regulamentul de organizare si functionare a …€¦ · vârstnice, în scris, în maxim 5 zile de...
TRANSCRIPT
PRIMĂRIA ORAŞULUI BORŞA
SERVICIUL PUBLIC ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Str. Floare de Colţ Nr. 1A, Borşa, cod poştal: 435200
Telefon: 0262-342322 interior 109,110,111 Fax: 0262-342864
E-mail: [email protected]
Site: http://primariaborsamm.ro
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A
CENTRULUI SOCIAL MULTIFUNCTIONAL DE ZI PENTRU
VARSTNICI
În cadrul Serviciului Juridic, Asistenta Sociala si Relatii cu Publicul
funcţionează Centrul Social Multifunctional de Zi pentru Varstnici
care se supune prezentului regulament:
CAPITOLUL I
Art.1. Definiţie
Art.2. Scopul
Art.3. Persoane vizate
Art.4.Intrarea în vigoare
CAPITOLUL II
Art.5 Organigrama centrului de zi
Art.6 Personalul: funcţionari publici, contractuali si voluntari
CAPITOLUL III
Art.7 Descrierea centrului de zi
CAPITOLUL IV
Art.8 Drepturile beneficiarilor
ART.9 Obligaţiile beneficiarilor
Art. 10. Drepturile furnizorului de servicii sociale
Art.11. Obligaţiile furnizorului de servicii sociale
CAPITOLUL V
DISPOZIŢII FINALE
CAPITOLUL I
Denumirea serviciului social:
CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCTIONAL DE ZI PENTRU
VÂRSTNICI
Art.1. La baza prezentului Regulament de Organizare şi Funcţionare
Internă a Centrului stă Regulamentul de organizare şi funcţionare al
Serviciului Juridic, Asistenta Sociala si Relatii cu Publicul prin
Hotărârea Consiliului Local al orasului Borsa şi a Organigramei şi
Statului de Funcţii .
Art.2. Scopul:
Prezentul Regulament a fost adoptat în vederea accesului beneficiarilor
la informaţii semnificative asupra drepturilor şi îndatoririlor lor.
Art.3. Persoanele vizate:
Prevederile Regulamentului sunt obligatorii atât pentru beneficiari si
reprezentanţii lor legali cât şi pentru angajaţii centrului de zi.
Art.4. Intrare în vigoare:
Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării şi îşi produce
efectele faţă de beneficiari, a reprezentanţilor legali şi angajaţi.
CAPITOLUL II
Art.5 .Organigrama Centrului de zi
Centrul Social Multifunctional de Zi pentru Varstnici este in
subordinea Serviciului Juridic, Asistenta Sociala si Relatii cu Publicul si
cuprinde 3 persoane contractuale si 3 voluntari.
Art.6. Personalul Centrului de zi:
În cadrul Centrului de zi serviciile sunt asigurate de următoarele
persoane:
-Functionari Publici-2 persoane: 1 asistent social, 1 consilier juridic
-Personal contractual:1- asistent medical
-Voluntari:3 persoane
CAPITOLUL III
Descrierea serviciului social
Art.7. Descrierea CENTRULUI SOCIAL MULTIFUNCTIONAL
DE ZI PENTRU VÂRSTNICI
Acest centru are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor
vârstnice şi prevenirea instituţionalizării acestora prin dezvoltarea
serviciilor alternative.
CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCTIONAL DE ZI PENTRU
VÂRSTNICI din cadrul serviciului are drept scop prevenirea şi
limitarea unor situaţii de dificultate şi vulnerabilitate, care pot duce la
marginalizare sau excluziune socială. Acestea sunt servicii sociale al
căror obiectiv principal este încurajarea şi facilitarea accesului
persoanelor vârstnice la servicii sociale creând un model de asistenţă
comunitară adaptat nevoilor persoanelor vârstnice.
Scopul principal este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin menţinerea
autonomiei persoanei şi prevenirea marginalizării şi excluderii sociale.
7.1. Etape ale procesului de furnizare a serviciilor sociale
Pentru acordarea serviciilor sociale în centrele de zi se parcurg
următoarele etape:
a. Identificarea şi preluarea cazului
b. Evaluarea iniţială a situaţiei persoanelor vârstnice
c. Elaborarea planului de intervenţie
d. Evaluarea complexă
e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă
f. Implementarea planul individualizat de asistenţă pentru beneficiarii
din centrul de zi
g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate
h. Reevaluarea situaţiei persoanei vârstnice
i. Evaluarea opiniei beneficiarilor
a. Identificarea şi preluarea cazurilor
Identificarea se realizează astfel:
-prin: solicitarea directă a persoanei vârstnice sau a familiei sau a
reprezentanţilor legali (unde există), telefon la numarul:0262/343141,
solicitarea directă a vecinilor, cunoştinţelor sau a altor instituţii cu care
colaborăm (ex. poliţia de proximitate, primărie, alte organizaţii şi
instituţii, etc.)
Preluarea cazurilor :
-beneficiarii de drept sunt persoanele aflate in evidentele serviciului iar
pentru celelalte persoane preluarea se realizează prin: completarea unei
cererii.
Completarea cererii este făcută de către persoana în cauză sau, dupa
caz, de membrii familiei, persoana care sesizează cazul sau instituţia
care solicit înscrierea într-un centru de zi. Cererea completată se
înregistrează la sediul din Borsa str. Strandului nr.36.
În situaţia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana
vârstnică, aceasta are obligaţia să se prezinte în termen de 5 zile la sediul
centrului de zi respectiv pentru a urma procedurile necesare înscrierii.
Dacă persoana vârstnică nu se prezintă în termenul de 5 zile la centrul de
zi, cazul se consideră închis şi procedurile de includere în centru
încheiate, cererea fiind considerată retrasă.
b. Evaluarea iniţială a situaţiei persoanelor vârstnice
Se realizeză de către asistentul social (iar în lipsa acestuia de către alt
angajat al centrului ), dupa cum urmează:
- prin completarea Fişei de evaluare iniţială prin care se încearcă
identificarea nevoilor persoanei vârstnice.
- dacă evaluarea iniţială stabileşte numai servicii de informare, acestea
se acordă pe loc beneficiarului sau familiei acestuia conform legislaţiei
în vigoare. În situaţia persoanelor care se adresează Centrului de zi care
necesită consiliere şi îndrumare, stabilite la primul contact, se va
completa Planul personalizat de consiliere
- dacă persoana corespunde condiţiilor minime obligatorii va primi lista
cu documente necesare a fi completate/aduse pentru a intra în
colectivitate.
