„eingedickt”.

(2) „Decorticare” poate fi înlocuit cu „îndep rtarea înveli ului” sau „îndep rtarea cojilor”, acolo unde este cazul, calificativul comun fiind în aceast situa ie „lipsit de înveli ” sau „lipsit de coji”.

(3) În limba francez se poate folosi denumirea de „issues”. (4) În limba german , se pot folosi calificativul „aufgeschlossen” i denumirea „Quellwasser” (referitor la amidon). În limba danez , se pot

folosi calificativul „Kvældning” i denumirea „Kvældet” (referitor la amidon). (5) În limba francez , „Pressage” poate fi înlocuit cu „Extraction mécanique” acolo unde este cazul.


PARTEA C

Lista materiilor prime pentru furaje

1. Boabe de cereale i produse derivate

Num r Denumire Descriere Declara ii obligatorii

1.1.1 Orz Boabe de Hordeum vulgare L. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Metoda de protec ie contra degrad rii în rumen, daceste cazul

1.1.2 Orz, expandat Produs ob inut din orz strivit sau fragmentat printr-un tratament în condi ii umede i calde i sub presiune.

Amidon

1.1.3 Orz, pr jit Produs în urma procesului de pr jire par ial a orzului, slab colorat.

Amidon, dac > 10 %

Protein brut , dac > 15 %

1.1.4 Fulgi de orz Produs ob inut prin tratare cu aburi i rulare a orzului decorticat. Poate con ine o cantitate mic de pleav de orz. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Amidon


1.1.5 Fibre de orz Produs rezultat din fabricarea amidonului de orz. Se compune din particule de endosperm i în principal din fibre.

Fibr brut


1.1.6 Înveli uri de orz Produs rezultat din fabricarea amidonului din etanol în urma strivirii uscate, a cernerii i a îndep rt rii înveli urilor boabelor de orz.

Fibr brut


1.1.7 Urluial de orz Produs ob inut în timpul prelucr rii orzului triat i decorticat în orz m cinat, gri sau f in . Se compune în principal din particule de endosperm , cu fragmente fine de foi e externe i o oarecare cantitate de resturi de boabe.

Fibr brut

Amidon

1.1.8 Proteine din orz Produs din orz ob inut dup separarea amidonului de t râ e. Se compune în principal din proteine.

Protein brut

Amidon

1.1.9 Furaje de proteine din orz Produs din orz ob inut dup separarea amidonului. Se compune în principal din proteine i particule de endosperm . Se poate usca.

Umiditate, dac < 45 % sau > 60 %

Dac umiditate < 45 %:

— Protein brut

— Amidon

1.1.10 Produse solubile din orz Produs din orz ob inut dup extrac ia umed a proteinelor i a amidonului.

Protein brut

1.1.11 T râ e de orz Produs rezultat la fabricarea f inii, ob inut din boabe cernute de orz decorticat. Se compune în principal din fragmente de foi eexterne i din particule de boabe din care s-a îndep rtat majoritatea endospermei.

Fibr brut

1.1.12 Amidon de orz lichid Frac ionare secundar a amidonului ca rezultat al producerii amidonului din orz.

Dac umiditate < 50 %:

— Amidon

1.1.13 Resturi de orz pentru bere Produs rezultat din cur area orzului pentru bere care se compune din boabe mici de orz pentru bere i frac iuni de boabe de orz pentru bere fragmentate, separate înaintea procesului de mal ificare.

Fibr brut

Cenu brut , dac > 2,2 %

1.1.14 Pulberi fine de orz pentru bere ide mal

Pulberi fine de cereale aspirate în timpul opera iilor de transfer al boabelor.

Fibr brut

1.1.15 Pleav de orz pentru bere Produs rezultat din cur area orzului pentru bere care se compune din frac iuni de pleav de orz i pulberi fine.

Fibr brut

1.1.16 Borhot de orz de distilerie, umed Produs rezultat din fabricarea etanolului din orz. Con inefrac iuni solide de furaje provenite în urma distil rii.


Dac umiditatea < 65 %:

— Protein brut



1.1.17 Produse solubile din orz de distilerie, umede

Produs rezultat din fabricarea etanolului din orz. Con inefrac iuni solubile de furaje provenite în urma distil rii.


Dac umiditatea < 45 %

— Protein brut

1.1.18 Mal (1) Produs rezultat din germinarea, uscarea, strivirea i/sau extragerea cerealelor.

1.1.19 Ml di e de mal (1) Produs rezultat din germinarea cerealelor pentru bere i din cur area mal ului, care se compune din ml di e, pulberi fine de cereale, pleav i boabe mici de cereale mal ificate fragmentate. Se poate strivi.

1.2.1 Porumb (2) Boabe de Zea mays L. ssp. mays. Poate fi protejat contra degrad riiîn rumen.


1.2.2 Fulgi de porumb Produs ob inut prin tratare cu aburi i rulare a porumbului decorticat. Poate con ine o cantitate mic de pleav de porumb.

Amidon

1.2.3 Urluial de porumb Produs rezultat la fabricarea f inii sau gri ului din porumb. Se compune în principal din fragmente de foi e externe i din particule de boabe din care s-a îndep rtat mai pu in endospermdecât din t râ ele de porumb.

Fibr brut

Amidon

1.2.4 T râ e de porumb Produs rezultat la fabricarea f inii sau gri ului din porumb. Se compune în principal din foi e externe i o oarecare cantitate de fragmente de germeni de porumb i de particule de endosperm .

Fibr brut

1.2.5 tiule i de porumb Partea central a unui spic de porumb. Cuprinde axele centrale ale spicului, boabe i frunze, neseparate.

Fibr brut

Amidon

1.2.6 Resturi de porumb Frac iuni de porumb r mase în urma procesului de cernere.

1.2.7 Fibre de porumb Produs rezultat la fabricarea de amidon din porumb. Se compune în principal din fibre.



— Fibr brut

1.2.8 Gluten de porumb Produs rezultat la fabricarea de amidon din porumb. Se compune în principal din gluten ob inut la separarea amidonului.

Protein brut


1.2.9 Furaj din gluten de porumb Produs rezultat în timpul fabric rii de amidon din porumb. Se compune din t râ e i produse solubile de porumb. Produsul poate, de asemenea, s con in porumb fragmentat i reziduuri de la extrac ia uleiului din germeni de porumb. Se pot ad ugaalte produse derivate din amidon i în urma rafin rii sau ferment rii produselor din amidon; se poate usca.



— Protein brut

— Fibr brut

— Amidon

— Gr simi brute

1.2.10 Germeni de porumb Produs rezultat la fabricarea gri ului, f inii sau amidonului din porumb. Se compune predominant din germeni de porumb, foi eexterne i p r i de endosperm .



— Protein brut

— Gr simi brute

1.2.11 Turt din germeni de porumb Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea germenilor de porumb prelucra i la care pot înc s mai adere p r i de endosperm i de coaj .

Protein brut

Gr simi brute

1.2.12 F in de germeni de porumb Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia germenilor de porumb prelucra i.

Protein brut

1.2.13 Ulei neprelucrat de germeni de porumb

Produs ob inut din germeni de porumb. Gr simi brute

1.2.14 Porumb, expandat Produs ob inut din porumb strivit sau fragmentat printr-un tratament în condi ii umede i calde i sub presiune.

Amidon



1.2.15 Solu ie de înmuiere a porumbului Frac iune lichid concentrat rezultat în urma procesului de cufundare a porumbului.



— Protein brut

1.2.16 Porumb dulce însilozat Subprodus al industriei de prelucrare a porumbului dulce, alc tuitdin tiule i centrali, pleav , baza boabelor, tocate i strecurate sau presate. Ob inut prin tocarea tiule ilor, a plevei i a frunzelor porumbului dulce, cu câteva boabe de porumb dulce.

Fibr brut

1.3.1 Mei Boabe de Panicum miliaceum L.

1.4.1 Ov z Boabe de Avena sativa L. i al i cultivari de ov z. Metoda de protec ie contra degrad rii în rumen, daceste cazul

1.4.2 Ov z cu înveli uri îndep rtate Boabe de ov z cu înveli uri îndep rtate. Se poate trata cu aburi.

1.4.3 Fulgi de ov z Produs ob inut prin tratare cu aburi i rulare a ov zuluidecorticat. Poate con ine o cantitate mic de pleav de ov z.

Amidon

1.4.4 Urluial de ov z Produs ob inut în timpul prelucr rii ov zului triat i decorticat în crupe de ov z i f in . Se compune în principal din t râ e de ov z i o oarecare cantitate de endosperm .

Fibr brut

Amidon

1.4.5 T râ e de ov z Produs rezultat la fabricarea f inii, ob inut din boabe cernute de ov z decorticat. Se compune în principal din fragmente de foi eexterne i din particule de boabe din care s-a îndep rtat majoritatea endospermei.

Fibr brut

1.4.6 Înveli uri de ov z Produs ob inut în cursul îndep rt rii înveli urilor boabelor de ov z.

Fibr brut

1.4.7 Ov z, expandat Produs ob inut din ov z strivit sau fragmentat printr-un tratament în condi ii umede i calde i sub presiune.

Amidon

1.4.8 Crupe de ov z Ov z cur at i cu înveli ul îndep rtat. Fibr brut

Amidon

1.4.9 F in de ov z Produs ob inut prin strivirea boabelor de ov z. Fibr brut

Amidon

1.4.10 F in de ov z furajer Produs de ov z cu con inut ridicat de amidon, dup decorticare. Fibr brut

1.4.11 Furaj de ov z Produs ob inut în timpul prelucr rii ov zului triat i decorticat în crupe de ov z i f in . Se compune în principal din t râ e de ov z i o oarecare cantitate de endosperm .

Fibr brut

1.5.1 Semin e de quinoa, extrase Semin e întregi i cur ate de quinoa (Chenopodium quinoa Willd.) din care a fost îndep rtat saponina con inut în înveli ul exterior al semin elor.

1.6.1 Orez, fragmentat Produs în urma strivirii orezului (Oryza sativa L.), compus, în principal, din boabe prea mici i/sau fragmentate produse în timpul strivirii.

Amidon

1.6.2 Orez, strivit Orez decorticat din care s-au îndep rtat prin strivire t râ ele iembrionul, total sau par ial.

Amidon

1.6.3 Orez, pregelatinizat Produs ob inut din orez strivit sau fragmentat printr-un tratament în condi ii umede i calde i sub presiune.

Amidon

1.6.4 Orez, extrudat Produs ob inut prin extrudarea f inii de orez. Amidon



1.6.5 Fulgi de orez;

[Orez pregelatinizat]

Produs ob inut prin transformarea în fulgi a boabelor de orez pregelatinizate sau fragmentate.

Amidon

1.6.6 Orez, nedecorticat/brun Orez nedecorticat care a fost separat numai de pleav . Amidon

Fibr brut

1.6.7 Furaj din orez, m cinat Produs ob inut prin m cinarea furajului din orez, compus fie din boabe verzi, albicioase sau necoapte, cernut în timpul procesului de strivire a orezului decorticat, fie din boabe decorticate normale care sunt galbene sau p tate.

Amidon

1.6.8 F in de orez Produs ob inut prin m cinarea orezului strivit. Amidon

1.6.9 F in de orez brun Produs ob inut prin m cinarea orezului brun. Fibr brut

Amidon

1.6.10 T râ e de orez Produs rezultat în urma strivirii orezului nedecorticat, alc tuit din înveli urile exterioare ale boabei (pericarp, înveli ul semin ei,nucleu, aleuron) i dintr-o parte a germenului.

Fibr brut

1.6.11 T râ e de orez cu carbonat de calciu

Produs rezultat în urma lefuirii orezului decorticat, compunându-se în principal din foi e argintii, particule de strat de aleuron, endosperm i germeni; con ine cantit i variabile de carbonat de calciu rezultat în urma lefuirii

Fibr brut

Carbonat de calciu

1.6.12 T râ e de orez degresat T râ e de orez rezultate în urma extrac iei uleiului. Fibr brut

1.6.13 Ulei de t râ e de orez Ulei extras din t râ e de ulei stabilizate. Gr simi brute

1.6.14 Urluial de orez Produs din f in de orez i fabricarea de amidon, ob inut prin strivire uscat sau umed i strecurare. Se compune în principal din amidon, proteine, gr simi i fibre.

Amidon, dac > 20 %


Gr simi brute, dac > 5 %

Fibr brut

1.6.15 F in furajer din orez op rit Produs rezultat în urma lefuirii orezului decorticat op rit,compunându-se în principal din foi e argintii, particule de strat de aleuron, endosperm i germeni; con ine cantit i variabile de carbonat de calciu rezultat din procesul de lefuire.

Fibr brut

Carbonat de calciu

1.6.16 Orez de bere Cele mai mici buc i fragmentate în urma procesului de strivire a orezului, având, de obicei, aproximativ un sfert din dimensiunea unei boabe întregi.

Amidon

1.6.17 Germeni de orez Produs care se compune în principal din embrionul înl turat în timpul procesului de strivire i separat de t râ e.

Gr simi brute

Protein brut

1.6.18 Turt din germeni de orez Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea germenilor de orez la care înc ader p r i din endosperm i coaj .

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

1.6.19 F in din germeni de orez Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia germenilor de orez la care înc ader p r i din endosperm i coaj .

Protein brut

1.6.20 Proteine de orez Produs al fabric rii de amidon de orez din orez fragmentat, ob inut prin strivire umed , strecurare, separare, concentrare iuscare.

Protein brut

1.6.21 Furaj de orez lefuit lichid Produs lichid concentrat rezultat în urma strivirii umede i a strecur rii orezului.

Amidon

1.7.1 Secar Boabe de Secale cereale L.



1.7.2 Urluial de secar Produs rezultat la fabricarea f inii, ob inut din secar cernut . Se compune în principal din particule de endosperm , cu fragmente fine de foi e externe i diverse p r i ale boabelor.

