regulamentele sigurantei alimentare · 2010. 3. 19. · alimentele sunt sigure si bune de consumat....

0 Regulamentele Sigurantei Alimentare

Regulamentele Sigurantei Alimentare


Obiective generale

Index

- Cunoasterea principiilor legate de normele de siguranta in

pregatirea hranei si directive.

- Explicarea regulamentului sigurantei alimentare.

- Cunoasterea regulilor principale care reglemenreaza siguranta

alimentara in Uniunea Europeana si Portugalia.

- Folosirea regulilor de referinta pentru caracterizarea si

contextualizarea anumitor realitati in afaceri

1 THE CODEX ALIMENTARIUS 2

2 SIGURANTA ALIMENTARA-O PREOCUPARE CURENTA? 3

3 ORGANISME CU RESPONSABILITATI IN SIGURANTA ALIMENTARA 4

4 LEGILE ACTUALE 7

4.1 GENERALITATI 7

4.2REGULAMENTUL (EC) N.º 178/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI

DIN 28 IANUARIE 2002 8

4.3 REGULAMENTUL (EC) N.º 852/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI

DIN 29 APRILIE 2004 9

4.4 REGULAMENTUL (EC) N.º 853/2004 AL PARLAMENTULUI SI COMISIEI EUROPENE DIN 29

APRILIE 2004 12

4.5 DECRETUL LEGE NR. 113/2006 DIN 12 IUNIE 2006 13

4.6 REGULAMENTUL COMISIEI (EC) NR. 2073/2005 DIN 15 NOIEMBRIE 2005 14

4.7 DECRETUL LEGE NR. 147/2006 DIN 31 IULIE 2006 16

4.8 REGULAMENTUL COMISIEI (EC) N.º 1881/2006 DIN 19 DECEMBRIE 2006 17

5 ISO 22000 NORM: 2005 – SISTEMUL MANAGEMENTULUI SIGURANTEI

ALIMENTARE-CERINTELE PENTRU LANTURILE ALIMENTARE 17

6 BIBLIOGRAFIE 18


Regulamentele sigurantei

alimentare

Din ianuarie 2006 un nou

pachet de legi pentru afacerile

alimentare au intrat in vigoare,

in special in ceea ce priveste

procedurile care asigura

sanatatea publica prin

aplicarea cerintelor privind

siguranta alimentara. Productia

si comercializarea produselor

alimentare sigure pentru

sanatatea oamenilor se obtin

prin procedee de management

si practice specifice. Acestea se

bazeaza pe principii care au

fost definite de ani de zile, in

care implementarea si

modificarile practicilor au

suferit modificari de-a lungul

timpului o data cu

constientizarea ca au fost

verificate in ceea ce priveste

siguranta alimentara si natural

a evolutiei tehnice. Problemele

de siguranta alimentara merg

dincolo de cerintele igienice,

cu toate ca acesta este

principalul scop al acestui

manual. De exemplu, acum,

problemele nutritionale sunt de

relevanta fundamentala cand

vorbim de consumul de

alimente sigure ,dar aceasta cu

siguranta nu este principala

grija al acestui manual asa cum

s-a precizat anterior. In acest

capitol urmeaza sa oferim un

punct de vedere referitor la

regulamentul general privind

siguranta in afacerile

alimentare,desi, operatorii din

afacerile alimentare si

conducaturii trebuie sa fie

constienti ca activitatea lor

este acoperita de alte tipuri de

legislatie si rugulamente cum ar

fi marcarea si etichetarea

alimentelor ,compozitia si

modul de productie si/sau

stocarea alimentelor

specifice,siguranta chimica,

organismele modificate genetic

,greutate,dimensiuni,etc.


1 The Codex alimentarius

The Codex alimentarius

Commission este o initiativa

interguvernamentala

sponsorizata sub

responsabilitatea Organizatiei

alimentare si agricole si a

org.mondiale a sanatatii. In

mod curent, 160 de tari fac

parte din aceasta comisie

precum si organizatii non

guvernamentale care reprezinta

consumatorii, industrii etc.

care pot participa ca

observatori. In perzenta

perioada in care globalizarea

atinge fiecare zona a activitatii

economice si unde comertul

international nu mai are hotare

existenta conceptelor,

orientarilor si procedurilor sunt

acceptate de majoritatea

tarilor si au avantaje

semnificante si anume

armonizarea, astfel, munca a

30 de comitete ale comisiei

fiind recunoscutede org .

mondiala a comertului.