În situaţia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana
vârstnică, evaluarea iniţială şi planul de intervenţie se vor completa în
maxim 5 zile de la data cererii, la sediul centrului de zi, obligatoriu în
prezenţa persoanei vârstnice pentru care s-a făcut solicitarea înscrierii la
un centru de zi.
c. Elaborarea planului de intervenţie
După evaluarea iniţială şi după informarea potenţialului beneficiar cu
privire la activităţile unui centru de zi, în situaţia în care persoana
vârstnică doreşte în continuare, înscrierea la un centru de zi, şi dacă în
urma evalurii iniţiale se constată ca nevoie principală este nevoia de
socializare se va completa planul de intervenţie în care se specifică
paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea aprobării pentru frecventarea
unui centru de zi. Planul de intervenţie cuprinde scopul, obiectivele,
persoana responsabilă şi rezultatul acţiunilor. Planul de intervenţie se
realizează având la bază nevoile sociale identificate, cu participarea
beneficiarului sau a persoanei care a acordat informaţii. Acesta poate
cuprinde acţiuni ca:
- vizite la domiciliu,
- completarea Fişei de evaluare socio-medicală în conformitate cu
prevederile HG 886/2000 privind aprobarea Grilei naţionale de evaluare
a nevoilor persoanelor vârstnice;
- obţinerea documentelor solicitate,
- contactarea medicului de familie, contactarea vecinilor, etc.
-informare cu privire la limitarea situaţiei de dificultate şi vulnerabilitate
- sprijin emoţional împotriva marginalizării şi/sau stigmatizării
Responsabili de îndeplinirea acţiunilor planului de intervenţie: atât
asistentul social sau referentul, cât şi beneficiarul. Planul de intervenţie
se elaborează la primul contact cu beneficiarul, după finalizarea
evaluării iniţiale.
Timpul pentru realizarea documentaţiei (acte medicale şi copii acte de
identitate şi venit) de către beneficiar este de două săptămâni de la data
semnării cererii, iar timpul finalizării evaluării complexe de către
asistent social/referent cu competenţe în asistenţă socială şi comunicarea
rezultatului către beneficiar, în sensul aprobării sau nu a cererii de
frecventare a centrului de zi, se va face în termen de 30 de zile de la data
înregistrării cererii la sediu.
d. Evaluarea complexă
După ce potenţialul beneficiar al unuia din centrele de zi a adus toate
documentele solicitate se va trece la următoarea etapă- evaluarea
complexă.
În situaţia în care persoana vârstnică nu mai revine cu documentele
solicitate, cererea de frecventare a unui centru de zi se consideră ca fiind
retrasă.
Evaluarea complexă presupune evaluarea socială, psihologică, medicala.
Evaluarea situaţiei persoanei vârstnice se va face pe baza Fişei de
evaluare socio-medicală . Asistentul social (sau referentul centrului) se
va deplasa la domiciliul persoanei vârstnice pentru a observa persoana în
mediul propriu de viaţă şi pentru a completa Fişa de evaluare socio-
medicală. Prin completarea Fişei de evaluare socio-medicală se
urmăreşte:
- evaluarea capacităţilor fizice, mentale şi senzoriale, a nivelului de
disfuncţie şi a abilităţii de a realiza activităţile de bază ale vieţii zilnice,
- evaluarea gradului de funcţionabilitate socială,
- stabilirea gradului de dependenţă al persoanei vârstnice
- evaluarea mediului fizic şi psihic în care trăieşte persoana,
- evaluarea percepţiei persoanei asupra siguranţei, securităţii şi
vulnerabilităţii proprii,
- evaluarea motivaţiei persoanei de a beneficia de servicii în centre de zi,
- evaluarea nevoilor sociale şi a posibilităţii asigurării de suport pentru
reţeaua informală de îngrijire.
Completarea Fişei de evaluare socio-medicală de către asistentul social
se face la domiciliul persoanei, iar evaluarea psihologică,medicală se
face la Centrul de Zi, după obţinerea aprobării frecventării centrului de
zi, atunci când persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi.
După finalizarea evaluării de către asistentul social/referent va avea loc
o întîlnire a echipei multidisciplinare a centrului respectiv în care va fi
analizat dosarul persoanei vârstnice care doreşte frecventarea unui
centru de zi.
Din echipa multidisciplinară fac parte următorii profesionişti: asistent
social, referent, psiholog, medic specialist medicină general şi asistent
medical. Medicul de familie al persoanei vârstnice va fi contactat la
nevoie pentru clarificări. În funcţie de situaţia persoanei din echipa
multidisciplinară pot face parte mai mulţi profesionişti. Identificarea
acestora se face la nevoie.
În funcţie de recomandările medicale (medic de familie) şi evaluarea
complexă se decide includerea sau nu a persoanei vârstnice în Centrul de
zi şi se va trece la etapa următoare. Indiferent de decizia echipei
multidisciplinare a centrului de zi, răspunsul va fi comunicat persoanei
vârstnice, în scris, în maxim 5 zile de la decizie, respectându-se
încadrarea în termenul legal de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
Răspunsul poate fi de acceptare urmat de frecventarea imediată a
centrului de zi, de acceptare dar, din lipsa locurilor libere, de trecerea
pe lista de aşteptare a centrului de zi respectiv (urmând ca la eliberarea
unui loc persoana care are aprobare să fie anunţată de către asistentul
social al centrului), sau de respingere a cererii de înscriere ca urmare a
neîndeplinirii condiţiilor.
Frecventarea Centrului de zi este aprobată pe o perioadă de un an de la
data semnării Contractului de acordare a serviciilor sociale .
În situaţia în care centrul de zi este ocupat la capacitatea maximă,
persoana vârstnică evaluată şi acceptată va fi inclusă în lista de aşteptare.
La nivelul Centrului de zi există o bază de date care cuprinde toţi
beneficiarii.
După ce persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi, în cadrul
evaluării complexe se va realiza evaluarea psihologică şi medicală de
către profesioniştii centrului.
Psihologul centrului de zi completează Fişa de observaţie psihologică în
termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care persoana vârstnică
începe să frecventeze centrul de zi. Fişa de observaţie psihologică
cuprinde pe lângă date personale, antecedente medicale, concluzii şi
recomandări.
Medicul specialist medicină generală al centrului de zi completează,
după ce persoana vârstnică devine beneficiar al centrului Fişa de
consultaţii medicale care cuprinde pe lângă datele personale şi
antecedentele medicale şi un examen clinic general împreună cu
concluziile examenului clinic şi observaţiile/recomandările necesare.
e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă
După obţinerea aprobării frecventării centrului de zi se va completa
Planul individualizat de asistenţă. Acesta se realizează în urma evaluării
complexe cu acordul şi participarea beneficiarului la data intrării în
centrul de zi. Se ţine cont în stabilirea planului individualizat de
asistenţă de activităţile care sunt disponibile în centrul de zi şi de
capacităţile şi dorinţele fiecărei persoane.