Amidon

Fibr brut

1.7.3 Furaj din secar Produs rezultat la fabricarea f inii, ob inut din secar cernut . Se compune în principal din fragmente de foi e externe i din particule de boabe din care s-a îndep rtat mai pu in endospermdecât din t râ ele de secar .

Amidon

Fibr brut

1.7.4 T râ e de secar Produs rezultat la fabricarea f inii, ob inut din secar cernut . Se compune în principal din fragmente de foi e externe i din particule de boabe din care s-a îndep rtat majoritatea endospermei.

Amidon

Fibr brut

1.8.1 Sorg; [Milo] Boabe/semin e de Sorghum bicolor (L.) Moench

1.8.2 Sorg alb Boabe de sorg alb

1.8.3 Furaj din gluten de sorg Produs uscat ob inut în timpul separ rii amidonului din sorg. Se compune în principal din t râ e i o cantitate redus de gluten. Produsul poate s con in , de asemenea, reziduuri uscate de apde macerare i ar putea s se adauge germeni.

Protein brut

1.9.1 Alac Boabe de alac Triticum spelta L., Triticum dicoccum Schrank, Triticum monococcum.

1.9.2 T râ e de alac Produs rezultat la fabricarea de f in de alac. Se compune în principal din foi e externe i o oarecare cantitate de fragmente de germeni de alac i de particule de endosperm .

Fibr brut

1.9.3 Înveli uri de alac Produs ob inut în cursul îndep rt rii înveli urilor boabelor de alac.

Fibr brut

1.9.4 Urluial de alac Produs ob inut în timpul prelucr rii alacului triat i cu înveli ulîndep rtat în f in de alac. Se compune în principal din particule de endosperm , cu fragmente fine de foi e externe i o oarecare cantitate de resturi de boabe.

Fibr brut

Amidon

1.10.1 Triticale Boabe de Triticum X Secale cereale L. hibrid.

1.11.1 Grâu Boabe de Triticum aestivum L., Triticum durum Desf. i de al icultivari de grâu. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.


1.11.2 Ml di e de grâu Produs rezultat din germinarea grâului pentru bere i din cur area mal ului, care se compune din ml di e, pulberi fine de cereale, pleav i boabe mici de grâu mal ificate fragmentate.

1.11.3 Grâu, pregelatinizat Produs ob inut din grâu strivit sau fragmentat printr-un tratament în condi ii umede i calde i sub presiune.

Amidon

1.11.4 Urluial de grâu Produs rezultat la fabricarea f inii, ob inut din boabe cernute de grâu sau de alac decorticat. Se compune în principal din particule de endosperm , cu fragmente fine de foi e externe i o oarecare cantitate de resturi de boabe.

Fibr brut

Amidon

1.11.5 Fulgi de grâu Produs ob inut prin tratare cu aburi i rulare a grâului decorticat. Poate con ine o cantitate mic de pleav de grâu. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Fibr brut

Amidon




1.11.6 Furaj din grâu Produs rezultat la fabricarea f inii sau mal ific rii, ob inut din boabe cernute de grâu sau de alac decorticat. Se compune în principal din fragmente de foi e externe i din particule de boabe din care s-a îndep rtat mai pu in endosperm decât din t râ ele de grâu.

Fibr brut

1.11.7 T râ e de grâu (3) Produs rezultat la fabricarea f inii sau mal ific rii, ob inut din boabe cernute de grâu sau de alac decorticat. Se compune în principal din fragmente de foi e externe i din particule de boabe din care s-a îndep rtat majoritatea endospermei.

Fibr brut

1.11.8 Particule de grâu fermentat mal ificat

Produs ob inut printr-un proces care combin mal ificarea ifermentarea grâului i a t râ elor de grâu. Produsul este apoi uscat i m cinat.

Amidon

Fibr brut

1.11.10 Fibre de grâu Fibre extrase în timpul prelucr rii grâului. Se compune în principal din fibre.



— Fibr brut

1.11.11 Germeni de grâu Produs rezultat din m cinarea f inii, compus în principal din germeni de grâu, rula i sau prelucra i în alt mod, la care pot înc s mai adere fragmente de endosperm i de foi e externe.

Protein brut

Gr simi brute

1.11.12 Germeni de grâu, fermenta i Produs al ferment rii germenilor de grâu, cu microorganisme inactivate.

Protein brut

Gr simi brute

1.11.13 Turt din germeni de grâu Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea germenilor de grâu [Triticum aestivum L., Triticum durumDesf. i al i cultivari de grâu i alac decorticat (Triticum spelta L.,Triticum dicoccum Schrank, Triticum monococcum L.)] la care pot înc s mai adere p r i de endosperm i de coaj .

Protein brut

1.11.15 Proteine de grâu Proteine de grâu extrase în timpul produc iei de amidon sau de etanol, probabil par ial hidrolizat

Protein brut

1.11.16 Furaj din gluten de grâu Produs rezultat la fabricarea de amidon i gluten de grâu. Se compune din t râ e, din care este posibil ca germenii s fi fost par ial înl tura i. Se pot ad uga produse solubile de grâu, grâu fragmentat i alte produse derivate din amidon i în urma rafin rii produselor din amidon.



— Protein brut

— Amidon

1.11.18 Gluten vital de grâu Protein de grâu caracterizat printr-o viscoelasticitate ridicatsub form hidratat , cu cel pu in 80 % proteine (Nx6,25) i cel mult 2 % cenu din substan a uscat .

Protein brut

1.11.19 Amidon de grâu lichid Produs ob inut din produc ia de amidon/glucoz i gluten din grâu.



— Amidon

1.11.20 Amidon de grâu proteic, par ialdezaharisit

Produs ob inut în timpul producerii de amidon de grâu, cuprinzând, în principal, amidon par ial zaharisit, proteine solubile i alte p r i solubile ale endospermei.

Protein brut

Amidon

Zaharide totale calculate ca zaharoz

1.11.21 Produse solubile de grâu Produs din grâu ob inut dup extrac ia umed a proteinelor i a amidonului. Poate fi hidrolizat.



— Protein brut



1.11.22 Concentrat de drojdie de grâu Subprodus umed care este eliberat dup fermentarea amidonului de grâu pentru produc ia de alcool.



— Protein brut

1.11.23 Resturi de grâu pentru bere Produs rezultat din cur area grâului pentru bere care se compune din boabe mici de grâu pentru bere i frac iuni de boabe de grâu pentru bere fragmentate, separate înaintea procesului de mal ificare.

Fibr brut

1.11.24 Pulberi fine de grâu pentru bere ide mal

Pulberi fine de cereale aspirate în timpul opera iilor de transfer al boabelor.

Fibr brut

1.11.25 Pleav de grâu pentru bere Produs rezultat din cur area grâului pentru bere care se compune din frac iuni de pleav de grâu i pulberi fine.

Fibr brut

1.12.2 F in de boabe (4) F in rezultat din strivirea cerealelor. Amidon

Fibr brut

1.12.3 Concentrat de proteine de boabe (4) Produs concentrat i uscat ob inut din boabe dup îndep rtareaamidonului prin fermentarea drojdiei.

Protein brut

1.12.4 Resturi de boabe de cereale (4) Reziduuri rezultate în urma cernerii cerealelor i a mal ului Fibr brut

1.12.5 Germeni de boabe (4) Produs rezultat din m cinarea f inii i din fabricarea amidonului, compus în principal din germeni de grâu, rula i sau prelucra i în alt mod, la care pot înc s mai adere fragmente de endospermi de foi e externe.

Protein brut ,

Gr simi brute

1.12.6 Sirop din lichidul de sp lare a cerelelor (4)

Produs cerealier ob inut prin evaporarea concentratului lichidului de sp lare ob inut din fermentarea i distilarea cerealelor utilizate la producerea de alcool din cereale.



— Protein brut

1.12.7 Cereale umede de distilerie (4) Produs umed care corespunde frac iunii solide prin centrifugarea i/sau filtrarea lichidului de sp lare din cereale fermentate i

distilate utilizate la producerea de alcool din cereale.



— Protein brut

1.12.8 Produse solubile de distilerie concentrate (4)

Produs umed rezultat din producerea de alcool prin distilarea unui must de grâu i sirop de zah r dup separarea prealabila t râ elor i a glutenului.



— Protein brut , dac > 10 %

1.12.9 Cereale i produse solubile de distilerie (4)

Produs ob inut la producerea de alcool prin distilarea mustului de cereale alc tuit din cereale i/sau alte produse din amidon i care con in zah r. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.



— Protein brut


1.12.10 Boabe uscate de distilerie (4) Produs rezultat în procesul de distilare a alcoolului ob inut prin uscarea reziduurilor solide de boabe fermentate. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Protein brut


1.12.11 Boabe întunecate de distilerie (4);[Boabe uscate i produse solubile de distilerie] (4)

Produs rezultat în procesul de distilare a alcoolului ob inut prin uscarea reziduurilor solide de boabe fermentate, la care s-a ad ugat sirop rezidual de la distilarea whisky-ului sau lichid de sp lare supus evapor rii. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Protein brut


1.12.12 Borhot de bere Produs rezultat în procesul de fabricare a berii alc tuit din reziduuri de cereale mal ificate i nemal ificate i alte produse din amidon, care pot s con in materii prime care includ hamei. Comercializat, de obicei, sub form umed , îns poate fi vândut i sub form uscat .



— Protein brut



1.12.13 Borhot Produs solid ob inut prin producerea de whisky din mal . Se compune din reziduuri ale extrac iei de orz pentru bere cu apcald . Comercializat, de obicei, sub form umed , dup îndep rtarea extractului prin gravitate.



— Protein brut

1.12.14 Boabe rezultate în urma filtr riimustului

Produs solid ob inut prin producerea de bere, extragerea mal uluii distilarea whisky-ului. Se compune din reziduuri ale extrac iei

de mal m cinat cu ap cald , la care se pot ad uga alte produse bogate în zah r sau în amidon. Comercializat, de obicei, sub form umed , dup îndep rtarea extractului prin presare.



— Protein brut

1.12.15 Reziduuri de la distilarea whisky- ului

Produsul care r mâne în alambic în urma primei (sp l ri) distil ria unui mal de distilerie.


1.12.16 Sirop rezidual de la distilarea whisky-ului

Produs în urma primei (sp l ri) distil ri a unui mal de distilerie, ob inut prin evaporarea reziduurilor de la distilarea whisky-ului care r mân în alambic.



Protein brut

2. Semin e oleaginoase, fructe oleaginoase i produse derivate


2.1.1 Turt din babassu Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea nucilor de palmier babassu (soiurile Orbignya).

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.2.1 Semin e de camelin Semin e de Camelina sativa L. Crantz.

2.2.2 Camelin , turt Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de camelin .

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.2.3 F in de camelin Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ie i tratament termic corespunz tor al turtei din semin ede camelin .

Protein brut

2.3.1 Coji de cacao Tegumente ale boabelor uscate i pr jite de Theobroma cacao L. Fibr brut

2.3.2 Pelicule de cacao Produs ob inut prin prelucrarea boabelor de cacao. Fibr brut

Protein brut

2.3.3 F in de boabe de cacao, par ialdecorticate

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia boabelor uscate i pr jite de cacao Theobroma cacao L. din care s-a îndep rtat o parte a cojilor

Protein brut

Fibr brut

2.4.1 Turt din copr Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea miezului uscat (endosperm ) i înveli ului exterior (tegument) al semin ei de cocotier Cocos nucifera L.

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.4.2 Copr , turt hidrolizat Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea i hidrolizarea enzimatic a miezului uscat (endosperm )i înveli ului exterior (tegument) ale semin ei de cocotier Cocos

nucifera L.

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.4.3 F in de copr Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia miezului uscat (endosperm ) i înveli ului exterior (tegument) al semin ei de cocotier.

Protein brut

2.5.1 Semin e de bumbac Semin e de Gossypium spp. din care au fost îndep rtate fibrele. Pot fi protejate contra degrad rii în rumen.




2.5.2 F in de semin e de bumbac, par ial decorticate

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia semin elor de bumbac din care au fost îndep rtatefibrele i o parte a cojilor.

(Con inut maxim de fibre neprelucrate 22,5 % în materia uscat ).Pot fi protejate contra degrad rii în rumen.

Protein brut

Fibr brut


2.5.3 Turt din semin e de bumbac Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de bumbac din care au fost îndep rtatefibrele.

Protein brut

Fibr brut

Gr simi brute

2.6.1 Turt din arahide, par ial decorticate

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea arahidelor Arachis hypogaea L. par ial decorticate i a altor specii de Arachis.

(Con inut maxim de fibre neprelucrate 16 % în materia uscat )

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.6.2 F in de arahide, par ial decorticate Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia turtei din arahide par ial decorticate.

(Con inut maxim de fibre neprelucrate 16 % în materia uscat )

Protein brut

Fibr brut

2.6.3 Turt din arahide, decorticate Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea arahidelor decorticate.

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.6.4 F in de arahide, decorticate Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia turtei din arahide decorticate.

Protein brut

Fibr brut

2.7.1 Turt din capoc Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de capoc (Ceiba pentadra L. Gaertn.).

Protein brut

Fibr brut

2.8.1 Semin e de in Semin e de in Linum usitatissimum L. (puritate botanic minim93 %), întregi, aplatizate sau m cinate. Pot fi protejate contra degrad rii în rumen.


2.8.2 Turt din semin e de in Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de in. (Puritate botanic minim 93 %)

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.8.3 F in de semin e de in Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ie i tratament termic corespunz tor al turtei din semin ede in.

