reglementări contabile explicate prin 101 -...

www.rs.ro

explicate prin 101

CAZURI PRACTICE

Noile reglementări

contabile

http://www.rs.ro/

Noile Reglementari Contabile explicate prin 101 cazuri practice

NRE001

© RENTROP & STRATON

Autori: Colectiv Rentrop & Straton

Manager Centru de Profit: Liliana Grigore Manager Produs: Carmen Iordan

Director Creaţie-Producţie: Cristina Straton

Tehnoredactare: Dana Segărceanu Corectura: Elvira Panaitescu

Lucrare editată de: RENTROP & STRATON

Grup de Editură şi Consultanţă în Afaceri

Preşedinte: George Straton Director General: Florin Câmpeanu Director Economic: Mariana Neţoiu

Serviciul Clienţi:

tel.: 021.209.45.45; fax: 021.408.28.99 e-mail: [email protected]

Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro

NRE001 © RENTROP & STRATON Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului. Informaţiile din acest material au fost obţinute din surse pe care le considerăm de încredere. Scopul acestei lucrări este să vă ofere o privire de ansamblu asupra celor mai noi modificări legislative şi a implicaţiilor acestora în activitatea dumneavoastră. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.

mailto:[email protected]

http://www.rs.ro/

Noile Reglementări Contabile explicate prin 101 cazuri practice =========================================================================

www.monografii.ro Pagina 2 din 131 © Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri

1. DOUĂ REGISTRE DE CASĂ

SC “X” SRL are organizate două gestiuni şi are două registre de casă. La transferul de sold de la o casă la alta ce document se întocmeşte (pentru casa 1 care plăteşte şi casa 2 care încasează)?

Conform Ordinului 3512/2008 pentru mijloacele băneşti şi decontări cu numerar este prevăzută chitanţa: CHITANŢĂ (cod 14-4-1) 1. Serveşte ca: - document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii; - document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate. În condiţiile în care sumele înscrise pe chitanţă sunt aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii scutite fără drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art. 141 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal), formularul de chitanţă este documentul justificativ care stă la baza înregistrării veniturilor în contabilitate. 2. Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul unităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei. 3. Circulă la depunător (exemplarul 1, cu ştampila unităţii). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2). 5. Conţinutul minimal al formularului: - denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; numărul de înregistrare la oficiul registrului comerţului; sediul (localitatea, str., număr); judeţul; - denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; - numele şi prenumele persoanei fizice care depune sume şi ce reprezintă acestea sau, după caz, denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; numărul de înregistrare la oficiul registrului comerţului; sediul (localitatea, str., număr); judeţul persoanei juridice; - suma în cifre şi litere; - semnătura casierului.

2. INVENTARIERE

În urma controlului efectuat la o firmă se constată lipsa efectivă a stocului de marfă , cont 371, lipsă neimputabilă. Care sunt consecintele fiscale - TVA - modul de calcul, inregistrarile contabile precum şi incadrarea faptei conform Codului Fiscal. Aceaşi intrebare şi pentru gestiunea cu amanuntul.

Tratamentul fiscal al bunurilor lipsă sau a bunurilor depreciate calitativ Constatarea lipsurilor cantitative şi a deprecierilor calitative a bunurilor din gestiunea unei

entităţi are loc prin efectuarea inventarierii anuale, care este obligatorie conform prevederilor din Legea contabilităţii nr. 82/1991.

În situaţia în care pentru bunurile respective s-a exercitat dreptul de deducere a TVA la momentul achiziţiei acestora, lipsa sau deprecierea acestora este echivalentă cu livrarea pe teritoriul României.

Altfel spus, contravaloarea bunurilor lipsă sau depreciate calitativ reprezintă operaţiuni asimilate unor livrări de bunuri pe teritoriul României pentru care se colectează TVA.



Constatarea de bunuri lipsă din gestiune, a căror valoare nu poate fi imputată, are drept efect colectarea TVA, operaţiunea fiind denumită „livrare către sine“, reglementată prin articolul 128 alineatul 4 litera d) din Codul fiscal.

În situaţia în care se constată bunuri lipsă din gestiune, proprietarul bunurilor trebuie să colecteze TVA în situaţia în care la momentul achiziţiei acestora a exercitat dreptul de deducere a TVA.