Serviciile oferite în centrele de zi sunt:
1. Activităţi pentru prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea
pentru reintegrarea socială :
- activităţi practice (sculptura, tricotat),
-activităţi informative (citirea presă, cărţi, reviste, urmărirea programelor
la radio sau TV)
- jocuri de grup (jocuri de scrabble, şah, table, rummy, jocuri distractive)
-grupuri de discuţii tematice (teme: medicale, sociale, distractive),
- grupuri cultural artistice ( audiţii muzicale),
- activităţi intergeneraţii (programe derulate împreună cu copii,
studenti),
- activităţi recreativ distractive (sărbătorirea zilelor de naştere trimestrial
şi a altor sărbători/evenimente speciale, excursii), etc.
2. Consiliere juridică şi administrativă
3. Consiliere psihologică şi socială
4. Consultaţii şi îndrumare medicală
Planul individualizat de asistenţă cuprinde obiective şi activităţi potrivit
celor menţionate mai sus. După finalizarea planului individualizat de
asistenţă se semnează Contractul pentru acordarea de servicii sociale in
Centrul de zi încheiat între beneficiar si Serviciu.
Furnizarea serviciilor în centrele de zi se face numai în urma semnării
Contractului între cele două părţi (în două exemplare, câte una pentru
fiecare parte), prin care se urmăreşte implicarea şi participarea ambelor
părţi în procesul de acordare a serviciilor sociale în cadrul centrului de
zi; prin semnarea contractului se asigură că beneficiarul a înţeles care
sunt drepturile şi obligaţiilor ambelor părţi şi şi-a asumat răspunderea
pentru respectarea obligaţiilor care ţin de el.
f. Implementarea planului individualizat de asistenţă al
beneficiarilor din Centrul de Zi
Beneficiarii centrelor de zi vor participa zilnic, de luni până vineri, la
activităţile din cadrul Centrului de Zi pe parcursul a 6.00 ore (8.30-
14.30), în funcţie de numărul de zile specificate în planul individualizat
de asistenţă. Ei vor fi supravegheaţi şi coordonaţi în realizarea
activităţilor de către angajaţii centrului.
În cadrul Centrului de Zi este afişat programul săptămânal al
activităţilor derulate în centrul de zi de către beneficiari , al activităţilor
de grup şi componenţa fiecărei echipe . Fiecare beneficiar se va informa
despre activităţile individuale şi de grup la care va participa în fiecare
săptămână, consultând Programul săptămânal afişat în sală.
Programul săptămânal al activităţilor derulate în centrul de zi de către
beneficiari va fi stabilit cu participarea întregii echipe multidisciplinare
şi cu consultarea beneficiarilor. În stabilirea programului săptămânal de
activităţi se au în vedere nevoile identificate la nivelul fiecărei persoane.
Redactarea acestuia se face de către referent după consultarea fiecărui
membru al echipei multidisciplinare (în săptămâna anterioară afişării
lui), referentul fiind supervizat de către asistentul social al centrului, care
este persoana responsabilă de implementarea şi monitorizarea planului
individualizat de asistenţă.
Programul de activităţi va fi afişat la începutul fiecărei săptămâni, astfel
încât beneficiarii centrului să ştie ce activităţi vor fi derulate şi în ce zile.
Acest program săptămânal se adresează beneficiarilor.
Activităţile specifice domeniului social, psihologic, medical sunt
coordonate şi realizate de specialişti potrivit competenţelor lor (asistent
social, psiholog, medic şi asistent medical).
Întâlnirile de grup sau individuale pentru consiliere psihologică şi
socială,activităţile pentru readaptarea capacităţilor fizice , acordarea de
îndrumare şi consultaţii medicale vor fi incluse în planul de activităţi al
centrului.
Fiecare profesionist din cadrul echipei multidisciplinare acordă servicii
specifice în urma evaluării şi a planului specific pentru fiecare
beneficiar, în funcţie de nevoile identificate.
Astfel, în ceea ce priveşte asistenţa psihologică, se completează de către
psiholog împreună cu beneficiarul Planul individualizat de intervenţie
psihologică , care poate fi modificat ori de câte ori se consider necesar
dar se revizuieşte obligatoriu o dată pe an.
În situaţiile în care este nevoie de intervenţie socială în rezolvarea
problemelor sociale individuale, asistentul social va acorda asistenţă şi
suport individual persoanelor vârstnice. Asistenţa socială se realizează
pe baza Planului individualizat de intervenţie socială, care se
completează ori de câte ori este nevoie de intervenţie în rezolvarea
problemelor sociale ale beneficiarilor centrului de zi. Acesta cuprinde
obiective, măsuri şi acţiuni, persoanele responsabile şi perioadele de
realizare, precum şi rezultatele acţiunilor şi măsurilor.
Consilierea juridică şi administrativă se acordă numai la solicitarea
beneficiarului de către juristul instituţiei. Dacă la problema ridicată de
beneficiar, asistentul social consideră că este nevoie de implicarea
juristului, acesta va prezenta problema juristului instituţiei, care, în
limita posibilităţii va acorda consultanţa juridică solicitată.
Asistenţa medicală se acordă la cererea beneficiarilor sau atunci când
starea de sănătate a beneficiarului care frecventeaza centrul de zi o
impune. Se doreşte menţinerea în parametrii normali ai beneficiarilor şi
îmbunătăţirea stării de sănătate prin monitorizări regulate.
g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate
În fiecare lună are loc o întâlnire la care participă echipa
multidisciplinară a centrului de zi (asistentul social,consilierul juridic,
psihologul, medicul şi asistentul medical) pentru a discuta punerea în
practică aacţiunilor/măsurilor şi pentru a identifica dificultăţile şi
succesele. După fiecare întâlnire a echipei multidisciplinare se va
întocmi un proces verbal semnat de toţi participanţii.
Monitorizarea participării beneficiarilor la activităţile centrului de zi
realizate în sala de activităţi sub supravegherea referentului se face prin
fişa lunară de activităţi . Fişa conţine informaţii cu privire la activităţile
la care a participat beneficiarul dar şi aprecieri generale privind gradul
de implicare, efectele şi impactul pe care îl au activităţile asupra
persoanei vârstnice. Fişa este completată zilnic de către referent, iar la
sfârşitul lunii această fişă va fi inclusă în dosarul persoanei vârstnice.
Centralizarea datelor şi stabilirea paşilor care trebuie urmaţi pentru
realizarea acţiunilor/măsurilor precum şi persoanele responsabile este
făcută de asistentul social cu consultarea echipei multidisciplinare.
Există în dosarul fiecărui beneficiar Fişa de monitorizare psihologică
trimestrială care cuprinde obiective, strategii şi tehnici precum şi
observaţii şi concluzii. Monitorizarea intervenţiilor individuale
psihologice şi a activităţilor de grup la care participă beneficiarul se face
prin Fişa de evidenţă a intervenţiei psihologice care evidenţiază
participarea beneficiarului la consiliere psihologică individuală.