Poate con ine cel mult 1 % p mânt decolorant utilizat provenind din instala ii integrate de zdrobire i rafinare sau din ajutoare de filtrare. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Protein brut


2.9.1 T râ e de mu tar Produs rezultat la fabricarea mu tarului (Brassica juncea L.). Se compune din fragmente de foi e externe i din particule de boabe.

Fibr brut

2.9.2 F in din semin e de mu tar Produs ob inut prin extrac ia uleiului volatil de mu tar din semin e de mu tar

Protein brut

2.10.1 Semin e de niger Semin e de niger Guizotia abyssinica (L.F.) Cass.

2.10.2 Turt din semin e de niger Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de niger. (Cenu insolubil în HCl: maxim 3,4 %)

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.11.1 Pulp de m sline Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia m slinelor presate Olea europea L. separate cât mai mult posibil de p r i din sâmbure.

Protein brut

Fibr brut

Gr simi brute



2.12.1 Turt din sâmburi de palmier Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea sâmburilor de palmier Elaeis guineensis Jacq., Corozo oleifera (HBK) L. H. Bailey (Elaeis melanococca auct.) din care s-a eliminat o parte cât mai mare a înveli ului dur.

Protein brut

Fibr brut

Gr simi brute

2.12.2 F in de sâmburi de palmier Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia sâmburilor de palmier din care s-a eliminat o parte cât mai mare a înveli ului dur.

Protein brut

Fibr brut

2.13.1 Semin e de dovleac i de dovlecel Semin e de Cucurbita pepo L. i plante de genul Cucurbita.

2.13.2 Semin e de dovleac i de dovlecel, turt

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de Cucurbita pepo i a plantelor de genulCucurbita.

Protein brut

Gr simi brute

2.14.1 Semin e de rapi (5) Semin e de rapi Brassica napus L. ssp. oleifera (Metzg.) Sinsk., de rapi indian Brassica napus L. var. glauca (Roxb.) O.E. Schulz ide rapi Brassica rapa ssp. oleifera (Metzg.) Sinsk. Puritate botanicminim 94 %. Pot fi protejate contra degrad rii în rumen.


2.14.2 Semin e de rapi , turt Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de rapi . Poate con ine cel mult 1 % p mântdecolorant utilizat provenind din instala ii integrate de zdrobire irafinare sau din ajutoare de filtrare. Pot fi protejate contra degrad rii în rumen.

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut


2.14.3 F in din semin e de rapi Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ie i tratament termic corespunz tor al turtei din semin ede rapi . Poate con ine cel mult 1 % p mânt decolorant utilizat provenind din instala ii integrate de zdrobire i rafinare sau din ajutoare de filtrare. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Protein brut


2.14.4 Semin e de rapi , extrudate Produs ob inut din semin e integrale de rapi printr-un tratament în condi ii umede i calde i sub presiune, care duce la cre terea gelatiniz rii amidonului. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Protein brut

Gr simi brute


2.14.5 Concentrat de proteine de semin ede rapi

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin separarea frac ion rii proteice a turtelor de semin e de rapi sau a semin elor de rapi .

Protein brut

2.15.1 Semin e de ofr na Semin e de ofr na Carthamus tinctorius L.

2.15.2 F in de semin e de ofr na ,par ial decorticate

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia semin elor de sofr na par ial decorticate.

Protein brut

Fibr brut

2.15.3 Înveli uri de ofr na Produs ob inut în cursul îndep rt rii înveli urilor semin elor de ofr na .

Fibr brut

2.16.1 Semin e de susan Semin e de Sesamum indicum L.

2.17.1 Semin e de susan, cu înveli uripar ial îndep rtate

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin îndep rtarea par ial a cojilor.

Protein brut

Fibr brut

2.17.2 Înveli uri de susan Produs ob inut în cursul îndep rt rii înveli urilor semin elor de susan.

Fibr brut

2.17.3 Turt din semin e de susan Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de susan (Cenu insolubil în HCl: maxim 5 %)

Protein brut

Fibr brut

Gr simi brute

2.18.1 Soia pr jit (boabe) Boabe de soia (Glycine max. L. Merr.) supuse unui tratament termic corespunz tor. (Activitate ureazic maxim0,4 mg N/g × min.). Pot fi protejate contra degrad rii în rumen.




2.18.2 Turt de soia (boabe) Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de soia

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.18.3 F in de soia (boabe) Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut din boabe de soia dup extrac ie i tratament termic corespunz tor.(Activitate ureazic maxim 0,4 mg N/g × min.).

Poate con ine cel mult 1 % p mânt decolorant utilizat sau alte ajutoare de filtrare provenind din instala ii integrate de zdrobire irafinare sau ajutoare de filtrare. Poate fi protejat contra degrad riiîn rumen.

Protein brut

Fibr brut

dac > 8 % în materia uscat


2.18.4 F in de soia (boabe), cu înveli uriîndep rtate

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut din boabe de soia cu înveli uri îndep rtate dup extrac ie i tratament termic corespunz tor. Poate con ine cel mult 1 % p mânt decolorant utilizat provenind din instala ii integrate de zdrobire irafinare sau din ajutoare de filtrare (Activitate ureazic maxim0,5 mg N/g × min.). Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Protein brut


2.18.5 Înveli uri de soia (boabe) Produs ob inut în cursul îndep rt rii înveli urilor boabelor de soia.

Fibr brut

2.18.6 Boabe de soia, extrudate Produs ob inut din boabe de soia printr-un tratament în condi iiumede i calde i sub presiune, care duce la cre terea gelatiniz riiamidonului. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Protein brut

Gr simi brute


2.18.7 Concentrat proteic din soia (boabe) Produs ob inut din boabe de soia cu înveli uri îndep rtate,degresate, dup fermentare sau a doua extrac ie pentru a reduce concentra ia extrasului lipsit de azot.

Protein brut

2.18.8 Pulp de boabe de soia; [Past de boabe de soia]

Produs ob inut în cursul extrac iei boabelor de soia pentru prepararea alimentelor.

Protein brut

2.18.9 Melase de boabe de soia Produs rezultat în timpul prelucr rii boabelor de soia. Protein brut

Gr simi brute

2.18.10 Subprodus al prepar rii boabelor de soia

Produse ob inute când se prelucreaz boabe de soia pentru a ob ine preparate alimentare pe baz de boabe de soia.

Protein brut

2.19.1 Semin e de floarea-soarelui Semin e de floarea-soarelui Helianthus annuus L. Pot fi protejate contra degrad rii în rumen.


2.19.2 Turt de semin e de floarea- soarelui

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de floarea-soarelui.

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.19.3 F in de semin e de floarea-soarelui Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ie i tratament termic corespunz tor al turtei de semin e de floarea-soarelui. Poate con ine cel mult 1 % p mânt decolorant utilizat provenind din instala ii integrate de zdrobire i rafinare sau din ajutoare de filtrare. Poate fi protejat contra degrad rii în rumen.

Protein brut


2.19.4 F in de semin e de floarea- soarelui, cu înveli uri îndep rtate

Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ie i tratament termic corespunz tor al turtei de semin e de floarea-soarelui din care au fost îndep rtate o parte a cojilor sau toate cojile. Poate con ine cel mult 1 % p mânt decolorant utilizat provenind din instala ii integrate de zdrobire i rafinare sau din ajutoare de filtrare.

(Con inut maxim de fibre neprelucrate 27,5 % în materia uscat ).

Protein brut

Fibr brut

2.19.5 Înveli uri de semin e de floarea- soarelui

Produs ob inut în cursul îndep rt rii înveli urilor semin elor de floarea-soarelui.

Fibr brut

2.20.1 Uleiuri i gr simi vegetale (6) Uleiuri i gr simi ob inute din plante (excluzând uleiul de ricin din planta de ricin); pot fi demucilaginate, rafinate i/sau hidrogenate

Umiditate, dac > 1 %

2.21.1 Lecitine brute Fosfolipide ob inute în cursul demucilagin rii uleiului brut din semin e oleaginoase i fructe oleaginoase.



2.22.1 Semin e de cânep Semin e de cânep controlate Cannabis sativa L. cu un con inutmaxim de THC în conformitate cu legisla ia UE.

2.22.2 Turt de cânep Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea semin elor de cânep .

Protein brut

Fibr brut

2.22.3 Ulei de cânep Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea plantelor i semin elor de cânep .

Protein brut

Gr simi brute

Fibr brut

2.23.1 Semin e de mac Semin e de Papaver somniferum L.

2.23.2 F in de mac Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin extrac ia turtei din semin e de mac.

Protein brut

3. Semin e de leguminoase i produse derivate


3.1.1 Fasole, pr jit Semin e de Phaseolus spp. sau Vigna spp. supuse unui tratament termic corespunz tor. Pot fi protejate contra degrad rii în rumen.


3.1.2 Concentrat proteic din fasole Produs ob inut prin separare umed pornind de la fasole, când se produce amidon.

Protein brut

3.2.1 Ro cove, uscate Fructe uscate ale ro covului Ceratonia siliqua L. Fibr brut

3.2.3 P st i de ro cov , uscate Produs ob inut prin zdrobirea fructelor uscate (p st i) ale ro covului, din care au fost îndep rtate boabele de ro cov .

Fibr brut

3.2.4 F in de p st i de ro cov uscate, micronizat

Produs ob inut prin micronizarea fructelor uscate ale ro covului,din care au fost îndep rtate boabele de ro cov .

Fibr brut

Zaharide totale, calculate ca zaharoz

3.2.5 Germeni de ro cove Germeni de boabe de ro cove. Protein brut

3.2.6 Germeni de ro cove, turt Produs rezultat în procesul de fabricare a uleiului, ob inut prin presarea germenilor de ro cove.

Protein brut

3.2.7 Boabe de ro cove (semin e) Boabele ro covului. Fibr brut

3.3.1 N ut Semin e de Cicer arietinum L.

3.4.1 Linte bastard Semin e de Ervum ervilia L.

3.5.1 Semin e de schinduf Semin e de schinduf (Trigonella foenum-graecum).

3.6.1 F in de guar Produs ob inut dup extrac ia mucilagiului din semin ele de boabe de guar Cyamopsis tetragonoloba (L.) Taub.

Protein brut

3.6.2 F in de germeni de guar Produs ob inut din extrac ia mucilagiului din germenii semin elorde boabe de guar.

Protein brut

3.7.1 Bob Semin e de Vicia faba L. ssp. faba var. equina Pers. i var. minuta(Alef.) Mansf.

3.7.2 Fulgi de bob Produs ob inut prin tratare cu aburi i rulare a bobului decorticat. Amidon

Protein brut

3.7.3 Foi de bob; [Înveli uri de bob] Produs ob inut în timpul îndep rt rii înveli urilor semin elor de bob, care se compune în principal din înveli uri externe.

Fibr brut

Protein brut



3.7.4 Bob, decorticat Produs ob inut în timpul îndep rt rii înveli urilor semin elor de bob, care se compune în principal din sâmburi ai bobului.

Protein brut

Fibr brut

3.7.5 Proteine de bob Produs ob inut prin m cinarea i frac ionarea aerului bobului. Protein brut

3.8.1 Linte Semin e de Lens culinaris a.o. Medik.

3.8.2 Înveli uri de linte Produs ob inut în cursul procesului de îndep rtare a înveli urilorsemin elor de linte.

Fibr brut

3.9.1 Lupin dulce Semin e de Lupinus spp. s race în semin e amare.

3.9.2 Lupin dulce, cu înveli uri îndep rtate

Semin e de lupin cu înveli uri îndep rtate. Protein brut

3.9.3 Foi de lupin; [înveli uri de lupin] Produs ob inut în timpul îndep rt rii înveli urilor semin elor de lupin, care se compune în principal din înveli uri externe.

Protein brut

Fibr brut

3.9.4 Pulp de lupin Produs ob inut dup extrac ia componentelor lupinului. Fibr brut

3.9.5 Urluial de lupin Produs ob inut în timpul fabric rii de f in de lupin din lupin. Se compune în principal din particule de cotiledon i, într-o m surmai mic , din înveli uri.

Protein brut

Fibr brut

3.9.6 Proteine de lupin Produs ob inut prin separare umed pornind de la lupin, când se produce amidon sau dup m cinare i frac ionarea aerului.

Protein brut

3.9.7 F in de proteine de lupin Produs al prelucr rii lupinului pentru a produce f in cu con inutridicat de proteine.

Protein brut

3.10.1 Fasole mung Boabe de Vigna radiata L.

3.11.1 Maz re Semin e de Pisum spp. Pot fi protejate contra degrad rii în rumen. Metoda de protec ie contra degrad rii în rumen, daceste cazul

3.11.2 T râ e din maz re Produs ob inut în procesul de fabricare a f inii de maz re. Se compune în principal din înveli uri îndep rtate în cursul decortic rii i cur rii maz rii.

Fibr brut

3.11.3 Fulgi de maz re Produs ob inut prin tratare cu vapori i rulare a semin elor de maz re cu înveli uri îndep rtate.

Amidon

3.11.4 F in de maz re Produs ob inut în timpul m cin rii maz rii. Protein brut

3.11.5 Înveli uri de maz re Produs ob inut în procesul de fabricare a f inii de maz re din maz re. Se compune în principal din înveli uri îndep rtate în cursul decortic rii i cur rii i, într-o m sur mai mic , din endosperm .

Fibr brut

3.11.6 Maz re, cu înveli uri îndep rtate Semin e de maz re cu înveli uri îndep rtate. Protein brut

Fibr brut

3.11.7 Urluial de maz re Produs ob inut în procesul de fabricare a f inii de maz re. Se compune în principal din particule de cotiledon i, într-o m surmai mic , din înveli uri.