Pentru colectarea T.V.A. trebuie emisă o autofactură, document justificativ necesar pentru înregistrarea operaţiunii atât în evidenţa fiscală cât şi în evidenţa contabilă. Astfel de operaţiuni sunt considerate asimilate unei livrări de bunuri numai dacă pentru bunurile constatate lipsă sau depreciate s-a exercitat dreptul de deducere la momentul achiziţiei sau producerii acestora. Din punct de vedere contabil: – se înregistrează autofactura în evidenţa contabilă a lunii decembrie 2009 şi se preia în balanţa contabilă a lunii decembrie 2009 prin formula contabilă: 658 = % „Alte cheltuieli de exploatare“ 371 „Mărfuri“ 4427 „TVA colectată“ Din punct de vedere fiscal: – se emite autofactura, pentru colectarea sumei T.V.A. în luna ianuarie 2010 aferentă lipsurilor cantitative şi a bunurilor depreciate pentru care nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile impuse de lege, din anul 2009; – se evidenţiază autofactura emisă în jurnalul pentru vânzări întocmit pentru luna ianuarie 2010; – se raportează prin decontul de T.V.A. aferent lunii ianuarie 2010, cu termen de depunere cel mai târziu până în data de 25 februarie 2010, informaţiile preluate din jurnalul pentru vânzări. Din punct de vedere contabil: – la data de 31 decembrie 2009 se înregistrează contravaloarea bunurilor lipsă şi depreciate calitativ, pe baza Procesului verbal de valorificare a inventarierii, utilizând pentru luna decembrie 2009 contul 4428 „T.V.A. neexigibil`“. înregistrările care se efectuează sunt: 658 = % „Alte cheltuieli de exploatare“ 371 „Mărfuri“ 4428 „TVA neexigibilă“ – la data de 31 ianuarie 2010 se înregistrează suma T.V.A. colectată pe baza autofacturii emise prin formula contabilă: 4428 = 4427 „T.V.A. neexigibilă“ „T.V.A. colectată“



3. ACOPERIRE / PIERDERE CONTABILĂ – studiu de caz 1 O microîntreprindere realizează în 2009 pierdere; în procesul verbal AGA se hotărăşte închiderea pierderii prin alte fonduri repartizate din profit în anii precedenţi. Care sunt înregistrările contabile şi când ar trebui făcute? În dec. 2009 sau în 2010, momentul deciziei de soluţionare a pierderii?

Înregistrările contabile se vor face în 2010, la data la care Procesul verbal al Adunării Generale a Acţionarilor prevede această decizie de soluţionare a pierderii aferente anului 2009. Acest aspect este reglementat de către Ordinul nr. 3.055/2009 la art. 248, respectiv 249:

„248 - (1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar. (2) Rezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului. (3) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.

- (...)

(6) Închiderea conturilor 121 „Profit sau pierdere” şi 129 „Repartizarea profitului” se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale. (7) În contul 117 „Rezultatul reportat” se evidenţiază distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit şi pierdere al exerciţiului financiar precedent, precum şi rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. 249 - (1) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie. (2) În cazul corectării de erori care generează pierdere contabilă reportată, aceasta trebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizări de profit.”

Mare atenţie în cazul în care „alte fonduri repartizate din profit” s-a făcut la data respectivă dintr-un profit neimpozabil, ar trebui ca la data schimbării destinaţiei lor să fie impozabile. Aşadar se urmăreşte cu atenţie modul în care au fost constituite iniţial.

Încă un aspect ce ar trebui urmărit este încadrarea acestor „alte fonduri repartizate din profit” prin reasocierea de conturi întrucât în lege nu se menţionează decât acoperirea pierderii din rezultat reportat, rezerve, prime de capital şi capital social.

Înregistrările contabile, în ipoteza în care pierderea se acoperă „alte fonduri repartizate din profit” reasociate cu contul 1068 „Alte rezerve”:

1. la sfârşitul anului 2009 se înregistrează pierderea în debitul contului 121/Profit sau pierdere ca urmare a închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli;

2. la începutul lui 2010 înregistrăm pierderea reportată conform sold 121 de la 2009

pentru ca în contul 121 să se evidenţieze numai sumele aferente lui 2010: 1171 = 121



„Rezultatul reportat reprezentând profitul „Profit sau Pierdere” nerepartizat sau pierderea neacoperită”

3. la data Hotărârii AGA în 2010, parte componentă a situaţiilor financiare aferente lui 2009, se va înregistra şi acoperirea pierderii din diverse surse: din rezultat reportat, rezerve, prime de capital şi capital social.

1068 = 1171

„Alte rezerve” „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”

4. ACOPERIRE / PIERDERE CONTABILĂ - studiu de caz 2

Mai este valabil articolul contabil 455 - 117, pentru acoperirea pierderilor din ani precedenţi cu sumele lăsate de asociaţi la dispoziţia societăţii, după apariţia O.M.F.P. nr. 3.055/2009, care abrogă O.M.F.P. nr. 1.752/2005?

Extras din 1.752/2005

Contul 455 ''Sume datorate acţionarilor/asociaţilor'' Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor lăsate temporar la dispoziţia entităţii de către acţionari/asociaţi. Contul 455 ''Sume datorate acţionarilor/asociaţilor'' este un cont de pasiv. În creditul contului 455 ''Sume datorate acţionarilor/ asociaţilor'' se înregistrează: - sumele lăsate temporar la dispoziţia entităţii de către acţionari/asociaţi (512, 531); - dobânzile aferente sumelor depuse de acţionari/asociaţi (666); - sumele reprezentând dividende cuvenite acţionarilor/ asociaţilor şi lăsate la dispoziţia entităţii (457); - diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului financiar, din evaluarea soldului în valută (665). În debitul contului 455 ''Sume datorate acţionarilor/ asociaţilor'' se înregistrează: - sumele restituite acţionarilor/asociaţilor (512, 531); - diferenţe favorabile de curs valutar aferente datoriilor faţă de acţionari/asociaţi (765); - sume anulate reprezentând datorii faţă de acţionari/asociaţi, aferente exerciţiilor financiare anterioare (117). Soldul contului reprezintă sumele datorate de entitate acţionarilor/asociaţilor.