Aceasta se refera in special la

pregatirea normelor

(standarde),coduri de practica

si alte reguli care au aratat o

mare importanta in mentinerea

nivelului inalt de siguranta si

calitate a produselor

alimentare comercializate

Majoritatea documentelor

comisiei sunt aprobate prin

consens chiar daca este si

posibilitatea votului , facandu-l

mai velevant in aplicare si

folosire. Ele sunt inca

considerate documente de

referinta si in consecinta

folosite in termenii legii

internationale. A patra si

ultima revizuire a codului de

practice recomandate

international-principii generale

ale igienei alimentare a fost in

2003, documentul original fiind

aprobat in 1969. Controalele

definite in acest document sunt

recunoscute international,

garantand siguranta consumului

alimentar,fiind folosite in

legislatia sigurantei alimentare

europeana.Acest document:

–identifica principiile

esentiale in igiena alimentara

aplicabile tuturor lanturilor

alimentare,de la productia

primara la consummator ,in asa

fel incat sa garanteze ca

alimentele sunt sigure si bune

de consumat.

– recomanda o abordare bazata

pe principiile HACCP pentru

promovarea sigurantei

alimantare;

- indica modul de implementare

a acestor principia;

- ofera un ghid pentru codul de

practici in sectoare specifice

ariei alimentare,pentru

procedurile de igiena,facilitati

si cerinte in aceste zone.


2 Siguranta alimentara-o preocupare curenta?

Problemele legate de siguranta

alimentara sunt la ordinea zilei,

descoperindu-se noi situatii de

risc potentiale. Cu toate

acestea, recunoasterea

importantei igienei si bunelor

practici in manevrarea

alimentelor in siguranta pentru

sanatatea publicului au aparut

cu mult inainte.

Recunoasterea formala a

acestor probleme este dovedita

de legislatia existenta in

Portugalia inca din 1929, si

anume prin crearea unor reguli

in facilitatile din aria

alimentara. In Portualia,

numeroase legi privind

problemele sanitare si igienice

legate de alimente au fost deja

publicate pentru sectoare

specifice cum ar fi carnea,

molustele si

scoicile.Urmatoerele legi sunt

orizontale in toate sectoarele

legate de alimentatie:

1929 – regula adminustrativa

n.º 6065, 30 martie;

1930 – decret legeº 18640, 10

iunie

1931 decret lege n.º 20282, 31

August

1966 – regula Administrativa n.º

22313, 14 noiembrie;

1988 – regula administrativa n.º

149/88 9 martie;

1998 – decret lege n.º 67/98, 18

martie.

Existenta supervizarii si

controlul serviciilor este veche

de asemenea. Pe 18 iulie 1930

s-a creat Inspectia generala a

alimentelor care avea datoria

sa supravegheze si sa opreasca

incalcarea legii in

fabricarea,expedierea si

vinderea produselor alimentare

modificate,falsificate sau

deteriorate.


3 Organisme cu responsabilitati in siguranta alimentara

In zona sigurantei alimentare

putem considera fundamentale

urmatoarele organisme:

La nivel european

Autoritatea europeana pentru

siguranta alimentara (EFSA).

Misiunea principala a acestui

organism este:

-Sa emita pareri stiintifice

legate de siguranta

alimentelor;

-Promovarea si dezvoltarea

metodologiilor pentru

diminuarea riscurilor;

-Asigurarea suportului ethnic si

stiintific pentru Comisia

sigurantei alimentare si

interpretarea datelor legate de

riscuri;

-Pregatirea studiilor de natura

tehnica si stiintifica necesare

indeplinirii functiilor lor.