Fişa de monitorizare medicală este completată de către medicul
centrului şi cuprinde simptome, diagnostic şi recomandări/tratament.
Pentru a putea monitoriza acţiunile şi măsurile realizate pentru
rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor şi a putea analiza
rezultatele secompletează de către asistentul social Fişa de monitorizare
a intervenţiei sociale. Monitorizarea activităţilor realizate cu beneficiarii
se realizează şi prin completarea caietului cu activităţi. Există în fiecare
centru de zi câte un caiet de activităţi în care se notează toate activităţile
desfăşurate în Centru, în fiecare zi.
Prezenţa persoanelor vârstnice la Centrul de Zi se face în caietul de
prezenţă.
Fiecare beneficiar are obligaţia de a trece în caiet în dreptul numelui său,
ora de sosire şi plecare în/din centru, precum şi semnătura. Astfel se
poate vedea respectarea de către beneficiar a programului stabilit de
comun acord. La sfârşitul fiecărei luni, se va calcula de către referenţi
procentul frecvenţei lunare pe fiecare beneficiar. Asistentul social va
realiza o bază de date cu frecvenţa tuturor beneficiarilor în fiecare lună.
Unul dintre indicatorii care vor fi luaţi în seamă la stabilirea continuării
frecventării centrului de zi va fi şi situaţia frecvenţei.
h. Evaluarea opiniei beneficiarilor
O dată pe an, în luna ianuarie, se aplică beneficiarilor un Chestionar de
evaluare a gradului de satisfacţie prin care să se poată:
- identifica problemele individuale şi de grup ale beneficiarilor dar şi
dinamica acestora
- identificarea de activităţi sau soluţii pentru îmbunătăţirea planului
individualizat de asistenţă
- identificarea eventualelor nemulţumiri individuale şi de grup vis a vis
de activitate, personal, etc.
Prin analiza chestionarelor şi a sugestiilor rezultate în urma întâlnirilor
se va putea stabili gradul de satisfacţie/insatisfacţie a beneficiarilor cu
privire la furnizarea serviciilor sociale şi a facilităţilor oferite.
După aplicarea chestionarelor se realizează analiza acestora la nivel de
grup de către psihologul centrului de zi respectiv. Persoanele vârstnice şi
echipa multidisciplinară vor fi informate despre rezultatele acestora
printr-un raport făcut de psiholog.
Beneficiarii vor participa activ la identificarea de soluţii în vederea
îmbunătăţirii serviciilor sociale.
Se organizează întâlniri periodice de grup şi individuale cu beneficiarii
şi/sau aparţinătorii pentru a obţine un feed-back asupra calităţii
serviciilor oferite, sugestii asupra eventualelor îmbunătăţiri a serviciilor,
identificarea de soluţii pentru problemele depistate, etc. În urma
întâlnirilor de grup se redactează câte un proces verbal care va cuprinde
problemele discutate şi soluţiile/modificările stabilite de grupul de
beneficiari.
7.4. Metode şi instrumente utilizate în cadrul procesului de
furnizare a serviciilor sociale
7.4. a. Metode
Principala metodă de intervenţie folosită este „modelul de intervenţie în
sensul schimbării” care se bazează pe construirea unei relaţii dinamice
între profesionist şi beneficiar. Pornind de la situaţia în care se găseşte
beneficiarul, profesionistul construieşte un plan de intervenţie în cadrul
căruia sunt definite o serie de obiective şi acţiuni adecvate procesului de
schimbare. Profesionistul joacă un rol de integrator şi coordonator al
efortului de păstrare şi restaurare a normalităţii sociale.
Principalele metode folosite în culegerea informaţiilor şi
instrumentarea cazurilor sunt: documentarea, observaţia, întrevederea,
interviul, consilierea.
În evaluarea şi instrumentarea unui caz se va ţine cont de faptul că toate
metodele folosite sunt interdependente şi complementare. Profesionistul
nu poate folosi numai o metodă în instrumentarea cazului. Se recomandă
folosirea mai multor metode, în funcţie de complexitatea cazului.
Documentarea
Documentarea este o metodă utilizată în scopul culegerii de date şi
informaţii, utile în procesul de intervenţie. Documentarea se desfăşoară
pe toată perioada de instrumentare a cazului recomandându-se alegerea a
cât mai multor documente relevante despre situaţia beneficiarului.
În cazul acestei metode sunt implicaţi atât beneficiarul, care va prezenta
documentele necesare, cât şi responsabilul de caz, care selectează
documentele necesare bunei desfăşurări a intervenţiei.
Documentele pot fi solicitate direct beneficiarului, dar şi altor instituţii
în a căror evidenţă se găseşte sau s-a găsit. Documentele pot fi solicitate
şi membrilor familiei sau reprezentantului legal al beneficiarului.
O bună documentare stă la baza desfăşurării optime a intervenţiei şi
completează alte metode cum ar fi: întrevederea, observaţia şi interviul.
Observaţia
O altă metodă utilizată este observaţia. Aceasta are drept scop culegerea
de informaţii care ne sunt necesare pentru a completa sau confirma
datele obţinute prin folosirea altor metode.
Observaţia este o metodă folosită pe toată perioada de instrumentare a
cazului, dar are o importanţă deosebită în faza de evaluare iniţială,
precum şi în etapa de intervenţie.
Întrevederea
Întrevederea este o metodă care presupune o întâlnire între beneficiar şi
responsabilul de caz. În cadrul acesteia, scopul este să se obţină
informaţii necesare înţelegerii problemei cu care se confruntă
beneficiarul, realizându-se o investigaţie a situaţiei acestuia. Pe baza
informaţiilor obţinute, responsabilul de caz şi beneficiarul trec la
stabilirea modalităţilor de rezolvare a problemei.
Interviul
Interviul reprezintă o interacţiune între două persoane planificată,
structurată şi având un anumit scop.
Pentru a fi eficient în realizarea unui interviu, responsabilul de caz
trebuie să aibă anumite abilităţi. Astfel el va putea să pună întrebări
având un scop clar, să observe reacţiile, să facă un sumar al informaţiilor
şi să le împărtăşească şi să asculte atent la tot ceea ce se spune. La
sfârşitul interviului este necesar să se înregistreze ceea ce s-a spus.
Comportamentul responsabilului de caz trebuie să încurajeze
sentimentul de încredere şi dorinţa de a împărtăşi anumite experienţe.