Protein brut

Fibr brut

3.11.8 Resturi de maz re Frac iuni de maz re r mase în urma procesului de cernere. Fibr brut

3.11.9 Proteine din maz re Produs ob inut prin separare umed pornind de la maz re, când se produce amidon sau dup m cinare i frac ionarea aerului.

Protein brut

3.11.10 Pulp de maz re Produs ob inut din maz re prin extrac ia umed a proteinelor i a amidonului. Se compune în principal din fibre interne i amidon.


Amidon

Fibr brut

Cenu insolubil în HCl, dac> 3,5 % din materia uscat



3.11.11 Produse solubile de maz re Produs ob inut din maz re prin extrac ia umed a proteinelor i a amidonului. Se compune în principal din proteine solubile ioligozaharide.


Zaharide totale

Protein brut

3.11.12 Fibre de maz re Produs ob inut prin extrac ie dup m cinarea i strecurarea maz rii cu înveli uri îndep rtate.

Fibr brut

3.12.1 M z richi Semin e de Vicia sativa L. var sativa i alte soiuri.

3.13.1 Latir (7) Semin e de Lathyrus sativus L. supuse unui tratament termic corespunz tor.

3.14.1 M z riche Monantha Semin e de Vicia monanthos Desf.

4. Tuberculi, r d cini i produse derivate


4.1.1 Sfecl de zah r R d cin de Beta vulgaris L. ssp. vulgaris var. altissima Doell.

4.1.2 Colete i cozi de sfecl de zah r Produs proasp t rezultat din fabricarea zah rului, compus în principal din buc i de sfecl de zah r cur ate, cu sau f rbuc i de frunze.

Cenu insolubil în HCl, dac> 5 % din materia uscat

Umiditate, dac < 50 %

4.1.3 Zah r (de sfecl ); [zaharoz ] Zah r extras din sfecla de zah r cu ajutorul apei. Zaharoz

4.1.4 Melas de sfecl (de zah r) Produs siropos ob inut în cursul fabric rii sau al rafin riizah rului din sfecla de zah r.



4.1.5 Melas de sfecl (de zah r), din care s-au extras par ial zah ruli/sau betaina

Produs ob inut în urma unei extrac ii complementare cu ajutorul apei a zaharozei i/sau betainei din melasa de sfecl de zah r.



4.1.6 Melas de izomaltuloz Frac iune necristalizat rezultat din fabricarea izomaltulozei prin conversie enzimatic a zaharozei provenite din sfecla de zah r.


4.1.7 Pulp de sfecl (de zah r) umed Produs rezultat din fabricarea zah rului constând în felii de sfeclde zah r ob inute prin extrac ie hidric . Con inutul minim de umiditate: 82 %. Con inutul de zah r este sc zut i tinde c trezero din cauza fermenta iei (acid lactic).



4.1.8 Pulp de sfecl (de zah r) presat Produs rezultat din fabricarea zah rului constând în felii de sfeclde zah r ob inute prin extrac ie hidric i presate mecanic. Con inutul maxim de umiditate: 82 %. Con inutul de zah r este sc zut i tinde c tre zero din cauza ferment rii (acid lactic).



4.1.9 Pulp de sfecl (de zah r) presat ,melasat

Produs rezultat din fabricarea zah rului constând în felii de sfeclde zah r ob inute prin extrac ie hidric i presate mecanic la care s-a ad ugat melas . Con inutul maxim de umiditate: 82 %. Con inutul de zah r se diminueaz din cauza ferment rii (acid lactic).



4.1.10 Pulp de sfecl (de zah r) uscat Produs rezultat din fabricarea zah rului constând în felii de sfeclde zah r ob inute prin extrac ie hidric i uscate.


Zaharide totale, calculate ca zaharoz , dac > 10,5 %

4.1.11 Pulp de sfecl (de zah r) uscat ,melasat

Produs rezultat din fabricarea zah rului constând în felii de sfeclde zah r ob inute prin extrac ie hidric i uscate la care s-a ad ugat melas .





4.1.12 Sirop de zah r Produs ob inut prin prelucrarea zah rului i/sau a melasei. Zaharide totale, calculate ca zaharoz


4.1.13 Buc i de sfecl (de zah r), fierte Produs rezultat din fabricarea siropului comestibil din sfecla de zah r, care poate fi presat sau uscat.

Produs uscat:

cenu insolubil în HCl, dac> 3,5 % din materia uscat

Produs presat:

cenu insolubil în HCl, dac> 5 % din materia uscat


4.1.14 Fructo-oligozaharide Produs ob inut din zah rul din sfecla de zah r printr-un procedeu enzimatic.


4.2.1 Suc de sfecl Suc ob inut prin presarea sfeclei ro ii (Beta vulgaris convar. crassa var. conditiva), urmat de concentrare i pasteurizare, p strândgustul i aroma tipice de legum .



4.3.1 Morcovi R d cini de morcov galben sau ro u Daucus carota L.

4.3.2 Coji de morcov, tratate cu abur Produs umed rezultat din prelucrarea morcovului, constând în coji îndep rtate de pe r d cina de morcov prin tratare cu aburi la care pot fi ad ugate fluxuri auxiliare de amidon de morcov gelatinos. Con inutul maxim de umiditate: 97 %.

Amidon

Fibr brut



4.3.3 Resturi de morcov Produs umed rezultat prin intermediul separ rii mecanice în cadrul prelucr rii morcovilor i care const , în principal, din morcovi usca i i resturi de morcov. Este posibil ca produsul sfi fost supus unui tratament termic. Con inutul maxim de umiditate: 97 %.

Amidon

Fibr brut



4.3.4 Fulgi de morcov Produs ob inut prin transformarea în fulgi a r d cinilor de morcov galben sau ro u, care sunt uscate ulterior.

4.3.5 Morcovi, usca i R d cini de morcov galben sau ro u, indiferent de forma lor de prezentare, care sunt uscate ulterior.

Fibr brut

4.3.6 Aliment pentru hrana animalelor pe baz de morcovi usca i

Produs constituit din pulp intern i din pelicule externe care sunt uscate.

Fibr brut

4.4.1 R d cini de cicoare R d cini de Cichorium intybus L.

4.4.2 Colete i cozi de cicoare Produs proasp t rezultat din prelucrarea cicorii. Acesta const în principal în buc i cur ate de cicoare i buc i de frunze.



4.4.3 Semin e de cicoare Semin e de Cichorium intybus L.

4.4.4 Pulp de cicoare presat Produs rezultat din fabricarea inulinei din r d cini de Cichorium intybus L., constând în buc i de cicoare ob inute prin extrac ie ipresate mecanic. Carbohidra ii (solubili) de cicoare i apa au fost par ial extrase.

Fibr brut



4.4.5 Pulp de cicoare uscat Produs rezultat din fabricarea inulinei din r d cini de Cichorium intybus L., constând în buc i de cicoare ob inute prin extrac ie,presate mecanic i ulterior uscate. Hidra ii de carbon (solubili) de cicoare au fost par ial extra i.

Fibr brut




4.4.6 Pulbere de r d cini de cicoare Produs ob inut prin tocarea, uscarea i m cinarea r d cinilor de cicoare.

Fibr brut


4.4.7 Melas de cicoare Produs rezultat din prelucrarea cicorii, ob inut în cursul fabric riide inulin i oligofructoz .

Protein brut


4.4.8 Borhot de cicoare Produs rezultat din prelucrarea cicorii, ob inut în cursul rafin riiinulinei i a oligofructozei.

Protein brut


4.4.9 Inulin de cicoare Inulina este un fructan extras din r d cinile de Cichorium intybusL.

4.4.10 Sirop de oligofructoz Produs ob inut prin hidroliza par ial a inulinei provenite dinCichorium intybus L.


4.4.11 Oligofructoz uscat Produs ob inut prin hidroliza par ial a inulinei provenite dinCichorium intybus L. i prin uscare ulterioar .

4.5.1 Usturoi, uscat Pudr cu o culoare alb spre galben de usturoi pur m cinat,Allium sativum L.

4.6.1 Manioc; [tapioca]; [cassava] R d cini de Manihot esculenta Crantz, indiferent de forma lor de prezentare.


4.6.2 Manioc, uscat R d cini de manioc, indiferent de forma lor de prezentare, care sunt ulterior uscate.

Amidon


4.7.1 Pulp de ceap Produs umed rezultat în cursul prelucr rii cepei (genul Allium),care este format atât din foi, cât i din cepe întregi. Dacprodusul provine din procedeul de fabricare a uleiului de ceap ,el const în principal în resturi de ceap g tite.

Fibr brut


4.7.2 Ceap , pr jit Buc i de ceap cur ate i m run ite care sunt ulterior pr jite. Fibr brut


Gr simi brute

4.8.1 Cartofi Tuberculi de Solanum tuberosum L. Umiditate, dac < 72 % sau > 88 %

4.8.2 Cartofi, decoji i Cartofi a c ror coaj este îndep rtat prin tratare cu abur. Amidon

Fibr brut


4.8.3 Coji de cartofi, tratate cu abur Produs umed rezultat din prelucrarea cartofilor, constând în coji îndep rtate de pe tuberculul de cartof prin tratare cu aburi la care pot fi ad ugate fluxuri auxiliare de amidon de cartof gelatinos. Produsul se poate zdrobi.


Amidon

Fibr brut


4.8.4 Buc i de cartofi, neprelucrate Produs rezultat din cartofi în cursul prepar rii produselor din cartofi pentru consumul uman, pe baz de cartofi decoji i sau nu.


Amidon

Fibr brut


4.8.5 Resturi de cartofi Produs rezultat prin intermediul separ rii mecanice în cadrul prelucr rii cartofilor i care const , în principal, din cartofi usca i i resturi de cartofi. Este posibil ca produsul s fi fost supus unui tratament termic.


Amidon

Fibr brut




4.8.6 Piure de cartofi Produs pe baz de cartofi albi i sau fier i i ulterior zdrobi i. Amidon

Fibr brut


4.8.7 Fulgi de cartofi Produs ob inut prin uscarea rotatorie a cartofilor sp la i, decoji isau nedecoji i i trata i la abur.

Amidon

Fibr brut


4.8.8 Pulp de cartofi Produs rezultat din prelucrarea amidonului din cartofi constând în turt de extrac ie de cartofi m cina i.


4.8.9 Pulp de cartof, uscat Produs uscat rezultat din prelucrarea amidonului din cartofi constând în turt de extrac ie de cartofi m cina i.

4.8.10 Protein din cartofi Produs rezultat din fabricarea amidonului compus în principal din substan e proteice ob inute dup separarea amidonului.

Protein brut

4.8.11 Protein din cartofi, hidrolizat Protein ob inut prin hidroliza enzimatic controlat a proteinelor din cartofi.

Protein brut

4.8.12 Protein din cartofi, fermentat Produs ob inut prin fermentarea proteinei din cartofi, urmat de uscare prin pulverizare.

Protein brut

4.8.13 Protein din cartofi fermentat ,lichid

Produs lichid ob inut prin fermentarea proteinei din cartofi. Protein brut

4.8.14 Suc de cartofi, concentrat Produs concentrat rezultat din prelucrarea amidonului din cartofi, constând în substan a r mas dup îndep rtarea par ial a fibrelor, a proteinelor i a amidonului din pulpa de cartof întreag i evaporarea par ial a apei.



— protein brut

— cenu brut

4.8.15 Granule de cartofi Cartofi usca i (cartofi dup sp lare, decojire, reducere a dimensiunii – t iere, transformare în fulgi etc. din care s-a extras apa).

4.9.1 Cartof dulce Tuberculi de Ipomoea batatas L., indiferent de forma lor de prezentare.


4.10.1 Topinamburi; [Topinambur] Tuberculi de Helianthus tuberosus L. indiferent de forma lor de prezentare.


5. Alte semin e i fructe i produse derivate


5.1.1 Ghind de stejar Fructe întregi de stejar pedunculat Quercus robur L., gorun Quercus petraea (Matt.) Liebl., stejar de plut Quercus suber L. sau alte specii de stejar.

5.1.2 Ghind de stejar, decorticat Produs ob inut în cursul decortic rii ghindei de stejar. Protein brut

Fibr brut

5.2.1 Migdale Fructe întregi sau buc i de fruct de Prunus dulcis, cu sau f rcoaj .

5.2.2 Coji de migdale Coji de migdale ob inute din sâmburi de migdale decortica i prin separarea fizic de miez, urmat de m cinare.

Fibr brut

5.3.1 Semin e de anason Semin e de Pimpinella anisum.

5.4.1 Pulp de m r, uscat ; [Tescovin de mere, uscat ]

Produs ob inut din produc ia de suc de Malus domestica sau din produc ia de cidru. Este constituit în principal din pulp interni din pelicule externe care sunt uscate. Este posibil s fi fost

depectinizat.

Fibr brut



5.4.2 Pulp de m r, presat ; [Tescovinde mere, presat ]

Produs umed ob inut din produc ia de suc de mere sau din produc ia de cidru. Este constituit în principal din pulpintern i din pelicule externe care sunt presate. Este posibil sfi fost depectinizat.

Fibr brut

5.4.3 Melas de mere Produs ob inut dup fabricarea de pectin din pulpa de m r. Este posibil s fi fost depectinizat.

Protein brut

Fibr brut

Gr simi i uleiuri brute, dac> 10 %

5.5.1 Semin e de sfecl de zah r Semin e de sfecl de zah r

5.6.1 Hri c Semin e de Fagopyrum esculentum

5.6.2 Pleav i t râ e de hri c Produs ob inut în cursul m cin rii semin elor de hri c . Fibr brut

5.6.3 Urluial de hri c Produs rezultat la fabricarea f inii, ob inut din hri c cernut . Se compune în principal din particule de endosperm , cu fragmente fine de foi e externe i diverse p r i ale boabelor. Trebuie scon in maxim 10 % fibr brut .