La nivel national

Autoritatea economica si de

siguranta alimentara este

autoritatea administrative

nationala specializata in

siguranta alimentara si

supravegherea economica. Este

responsabila cu formularea si

comunicarea riscurilor

lanturilor alimentare precum si

cu asigurarea activitatilor

economice in sectoarele

alimentare si nealimentare prin

supraveghere si preventive si

aplicarea legilor care

reglementeaza aceasta

activitate. Conform dectetului

lege n.º 237/2005 din 30

Decembrie ,si anume articolul

5, ASAE este responsabila cu:

a) Emiterea parerilor stiintifice

si tehnice ,recomandarilor si

avertismentelor legate de

nutritia umana,sanatatea

animala si sanatatea plantelor

si a organismelor modificate

genetic;

b) Strangerea si analiza datelor

care permit caracterizarea si

evidentierea riscurilor care au

effect direct sau indirect

asupra sigurantei alimentare;

c) Evidentierea riscurilor

alimentare legate de alimente

si ingrediente noi, alimente noi

pentru animale, tehnologii noi

si riscurile care apar.

d) Promovare si crearea unei

retele de informatii intre

entitatile care lucreaza in

domeniu;

e) Asigurare unei comunicari

publice transparente

referitoare la riscuri;

f) Promovare si diseminarea

informatiilor referitoare la

siguranta alimentara pentru

consumatori

g) Colaborarea in aria sa de

expertixa cu Autoritatea

sigurantei alimentare

europeana;

h) Urmarirea participarii

tehnicilor nationale la diferite

instante internationale

referitoare la siguranta

alimentara ,si anume

referitoare la norme si

proceduri;


i) Evidentierea riscurilor

biologice ,fizice si nutritionale

si a riscurilor inerente pentru

sanatatea animala si a hranei

animale;

j) Propunerea unei definiri a

riscurilor strategiei de

comunicare in problemele

alimentare luand in considerare

continutul,mijloacele si

grupurile de comunicare tinta ;

l) Promovarea actiunilor

preventive si repressive in ceea

ce privesc infractiunile in

nerespectarea calitatii,

originea, compozitia,aditivii

alimentary si alte substante si

etichetarea alimentelor;

m) Asigurarea directivelor

Directoratului veterinary

general(GDV),functionarea

bordului de inspectie(PIF);

n) Punerea in aplicare a

Planului national pentru

controlul rezidurilor;

o) Aplicarea articolelor

Directiei generale pentru

protectia culturilor,al

Programului official pentru

controlul pesticidelor in

produsele vegetale;

p) Supravegherea

taierilor,pregatirii,tratarii si

depozitarii produselor de

origine animala;

q) Supravegheaza fabricile de

peste,pietele de peste si

pietele an-gros si pietele de

desfacere si industria de

procesare.

r) Ssupravegheaza produsele de

origine animala si vegetala,

incluzand lantul commercial

pentru peste si produse marine;

s) Supravegheaza circulatia si

comertul strugurilor pentru vin,

must pe teritoriul national;

t) Supravegheaza presele de

ulei de masline precum si

destinatia uleiului obtinut din

masline si subprodusele lui;

u) Supravegherea ofertei de

produse si servicii pe baze

legale sic and este necesar

trecerea la investigatii in limita

competentelor legale;

v) Supravegherea aplicarii

obligatiilor legale de catre

agentii economici,asigurarea

cercetarii infractiunilor

economice fara sa prejudicieze

competentele legale ale altor

institutii;

x) Supravegherea tuturor

locurilor unde au loc activitati

industriale,comerciale ,agricole

,piscicole pentru produse finite

sau intermediare,spatii de

depozitare,birouri,mijloace de

transport,spatii

frigorifice,initiative

turistice,aeroporturi,fara

prejudicierea competentelor

legale a altor institutii.


z) Efectuarea investigatiilor si

colectarea mostrelor din

locurile unde se produce,

comercializeaza si manevreaza

hrana animala;

aa) Executarea impreuna cu

alte organisme competente a

masurilor destinate asigurarii

aprovizionarii cu marfuri si

servicii care au ca tinta

prevenirea monopolizarii

situatiilor;

bb) Promovarea si colaborarea

pentru diseminarea legislatiei

referitoare la diferite sectoare

ceonomice supervizate de

asociatii ale

consumatorilor,companiilor,aso

ciatiilor pescarilor si

agricultorilor,sindicate si agenti

economici;

cc) Promovarea rezultatelor

activitatii supravegherii

operationale,fara prejudicierea

regulilor de baza. dd)depistarea

procedeelor infractional

administrative atunci cand s-a

constatat ca faptele din raport

nu constitue infractiune sau

cand nu exista elemente ale

dovezilor susceptibile de

imputarea unei infrectiuni.