Caracteristicile unui interviu:
• Comunicarea se face în funcţie de scopul interviului, ţinând cont de
faptul că beneficiarul ni se adresează pentru a primi un anumit serviciu
sau a solicita sprijin în rezolvarea unei probleme;
• Concentrarea pe nevoile clientului, prin faptul că responsabilul de caz
încurajează beneficiarul să-şi exprime ideile şi sentimentele;
• Structurarea interviului pe următoarele etape:
- stabilirea unei relaţii,
- deschiderea interviului,
- explorarea problemelor,
- închiderea interviului şi pregătirea următorului pas în intervenţie.
În realizarea unui interviu, responsabilul de caz trebuie să fie conştient
de:
• personalitatea beneficiarului,
• aşteptările pe care le are beneficiarul,
• cultura din care provine beneficiarul,
• atitudinile şi valorile beneficiarului.
Există anumite caracteristici ale comportamentului responsabilului de
caz care pot crea bariere în comunicare. Acestea se referă la:
• Concentrarea pe slăbiciuni mai degrabă decât pe puncte forte.
Responsabilul de caz va urmări să găsească modalităţi de a întări stima
de sine a beneficiarului.
• Nevoia de a „salva”. Responsabilul de caz va acţiona împreună cu
clientul şi nu în locul lui. A acţiona „în locul” lui înseamnă, de fapt, că
profesionistul este superior şi ştie ce este cel mai bine pentru cel ajutat.
A acţiona „împreună” cu clientul implică mutualitate şi egalitate.
• Comportamentul pasiv. Responsabilul de caz va urmări
comportamentul beneficiarului şi îl va încuraja, de câte ori este nevoie,
în exprimarea ideilor, sentimentelor. În caz contrar profesionistul va da
impresia că nu este interesat de interviu şi nu are nici o structură sau
scop.
• Frica de emoţii. Responsabilul de caz va încuraja beneficiarul să-şi
exprime emoţiile evitând schimbarea subiectului, abordarea unor
subiecte superficiale, oferirea de asigurări false, intelectualizarea
problemelor sau detaşarea emoţională.
• Mânia. Responsabilul de caz va rămâne calm pe toată durata
interviului.
Dacă se simte deranjat de anumite trăsături de personalitate sau
comportamente ale beneficiarului, va căuta să le analizeze fără a-şi
exprima disconfortul.
• Condescendenţa. Responsabilul de caz va evita să transmită
beneficiarului că se simte superior lui.
Pentru a realiza un bun interviu, responsabilul de caz va ţine cont de
următoarele valori:
• Empatia, care reprezintă capacitatea de a se identifica cu sentimentele
şi gândurile altei persoane. Folosindu-se de empatie formează conexiuni
cu cei pe care îi intervievează şi astfel experimentează ceea ce ei
experimentează;
• Respect, ceea ce înseamnă să-i privească pe ceilalţi ca fiind importanţi
şi să fie preocupaţi de binele lor, să recunoască faptul că sunt persoane
unice şi au dreptul la sentimente şi nevoi şi să nu-i judece;
• Compasiune, aceasta însemnând să-i comunice beneficiarului că sunt
interesaţi de gândurile şi sentimentele lui, să nu aibă o atitudine
defensivă şi să admită greşelile clientului, să evite să se ascundă după o
mască de „profesionalism”.
Un interviu este structurat în următoarele stadii:
1. Stadiul de deschidere al interviului când se stabileşte un prim contact
şi se pun bazele relaţiei dintre responsabilul de caz şi beneficiar;
2. Stadiul de explorare a problemelor şi construirea unui plan de acţiune;
3. Stadiul de închidere al interviului.
Stadiul 1: Deschiderea interviului
- se stabileşte de comun acord scopul interviului,
- persoanele implicate în interviu îşi exprimă aşteptările legate de
activitatea pe care o vor desfăşura împreună,
- se începe de acolo de unde este clientul şi se explorează problemele
expuse de client,
- responsabilul de caz îl va ajuta pe beneficiar să facă o distincţie între
aşteptările pe care le are de la instituţie şi ceea ce poate instituţia oferi;
- se stabilesc clar rolurile responsabilului de caz şi ale beneficiarului.
Recomandări:
- responsabilul de caz caută să pună întrebări deschise şi să lase
beneficiarului loc de iniţiativă,
- responsabilul de caz va cere detalii ori de câte ori consideră că este
necesar,
- responsabilul de caz se va concentra pe problemele din prezent ale
beneficiarului nu pe cele din trecut sau viitoare.
Stadiul 2: Explorarea problemelor
- depinde de claritatea scopului şi de atmosfera stabilite în primul stadiu;
- se continuă analizarea problemelor beneficiarului;
- responsabilul de caz şi beneficiarul cad de acord în privinţa aspectelor
asupra cărora vor interveni;
- se respectă principiul autodeterminării - sarcina responsabilului de caz
nu este să spună oamenilor cum să-şi conducă viaţa, ci să-i ajute să-şi
descopere puterea interioară şi alternativele şi opţiunile pe care le au.
În timpul desfăşurării interviului, rolul responsabilului de caz este foarte
important şi pentru a realiza un bun interviu acesta trebuie să depună
toate eforturile pentru a obţine o bună comunicare cu beneficiarul. Astfel
responsabilul de caz se va concentra asupra următoarelor aspecte:
• Va căuta să pună cât mai multe întrebări cu final deschis şi indirecte
pentru a da posibilitatea beneficiarului să se exprime, va evita întrebările
de tip „de ce?” pentru a nu intimida beneficiarul şi va folosi
„deschizători de drumuri”, de tipul „spune-mi mai multe despre acest
lucru”, pentru a obţine mai multe informaţii;
• Va folosi mai multe tehnici pentru a încuraja beneficiarul să se
exprime:
- parafrazarea pentru ca beneficiarii să vadă că au fost înţeleşi;
- clarificarea pentru ca responsabilul de caz să adâncească înţelegerea
asupra a ceea ce s-a spus;
- reflectarea prin care responsabilul de caz pune în cuvinte ceea ce crede
că simte beneficiarul;
- oferirea de informaţii;
- încurajarea;
- sugerarea;
- sfătuirea;
- confruntarea;
- interpretarea.
Stadiul 3: Închiderea interviului
În acest stadiu trebuie respectate următoarele principii:
- Persoanele implicate trebuie să ştie clar că există o limită de timp
pentru interviu şi să cadă de acord asupra acesteia;
- Spre sfârşitul interviului nu se vor aduce în discuţie probleme noi, dacă
acestea apar va fi programat un alt interviu;
- La finalul interviului se va revizui tot ceea ce a fost discutat
asigurându-ne că persoanele implicate au aceleaşi puncte de vedere
asupra problemei şi ştiu clar care sunt următorii paşi. În cazul luării unor
angajamente acestea vor fi consemnate în scris;
- Responsabilul de caz se va asigura că a rămas timp suficient pentru ca
beneficiarul să nu se simtă grăbit, ci să simtă că a avut şansa să expună
toate problemele cu care se confruntă.