Fibr brut

Amidon

5.7.1 Semin e de varz ro ie Semin e de Brassica oleracea var. capitata f. Rubra.

5.8.1 Semin e de iarba-c n ra ului Semin e de Phalaris canariensis.

5.9.1 Semin e de chimen Semin e de Carum carvi L.

5.12.1 Castane f râmi ate Produs rezultat din produc ia de f in de castane, compus în principal din particule de endosperm , cu fragmente fine de înveli i câteva resturi de castane (Castanea spp.)

Protein brut

Fibr brut

5.13.1 Pulp de citrice Produs ob inut prin presarea fructelor de citrice Citrus (L.) spp. sau în cursul fabric rii sucului de citrice. Este posibil s fi fost depectinizat.

Fibr brut

5.13.2 Pulp de citrice, uscat Produs ob inut prin presarea fructelor de citrice sau în cursul fabric rii sucului de citrice, care este ulterior uscat. Este posibil s fi fost depectinizat.

Fibr brut

5.14.1 Semin e de trifoi ro u Semin e de Trifolium pratense L.

5.14.2 Semin e de trifoi alb Semin e de Trifolium repens L.

5.15.1 Înveli uri de boabe de cafea Produs ob inut din boabe decorticate ale plantei Coffea. Fibr brut

5.16.1 Semin e de alb strea Semin e de Centaurea cyanus L.

5.17.1 Semin e de castravete Semin e de Cucumis sativus L.

5.18.1 Semin e de chiparos Semin e de Cupressus L.

5.19.1 Curmale Fructe de Phoenix dactylifera L. Pot fi uscate.

5.19.2 Semin e de curmal Semin e întregi de curmal. Fibr brut

5.20.1 Semin e de fenicul Semin e de Foeniculum vulgare Mill.

5.21.1 Smochine Fructe de Ficus carica L. Pot fi uscate.

5.22.1 Sâmburi de fructe (8) Produs compus din semin ele interne comestibile ale unui fruct cu coaj lemnoas sau ale unui fruct semin os.

5.22.2 Pulp de fructe (8) Produs ob inut în cursul produc iei de suc de fructe i piure de fructe. Este posibil s fi fost depectinizat.

Fibr brut



5.22.3 Pulp de fructe, uscat (8) Produs ob inut în cursul produc iei de suc de fructe i piure de fructe, care este ulterior uscat. Este posibil s fi fost depectinizat.

Fibr brut

5.23.1 Creson de gr din Semin e de Lepidium sativum L. Fibr brut

5.24.1 Semin e de graminacee Semin e de graminacee din familiile Poaceae, Cyperaceae iJuncaceae.

5.25.1 Sâmburi de strugure Sâmburi separa i de pulpa de strugure, din care uleiul nu a fost îndep rtat

Gr simi brute

Fibr brut

5.25.2 F in de sâmburi de strugure Produs ob inut în procesul de extrac ie a uleiului din sâmburi de strugure.

Fibr brut

5.25.3 Pulp de strugure [tescovin de struguri]

Pulp de strugure uscat rapid dup extrac ia alcoolului din care s-a îndep rtat o parte cât mai mare de tulpini i sâmburi.

Fibr brut

5.26.1 Alune Fructe întregi sau buc i de fruct de Corylus (L.) spp., cu sau f rcoaj .

5.27.1 Pectin Pectin extras din materiile vegetale adecvate.

5.28.1 Semin e de Perilla Semin e de Perilla frutescens L. i produsele lor de m cinare.

5.29.1 Semin e de pin Semin e de Pinus (L.) spp.

5.30.1 Fistic Fruct de Pistacia vera L.

5.31.1 Semin e de p tlagin Semin e de Plantago (L.) spp.

5.32.1 Semin e de ridiche Semin e de Raphanus sativus L.

5.33.1 Semin e de spanac Semin e de Spinacia oleracea L.

5.34.1 Semin e de armurariu Semin e de Carduus marianus L.

5.35.1 Pulp de ro ii [turt din ro ii] Produs ob inut prin presarea ro iilor Solanum lycopersicum L. în cursul fabric rii sucului de ro ii. Se compune în principal din coji de ro ii i semin e.

Fibr brut

5.36.1 Semin e de coada- oricelului Semin e de Achillea millefolium L.

6. Furaje i furaje neprelucrate, precum i produse derivate


6.1.1 Frunze de sfecl Frunze de Beta spp.

6.2.1 Cereale (9) Plante întregi sau p r i de plante cerealiere. Pot fi uscate, proaspete sau însilozate.

6.3.1 Paie de cereale (9) Paie de cereale.

6.3.2 Paie de cereale, tratate (9) (10) Produs ob inut prin tratament corespunz tor al paielor de cereale Sodiu, dac sunt tratate cu NaOH

6.4.1 F in de trifoi Produs ob inut prin uscarea i m cinarea trifoiului Trifolium spp. Poate con ine pân la 20 % lucern (Medicago sativa L. i Medicagovar. Martyn) sau alte plante furajere uscate i m cinate concomitent cu trifoiul.

Protein brut

Fibr brut




6.5.1 F in de plante furajere (11); [F inde iarb ] (11); [F in verde] (11)

Produs ob inut prin uscarea, m cinarea i, în anumite cazuri, compactarea plantelor furajere.

Protein brut

Fibr brut


6.6.1 Iarb , uscat pe câmp, [Fân] Orice specie de iarb uscat pe câmp. Cenu insolubil în HCl, dac> 3,5 % din materia uscat

6.6.2 Iarb , uscat la temperatur înalt Produs ob inut din iarb (orice varietate) care a fost deshidratatartificial (sub orice form ).

Protein brut

Fibr


6.6.3 Iarb , ierburi, leguminoase, [furaj verde]

Culturi arabile proaspete, însilozate sau uscate constând în iarb ,legume sau ierburi denumite în mod curent siloz, fânea , fân sau furaj verde.


6.7.1 F in de cânep F in ob inut prin m cinarea frunzelor uscate de Cannabis sativaL.

Protein brut

6.7.2 Fibr de cânep Produs ob inut în cursul prelucr rii cânepii, de culoare verde, uscat, fibros.

6.8.1 Paie de bob Paie de bob.

6.9.1 Paie de in Paie de in (Linum usitatissimum L.)

6.10.1 Lucern Plante sau p r i de plante de Medicago sativa L. i Medicago var.Martyn


6.10.2 Lucern uscat pe câmp Lucern , uscat pe câmp. Cenu insolubil în HCl, dac> 3,5 % din materia uscat

6.10.3 Lucern , uscat la temperaturînalt

Lucern deshidratat artificial, în orice form . Protein brut

Fibr brut


6.10.4 Lucern , extrudat Pelete de lucern care au fost extrudate.

6.10.5 F in de lucern (12); Produs ob inut prin uscarea i m cinarea lucernei. Poate con inepân la 20 % trifoi sau alte plante furajere uscate i m cinateconcomitent cu lucerna.

Protein brut

Fibr brut


6.10.6 Turt din lucern Produs uscat ob inut dup eliminarea prin presare a sucului din lucern .

Protein brut

Fibr brut

6.10.7 Concentrat proteic din lucern Produs ob inut prin uscarea artificial a frac iilor de suc de lucern rezultat prin presare, care au fost separate prin centrifugate i tratate termic pentru a precipita proteinele.

Protein brut

Caroten

6.10.8 Produse solubile de lucern Produs ob inut în urma extrac iei proteinelor din sucul de lucern , care poate fi uscat

Protein brut

6.11.1 Porumb însilozat Plante sau p r i de plante de Zea mays L. ssp. mays însilozate.

6.12.1 Paie de maz re Paie de Pisum spp.


7. Alte plante, alge i produse derivate


7.1.1 Alge (13) Alge, vii sau prelucrate, indiferent de forma lor de prezentare, inclusiv alge proaspete, refrigerate sau congelate.

Protein brut

Gr simi brute

Cenu brut

7.1.2 Alge uscate (13) Produs ob inut prin uscarea algelor. Acest produs poate fi sp latpentru a reduce con inutul de iod.

Protein brut

Gr simi brute

Cenu brut

7.1.3 F in de alge (13) Produs rezultat din fabricarea uleiului de alge, ob inut prin extrac ia algelor.

Protein brut

Gr simi brute

Cenu brut

7.1.4 Ulei de alge (13) Produs rezultat din fabricarea uleiului din alge, ob inut prin extrac ie.

Gr simi brute


7.1.5 Extract de alge (13); [Frac iuni de alge] (13)

Extract apos sau alcoolic de alge care con ine în principal hidra ide carbon.

7.2.6 F in din alge marine Produs ob inut prin uscarea i m cinarea macroalgelor, în special a algelor marine maronii. Acest produs poate fi sp lat pentru a reduce con inutul de iod.

Cenu brut

7.3.1 Scoar (6) Scoar cur at i uscat de arbori sau arbu ti. Fibr brut

7.4.1 Flori (6), uscate Toate p r ile de flori uscate de plante consumabile i p r ilecomponente ale acestora.

Fibr brut

7.5.1 Broccoli, uscat Produs ob inut prin uscarea plantei Brassica oleracea L. dupsp lare, reducere a dimensiunii (t iere, transformare în fulgi etc.) i extragerea apei.

7.6.1 Melas de trestie (de zah r) Produs siropos ob inut în cursul fabric rii sau al rafin riizah rului din Saccharum L.



7.6.2 Trestie (de zah r)

Melas , par ial dezaharisit

Produs ob inut în urma unei extrac ii complementare cu ajutorul apei a zaharozei din melasa de trestie de zah r.



7.6.3 Zah r (din trestie de zah r)[Zaharoz ]

Zah r extras din trestia de zah r cu ajutorul apei. Zaharoz

7.6.4 Resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zah r

Produs ob inut în cursul extrac iei cu ajutorul apei a zah ruluidin trestia de zah r. Se compune în principal din fibre.

Fibr brut

7.7.1 Frunze, uscate (6) Frunze uscate de plante consumabile i p r ile componente ale acestora.

Fibr brut

7.8.1 Lignoceluloz (6) Produs ob inut prin intermediul prelucr rii mecanice a lemnului natural brut uscat i constituit în principal din lignoceluloz .

Fibr brut

7.9.1 R d cin de lemn-dulce R d cin de Glycyrrhiza L.

7.10.1 Ment Produs ob inut din uscarea p r ilor aeriene ale plantelor Mentha apicata, Mentha piperita sau Mentha viridis (L.), indiferent de forma lor de prezentare.

7.11.1 Spanac, uscat Produs ob inut din uscarea plantei Spinacia oleracea L., indiferent de forma sa de prezentare.

7.12.1 Mojave yucca Yucca schidigera Roezl. pulverizat . Fibr brut

7.13.1 C rbune vegetal; [mangal] Produs ob inut prin carbonizarea de materie vegetal organic . Fibr brut

7.14.1 Lemn (6) Lemn matur sau fibre de lemn matur netratat chimic. Fibr brut


8. Produse lactate i produse derivate


8.1.1 Unt i produse din unt Unt i produse ob inute din produc ia sau prelucrarea untului (de exemplu, zer), cu excep ia cazului în care sunt men ionateseparat.

Protein brut

Gr simi brute

Lactoz


8.2.1 Zar /Zar concentrat / Zar praf (14) Produs ob inut prin baterea untului i separarea smântânii sau prin procedee similare.

Produsul poate fi concentrat sau uscat.

Protein brut

Gr simi brute

Lactoz


8.3.1 Cazein Produs ob inut din lapte degresat sau din zar prin uscarea cazeinei precipitate cu ajutorul unui acid sau al chimozinei.

Protein brut


8.4.1 Cazeinat Produs extras din ca sau cazein prin utilizarea de substan eneutralizante i prin uscare.

Protein brut


8.5.1 Brânz i brânzeturi Brânz i produse pe baz de brânz i de produse pe baz de lapte.

Protein brut

Gr simi brute

8.6.1 Colostru Fluid secretat de glandele mamare ale animalelor produc toare de lapte pân la cinci zile dup na tere.

Protein brut

8.7.1 Subproduse lactate Produse ob inute din fabricarea produselor lactate (inclusiv, dar f r a se limita la: produse lactate care nu mai sunt folosite ca produse alimentare, n moluri rezultate în urma centrifug rii sau separ rii, ap alb , substan e minerale din lapte).

Umiditate

Protein brut

Gr simi brute

Zaharide totale

8.8.1 Produse lactate fermentate Produse ob inute prin fermentarea laptelui (de exemplu, iaurt etc.) Protein brut

Gr simi brute

8.9.1 Lactoz Zaharid extras din lapte sau din zer, prin purificare i uscare. Lactoz


8.10.1 Lapte/Lapte concentrat/Lapte praf (14) Secre ie mamar normal , ob inut prin una sau mai multe mulgeri. Produsul poate fi concentrat sau uscat.

Protein brut

Gr simi brute


8.11.1 Lapte degresat/Lapte degresat concentrat/Lapte degresat praf (14)

Lapte al c rui con inut de gr sime a fost redus prin separare.


Protein brut


8.12.1 Gr simi provenite din lapte Produs ob inut prin degresarea laptelui. Gr simi brute

8.13.1 Proteine din lapte sub form de praf

Produs ob inut prin uscarea compu ilor proteici extra i din lapte prin tratamente chimice sau fizice.

Protein brut


8.14.1 Lapte condensat i evaporat iproduse derivate

Lapte condensat i evaporat i produse ob inute prin fabricarea sau prelucrarea acestor produse.