Jurisdictia ASAE este in toata

tara (continent sau arhipelag)

fiind institutia responsabila cu

evidentierea si comunicarea

riscurilor lantului alimentae si

coordonarea autoritatii pentru

controlul official al produselor

alimentare. In ceea ce priveste

supravegherea activitatilor

economice, ASAE isi restrange

activitatea la teritoriul

continentului.


4 legile actuale

4.1 Generalitati

Evolutia legilor sigurantei

alimentare este recenta,un

pachet nou al legilor

comunitatii referitoare la

igiena manipularii produselor

alimentare intrand in vigoare in

ianuarie 2006. Oferind

importanta directivelor

comunitatii, legilor si influenta

asupra statelor membere in

sfera lor specifica de actiune,

este necesar sa se faca o scurta

inrtroducere in legislatia

comunitatii si diversele forme

pe care si le asuma. Pe langa

legislatia primara care include

tratate si un alt sratut si

acorduri similare care sunt

normal a tinta a ratificarii

pentru fiecare al tarilor

member ,exista o legislatie

secundara comforma cu

acordurile si tratatele.

Legislatia Europeana poate

adopta urmatoarele forme:

Regulamente- sunt direct

aplicabile si obliga fiecare stat

membru fara a fi nevoie de

vreo legislatie nationala pentru

implementarea lor. Aceste

regulamente au legea de partea

lor si in mod normal cer ca

fiecare stat membru sa ia

masuri care faciliteaza

aplicarea lor si stabileste

pedepse pentru violarea lor.

Directive –nu au putere legala

in statele membere daca nu

sunt mai intai transpuse in

legislatia nationala.Fiecare stat

membru este doar obligat sa

adopte masurile considerate

necesare pentru adoptarea

obiectivelor si incadrarea in

limitele de timp.

Decizii- sunt acte ale

comunitatii care definesc in

mod specific o situatie juridica,

obligand si legandu-le de

tintele desemnate (Statul

membru,a treia tara ,orice

organizatie sau individ);

Recomandari si pareri- nu

oblige ci exprima punctual de

vedere al consiliului sau al

comisiilor uniunii europene

referitor la anumite probleme.

Acestea pot constitui cerinte

preliminare in vederea

aprobarii ulterioare a

regulamentelor.


4.2Regulamentul (EC) n.º 178/2002 al parlamentului European si al consiliului din 28 ianuarie 2002

In 2006, odata cu aprobarea

regulamentuluiEC) nr.178/2002

s-a marcat inceperea unei

perioade noi in siguranta

alimentara. Acest regulament:

- determina principiile si

mormelor pentru siguranta

alimentara;

-creaza autoritatea europeana

pentru siguranta alimentara

(EFSA);

- stabileste procedurile pentru

siguranta produselor

alimenyare;

Conform acestor reglementari,

legislatia alimentara ce

urmeaza sa fie creata ar trebui

sa contribuie la atingerea unui

nivel ridicat al protectiei si

sanatatii umane, la protectia

intereselor

consumatorului,incluzand

practici corecte in comertul cu

produse alimentare.Legislatia

alimemtara ar trebui sa se

bazeze pe:

-asumarea risculul

-principiul precautiei, sau mai

bine, de fiecare data cand o

situatie poate provoca daune

sanatatii, se pot lua masuri

pentru asigurarea unui inalt

nivel al protectiei sanatatii;

- protejarea intereselor

consumatorului ,in special

garantia consumatorilor care

pot face alegeri constiente ale

produselor pe care le

consuma,evitand astfel

practicile frauduloase,

falsificarea alimentelor si alte

practice care pot induce in

eroare consumatorul.