În timpul interviului, responsabilul de caz va căuta să înregistreze ceea
ce s-a discutat folosind următoarele tehnici:
- luarea de notiţe, dar fiind atent să nu întrerupă conversaţia cu
beneficiarul;
- scrierea unui rezumat al interviului, după desfăşurarea acestuia,
responsabilul de caz organizând şi selectând materialul cu foarte mare
atenţie.
Înregistrarea este importantă deoarece:
• Asigură continuitate de la un profesionist la altul şi de la o întâlnire la
alta
• Poate dovedi progresul sau lipsa lui în fiecare situaţie
• Poate asigura dovezi importante în cazul proceselor legale
În înregistrarea celor petrecute în timpul unui interviu, responsabilul de
caz va:
- asigura confidenţialitatea celor înregistrate;
- va implica beneficiarul în procesul de înregistrare, acolo unde consider
că este posibil şi necesar, aceasta fiind şi o tehnică de implicare a
beneficiarului în definirea şi clarificarea problemelor şi a paşilor de
urmat în rezolvarea lor;
- va fi precis şi concret în cele înregistrate, evitând judecăţile
moralizatoare şi evaluările globale şi referindu-se strict la situaţia în care
se găseşte beneficiarul.
Consilierea
Consilierea este cea mai importantă metodă pe care responsabilul de caz
o utilizează în procesul de instrumentare a unui caz. Are drept scop să
ajutebeneficiarul să devină independent de serviciile sociale, să-l sprijine
în procesul de dezvoltare personală şi de rezolvare a problemelor cu care
se confruntă, ţinând cont de valorile şi aşteptările acestuia.
Consilierea prin scopul şi caracteristicile sale se încadrează în categoria
metodelor de intervenţie.
Responsabilul de caz, prin consiliere, are posibilitatea să cunoască şi să
clarifice care sunt resursele beneficiarului şi împreună cu acesta să
stabilească cele mai bune soluţii pentru rezolvarea problemei cu care
acesta se confruntă. În această situaţie, responsabilul de caz trebuie să
sprijine şi să motiveze beneficiarul să acţioneze pentru schimbarea
acelor comportamente care au generat situaţia de criză în vederea
restabilirii echilibrului psihosocial.
Pentru a crea o bună relaţie de consiliere, responsabilul de caz va:
• asculta, observa şi va da un feedback adecvat beneficiarului;
• încuraja exprimarea emoţiilor şi ideilor, ajutând beneficiarul să le pună
în cuvinte;
• păstra clar scopul fiecărei întâlniri;
• sugera acţiuni, resurse şi servicii alternative;
• admite propriile limite profesionale şi va căuta ajutor când va fi nevoie;
• proteja confidenţialitatea şi va explica clar situaţiile când nu se poate
păstra confidenţialitatea.
Pe parcursul şedinţelor de consiliere, responsabilul de caz trebuie să
îndrepte discuţiile cu beneficiarul către determinarea individului de a
ajunge la autocunoaştere, auto-conştientizare şi auto-determinare.
Dificultatea consilierii constă în faptul că beneficiarul trebuie determinat
singur să-şi conştientizeze problemele dar şi propriile resurse cu ajutorul
cărora poate să le depăşească.
În procesul de consiliere, responsabilul de caz trebuie să:
• manifeste empatie şi înţelegere în cunoaşterea beneficiarului,
• manifeste încredere în capacitatea beneficiarului de a-şi rezolva
problemele,
• motiveze pozitiv beneficiarul pentru fiecare acţiune reuşită,
• susţină beneficiarul în atingerea scopurilor,
• ofere suport beneficiarului pentru a identifica posibilele soluţii în
rezolvarea problemelor,
• evite să dea sfaturi sau să moralizeze şi să judece situaţia în care se
găseşte beneficiarul.
În timpul consilierii, beneficiarul va fi ajutat:
• Să îşi elibereze sentimentele negative,
• Să se înţeleagă mai bine pe el şi situaţia în care se află,
• Să facă planuri şi să ia decizii,
• Să implementeze aceste planuri şi decizii.
Principala modalitate de realizare a consilierii este comunicarea, care se
realizează utilizând o serie de tehnici specifice:
• Ascultarea activă, este o tehnică ce îmbină comunicarea verbală cu cea
nonverbală;
• Parafrazarea, este o modalitate de confirmare de către responsabilul de
caz a înţelegerii mesajului beneficiarului;
• Clarificarea, se referă la adresarea de întrebări beneficiarului pentru ca
acesta să fie mai explicit şi să detalieze ceea ce a vrut să spună;
• Încurajarea, presupune încurajarea beneficiarului de nu întrerupe
comunicarea;
• Reflectarea, se referă la încurajarea beneficiarului să-şi exprime
emoţiile şi sentimentele;
• Sumarizarea, vizează sistematizarea informaţiilor obţinute de la
beneficiar;
• Explorarea tăcerii, presupune concentrarea atenţiei pe momentele în
care beneficiarul tace;
• Comunicarea nonverbală, se referă la utilizarea limbajului corpului
pentru a transmite un mesaj beneficiarului.
Aplicarea consilierii ca metodă de intervenţie presupune din partea
responsabilului de caz, cunoaşterea unor situaţii specifice care pot să
apară în relaţia cu beneficiarul. Aceste situaţii pot deveni momente
dificile pentru responsabilul de caz atunci când nu are experienţa
profesională pentru a le depăşi.
Astfel este recomandabilă cunoaşterea următoarelor situaţii:
• Tăcerea – sunt situaţii când beneficiarul nu poate sau nu doreşte să
vorbească. S-a constatat că poate să apară în două situaţii:
- la începutul şedinţei, beneficiarul poate să tacă deoarece a fost trimis
împotriva dorinţei lui sau se simte jenat.
- în timpul şedinţei, beneficiarului îi este dificil să recunoască un secret
sau este nemulţumit de reacţia responsabilului de caz.
• Beneficiarul plânge – deşi suntem tentaţi să-l liniştim, aceasta nu este
totuşi întotdeauna cea mai bună soluţie. Plânsul poate să apară din
diverse motive:
- poate fi o descărcare benefică a emoţiilor,
- poate fi un mod de a manipula responsabilul de caz.
• Beneficiarul ameninţă cu sinuciderea – în cele mai multe cazuri nu se
recurge la acest gest, scopul fiind de a atrage atenţia. De reţinut este
faptul că este practic imposibil să opreşti pe cineva care doreşte să se
sinucidă sau poate fi o atitudine cu rol manipulator din partea
beneficiarului pentru a obţine ceea ce doreşte.
• Beneficiarul refuză ajutorul – în această situaţie responsabilul de caz
trebuie să afle care este adevăratul motiv pentru care beneficiarul a
apelat la serviciile sale. Sunt situaţii când multe persoane sunt trimise la
consilier împotriva voinţei lor.