Extras din 3.055/2009 Contul 455 "Sume datorate acţionarilor/asociaţilor" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor lăsate temporar la dispoziţia entităţii de către acţionari/asociaţi. Contul 455 "Sume datorate acţionarilor/asociaţilor" este un cont de pasiv. În creditul contului 455 "Sume datorate acţionarilor/asociaţilor" se înregistrează: - sumele lăsate temporar la dispoziţia entităţii de către acţionari/asociaţi (512, 531); - dobânzile aferente sumelor depuse de acţionari/asociaţi (666); - sumele reprezentând dividende cuvenite acţionarilor/asociaţilor şi lăsate la dispoziţia entităţii (457);



- diferenţele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665). În debitul contului 455 "Sume datorate acţionarilor/asociaţilor" se înregistrează: - sumele restituite acţionarilor/asociaţilor (512, 531); - diferenţe favorabile de curs valutar aferente datoriilor faţă de acţionari/asociaţi (765); - sume reprezentând datorii faţă de acţionari/asociaţi, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758). Soldul contului reprezintă sumele datorate de entitate acţionarilor/asociaţilor. După cum se observă, în O.M.F.P. nr. 3.055/2009 nu mai este prevăzut funcţionarea acestor înregistrări.

5. CASE DE AMANET

O persoană juridică română are ca principal obiect de activitate amanetul. S-a înscris în Registrul Băncii Naţionale, a anunţat deschiderea activităţii.

Activitatea de creditare propriu-zisă este operaţiune scutită, deci se percepe odată cu încheierea contractului un comision fără TVA. Casa de amanet oferă împrumuturi, gajul fiind reprezentat de bijuterii din aur.

Presupunând că termenul este depăşit, bijuteriile, conform contractului, devin proprietatea firmei care a acordat împrumutul. Vânzarea acestora(după înregistrarea în contabilitate ca mărfuri, a adaosului comercial) este operaţiune taxabilă din punct de vedere al TVA.

Presupunând că a rămas cu 100g bijuterii pentru care a oferit iniţial un împrumut de 5.000 lei (100g x 50lei/gram) pe care, ulterior, le vinde cu 100 lei/gram. TVA colectată este la întreaga sumă (100 x 100=10.000) sau doar la diferenţa dintre preţul de intrare (50lei) şi cel de vânzare(100lei)?

Bijuteriile care rămân la vânzare trebuie înregistrate în Registrul special de evidenţă a materialelor preţioase?

Dar cele care provin din contractele în derulare, care atâta timp cât nu s-a depăşit durata contractului sunt evidenţiate în contul 8033?

Potrivit prevederilor art. 147 din Codul fiscal persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită persoană impozabilă cu regim mixt.

Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 127, cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parţial impozabilă.

Potrivit prevederilor pct. 35 alin. (3) din Norme, împrumuturile acordate de casele de amanet sunt operaţiuni scutite conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1) din Codul fiscal.

Prin urmare, casele de amanet sunt persoane impozabile cu regim mixt, care îşi exercită dreptul de deducere conform art 147 din Codul fiscal.

Aplicarea regimului special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi

În conformitate cu prevederile art. 1522 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabilă revânzătoare va aplica regimul special pentru livrările de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, altele decât operele de artă livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care există obligaţia colectării taxei, bunuri pe care le-a achiziţionat din interiorul Comunităţii, de la unul dintre următorii furnizori:

a) o persoană neimpozabilă;