In prezentul regulamentcererile

privind legislatia generala in

alimentatie se definesc dupa

cum urmeaza:

-cerinte de siguranta pentru

produsele alimente;

- -cerinte de siguranta pentru

hrana

- regulile care trebuie urmate

in prezentarea produselor

alimentare;

-resplonsabilitati pentru

indeplinirea cerintelor

sigurantei alimentare;

- fazele si sectoarele zonei

alimentare aflate sub incidenta

dispozitiilor legale in siguranta

alimentara;

- traseul produselor alimentare.


4.3 Regulamentul (EC) n.º 852/2004 al parlamentului European si al consiliului din 29 aprilie 2004

In 2006 un nou pachet

legislative a intrat in actiune

avand ca lege fundamentala

regulamentul (EC) nr.852/2004.

Cu toate acestea, pachetul

legislativ este mai complet,

luand in considerare

principiile,definitiile si regulile

stabilite de urmatoarele

documente:

- regulamentul (EC) n.º

882/2004 al parlamentului si

consiliului European din 29

aprilie 2004-pentru aplicarea

legislatiei referitoare la hrana

animala si produse alimentare

si a normelor privind sanatatea

animala;

- regulamentul comisiei (EC)

n.º 2073/2005 din 15 Noiembrie

2005 –referitor la criteriile

microbiologice pentru

produsele alimentare.

- regulamentul comisiei (EC) n.º

2074/2005 din 5 Decembrie

2005 – referitor la

implementarea masurilor

pentru anumite produse

predeterminate in regulamentul

(EC) nr.853 si in regulamentul

n.º 854/2004 and n.º 882/2004.

Acceptarea acestui regulament

este compulsive pentru fiecare

stat membru al comunitatii

europene si a fost aplicata cu

revocarea directivei n.º

93/43/EC transpusa in ordin

juridic national de decretul

lege nr. 67/98 din 18

martie,intre timp ultimul fiind

revovat de Decretul-lege n.º

113/2006 din 12 iunie 2006.

Astfel, Regulamentul (EC) n.º

852/2004 stabileste regulile

generale de igiena alimentara

destinate operatorilor din

industria alimentara fiind

aplicabil tuturor operatorilor

alimentari, facandu-i

raspunzatori pentru neaplicarea

normelor in legislatia

alimentara. Se aplica la toate

stadiile de productie ,procesare

si distributie a produselor

alimentare,incluzand productia

primara. Prin urmare aceasta

este o lege cu alpicare

orizontala in sectorul

alimentar.Activitatile

alimentare care includ

manipularea produselor de

origine animala trebuie sa

aplice regulamentul(EC)

nr.853/2004.

Ultimul regulament nu se aplica

la productia primara si la

procesarea alimentelor pentru

consumul casnic,nici la

aprovizionarea directa de catre

producator cu cantitati mici de

produse de productie primara

catre consumatorul final sau

catre furnizorii locali de

produse cu amanuntul.


Notiunea de cantitate mica a

fost introdusa prin

regulamentul nr.852/2004

(clasificari dupa un document

ghid pentru implementarea

regulamentului) pentru a da

posibilitatea ca:

-fermierii sa isi vanda produsele

primare (legume, fructe, oua

,lapte etc.) direct

consumarorului final ,de

exemplu: direct la domiciliu

sau in pietele locale,la

vanzatorii cu amanuntul penrtu

a le vinde consumatorului sau

restaurantelor locale

-persoanele care culeg produsul

din camp,de exemplu

,ciuperci,sa poata vinde

produsul cules consumatorului

final, vanzatorilor cu

amanuntul care il vind

consumatorului final sau

restaurantelor locale.

Carnea proaspata nu este un

produs primar iar produsele din

peste sunt produse primare

chiar dupa manipulare

,refrigerare si depozitare in

containere.