Protein brut

Gr simi brute




8.15.1 Permeat din lapte/Permeat din lapte sub form de praf (14)

Produs ob inut prin filtrarea (ultra, nano sau micro) a laptelui (traversând membrana), din care lactoza este posibil s fi fost par ial extras .

Pot fi aplicate osmoza invers i uscarea.

Cenu brut

Protein brut

Lactoz


8.16.1 Concentrat (retentat) din lapte/ Concentrat (retentat) din lapte sub form de praf (14)

Produs ob inut prin filtrarea (ultra, nano sau micro) a laptelui (re inut de membran ).

Produsul poate fi uscat.

Protein brut

Cenu brut

Lactoz


8.17.1 Zer/Zer concentrat/Zer praf (14) Produs rezultat din fabricarea brânzei, a cremei de brânzproasp t i a cazeinei sau din procedee similare.


Protein brut

Lactoz


Cenu brut

8.18.1 Zer delactozat/Zer delactozat praf (14)

Zer din care lactoza a fost par ial extras .


Protein brut

Lactoz


Cenu brut

8.19.1 Protein de zer/Protein de zer praf (14)

Produs ob inut prin uscarea compu ilor proteici extra i din zer prin tratamente chimice sau fizice. Produsul poate fi uscat.

Protein brut


8.20.1 Zer demineralizat, delactozat/Zer demineralizat, delactozat praf (14)

Zer din care lactoza i mineralele au fost par ial extrase.


Protein brut

Lactoz

Cenu brut


8.21.1 Permeat din zer/Permeat din zer sub form de praf (14)

Produs ob inut prin filtrarea (ultra, nano sau micro) a zerului (traversând membrana), din care lactoza este posibil s fi fost par ial extras .

Pot fi aplicate osmoza invers i uscarea.

Cenu brut

Protein brut

Lactoz


8.22.1 Concentrat (retentat) din zer/Concentrat (retentat) din zer sub formde praf (14)

Produs ob inut prin filtrarea (ultra, nano sau micro) a zerului (re inut de membran ).


Protein brut

Cenu brut

Lactoz


9. Produse provenite de la animale terestre i produse derivate


9.1.1 Subproduse de origine animal (15) Animale sau p r i de animale terestre cu sânge cald, proaspete, congelate, preparate, tratate în mediu acid sau uscate.

Protein brut

Gr simi brute


9.2.1 Gr sime animal (15) Produs compus din gr simi provenite de la animale terestre cu sânge cald.

Gr simi brute


9.3.1 Subproduse apicole Miere, cear de albine, l pti or de matc , propolis, polen, prelucrate sau neprelucrate.

Zaharide totale calculate ca zaharoz



9.4.1 Proteine animale prelucrate (15) Produs ob inut prin înc lzirea, uscarea i m cinarea animalelor terestre cu sânge cald întregi sau a unor p r i din acestea, cu sau f r extragerea par ial sau îndep rtarea prin mijloace fizice a gr similor.

Protein brut

Gr simi brute

Cenu brut


9.5.1 Proteine derivate din prelucrarea gelatinei (15)

Proteine animale uscate de calitate alimentar derivate din fabricarea gelatinei.

Protein brut

Gr simi brute

Cenu brut


9.6.1 Proteine animale hidrolizate (15) Proteine hidrolizate ob inute prin hidroliza chimic , microbiologic sau enzimatic a proteinelor animale.

Protein brut


9.7.1 F in de sânge (15) Produs derivat din tratarea termic a sângelui animalelor cu sânge cald sacrificate.

Protein brut


9.8.1 Produse din sânge (15) Produse derivate din sângele sau componente ale sângelui animalelor cu sânge cald sacrificate; acestea includ plasm uscat /înghe at /lichid , sânge integral uscat, eritrocite uscate/înghe ate/lichide sau componente ale acestora i amestecuri.

Protein brut


9.9.1 Reciclarea de eurilor de la unit ilealimentare de deservire a popula iei

Toate de eurile alimentare con inând materii de origine animal ,inclusiv uleiul alimentar uzat provenit din restaurante, unit i de deservire a popula iei i buc t rii, inclusiv buc t rii centrale ibuc t rii casnice.

Protein brut

Gr simi brute

Cenu brut


9.10.1 Colagen (15) Produs pe baz de proteine derivat din oase, piei i tendoane de animale.

Protein brut


9.11.1 F in de pene Produs ob inut prin uscarea i m cinarea penelor de animale sacrificate. Produsul poate fi hidrolizat.

Protein brut


9.12.1 Gelatin (15) Protein natural i solubil , gelatinizat sau nu, ob inut prin hidroliza par ial a colagenului produs din oase, piei, tendoane inervi de animale.

Protein brut


9.13.1 Jum ri (15) Produs ob inut din procesul de fabricare a seului, unturii i a altor gr simi de origine animal extrase sau îndep rtate prin mijloace fizice, proasp t, congelat sau uscat.

Protein brut

Gr simi brute

Cenu brut


9.14.1 Produse de origine animal (15) Produse care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabrica ie sau defecte de ambalare sau a altor defecte din care nu poate ap rea niciun risc pentru s n tatea public sau animal ; tratate sau nu, de exemplu, în stare proasp t , congelat sau uscat .

Protein brut

Gr simi brute


9.15.1 Ou Ou întregi de Gallus gallus L., cu sau f r coji.

9.15.2 Albu Produs ob inut din ou dup separarea cojilor i a g lbenu urilor,pasteurizat i eventual denaturat.

Protein brut

Metod de denaturare, dupcaz

9.15.3 Produse din ou , uscate Produse compuse din ou uscate pasteurizate, f r coji sau un amestec de albu uscat i de g lbenu uscat în propor ie variabil .

Protein brut

Gr simi brute




9.15.4 Praf de ou îndulcit Ou îndulcite întregi sau p r i de ou îndulcite, uscate. Protein brut

Gr simi brute


9.15.5 Coji de ou , uscate Produs ob inut din ou de pas re dup îndep rtarea con inutului(g lbenu i albu ). Cojile sunt uscate.

Cenu brut

9.16.1 Nevertebrate terestre (15) Nevertebrate terestre întregi sau p r i din acestea, în toate etapele vie ii lor, altele decât speciile patogene pentru oameni i animale; tratate sau nu, de exemplu, în stare proasp t , congelat sau uscat .

10. Pe te, alte animale acvatice i produse derivate


10.1.1 Nevertebrate acvatice (16) Nevertebrate marine sau de ap dulce întregi sau p r i din acestea, în toate etapele vie ii lor, altele decât speciile patogene pentru oameni i animale; tratate sau nu, de exemplu, în stare proasp t , congelat sau uscat .

10.2.1 Subproduse de animale acvatice (16) Produse provenite din unit i sau instala ii care preg tesc sau fabric produse pentru consumul uman; tratate sau nu, de exemplu, în stare proasp t , congelat sau uscat .

Protein brut

Gr simi brute

Cenu brut

10.3.1 F in de crustacee Produs ob inut prin tratament termic, presare i uscare a crustaceelor sau a unor p r i din acestea, inclusiv crevetele s lbatic i de cresc torie.

Protein brut

Gr simi brute

Cenu brut , dac > 20 %


10.4.1 Pe te (17) Pe ti întregi sau p r i din ace tia: proaspe i, congela i, prepara i,trata i în mediu acid sau usca i.

Protein brut


10.4.2 F in de pe te (17) Produs ob inut prin tratament termic, presare i uscare a pe tilorîntregi sau a unor p r i din ace tia, cu sau f r read ugarea de emulsie de pe te înainte de uscare.

Protein brut

Gr simi brute



10.4.3 Emulsie de pe te Produs condensat ob inut în cursul fabric rii f inii de pe te care a fost separat i stabilizat prin acidificare sau uscare.

Protein brut

Gr simi brute


10.4.4 Protein din pe te, hidrolizat Produs ob inut prin hidroliza acid a pe tilor întregi sau a unor p r i din ace tia, concentrat adesea prin uscare.

Protein brut

Gr simi brute



10.4.5 F in din oase de pe te Produs ob inut prin tratament termic, presare i uscare a unor p r i de pe te. Se compune în principal din oase de pe te.

Cenu brut

10.4.6 Ulei de pe te Ulei ob inut din pe te sau din p r i de pe te, centrifugat ulterior pentru a extrage apa (poate include detalii specifice speciei, de exemplu ulei din ficat de cod)

Gr simi brute




10.4.7 Ulei de pe te, hidrogenat Ulei ob inut prin hidrogenarea uleiului de pe te. Umiditate, dac > 1 %

10.5.1 Ulei de krill Ulei ob inut din krill planctonic marin preparat i presat, centrifugat ulterior pentru a extrage apa.


10.5.2 Concentrat proteic de krill, hidrolizat

Produs ob inut prin hidroliza enzimatic a krillului întreg sau a unor p r i din acesta, concentrat adesea prin uscare.

Protein brut

Gr simi brute



10.6.1 F in de anelide marine Produs ob inut prin tratament termic i uscare a anelidelor marine sau a unor p r i din acestea, inclusiv Nereis virens.M. Sars.

Gr sime

Cenu , dac > 20 %


10.7.1 F in de zooplancton marin Produs ob inut prin tratament termic, presare i uscare a zooplanctonului marin, de exemplu, krill.

Protein brut

Gr simi brute



10.7.2 Ulei de zooplancton marin Ulei ob inut din zooplancton marin preparat i presat, centrifugat ulterior pentru a extrage apa.


10.8.1 F in de molu te Produs ob inut prin tratament termic i uscare a molu telor sau a unor p r i din acestea, inclusiv calmar i molu te bivalve.

Protein brut

Gr simi brute



10.9.1 F in de calmar Produs ob inut prin tratament termic, presare i uscare a calmarului întreg sau a unor p r i de calmar.

Protein brut

Gr simi brute



11. Minerale i produse derivate


11.1.1 Carbonat de calciu (18) [Calcar] Produs ob inut prin m cinarea surselor de carbonat de calciu, de exemplu calcarul, sau prin precipitare din solu ie acid

Calciu, cenu insolubil în HCl, dac > 5 %

11.1.2 Cochilii marine calcaroase Produs de origine natural , ob inut din cochilii marine, cum sunt cochiliile de stridii sau scoici, m cinate sau granulate.


11.1.3 Carbonat de calciu i magneziu Amestec natural de carbonat de calciu i carbonat de magneziu. Calciu, magneziu, cenuinsolubil în HCl, dac > 5 %

11.1.4 Alge ro ii coraliene Produs de origine natural ob inut din alge marine calcaroase, m cinate sau granulate.


11.1.5 Alge marine calcaroase [Phymatolithon calcareum (Pall.)]

Produs de origine natural ob inut din alge marine calcaroase [Phymatolithon calcareum (Pall.)], m cinate sau granulate.


11.1.6 Clorur de calciu Clorur de calciu de puritate tehnic . Calciu, cenu insolubil în HCl, dac > 5 %

11.1.7 Hidroxid de calciu Hidroxid de calciu de puritate tehnic . Calciu, cenu insolubil în HCl, dac > 5 %



11.1.8 Sulfat de calciu anhidru Sulfat de calciu anhidru de puritate tehnic ob inut prin m cinarea sulfatului de calciu anhidru sau deshidratarea sulfatului de calciu dihidrat.


11.1.9 Sulfat de calciu hemihidrat Sulfat de calciu hemihidrat de puritate tehnic ob inut prin deshidratarea par ial a sulfatului de calciu dihidrat.


11.1.10 Sulfat de calciu dihidrat Sulfat de calciu dihidrat de puritate tehnic ob inut prin m cinarea sulfatului de calciu dihidrat sau hidratarea sulfatului de calciu hemihidrat.


11.1.11 S ruri de calciu de acizi organici (19)

S ruri de calciu de acizi organici comestibili con inând cel pu in4 atomi de carbon.

Calciu, acid organic

11.1.12 Oxid de calciu Oxid de calciu de puritate tehnic ob inut prin calcinarea calcarului natural.


11.1.13 Gluconat de calciu Sare de calciu a acidului gluconic exprimat în general în Ca(C6H11O7)2 i formele sale hidratate.


11.1.15 Sulfat/carbonat de calciu Produs ob inut în cursul fabric rii carbonatului de sodiu. Calciu, cenu insolubil în HCl, dac > 5 %

11.1.16 Pidolat de calciu L-pidolat de calciu de puritate tehnic . Calciu, cenu insolubil în HCl, dac > 5 %

11.2.1 Oxid de magneziu Oxid de magneziu calcinat (MgO) con inând cel pu in 70 % MgO.

Magneziu, cenu insolubilîn HCl, dac > 15 %

11.2.2 Sulfat de magneziu heptahidrat Sulfat de magneziu (MgSO4 × 7 H2O) de puritate tehnic . Magneziu, sulf, cenu insolubil în HCl, dac > 15 %

11.2.3 Sulfat de magneziu monohidrat Sulfat de magneziu (MgSO4 × H2O) de puritate tehnic . Magneziu, sulf, cenu insolubil în HCl, dac > 15 %

11.2.4 Sulfat de magneziu anhidru Sulfat de magneziu anhidru (MgSO4) de puritate tehnic . Magneziu, sulf, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.2.5 Propionat de magneziu Propionat de magneziu de puritate tehnic . Magneziu

11.2.6 Clorur de magneziu Clorur de magneziu de puritate tehnic sau solu ie ob inut prin concentrarea natural a apei de mare dup depunerea clorurii de sodiu.

Magneziu, clor, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.2.7 Carbonat de magneziu Carbonat de magneziu natural. Magneziu, cenu insolubilîn HCl, dac > 10 %

11.2.8 Hidroxid de magneziu Hidroxid de magneziu de puritate tehnic . Magneziu, cenu insolubilîn HCl, dac > 10 %

11.2.9 Sulfat de magneziu i de potasiu Sulfat de magneziu i de potasiu de puritate tehnic . Magneziu, potasiu, cenuinsolubil în HCl, dac > 10 %

11.2.10 S ruri de magneziu de acizi organici (19)

S ruri de magneziu de acizi organici comestibili con inând cel pu in 4 atomi de carbon.