b) o persoană impozabilă, în măsura în care livrarea efectuată de respectiva persoană impozabilă este scutită de taxă, conform art. 141 alin. (2) lit. g); c) o întreprindere mică, în măsura în care achiziţia respectivă se referă la bunuri de capital; d) o persoană impozabilă revânzătoare, în măsura în care livrarea de către aceasta a fost supusă taxei în regim special. Bunuri second – hand, potrivit prevederilor art.1522 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite în starea în care se află sau după efectuarea unor reparaţii, altele decât operele de arta, obiectele de colecţie sau antichităţile, pietrele preţioase şi alte bunuri prevăzute în norme. Potrivit prevederilor pct. 64 alin. (1) din Norme în sensul art. 1522 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, bunurile second-hand includ orice obiecte vechi care mai pot fi utilizate "ca atare" sau în urma unor reparaţii. Bunurile second-hand includ de asemenea şi obiectele vechi care sunt executate din metale preţioase şi pietre preţioase sau semipreţioase, cum ar fi bijuteriile (clasice şi fantezie, obiectele de aurărie şi argintărie şi toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau parţial formate din aur, argint, platină, pietre preţioase şi/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor şi pietrelor preţioase). Conform prevederilor pct. 64 alin. (2) din Norme în sensul art. 1522 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal nu sunt considerate bunuri second - hand: a) Aurul, argintul şi platina ce pot fi folosite ca materie primă pentru producerea altor bunuri, fie pure fie în aliaj cu alte metale şi prezentate sub formă de bare, plachete, lingouri, pulbere, foiţe, folie, tuburi, sârmă sau în orice alt mod; b) Aurul de investiţii conform definiţiei de la art. 1523 alin. (1) din Codul fiscal; c) Monedele din argint sau platină care nu constituie obiecte de colecţie în sensul art. 1522 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal; d) Reziduuri de obiecte vechi formate din metale preţioase recuperate în scopul topirii şi refolosirii ca materii prime; e) Pietrele preţioase şi semipreţioase şi perlele, indiferent dacă sunt sau nu tăiate, sparte în lungul fibrei, gradate sau şlefuite însa nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice şi fantezie, obiecte de aurărie şi argintărie şi similare; f) Bunuri vechi reparate sau restaurate, astfel încât nu se pot deosebi de bunuri noi similare; g) Bunuri vechi care au suferit înainte de revânzare o astfel de transformare, încât la revânzare nu mai este posibilă nici o identificare cu bunul în starea iniţială de la data achiziţiei; h) Bunuri care se consumă la prima utilizare; i) Bunuri ce nu mai pot fi refolosite în nici un fel. În contextul celor menţionate, casele de amanet pot aplica regimul special prevăzut la art. 1522 din Codul fiscal pentru bunurile second – hand vândute, care provin de la persoanele prevăzute la art. 1522 alin. (2) din Codul fiscal şi se cuprind în categoria celor prevăzute la pct. 64 alin. (1) din Norme. Modul de calcul al TVA colectate, aferentă bunurilor second -hand În conformitate cu prevederile art. 1522 alin. (13) lit. a) din Codul fiscal persoana impozabilă revânzătoare care aplică regimul special trebuie să stabilească taxa colectată în cadrul regimului special pentru fiecare perioadă fiscală în care trebuie să depună decontul de taxa, conform art. 1561 si 1562. Potrivit prevederilor pct. 64 alin. (4) lit. a) din Norme în scopul aplicării art. 1522 alin. (13) din Codul fiscal baza de impozitare pentru livrări de bunuri second - hand cărora li se aplică aceeaşi cotă de taxă este diferenţa dintre totalul marjei de profit realizată de persoana impozabilă revânzătoare şi valoarea taxei aferente marjei respective.



În cursul anului, potrivit prevederilor pct. 64 alin. (4) lit. b) din Norme, totalul marjei profitului pentru o perioadă fiscală, alta decât ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, va fi egală cu diferenţa dintre: 1. suma totală, egală cu preţurile de vânzare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 1) din Codul fiscal, a livrărilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabilă revânzătoare în acea perioadă; şi 2. suma totală, egală cu preţurile de cumpărare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 2) din Codul fiscal, a achiziţiilor de bunuri prevăzute la art. 1522 alin. (2) si alin. (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabilă revânzătoare în acea perioadă. La sfârşitul anului conform prevederilor pct. 64 alin. (4) lit. c) din Norme totalul marjei profitului pentru ultima perioadă fiscală a anului calendaristic va fi egală cu diferenţa dintre: 1. suma totală, egală cu preţurile de vânzare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 1) din Codul fiscal, a livrărilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabilă revânzatoare în acea perioadă; şi 2. suma totală, egală cu preţurile de cumpărare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 2) din Codul fiscal, a achiziţiilor de bunuri prevăzute la art. 1522 alin. (2) si alin. (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabilă revânzătoare în regim special în anul respectiv, plus valoarea totală a bunurilor aflate în stoc la începutul anului calendaristic, minus valoarea totală a bunurilor aflate în stoc la sfârşitul anului calendaristic, plus valoarea marjelor de profit, pozitive sau negative, deja declarate pentru perioadele fiscale anterioare ale anului respectiv. În ceea ce priveşte registrul de evidenţă a metalelor preţioase: Persoana fizică sau juridică autorizată să desfăşoare una sau mai multe dintre operaţiunile prevăzute la art. 5 din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2003, poate întocmi un singur registru pentru toate operaţiunile pe care le desfăşoară sau câte un registru pentru fiecare operaţiune, cu menţionarea pe formular a operaţiunii desfăşurate.

Contul 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor materiale (materii şi materiale, mărfuri, imobilizări corporale, etc.) primite temporar spre păstrare sau în custodie pe bază de act de predare-primire (scoatere) din custodie, încheiat în acest scop. În debitul contului 8033 "Venituri materiale primite în păstrare sau custodie" se înregistrează, la preţurile prevăzute în documentele încheiate, valorile materiale primite în custodie sau păstrare temporară, iar în credit, la aceleaşi preţuri, valorile materiale ieşite din custodie sau păstrare ca urmare a restituirii, achiziţionării pentru nevoile unităţii, distrugerii din cauza calamităţilor, lipsurile de inventar. Soldul contului reprezintă valoarea materialelor primite în păstrare sau custodie, existente la un moment dat. Notă: Pentru grupa 80 "Conturi în afara bilanţului" se foloseşte metoda de înregistrare în partidă simplă, adică înregistrările se fac în debitul şi creditul unui singur cont, fără folosirea de conturi corespondente.