Adesea unele produse primare

sunt trecute printr-o procesare

simpla cum ar fi spalarea

legumelor, inlaturarea

frunzelor ,selectarea fructelor ,

in vederea obtinerii unei mai

bune prezentari . Cand aceste

operatii au loc la nivelul

productiei primare, ele sunt

considerate operatiuni de

rutina .Pe de alta

parte,fabricarea branzei de

casa si a sucurilor de fructe

sunt operatii care nu se

incadreaza in productia

primara. In ceeace priveste

productia de oua pana la

stadiul de impachetare

(excluzand aceasta faza), ea se

incadreaza in productia primara

atat timp cat nu apar

modificari semnificative in

stadiile anterioare.

Regulamentul (EC) n.º 852/2004

are 2 anexe, anexa I si anexa II

unde se afla o succinta

descriere a regulilor de igiena si

a principiilor pe care trebuie sa

le aplice operatorii alimentari.

Anexa I se aplica productiei

primare si operatiilor

complementare cum ar fi

transportul,stocarea si

manipularea produselor

productiei primare, transportul

animalelor vii si transportul

produselor de origine vegetala,

peste si vanat, de la locul de

productie la destinatie.


Anexa II se refera la cerintele

de igiena care se aplica tuturor

operatorilor din alimentatie cu

exceptia sectorului de

productie primar, precizand

regulile de igiena si principiilor

care trebuie urmate in

procesarea, distribuirea,

transportul produselor

alimentare.

Regulamentul nr. 852/2004,

invoca necesitatea pregatirii

,diseminarii si folosirea

practicilor corecte pe baza

principiilor Codex alimentarius

in ceea ce priveste igiena si

aplicarea principiilor HACCP.

ASAE este responsabila cu

aprobarea acesror coduri in

Portugalia.

Toti operatorii alimentari sunt

obligati sa aiba si sa pastreze

dovezile care dovedesc ca

aplica cerintele de igiena si sa

le puna la dispozitia

autoritatilor competente.

Conform regulamentului

(EC)nr.852/2004 sistemele de

siguranta alimentara care

urmeaza sa fie implementate in

activitatile de alimentatie , cu

exceptia activitatilor care sunt

dedicate doar productiei

primare, ar trebui sa se bazeze

pe principiile HACCP. cu toate

acestea, regulamentul este

destul de flexibil pentru a fi

alpicabil tuturor situatiilor,

inclusive activitatilor restranse.

Trebuie recunoscut ca in

anumite activitati alimentare

nu este posibila identificarea

punctelor de control critice si

ca in anumite situatii practicile

corecte de igiena pot substitui

monitorizarea punctului critic

de control. Flexibilitatea

caracteristica regulamentului,

in special cand se folosesc

expresii ca “ atunci cand este

necesar”,”cand este cazul”

,”adecvat” sau “sufficient”

inlesneste folosirea metodelor

traditionale.Cu toate acestea,

garantia obiectivelor

regulamentului original nu pot

fi puse la indoiala,operatorii

alimentari fiind responsabili cu

introducerea si respectarea lor.

.


4.4 Regulamentul (EC) n.º 853/2004 al parlamentului si comisiei europene din 29 aprilie 2004

Acest regulament prezinta

regulile specifice pentru

operatorii alimentari cu

referire la igiena produselor

procesate si neprocesate de

origine animala care sunt

complementare regulilor

specificate in regulamentul(EC)

nr.852/2004.La fel ca

regulamentul (EC) nr.

852/2004, nu se aplica

productiei primare sau

pregatirii domestice,

manipularii si depozitarii

alimentelor pentru consumul

domestic privat.de asemenea

nu se aplica aprovizionarii

directe de catre producator cu

cantitati mici de produse

primare a consumatorului final

sau a vanzatorilor locali cu

amanuntul.

Regulamentul (EC) nr.

853/2004 nu se aplica vanzarii

cu amanuntul. Vanzarea cu

amanuntul se refera doar la

“activitati care implica

vanzarea sau aprovizionarea cu

produse de origine animala

catre consumatorul final.”

Termenul activitati folosit aici

poate fi extins la procesare

,cum ar fi fabricarea produselor

de panificatie care contin

produse din carne sau la

prepararea carnii in macelaria

locala.