Magneziu, acid organic

11.3.1 Fosfat dicalcic (20); [Hidrogenortofosfat de calciu]

Monohidrogenfosfat de calciu de puritate tehnic ob inut din oase sau surse anorganice (CaHPO4 × H2O)

Ca/P > 1,2

Calciu, fosfor total, P insolubil în 2 % acid citric, dac> 10 %, cenu insolubil în HCl, dac > 5 %



11.3.2 Fosfat mono-dicalcic Produs ob inut chimic i compus din fosfat dicalcic i fosfat monocalcic [CaHPO4. Ca(H2PO4)2 × H2O]

0,8< Ca/P < 1,3

Fosfor total, calciu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.3 Fosfat monocalcic; [Tetrahidrogendiortofosfat de calciu]

Calciu-bis dihidrogenfosfat de puritate tehnic [Ca(H2PO4)2 ×H2O]

Ca/P < 0,9

Fosfor total, calciu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.4 Fosfat tricalcic; [Ortofosfat tricalcic] Fosfat tricalcic de puritate tehnic din oase sau surse anorganice [Ca3(PO4)2 × H2O]

Ca/P > 1,3

Calciu, fosfor total, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.5 Fosfat de calciu-magneziu Fosfat de calciu-magneziu de puritate tehnic . Calciu, magneziu, fosfor total, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.6 Fosfat defluorinat Fosfat natural, calcinat i supus ulterior unui tratament termic pentru eliminarea impurit ilor.

Fosfor total, Calciu, sodiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %, cenu insolubil în HCl, dac > 5 %

11.3.7 Pirofosfat dicalcic; [Difosfat dicalcic]

Pirofosfat dicalcic de puritate tehnic . Fosfor total, calciu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.8 Fosfat de magneziu Produs constituit din fosfat de magneziu monobazic i/saudibazic i/sau tribazic de puritate tehnic .

Fosfor total, magneziu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.3.9 Fosfat de sodiu-calciu-magneziu Produs constituit din fosfat de sodiu-calciu-magneziu de puritate tehnic .

Fosfor total, magneziu, calciu, sodiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.10 Fosfat monosodic; [Dihidrogenortofosfat de sodiu]

Fosfat monosodic de puritate tehnic

(NaH2PO4 × H2O)

Fosfor total, sodiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.11 Fosfat disodic; [Hidrogenortofosfat disodic]

Fosfat disodic (Na2HPO4 × H2O) de puritate tehnic . Fosfor total, sodiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.12 Fosfat trisodic; [Ortofosfat trisodic] Fosfat trisodic (Na3PO4) de puritate tehnic . Fosfor total, sodiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.13 Pirofosfat de sodiu; [Difosfat tetrasodic]

Pirofosfat de sodiu de puritate tehnic . Fosfor total, sodiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.14 Fosfat monopotasic; [Dihidrogenortofosfat de potasiu]

Fosfat monopotasic (KH2PO4 × H2O) de puritate tehnic . Fosfor total, potasiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.15 Fosfat dipotasic; [Dihidrogenortofosfat dipotasic]

Fosfat dipotasic (K2HPO4 × H2O) de puritate tehnic . Fosfor total, potasiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.16 Fosfat de calciu i de sodiu Fosfat de calciu i de sodiu de puritate tehnic . Fosfor total, calciu, sodiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %



11.3.17 Fosfat monoamoniu; [Dihidrogenortofosfat de amoniu]

Fosfat monoamoniu de puritate tehnic (NH4H2PO4) Azot total, fosfor total, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.18 Fosfat diamoniu; [Hidrogenortofosfat diamonic]

Fosfat diamoniu de puritate tehnic [(NH4)2HPO4] Azot total

Fosfor total

P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.19 Tripolifosfat de sodiu; [Trifosfat pentasodic]

Tripolifosfat de sodiu de puritate tehnic . Fosfor total

Sodiu


11.3.20 Fosfat de sodiu i de magneziu Fosfat de sodiu-magneziu de puritate tehnic . Fosfor total, magneziu, sodiu, P insolubil în 2 % acid citric, dac > 10 %

11.3.21 Hipofosfit de magneziu Hipofosfit de magneziu de puritate tehnic [Mg(H2PO2)2 ×6H2O]

Magneziu

Fosfor total


11.3.22 F in de oase degelatinizat Oase degelatinizate, sterilizate i m cinate, din care s-au îndep rtat gr simile.

Fosfor total, calciu, cenuinsolubil în HCl, dac > 10 %

11.3.23 Cenu de oase Reziduuri minerale rezultate din incinerarea, combustia sau gazificarea subproduselor animale.

Fosfor total, calciu, cenuinsolubil în HCl, dac > 10 %

11.4.1 Clorur de sodiu (18) Clorur de sodiu de puritate tehnic sau produs ob inut prin cristalizarea prin evaporare a apei s rate (sare sub vid) sau evaporarea apei de mare (sare marin ) sau m cinarea s rii geme.

Sodiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.4.2 Bicarbonat de sodiu [Hidrogencarbonat de sodiu]

Bicarbonat de sodiu de puritate tehnic (NaHCO3) Sodiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.4.3 (Bi)carbonat de sodiu/amoniu [(Hidrogen)carbonat de sodiu/ amoniu]

Produs ob inut în cursul fabric rii de carbonat de sodiu i de bicarbonat de sodiu, con inând urme de bicarbonat de amoniu (bicarbonat de amoniu: max. 5 %).

Sodiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.4.4 Carbonat de sodiu Carbonat de sodiu de puritate tehnic (Na2CO3) Sodiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.4.5 Sescvicarbonat de sodiu [Hidrogendicarbonat de trisodiu]

Sescvicarbonat de sodiu de puritate tehnic [Na3H(CO3)2] Sodiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.4.6 Sulfat de sodiu Sulfat de sodiu de puritate tehnic . Sodiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.4.7 S ruri de sodiu ale acizilor organici S ruri de sodiu de acizi organici comestibili con inând cel pu in 4 atomi de carbon.

Sodiu, acid organic

11.5.1 Clorur de potasiu Clorur de potasiu de puritate tehnic sau produs ob inut prin m cinarea surselor naturale de clorur de potasiu.

Potasiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.5.2 Sulfat de potasiu Sulfat de potasiu de puritate tehnic (K2SO4) Potasiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %



11.5.3 Carbonat de potasiu Carbonat de potasiu de puritate tehnic (K2CO3). Potasiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.5.4 Bicarbonat de potasiu [Hidrogencarbonat de potasiu]

Bicarbonat de potasiu de puritate tehnic (KHCO3). Potasiu, cenu insolubil în HCl, dac > 10 %

11.5.5 S ruri de potasiu de acizi organici (19)

S ruri de potasiu de acizi organici comestibili con inând cel pu in4 atomi de carbon.

Potasiu, acid organic

11.6.1 Floare de sulf Pulbere de puritate tehnic ob inut din z c mintele naturale ale acestui mineral. De asemenea, produs ob inut din rafinarea petrolului, astfel cum este practicat de produc torii de sulf.

Sulf

11.7.1 Atapulgit Mineral natural compus din magneziu, aluminiu i siliciu. Magneziu

11.7.2 Cuar Mineral natural ob inut prin m cinarea surselor de cuar .

11.7.3 Cristobalit Dioxid de siliciu ob inut prin recristalizarea cuar ului.

11.8.1 Sulfat de amoniu Sulfat de amoniu de puritate tehnic [(NH4)2SO4] ob inut prin sintez chimic .

Azot exprimat în proteinbrut , sulf

11.8.2 Solu ie de sulfat de amoniu Sulfat de amoniu în solu ie apoas , con inând cel pu in 35 % de sulfat de amoniu.

Azot exprimat în proteinbrut

11.8.3 S ruri de amoniu ale acizilor organici

S ruri de amoniu de acizi organici comestibili con inând cel pu in 4 atomi de carbon.

Azot exprimat în proteinbrut , acid organic

11.8.4 Lactat de amoniu Lactat de amoniu (CH3CHOHCOONH4). Include lactatul de amoniu produs prin fermentarea zerului cu Lactobacillus delbrueckiissp. bulgaricus, con inând cel pu in 44 % de azot exprimat în protein brut .

Azot exprimat în proteinbrut , cenu brut

11.8.5 Acetat de amoniu Acetat de amoniu (CH3COONH4) în solu ie apoas , con inând cel pu in 55 % de acetat de amoniu.


12. (Sub)produse de fermentare din microorganisme ale c ror celule au fost inactivate sau omorâte


12.1 Produse ob inute din biomasa microorganismelor specifice cultivate pe anumite substraturi

12.1.1 Protein ob inut din Methylophilus methylotrophus

Produs proteic de fermentare ob inut prin cultura de Methylophilus methylotrophus (su a NCIMB 10.515) pe metanol, con inând cel pu in 68 % protein brut i prezentând un indice de reflectan de cel pu in 50.

Protein brut

Cenu brut

Gr simi brute

12.1.2 Protein ob inut din Methylococcus capsulatus (Bath), Alca ligenes acidovorans, Bacillus brevis i Bacillus firmus

Produs proteic de fermentare cu Methylococcus capsulatus (Bath)(su a NCIMB 11132), Alcaligenes acidovorans (su aNCIMB 12387), Bacillus brevis (su a NCIMB 13288) i Bacillus firmus (su a NCIMB 13280) pe gaz natural (aproximativ 91 % metan, 5 % etan, 2 % propan, 0,5 % izobutan, 0,5 % n-butan), amoniac i s ruri minerale, con inând cel pu in 65 % proteinbrut .

Protein brut

Cenu brut

Gr simi brute



12.1.3 Protein bacterian ob inut din Escherichia coli

Produs proteic, subprodus rezultat din fabricarea de aminoacizi prin cultura de Escherichia coli K12 pe substraturi de origine vegetal sau chimic , amoniac sau s ruri minerale; poate fi hidrolizat.

Protein brut

12.1.4 Protein bacterian ob inut din Corynebacterium glutamicum

Produs proteic, subprodus rezultat din fabricarea de aminoacizi prin cultura de Corynebacterium glutamicum pe substraturi de origine vegetal sau chimic , amoniac sau s ruri minerale; poate fi hidrolizat.

Protein brut

12.1.5 Drojdii i produse similare [Drojdie de bere] [Produs din drojdie]

Toate drojdiile i p r ile acestora ob inute din Saccharomyces cerevisiae, Saccharomyces carlsbergiensis, Kluyveromyces lactis, Kluyveromyces fragilis, Torulaspora delbrueckii, Candida utilis/Pichia jadinii, Saccharomyces uvarum, Saccharomyces ludwigii sau Brettanomyces ssp. (21) pe substraturi în principal de origine vegetal , cum sunt melasa, siropul de zah r, alcoolul, reziduurile de distilare, cerealele i produsele con inând amidon, sucul din fructe, zerul, acidul lactic, zah rul, fibrele vegetale hidrolizate i nutrien ii de fermentare, cum sunt amoniacul sau s rurile minerale.



Protein brut

12.1.6 Miceliu însilozat rezultat din fabricarea penicilinei

Miceliu (compu i azota i), subprodus umed rezultat din fabricarea penicilinei prin cultura de Penicillium chrysogenum (ATCC48271) pe diferite surse de hidra i de carbon i hidroliza ii lor, tratat termic i însilozat prin intermediul Lactobacillus brevis, plantarum, sake, collinoides i Streptococcus lactis pentru a inactiva penicilina, con inând cel pu in 7 % azot exprimat în protein brut .


Cenu brut

12.2 Alte subproduse de fermentare

12.2.1 Borhot [solubil de melas condensat ]

Subproduse derivate din prelucrarea industrial a musturilor rezultate din procedeele de fermentare, cum ar fi fabricarea alcoolului, a acizilor organici i a drojdiilor. Sunt compuse din frac iunea lichid /p stoas ob inut în urma separ rii musturilor de fermentare. Pot include, de asemenea, celule moarte i/saup r i ale acestora provenite din microorganismele de fermentare utilizate. Substraturile sunt în principal de origine vegetal , cum ar fi, melasa, siropul de zah r, alcoolul, reziduurile de distilare, cerealele i produsele con inând amidon, sucul din fructe, zerul, acidul lactic, zah rul, fibrele vegetale hidrolizate i nutrien ii de fermentare, cum sunt amoniacul sau s rurile minerale.

Protein brut

Substrat i indicare a procedeului de produc ie, dup caz.

12.2.2 Subproduse rezultate din fabricarea acidului L-glutamic

Subproduse concentrate, lichide, rezultate din fabricarea acidului L-glutamic prin fermentare cu Corynebacterium melassecola pe substrat compus din zaharoz , melas , produse din amidon ihidroliza ii acestora, s ruri de amoniu i al i compu i azota i.

Protein brut

12.2.3 Subproduse rezultate din fabricarea L-lizinei monohidroclorid cu Brevibacterium lactofermentum

Subproduse concentrate, lichide, rezultate din fabricarea L-lizinei monohidroclorid prin fermentare cu Brevibacterium lactofermentumpe substrat compus din zaharoz , melas , produse din amidon ihidroliza ii acestora, s ruri de amoniu i al i compu i azota i.

Protein brut

12.2.4 Subproduse rezultate din fabricarea aminoacizilor cu Corynbacterium glutamicum

Subproduse lichide, rezultate din fabricarea de aminoacizi prin fermentare cu Corynbacterium glutamicum pe substrat de origine vegetal sau chimic , amoniac sau s ruri minerale.