6. AMENAJARE IMOBIL ÎNCHIRIAT

Cum se tratează din punct de vedere contabil şi fiscal investiţiile majore (amenajare completă) făcute unei locaţii închiriate? Aceste investiţii se referă la: tâmplărie, zidărie, construcţia unui mezanin, instalaţie electrică, staţii epurare, amenajări interioare. În legislaţia actuală există prevederi referitoare la cheltuielile efectuate la imobilizările corporale deţinute în baza contractelor de închiriere. Astfel, potrivit pct. 106 – din O.M.F.P. nr. 3.055/2009:

(1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale trebuie recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

(2) Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de inchiriere, locaţie de gestiune sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea entităţii care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcţie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.

Art.24 din Codul fiscal prevede:

(3) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului; c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

(4) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;

Înregistrări contabile:

• Înregistrarea chiriei lunare: 612 = 401

• Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor efectuate cu modernizarea spaţiului închiriat:

628 = 401

• Înregistrarea investiţiei în curs: 231 = 722

• La finalizarea lucrărilor şi la recepţia acestora se dă în folosinţă investiţia, adică după 1 an:

212 = 231



• Înregistrarea amortizării lunare aferente investiţiei (investiţia se amortizează pe durata contractului de închiriere): 681 = 2812 • Investiţia neamortizată integral se scoate din evidenţa contabilă, în

situaţia în care se reziliază contractul înainte de termen:

2812 = 212 cu valoarea amortizată 6583 = 212 cu diferenţa neamortizată

• Recuperarea investiţiei de la societatea care a închiriat:

461 = 7583

7. ASOCIAŢIE SPORTIVĂ O asociaţie sportivă (activitatea non profit - participare la raliuri auto; activitate economic - întreţinerea şi repararea autovehicolelor) primeşte în anul 2009 o sponsorizare în natură ( piese auto).

Poate asociaţia să folosească aceste piese în activitatea economică? Care sunt înregistrările contabile aferente acestor operaţii?

Veniturile din activităţile fără scop patrimonial cuprind:

- venituri din cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;

- venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;

- venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare; - venituri din dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din

activităţile fără scop patrimonial;

- venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole; - resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii

pentru venituri; - venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului de

organizare şi funcţionare; - venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor

juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică;

Alte venituri din activităţile fără scop patrimonial, cum ar fi:

- venituri din cote-părţi primite potrivit statutului; - ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru

venituri; - venituri din despăgubiri de asigurare – pagube şi din subvenţii pentru evenimente

extraordinare şi altele similare; - venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop patrimonial; - venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare; - venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare;



- venituri obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;

- veniturile obţinute din reclama şi publicitate, potrivit legislaţiei în vigoare.

Veniturile din activităţi economice cuprind:

a) venituri din exploatare:

- venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii;

- venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;

- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;

- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază entitatea;

- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare. .

b) venituri financiare:

- venituri din imobilizări financiare; - venituri din investiţii pe termen scurt; - venituri din creanţe imobilizate; venituri din investiţii financiare cedate; - venituri din diferenţe de curs valutar; - alte venituri financiare.

c) venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente extraordinare).

În ceea ce priveşte înregistrările contabile acestea sunt reglementate prin O.M.F.P. 1.969/2009 unde există şi monografie prezentată.

8. ASOCIEREA ÎN PARTICIPAŢIUNE Asociere în participaţiune; persoană juridică plătitoare de impozit pe profit şi TVA cu persoană fizică.

Durata asocierii: 1 an. Scopul: construcţia unui imobil cu destinaţia de locuinţe pentru inchiriere şi eventual vânzare Aport:



persoana fizică: terenul persoană juridică: banii pentru construcţie Împarţirea rezultatelor : persoana fizică - 30% persoana juridică - 60%

Există o clauză contractuală că la final cotele pot fi modificate. Contabilitatea este ţinută de persoana juridică.

Persoana juridică ţine în cadrul contabilitaţii sale şi contabilitatea asociaţiei şi ţine

totodată şi o evidenţă separată a acesteia (înregistrând doar documentele care se referă la activitatea asociatiei: facturi de furnizori, bonuri de consum, plăţi salarii, taxe - plăţile acestor facturi se fac prin cont 458). Asocierea în participaţie apare reglementată la art. 251-256 din Codul comercial şi în alte acte normative cu caracter subsecvent, cum ar fi reglementările în domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte. Atât practica comercială, cât şi reglementările legale conturează participaţia ca fiind un

contract comercial în care o parte numită asociat titular convine cu celelalte părţi ale contractului

(asociaţi participanţi) să efectueze împreună una sau mai multe operaţiuni comerciale, împărţind

beneficiile şi pierderile.

Durata asocierii poate fi limitată la durata realizării scopului acesteia sau poate fi

nedeterminată. Asociatului titular îi revine obligaţia reprezentării asocierii în relaţiile cu terţii,

derulând în nume propriu, dar în contul asocierii, toate operaţiunile economice.

Codul comercial prevede că singurul drept al asociatului participant este acela de a cere

socoteală asociatului titular cu aportul său şi cu privire la beneficii şi pierderi.

Cu alte cuvinte, în cazul în care contractul de asociere nu prevede o clauză de restituire

în natură a bunurilor aduse ca aport, asociatul participant nu are nicio posibilitate să intervină în

administrarea asocierii, asociatul titular nu poate fi găsit răspunzător pentru culpa sa în

administrarea afacerii chiar dacă asocierea ar înregistra pierderi.