4.5 Decretul lege nr. 113/2006 din 12 iunie 2006

Aceasta lege asigura executia si

garanteaza aplicarea

regulamentului (EC)

nr.852/2004 si a regulamentului

(EC) nr.853/2004 , stabilind

entitatile responsabile cu

controlul aplicarii acestor

norme din regulamente si prin

specificarea infractiunilor si

amenzilor. Procedurile legate

de aprobarea apracticilor

corecte constituie un alt scop

al legii. Conform articolului 5 si

fara a prejudicia competentele

specifice altor organisme,

ASAE,directia generala

veterinara,directia regionala de

agricultura si inspectia mediului

si planificarii teritoriale sunt

responsabile pentru

supravegherea regulamentelor

la care s-a facut referire.

Conform acestei legi regimul

punitiv ar trebui aplicat intr-o

forma efectiva ,proportionala si

descurajatoare. Infractiunile

administrative pot fi de 500

euro pana l3749 eura sau 44890

euro daca este persoana

juridica.

Tentativele de infractiune sau

neglijenta sunt si ele pedepsite

,desi amenzile sunt reduse la

jumatate. Sanctionarea

infractiunilor in functie de

gravitate, pot fi insotite de

pedepse complementare

specificate de articolele 1 ,nr.1

ale prezentei legi. In functie de

gravitate se poate ajunge la

inchiderea afacerii sau

suspendarea

autorizatiei,licentei si

aprobarii.


4.6 Regulamentul comisiei (EC) nr. 2073/2005 din 15 Noiembrie 2005

Regulamentul (EC) n.º 852/2004

prestabileste folosirea

criteriilor microbiologice 4 ca

parte a sistemului de siguranta

alimentara care ar trebui

implementat in activitatile

alimentare. Conform articolului

4 din regulamentul (EC)

nr.853/2004, operatorii

alimentari trebuie sa

indeplineasca aceste criterii

microbiologice. Aceasta include

testarea prin luarea de probe si

examinarea lor si adoptarea

masurilor corectoare.

Conform regulamentului

comisiei (EC) nr. 2073/2005

“criteriile microbiologice ofera

de asemenea indicatii

referitoare la acceptarea

produselor alimentare si la

manipularea lor si la procesul

de distribuire. Folosirea

criteriilor microbiologice ar

trebui sa faca parte din

implementarea HACCP-a

procedurilor de baza si a altor

masuri de control al igienei.”

Ramane la latitudinea

operatorilor alimentary sa

determine ce locuri ,ce analiza

sunt necesare pentru realizarea

unor proceduri corecte de

control ,cu exceptia situatiilor

definite de regulament. Natura

si dimensiunea pot fi relevante

in determinarea frecventei

controlului.

Regulamentul comisiei(EC)

nr.2073/2005 stabileste

criteriile microbiologice pentru

anumite microorganisme.

Operatorii alimentari trebuie sa

se asigure ca produsele

alimentare indeplinesc aceste

criterii.

Acest regulament considera ca

principiul prevenirii este cea

mai buna masura in siguranta

alimentara.

Articolul trei se refera in mod

explicit LA: “ 1. operatorii

alimentary se vor asigura ca

produsele alimentare

indeplinesc criteriile

microbiologice relevante din

anexa I . Operatorii alimentari

vor lua masuri pe baza HACCP si

vor implementa practice

igienice corecte pentru a se

asigura ca:


(a) aprovizionarea ,manipularea

si procesarea matrilalelor brute

si a produselor alimentare se

fac in concordanta cu criteriile

igienice ,

(b)Crireriile de siguranta

alimentare sunt aplicabile cat

produsul se afla pe raft.

Analizele bazate pe criterii

microbiologice si alte analize

considerate importante trebuie

facute pentru validarea sau

verificarea implementarii

corecte a sistemului sigurantei

alimentare.

Actiunile corectoare ar trebul

definite correct si gata de a fi

aplicate in cazul cand

rezultatele nu sunt

satisfacatoare, in acest caz

masurile corectoare fiind

definite in capitolul 2 al anexei

I.

Criteriile de igiena sunt

descrise in anexa I, cu referire

la :

-carne si produse de carne

-lapte si produse lactate

-produse din oua

- produse piscicole

-legume si fructe.