• Responsabilul de caz nu poate stabili o relaţie bună cu beneficiarul – în
cazul acesta, în loc să renunţe sau să recomande pe altcineva,
responsabilul de caz trebuie mai curând să ceară ajutor de la un alt
profesionist pentru a analiza şedinţele de consiliere. Aceasta este o
soluţie bună pentru a înţelege care au fost cauzele care au generat slaba
relaţionare.
• Responsabilul de caz şi beneficiarul se cunosc dinainte – în acest caz
pot să apară două aspecte:
- dacă relaţia nu este strânsă, atunci părţile implicate pot stabili o relaţie
de tip consilier-responsabil de caz;
- dacă responsabilul de caz şi beneficiarul se cunosc foarte bine atunci i
se va explica beneficiarului că este mai bine să apeleze la un alt
profesionist deoarece nu este benefic să lucreze cu un consilier pe care îl
cunoaşte în viaţa personală.
• Beneficiarul pune întrebări despre viaţa personală a responsabilul de
caz –trebuie specificat de la începutul intervenţiei că relaţia dintre
responsabilul de caz şi beneficiar este una profesională şi nu una
personală.
• Beneficiarul este manipulator – unii dintre beneficiari prezintă
tulburări de personalitate sau sunt psihopaţi. În această situaţie
responsabilul de caz trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:
- responsabilul de caz trebuie să manifeste o atitudine de respect faţă de
beneficiari însă va manifesta prudenţă când îşi va explica propriul rol în
situaţia de intervenţie şi care sunt aşteptările legate de beneficiar;
- întâlnirea poate să nu aibă succes dacă responsabilul de caz nu este
ferm şi hotărât în discuţie.
Consiliere psihologică
Consilierea psihologica si psihoterapia este un proces de influenţare
interpersonală reciprocă. Modul în care consilierul răspunde solicitărilor
beneficiarului va influenţa evoluţia evenimentelor ulterioare.
• Consilierea reprezintă un proces intensiv de acordare a asistenţei
pentru persoanele normale care doresc să-şi atingă obiectivele şi să
funcţioneze mai eficient.
• Obiectivul principal este ajutarea beneficiarului să funcţioneze mai
eficient în viaţa cotidiană şi să aibe relaţii pozitive cu cei din jur.
Demersul de consiliere trebuie sa accentueze dezvoltarea la subiect a
unui sistem coerent de scopuri, de viaţă, cu alte cuvinte întărirea
comportamentului intenţionare.
Principiile Codului deontologic al psihologului prevede:
• Păstrarea caracterului confidenţial al datelor obţinute de la client
• Consilierul/terapeut trebuie să fie conştient de propriile limite
• Evitarea solicitării excesive a unor detalii irelevante
• Tratarea beneficiarul aşa cum consilierul ar dori să fie tratat el însuşi,
cu respect, blândeţe, onestitate şi atitudine de acceptare
Schema de acordare a sprijinului psihologic este:
• Definirea clară a problemei clientului
• Elaborarea unor alternative posibile de soluţii
• Alegerea unei alternative şi implementarea ei în practică
Procesul de consiliere terapeutică trebuie să urmeze următorii paşi:
• Stabilirea unor relaţii apropiate cu beneficarul şi implicarea acestuia în
procesul de rezolvare a propriilor sale probleme
• Identificarea şi clarificarea problemei şi stabilirea obiectivelor
psihoterapiei
• Determinarea şi analizarea alternativelor posibile de soluţionare a
problemei
• Culegerea de informaţii relevante
• Analizarea implicaţiilor care decurg din informaţiile culese şi a
consecinţelor care derivă din diverse alternative posibile
• Clarificări în privinţa sistemelor de valori care stau la baza opţiunilor
personale
• Reexaminarea obiectivelor, soluţiilor alternative, a riscurilor şi a
consecinţelor acestora
• Decizia cu privire la una din alternative şi formularea unui plan de
acţiune pentru atingerea scopului propus
• Generalizarea celor învăţate la noi situaţii de viaţă
• Testarea planului elaborat pe baza unor reevaluări periodice, realizate
pe baza noilor informaţii acumulate şi ţinând seama de posibile
modificări ale mediului extern, atitudinilor şi prejudecăţilor sociale
Evaluarea psihologică a beneficiarului se realizează prin următoarele
modalităţi:
• Interviu cu privire la comportamentul beneficiarului
• Automonitorizarea
• Autoevaluarea prin intermediul chestionarelor, scalelor de evaluare,
obţinerea unor informaţii de la alte persoane, intervievarea unor
persoane cu rol cheie în viaţa beneficiarului
• Observarea comportamentului beneficiarilor în situaţie clinică prin
teste comportamentale, analiza activităţii pacientului şi înregistrări
psiho-fiziologice
7.4.b. Instrumente
Pe lângă metode, responsabilul de caz şi ceilalţi profesionişti implicaţi în
furnizarea serviciilor folosesc mai multe instrumente. Aceste
instrumente sunt standardizate pentru serviciile sociale din cadrul
centrului de zi.
Reclamaţiile cu privire la calitatea serviciilor oferite sau încălcarea
prevederilor din „Codul Etic al angajaţilor implicaţi în furnizarea
serviciilor sociale” ” şi/sau „Carta drepturilor a persoanelor care
beneficiază de servicii sociale, drepturi şi obligaţii a persoanelor
vârstnice” şi/sau încălcarea prevederilor din Contractul de acordare a
serviciilor sociale în centrul de zi din cadrul Serviciului semnat de
furnizorul de servicii sociale şi beneficiar
Reclamaţia se poate face în scris sau verbal, prin audienţe la seful
serviciului, telefonic sau prin poştă. Înregistrarea sesizării se face astfel:
- în condica de sugestii şi reclamaţii
Termenul de soluţionare este de 30 de zile calendaristice de la data
înregistrării sesizării. Reclamantul va primi răspuns scris sau verbal, în
funcţie de situaţie, în legătură cu problema sesizată. Răspunsul va
cuprinde obligatoriu şi modalitatea de contestare a acestuia.
Modul şi orarul de funcţionare:
Programul Centrului de zi este: zilnic între orele 10-15.00. Atunci
când sunt planificate activităţi speciale orarul de funcţionare cu
beneficiarii se poate prelungi şi marti şi joi între orele 15.00–17.00.
Structura activităţilor este stabilită în funcţie de posibilităţi şi de nevoile
identificate. Orarul şi structura activităţilor este afişat la vedere în sala
de activităţi (Programul săptămânal al activităţilor).