Totuşi, conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, asociatul principal va fi răspunzător în cazul în care, în mod

intenţionat, va produce prejudicii asocierii.

Bunurile aduse ca aport de asociaţi trec automat în proprietatea asociatului proprietar dacă în contract nu se prevede altfel. În acest sens, în contractul de asociere poate fi stipulat ca, la încetarea asocierii, bunurile să se întoarcă în patrimoniul persoanelor care le-au aportat.

Referitor la aportul în prestaţii, trebuie menţionat că prestaţiile aduse ca aport trebuie să



fie distincte de activităţile care intră în obiectul asocierii, acelea fiind calificate ca obligaţii

contractuale, şi nu ca aport.

Potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

asociatul titular trebuie să ţină evidenţa separată a veniturilor şi cheltuielilor aferente asocierii.

Beneficiile şi pierderile rezultate din realizarea obiectului asocierii se distribuie între părţi

proporţional cu cotele stabilite de aceştia prin contractul de asociere în participaţie.

De asemenea, obligaţia înregistrării veniturilor şi cheltuielilor rezultate din asociere revine asociatului titular.

Drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care

contabilizează veniturile şi cheltuielile, potrivit contractului încheiat între părţi.

Din punct de vedere contabil, asocierile în participaţie sunt reglementate la punctul 13

din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a aprobate prin Ordinul ministrului

finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Elementele de natura veniturilor şi cheltuielilor determinate de operaţiunile asocierilor în

participaţie se contabilizează distinct de către asociatul desemnat prin contractul de asociere, iar

la sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi, se transmit

fiecărui asociat, pe bază de decont, în funcţie de cota de participare prevăzută în contractul de

asociere, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie, în conformitate cu

reglementările contabile aplicabile.

În decont se înscriu şi alte transferuri, reprezentând valoarea mijloacelor băneşti, a

profitului realizat, amortizarea imobilizărilor corporale şi alte sume rezultate din operaţiunile în

participaţie.

Evidenţa asocierii se organizează atât la nivelul asocierii, cât şi în contabilitatea fiecărui

coparticipant, cu ajutorul contului 458 „Decontări din operaţii în participaţii”, analitic distinct pe

fiecare coparticipant. În ceea ce priveşte imobilizările corporale şi necorporale puse la dispoziţia

asocierii, acestea sunt cuprinse în evidenţa contabilă a celui care le deţine în proprietate.

9. BILANŢUL DE LICHIDARE Care este formularul de bilanţ de lichidare societate? Formularul de bilanţ de lichidare este prevăzut în O.M.F.P. nr. 1.376/2004 DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE



A. Lichidare hotărâtă de adunarea generală a acţionarilor sau a asociaţilor, în situaţia în care se obţine profit din lichidare Cu această ocazie se efectuează: • Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor comerciale care urmează să se lichideze, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, a normelor şi reglementărilor contabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării. • Întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se lichideze. Exemplu : - Se întocmeşte bilanţul în baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii. Situaţia elementelor de activ şi de pasiv, conform bilanţului, se prezintă astfel:

Bilanţul Societăţii "Y"

- mii lei - ┌────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬─────────── │ │Nr. rd.│ Sold │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │ A │ B │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │A. ACTIVE IMOBILIZATE │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 212-2812) │ 02 │ 8.000.000 │ │(20.000.000-12.000.000) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) │ 04 │ 8.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │B. ACTIVE CIRCULANTE │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │I. STOCURI (ct. 301-391) │ 05 │ 1.600.000 │ │(2.000.000-400.000) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │II. CREANŢE │ 06 │ 2.800.000 │ │(Sumele ce urmează a fi încasate după o perioadă mai │ │ │ │mare de un an sunt prezentate separat) │ │ │ │(ct. 4111+4118-491) │ │ │ │(2.500.000+500.000-200.000) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) │ 08 │ 600.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) │ 09 │ 5.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA│ 11 │ 6.000.000 │ │UN AN (ct. 404) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE │ 12 │ -1.000.000 │ │NETE (rd. 09+10-11-18) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04+12-17) │ 13 │ 7.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI (ct. 151) │ 15 │ 1.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────



│J. CAPITAL ŞI REZERVE │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: │ 19 │ 5.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│ - capital subscris vărsat (ct. 1012) │ 21 │ 5.000.000 │ │ (500 mii acţiuni x 10.000 lei/acţiune) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│IV. REZERVE (ct. 1061) │ 26 │ 1.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│TOTAL CAPITALURI PROPRII │ 32 │ 6.000.000 │ │(rd. 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│TOTAL CAPITALURI (rd. 32+33) │ 34 │ 6.000.000 │ └────────────────────────────────────────────────────────┴───────┴─────────── - mii lei - ┌────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬─────────── │ │Nr. rd.│ Sold │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │ A │ B │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │A. ACTIVE IMOBILIZATE │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 212-2812) │ 02 │ 8.000.000 │ │(20.000.000-12.000.000) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) │ 04 │ 8.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │B. ACTIVE CIRCULANTE │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │I. STOCURI (ct. 301-391) │ 05 │ 1.600.000 │ │(2.000.000-400.000) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │II. CREANŢE │ 06 │ 2.800.000 │ │(Sumele ce urmează a fi încasate după o perioadă mai │ │ │ │mare de un an sunt prezentate separat) │ │ │ │(ct. 4111+4118-491) │ │ │ │(2.500.000+500.000-200.000) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) │ 08 │ 600.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) │ 09 │ 5.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA│ 11 │ 6.000.000 │ │UN AN (ct. 404) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE │ 12 │ -1.000.000 │ │NETE (rd. 09+10-11-18) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04+12-17) │ 13 │ 7.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI (ct. 151) │ 15 │ 1.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────