Protein brut

Cenu brut

12.2.5 Subproduse rezultate din fabricarea aminoacizilor cu Escherichia coli K12

Subproduse lichide, rezultate din fabricarea de aminoacizi prin fermentare cu Escherichia coli K12 pe substrat de origine vegetalsau chimic , amoniac sau s ruri minerale.

Protein brut

Cenu brut

12.2.6 Subprodus rezultat din fabricarea de enzime cu Aspergillus niger

Subprodus rezultat din fermentarea Aspergillus niger pe grâu sau mal pentru fabricarea enzimelor.

Protein brut


13. Diverse


13.1.1 Produse de brut rie i din industria pastelor f inoase

Produse ob inute în cursul i ca urmare a fabric rii pâinii, a biscui ilor, a napolitanelor sau a pastelor. Pot fi uscate.

Amidon



13.1.2 Produse de patiserie Produse ob inute în cursul i ca urmare a fabric rii produselor de patiserie i a pr jiturilor. Pot fi uscate.

Amidon



13.1.3 Produse rezultate din fabricarea cerealelor pentru micul dejun

Substan ele sau produsele destinate consumului uman sau cu privire la care se preconizeaz în mod rezonabil c pot fi consumate de oameni sub formele lor prelucrate, par ialprelucrate sau neprelucrate. Pot fi uscate.


Fibr brut

Gr simi/uleiuri brute, dac> 10 %

Amidon, dac > 30 %

Zaharide totale, calculate ca zaharoz , dac > 10 %

13.1.4 Produse de cofet rie Produse ob inute în cursul i ca urmare a fabric rii dulciurilor, inclusiv a ciocolatei. Pot fi uscate.

Amidon



13.1.5 Produse rezultate din fabricarea înghe atei

Produse ob inute în cursul fabric rii înghe atei. Pot fi uscate. Amidon


Gr simi brute

13.1.6 Produse i subproduse rezultate din prelucrarea fructelor i a legumelor proaspete (22)

Produse ob inute în cursul prelucr rii fructelor i a legumelor proaspete (inclusiv coaja, buc i întregi de fructe/legume i amestecuri ale acestora). Pot fi uscate sau congelate.

Amidon

Fibr brut


Cenu insolubil în HCl, dac> 3,5 %

13.1.7 Produse rezultate din prelucrarea plantelor (22)

Produse ob inute din congelarea sau uscarea plantelor întregi sau a unor p r i din acestea.

Fibr brut

13.1.8 Produse rezultate din prelucrarea mirodeniilor i a condimentelor (22)

Produse ob inute din congelarea sau uscarea mirodeniilor i a condimentelor sau a unor p r i din acestea.


Fibr brut


Amidon, dac > 30 %

Zaharide totale, calculate ca zaharoz , dac > 10 %

13.1.9 Produse rezultate din prelucrarea ierburilor aromatice (22)

Produse ob inute din zdrobirea, m cinarea, congelarea sau uscarea ierburilor aromatice sau a unor p r i din acestea.

Fibr brut

13.1.10 Produse rezultate din prelucrarea cartofilor

Produse ob inute în cursul prelucr rii cartofilor. Pot fi uscate sau congelate.

Amidon

Fibr brut


Cenu insolubil în HCl, dac> 3,5 %



13.1.11 Produse i subproduse rezultate din fabricarea sosurilor

Substan ele rezultate din fabricarea sosurilor destinate consumului uman sau cu privire la care se preconizeaz în mod rezonabil c pot fi consumate de oameni sub formele lor prelucrate, par ial prelucrate sau neprelucrate. Pot fi uscate.

Gr simi brute

13.1.12 Produse i subproduse rezultate din fabricarea snackurilor aromate

Produse i subproduse rezultate din fabricarea snackurilor aromate, ob inute în cursul i ca urmare a fabric rii snackurilor aromate – chipsuri de cartofi, snackuri pe baz de cartofi i/saucereale (extrudate direct, pe baz de aluat i snackuri sub formde pelete) i fructe cu coaj lemnoas .

Gr simi brute

13.1.13 Produse rezultate din fabricarea produselor alimentare gata pentru consum

Produse ob inute în cursul fabric rii produselor alimentare gata pentru consum. Pot fi uscate.


13.1.14 Subproduse vegetale rezultate din fabricarea de b uturi alcoolice

Produse solide din plante (inclusiv bacele i semin ele, cum ar fi anasonul) ob inut dup macerarea acestor plante într-o solu iealcoolic sau dup evaporarea alcoolic /distilare sau ambele, în procesul de elaborare a aromelor pentru fabricarea b uturiloralcoolice. Aceste produse trebuie distilate pentru a se elimina reziduurile alcoolice.


Fibr brut


13.1.15 Furaj pe baz de bere Produs rezultat din procesul de fabricare a berii care este inutilizabil ca b utur pentru consumul uman.

Concentra ie alcoolic

13.2.1 Zah r caramelizat Produs ob inut prin înc lzirea controlat a oric rui tip de zah r. Zaharide totale, calculate ca zaharoz

13.2.2 Dextroz Dextroza este ob inut în urma hidrolizei amidonului i const în glucoz purificat cristalizat , cu sau f r ap de cristalizare.


13.2.3 Fructoz Fructoz sub form de pudr cristalin purificat . Se ob ine din glucoza prezent în siropul de glucoz prin utilizarea glucozei- izomeraz i din inversiunea zaharozei.


13.2.4 Sirop de glucoz Siropul de glucoz este o solu ie apoas purificat i concentratde glucide nutritive ob inut prin hidroliz din amidon.

Zaharide totale


13.2.5 Melas de glucoz Produs ob inut în cursul rafin rii siropului de glucoz . Zaharide totale

13.2.6 Xiloz Zaharoz extras din lemn.

13.2.7 Lactuloz Dizaharid semisintetic (4-O-D-galactopiranosil-D-fructoz )ob inut din lactoz prin izomerizarea glucozei în fructoz .Este prezent în lapte i în produsele lactate supuse unui tratament termic.

Lactuloz

13.2.8 Glucozamin (Chitozamin ) Zah r aminat (monozaharid ) f când parte din structura polizaharidelor chitosan i chitin . Produs prin hidroliza exoscheletelor de crustacee i de alte artropode sau prin fermentarea unei cereale precum porumbul sau grâul.

Sodiu sau potasiu, dup caz

13.3.1 Amidon (23) Amidon de puritate tehnic . Amidon

13.3.2 Amidon (23), pregelatinizat Produs compus din amidon expandat prin tratament termic. Amidon

13.3.3 Amestec de amidon (23) Produs compus din amidon alimentar nativ i/sau modificat ob inut din diferite surse botanice.

Amidon

13.3.4 Turt de hidroliza i de amidon (23) Produs ob inut din hidroliza amidonului. Se compune din protein , gr simi i ajutor de filtrare (de exemplu, diatomit, fibr de lemn).



— gr simi brute

— protein brut



13.3.5 Dextrin Dextrina este amidon par ial hidrolizat cu ajutorul unui acid.

13.3.6 Maltodextrin Maltodextrina este amidonul par ial hidrolizat.

13.4.1 Polidextroz Polimer în mas cu leg turi aleatorii de glucoz produs prin polimerizarea termic a D-glucozei.

13.5.1 Polioli Produs ob inut prin hidrogenare sau fermentare i constând în monozaharide, dizaharide, oligozaharide sau polizaharide reduse.

13.5.2 Izomalt Zah r alcool ob inut din sucroz dup conversie enzimatic ihidrogenare.

13.5.3 Manitol Produs ob inut prin hidrogenare sau fermentare i constând în glucoz i/sau fructoz reduse.

13.5.4 Xilitol Produs ob inut prin hidrogenarea i fermentarea xilozei.

13.5.5 Sorbitol Produs ob inut prin hidrogenarea glucozei.

13.6.1 Acizi gra i (24) Produs ob inut în cursul deacidific rii cu ajutorul le iei sau prin distilarea uleiurilor i gr similor de origine vegetal sau animalnespecificat . De asemenea, produs ob inut prin diverse modalit i de prelucrare a gr similor i uleiurilor utilizate de fabrican iide acizi gra i.

Gr simi brute


13.6.2 Acizi gra i esterifica i cu glicerol (24)

Gliceride ob inute prin esterificarea glicerolului de origine vegetal cu acizi gra i.


Gr simi brute

13.6.3 Mono- i digliceride ale acizilor gra i (24)

Mono- i digliceridele acizilor gra i se compun din amestecuri de mono-, di- i triesteri de glicerol ai acizilor gra i care se g sesc în uleiuri i gr simi alimentare.

Ele pot con ine cantit i mici de acizi gra i i glicerol în stare liber .

Gr simi brute

13.6.4 S ruri ale acizilor gra i (24) Produs ob inut prin reac ia acizilor gra i cu cel pu in patru atomi de carbon cu compu i de calciu, magneziu, sodiu sau potasiu.

Gr simi brute (dup hidroliz )

Umiditate

Ca sau Na sau K sau Mg (dup caz)

13.7.1 Sulfat de condroitin Produs ob inut prin extrac ie din tendoane, oase i alte esuturianimale care con in cartilagiu i esuturi conjunctive moi.

Sodiu

13.8.1 Glicerin , brut Produs ob inut din fabricarea biomotorinei (esteri metilici sau etilici de acizi gra i) prin transesterificarea uleiurilor i gr similorde origine vegetal i animal nespecificat . Glicerina poate scon in înc s ruri minerale i organice. (Con inut maxim de metanol 0,2 %)

De asemenea, produs rezultat din prelucrarea oleochimic a uleiurilor i gr similor minerale, inclusiv prin transesterificare, hidroliz sau saponificare.

Glicerol

Potasiu

Sodiu

13.8.2 Glicerin Produs ob inut din fabricarea biomotorinei (esteri metilici sau etilici de acizi gra i) prin transesterificarea uleiurilor i gr similorde origine vegetal i animal nespecificat , urmat de rafinarea glicerinei. (Con inut minim de glicerol: 99 % din materia uscat ).

De asemenea, produs rezultat din prelucrarea oleochimic a uleiurilor i gr similor minerale, inclusiv prin transesterificare, hidroliz sau saponificare.

Glicerol

Potasiu

Sodiu



13.9.1 Metilsulfonilmetan Tiocompus organic [(CH3)2SO2] ob inut prin sintez i identic cu sursa prezent în mod natural în plante.

Sulf

13.10.1 Turb Produs rezultat din descompunerea natural a plantelor (în principal mu chiul de turb ) în mediu anaerobic i oligotrof.

Fibr brut

13.11.1 Propilenglicol Compus organic (un diol sau dublu alcool) cu formula C3H8O2,denumit, de asemenea, 1,2-propandiol sau propan-1,2-diol. Este un lichid vâscos cu un gust u or dulce, higroscopic i miscibil cu apa, acetona i cloroformul.

Propilenglicol

(1) Aceast denumire poate fi completat cu specia de cereale. (2) A se remarca faptul c , în englez , se pot folosi denumirile „maize” i „corn”. Acest lucru este valabil pentru toate produsele din porumb. (3) Dac acest produs a fost supus unei m cin ri mai fine, numelui i se poate ad uga cuvântul „fine” sau numele poate fi înlocuit printr-o denumire corespunz toare.(4) Aceast denumire poate fi completat cu specia de bob. (5) Acolo unde este cazul, se poate ad uga indicativul „s rac în glucozinolat”, astfel cum este definit în legisla ia comunitar . Acest lucru este valabil pentru toate produsele

din semin e de rapi .(6) Aceast denumire poate fi completat cu specia de plante. (7) Denumirea se completeaz printr-o indica ie privind natura tratamentului termic. (8) Aceast denumire trebuie completat printr-o descriere mai precis a fructului. (9) Specia de plante trebuie indicat în denumire.

(10) Denumirea trebuie completat cu o indica ie privind natura tratamentului efectuat. (11) Specia de plant furajer poate fi ad ugat la denumire. (12) Termenul „f in ” poate fi înlocuit cu „pelete”. Metoda de uscare poate fi ad ugat la denumire. (13) Specia se adaug la denumire. (14) Aceste expresii nu sunt sinonime i difer în principal în ceea ce prive te con inutul lor de umiditate. A se utiliza expresia adecvat dup caz. (15) Dup caz, denumirea este completat cu

— specia de animale i/sau— partea produsului de origine animal i/sau— specia de animale prelucrat (de exemplu, procine, rumeg toare, p s ri) i/sau— denumirea speciei de animale neprelucrate, având în vedere interdic ia privind reciclarea intraspecific (de exemplu, f r p s ri) i/sau— materialul prelucrat (de exemplu, oase, con inut de cenu ridicat sau redus) i/sau procedeul utilizat (de exemplu, degresat, rafinat).

(16) Specia se adaug la denumire. (17) Specia se adaug la denumire în cazul în care produsul este ob inut din pe te de cresc torie.(18) Natura sursei poate fi indicat suplimentar în denumire sau o poate înlocui. (19) Denumirea se modific sau se completeaz pentru a specifica acidul organic. (20) Procedeul de fabrica ie poate fi inclus în denumire. (21) Denumirea uzual a su elor de drojdie se poate îndep rta de taxonomia tiin ific , prin urmare, pot fi folosite, de asemenea, sinonime pentru su ele enumerate. (22) Specia de fructe, de legume, de plante, de mirodenii i de ierburi aromatice trebuie ad ugat la denumire, dup caz. (23) Denumirea trebuie completat prin indicarea originii botanice. (24) Denumirea trebuie modificat sau completat pentru a specifica acizii gra i utiliza i.


regulamentul (ue) nr. 575/2011 al comisiei din 16 iunie 2011

Documents