CAPITOLUL IV
Drepturile şi îndatoririle beneficiarului şi furnizorului serviciului
social
Art.8. Drepturile beneficiarilor
În cazul beneficiarilor Centrului de zi pentru persoane vârstnice ,
drepturile beneficiarilor sunt specificate în „Carta drepturilor a
persoanelor care beneficiază de servicii sociale, Drepturi şi obligaţii ale
persoanelor vârstnice” şi în “Contractul pentru acordarea de servicii
sociale în centre de zi” semnat de către furnizor şi beneficiar.
În afara drepturilor menţionate în documentele de mai sus persoanele
vârstnice beneficiare ale serviciilor centrelor de zi mai au următoarele
drepturi:
a) sa li se respecte drepturile si libertatile fundamentale, fara
discriminare pe baza de rasa, sex, religie, opinie sau orice alta
circumstanta personala ori sociala ;
b) sa beneficieze de serviciile sociale prevazute in planul
individualizat de asistenta si ingrijire (in cazurile care necesita un
asemena plan);
c) sa participe la evaluarea serviciilor sociale primite si la luarea
deciziilor privind interventia sociala ;
d) sa li se asigure pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor
furnizate si primite;
e) sa li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate,
f) sa li se garanteze demnitatea, intimitatea si respectarea vietii intime;
g) sa li se garanteze demnitatea, intimitatea si respectarea vietii
intime;
h) sa fie informati asupra drepturilor si responsabilitatilor in calitate
de beneficiari ai serviciilor centrului si sa fie consultati cu privire la
toate deciziile care ii privesc.
i) sa fie informati, in timp util si in termeni accesibili, asupra:
-drepturilor sociale, masurilor legale de protectie si asupra situatiilor
de risc;
-modificarilor intervenite in acordarea serviciilor sociale;
-oportunitatii acordarii altor servicii sociale;
- listei la nivel local cuprinzand furnizorii acreditati sa acorde
servicii sociale;
- regulamentului de ordine interna;
j) sa-si exprime liber optiunile si sa-si exprime nemultumirea cu
privire la acordarea serviciilor sociale.
Art.9. Obligaţiile beneficiarilor
În cazul beneficiarilor Centrului de zi obligaţiile beneficiarilor sunt
specificate în „Carta drepturilor a persoanelor care beneficiază de
servicii sociale, Drepturi şi obligaţii a persoanelor vârstnice” şi
în „Contractul pentru acordarea de servicii sociale în centrul de zi”,
semnat de către furnizor şi beneficiar.
În afara obligaţiilor menţionate în documentul de mai sus persoanele
vârstnice beneficiare ale serviciilor centrelor de zi mai au următoarele
obligaţii:
a) sa furnizeze informatii corecte, prin prezentarea de documente
justificative, cu privire la identitatea si situatia familiala, medicala,
economica si sociala si sa permita furnizorului de servicii sociale
verificarea veridicitatii acestora;
b) sa participe activ in procesul de furnizare a serviciilor sociale si la
reevaluarea si revizuirea planului individualizat de asistenta si ingrijire
in cazurile in care se impun existenta planurilor de interventie;
c) sa anunte orice modificare intervenita in legatura cu situatia sa
personala pe parcursul acordarii serviciilor sociale, daca se impune acest
lucru;
d) sa contribuie, in conformitate cu contractul incheiat, la plata
serviciilor sociale furnizate, in functie de tipul serviciului si de planul
personal de asistare, dacă legea nu prevede altfel ;
e) sa respecte termenele si clauzele stabilite in cadrul planului
individualizat de asistenta si ingrijire si contractului de prestari servicii ;
f) sa respecte prevederile prezentului regulament de organizare si
functionare, codului etic.
Art.10. Drepturile furnizorului de servicii sociale:
a) de a verifica veridicitatea informaţiilor sociale şi medicale primite de
la beneficiari şi familiile acestora, ori de câte ori se impune
b) de a sista acordarea serviciilor sociale beneficiarului în următoarele
cazuri:
• furnizarea de informaţii eronate, cu rea credinţă, de către beneficiar
şi familie;
• nerespectarea specificaţiilor din „Contractul pentru acordarea
serviciilor sociale în centrul de zi”;
• nerespectarea prevederilor prezentului Regulament;
Art.11.Obligaţiile furnizorului:
a) de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale beneficiarilor
de servicii sociale
b) de a respecta demnitatea şi intimitatea beneficiarului, fără a-l
discrimina în vreun fel
c) de a respecta orarul Centrului de Zi precum şi obligaţiile de serviciu
ce decurg din fişa postului fiecărui angajat.
d) de a elabora şi respecta planul individualizat de asistenţă a
beneficiarului;
e) de a monitoriza situaţia beneficiarilor, folosind instrumentele
necesare;
f) de a oferi o ambianţă plăcută, curată, funcţională şi confortabilă
beneficiarilor serviciului
g) de a respecta confidenţialitatea
Confidenţialitatea
Furnizorii serviciilor sociale trebuie să ia măsurile posibile şi rezonabile,
astfel încât informaţiile care privesc beneficiarul să nu fie divulgate sau
făcute publice fără acordul persoanei în cauză.
Instituţia noastră dispune de o procedură de asigurare a confidenţialităţii,
care este cunoscută de către beneficiar şi de către personal.
În instituţia noastră este aplicată următoarea procedură, în scopul
asigurării confidenţialităţii.
• Angajaţilor le este interzisă dezvăluirea informaţiilor la care au acces
în exercitarea atribuţiilor de serviciu, dacă această dezvăluire este de
natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau
drepturile instituţiei sau ale unor colegi, precum şi ale persoanelor fizice
sau juridice;
• Informaţiile cu privire la datele personale vor fi dezvăluite numai cu
acordul persoanelor în cauză;
• Angajaţilor le este interzisă dezvăluirea unor informaţii care nu au
caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. Condiţiile
prevăzute de O.G. 68/2003 privind serviciile sociale, se referă la
situaţiile în care:
- dispoziţiile legale o prevăd în mod expres
- este pusă în pericol viaţa persoanei beneficiare sau a membrilor unui
grup social
- se va proteja viaţa, integritatea fizică sau sănătatea persoanei în cazul
în care acestea se află în incapacitate fizică, psihică, senzorială ori
juridică de a-şi da consimţământul;
• Documentele (copii după acte personale precum şi instrumentele
folosite în procesul de rezolvare a problemei) vor fi păstrate în dosare
personale într-un spaţiu securizat la care au acces numai angajaţii
instituţiei;
• Informarea şi consilierea se desfăşoară într-un spaţiu special amenajat
care garantează intimitatea personală şi confidenţialitatea informaţiilor
furnizate.
CAPITOUL V
DISPOZIŢII FINALE
Art.12. Prezentul Regulament poate fi modificat, completat sau revocat
la solicitarea personalului sau a beneficiarilor de servicii sociale.
Art.13. Prezentul Regulament, aprobat de conducerea instituţiei, va intra
în vigoare odată cu aprobarea sa.