│J. CAPITAL ŞI REZERVE │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼─────────── │I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: │ 19 │ 5.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│ - capital subscris vărsat (ct. 1012) │ 21 │ 5.000.000 │ │ (500 mii acţiuni x 10.000 lei/acţiune) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│IV. REZERVE (ct. 1061) │ 26 │ 1.000.000 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│TOTAL CAPITALURI PROPRII │ 32 │ 6.000.000 │ │(rd. 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────│TOTAL CAPITALURI (rd. 32+33) │ 34 │ 6.000.000 │ └────────────────────────────────────────────────────────┴───────┴───

Notă: Acesta este un exemplu cu titlu informativ.

10. CASARE MIJLOACE FIXE

Cum se face casarea unui mijloc fix şi care sunt notele contabile aferente?

• Rezultare piese de schimb:

- cheltuieli ocazionale de casare:

% = 401 6583 "Furnizori"

"Cheltuieli privind activele cedate"

4426 "TVA deductibilă"

- piese de schimb recuperate:

3024 = 7583

"Piese de schimb" "Venituri din cedarea activelor"

- scoaterea din evidenţă a activului a activului amortizat integral:

2813 = 2123 "Amortizare mijloace de

transport" "Mijloace de transport"



- scoaterea din evidenţă a activului a activului amortizat parţial:

% = 2133 2813 "Mijloace de transport"

"Amortizare mijloace de transport" 6583 “Cheltuieli privind activele cedate”

11. CESIUNE DREPT LITIGIOS Cum se înregistrează în contabilitate ( SRL, plătitor de TVA) o cesiune de drept litigios pentru un teren de la o persoană fizică şi concomitent cesionarea dreptului litigios către o societate din Bulgaria; implicaţii fiscale.

Cesiunea (vânzarea) unui drept litigios poate avea ca obiect orice drept, real ori de

creanţă, fie un drept de proprietate intelectuală, drepturi succesorale, dacă spre exemplu privesc masa de împărţit sau când există neînţelegeri între moştenitori.

Spre deosebire de o vânzare-cumpărare obişnuită, vânzarea dreptului litigios este un contract în care părţile nu cunosc existenţa dreptului lor din momentul realizării acordului de voinţă. Dimpotrivă, de aceea contractul este unul aleatoriu, căci vânzătorul nu poate garanta cumpărătorului că va caştiga procesul.

Contabilizarea contractelor de cesiune a creanţelor la cesionar (persoana care a preluat

creanţele) trebuie facută în funcţie de clauzele specifice fiecărui contract. Prin cesiunea de creanţă, dreptul de creanţă al cedentului se transmite cesionarului

pentru valoarea nominală a creanţei, chiar dacă transmiterea s-a făcut la un preţ mai mic sau mai mare.

Deoarece cesiunea cu titlu oneros a creanţelor este o vânzare, în contabilitatea societăţii care a preluat creanţa (cesionarului) se va înregistra preluarea acesteia ca un activ, la valoarea nominală.

1) La cesionar se va contabiliza:

- Se presupune ca recuperarea creanţei se face la o valoare mai mare decât valoarea nominală înscrisă în contractul de cesiune, motiv pentru care se va înregistra diferenţa la venituri.

461 = %

462

758X

Înregistrarea plăţii efectuate, reprezentând preţul cesiunii:

462 = 5121



Dacă la data de 31.12.20xx, cu ocazia desfăşurării lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar, se constată că poate recupera o parte din valoarea creanţelor preluate.

Ca urmare a constatării riscului de neîncasare a creanţelor, se poate constitui o ajustare pentru depreciere.

6814 = 496

La un momendat se poate încasa o parte din valoarea creanţelor preluate. 5121 = 461 496 = 7814 Înregistrarea în contabilitate a sumelor ce nu mai pot fi încasate, conform hotărârii Judecătoreşti. 654 = 461 496 = 7814

2) La cedent se va contabiliza:

% = 4111 461 654 În situaţia în care au fost constituite deprecieri pentru creanţele neîncasate 491 = 7814 - cu suma constituită Înregistrarea încasării contravalorii cesiunii 5121 = 461

Din punct de vedere fiscal:

- pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate sunt deductibile, numai în următoarele cazuri:

a) procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti; b) debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori; c) debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau

lichidat, fără succesor d) debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg

patrimoniul.