4.7 Decretul lege nr. 147/2006 din 31 iulie 2006

Aceast lege revoca decretul

lege n.º 402/84 din 31

Decembrie si decretul lege n.º

158/97 din 24 iunie, modificat

de decretul lege n.º 155/98 din

6 iunie si decretul lege n.º

417/98 din 31 Decembrie,si

stabileste conditiile igienice si

tehnice care trebuie sa fie

urmate in timpul distribuirii si

vanzarii carnii si a produselor

din carne.

Aceasta lege contine in anexa

regulamentele de igiena si

conditiile tehnice care trebuie

urmate in timpul distributiei si

vanzarii produselor din carne,

neaplicarea lor ducand la

amenzi de 100 pana la maxim

3740 euro sau 44891.

La fel ca in decretul lege

nr.113/2006 din 12 iunie,

simpla infractiunae sau

neglijenta sunt pedepsite

conform cu gravitatea faptei,

ducand la inchiderea activitatii

sau suspendarea

autorizatiei,licentelor.

Acest regulament abordeaza in

mod special unele aspecte

legate de :

Conditiile tehnice de igiena in

timpul distributiei carnii si a

produselor din carne,si anume,

aplicarea cerintelor in ceeace

priveste spalarea si

dezinfectarea mijloacelor de

transport, depozitarea

produselor,si temperaturile de

pastrare; conditiile igienice si

tehnice in timpul vanzarii carnii

si produselor din carne ,

indeplinirea conditiilor de la

punctelor de vanzare pana la

infrastructura ,diverse

echipamente ,manipularea si

procedeelor de pregatire a

carnii si produselor din carne.

Instruirea personalului din

alimentatie este da esemenea

mentionata in aceasta lege,

fiind obligatorie, dar si pentru

cei care manipuleaza produsele

din carne este necesara

eliberarea unui care de catre

FNACC6.

6 – National Federation of Meat Merchants Associations


5 ISO 22000 Norm: 2005 – Sistemul managementului sigurantei alimentare-cerintele pentru lanturile alimentare

4.8 Regulamentul comisiei (EC) n.º 1881/2006 din 19 Decembrie 2006

Acest regulament a intrat in

vigoare pe 1 martie 2007 si

stabileste nivelul maxim pentru

anumiti factori de contaminate

a alimentelor. Produsele care

contin un nivel inalt de

contaminare nu trebuie puse pe

piata si nici amestecate cu alte

produse ,nici folosite ca

ingredienti la alte alimente.

In acest regulament se

mentioneaza nivelul maxim, in

concordanta cu tipul de

aliment, al nitratilor din

legume , micotoxine, metale

cum ar fi plumb,cadium,mercur

si de produse chimice cum ar fi

dioxine,carbohidrati aromatici

policiclici si alti compusi

chimici.

Aceasta norma este voluntara si

facultativa.Este in mod normal

folosita in activitatile

alimentare, si anume de cai

care doresc sa aiba aprobarea si

certificarea externa pentru

programele pentru siguranta

alimentara. Aceasta norma care

poate fi folosita in orice sector

alimentar ,incluzand productia

primara, se bazeaza pe

implementarea sistemului de

management care este norma

ISO 9001, pentru aplicarea

principiilor HACCP7.

7 - HACCP -Hazard Analysis and Critical Control Point


6 Bibliografie

Codex Alimentarius Commission CAC/RCP 1 - 1969, Rev 4 (2003) - “Recommended International Code of Practice - General Principles of Food Hygiene”. Guidance document - Implementation of certain provisions of Regulation (EC) Nº 852/2004 on the hygiene of foodstuffs. Guidance document - Implementation of certain provisions of Regulation (EC) Nº 853/2004 on the hygiene of food of animal origin. ISO 22000 - Food safety management systems – Requirements for any organization in the food chain; International Standards Organization (ISO); Geneva; 2005 On-line: http://www.fao.org; Maio 2006

regulamentele sigurantei alimentare · 2010. 3. 19. · alimentele sunt sigure si bune de consumat....

Documents