12. CESIUNE PERSOANE FIZICE Cum se înregistrează o schimbare de acţionariat în condiţiile de mai jos?

- 1012 - Mirela - cesionează către firma ABC 50 părţi = 500 ron(înregistrată în SUA,Columbia) şi



- 1012 - Sorin - cesionează către firma XYZ 50 părţi = 500 ron (înregistrată în Insulele Virgine Britanice), ambele firme fiind reprezentate legal de dl. X., imputernicit. Subscrierea şi retragerea din şi în societate a unui asociat ( această retragere se face numai cu hotărârea adunării generale a asociaţilor).

Societatile ABC şi XYZ plătesc contravaloarea părţilor sociale (acţiunile) persoanelor fizice sau îi virează în contul societăţii :

261 = 5121

Societatea “X” din România înregistrează primirea banilor:

512X = 462.1 500 ron

512X = 462.2 500 ron

Restituie capitalul subscris asociaţilor:

1012.Mirela = 456.mirela 500 ron 1012.Sorin = 456.sorin 500 ron 456.Mirela = 5311 sau 5121 500 ron 456.Sorin = 5311 sau 5121 500 ron

Aportul societăţilor ABC şi XYZ cumpărătoare:

512X = 461 ABC/ XYZ

461. ABC / XYZ = 1011

1011 = 1012 . ABC / XYZ

13. CHELTUIELILE FORFETARE LA O ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ

Care sunt cheltuielile forfetare la o întreprindere individuală? Sunt deductibile? Cheltuielile forfetare se completează de către contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi care determină venitul net pe baza cotelor forfetare de cheltuieli. Codul fiscal



Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală: Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plată a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceştia din urmă către titularii de drepturi. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizează baza materială a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuală.

14. CHITANŢA LA PREDAREA BANILOR ÎN CASIERIE În baza raportului Z, la un magazin de vânzare cu amănuntul, se taie chitanţă pentru predarea banilor la casieria unităţii, chiar dacă societatea are un singur punct de lucru ? Începând cu 01.01.2009 a fost aprobat Ordinul Economiei şi Finanţelor nr.3512/2008 care prevede normele specifice de întocmire şi utilizare a documenteolr financiar – contabile, unde pentru mijloacele bănesti şi decontari în numerar prevede chitanţă. Pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii pentru care persoanele impozabile sunt scutite fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată şi nu sunt obligate să întocmească facturi, în conformitate cu prevederile Codului fiscal şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, operaţiunile economice se înregistrează în baza contractelor încheiate între părţi şi a documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste acele operaţiuni, cum sunt: aviz de însoţire a mărfii, chitanta, dispoziţie de plată/încasare, extras de cont bancar, nota de contabilitate.

15. CLĂDIRE PRELUATĂ PRIN LICITAŢIE

O clădire este preluată prin licitaţie prin lichidator de la o firmă aflată în insolvenţă. Cum se înregistrează în evidenţa contabilă şi dacă implică TVA. Ce înregistrări se fac la firma în insolvenţă? Înregistrarea în contabilitate a clădirii se face exact ca, şi o cumpărare a unui imobil. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugată, vânzările de bunuri mobile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA reprezintă operaţiuni taxabile pentru care se aplică cotele prevăzute la art.140 din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, mai puţin vânzările de bunuri mobile care se regăsesc la operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere prevăzute la art.143 - 144^1 din aceeaşi lege, cu modificările şi completările ulterioare şi vânzările de bunuri mobile care se regăsesc la operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere prevăzute la art.141 din aceeaşi lege .

Potrivit prevederilor art.141 alin.(2) lit.f), Titlul VI T.V.A. din Codul fiscal: este scutită de taxă, livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri.

Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc următoarele:



1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare; 2. construcţie înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ; 3. livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformării;

4. o construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie transformată astfel încât structura, natura ori destinaţia sa au fost modificate sau, în absenţa acestor modificări, dacă costul transformărilor, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piaţă a construcţiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării; Art. 160 a fost modificat de pct. 146 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009, prin care nu se mai aplică măsuri de simplificare pentru persoanele care s-a deschis procedura de insolvenţă.

16. CLUB SPORTIV

O asociaţie CLUB SPORTIV, înfiinţată în noiembrie 2009, are posibilitatea de a organiza contabilitate în partidă simplă. Este înfiinţată în baza O.G. 26/2000. Nu are angajaţi. Extras din O.G. 26/2000

Art. 1. - (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile prezentei ordonanţe. (2) Asociaţiile şi fundaţiile constituite potrivit prezentei ordonanţe sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial

Contabilitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial se ţine conform O.M.F.P. nr. 1.969/2007 unde aveţi şi monografie prezentată.

17. COMERŢ CURIERAT

La o firmă care se ocupă de comerţ cu produse de papetărie către persoane fizice prin curierat, cu încasare prin ramburs la primirea pachetului şi o parte se încasează în avans la expoziţii unde se face contractul cu client, este obligatorie folosirea casei de marcat la încasarea contravalorii pachetului prin firma de curierat? Dar la încasarea avansului aferent la expoziţie? Comanda se face prin internet pe site-ul firmei şi avansul se încasează prin bancă. Tebuie emis bon fiscal?

Nu este obligatorie folosirea casei de marcat în aceste situaţii.



Conform O.U.G. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (cu modificările ulterioare): Art. 2. - Se exceptează de la prevederile art. 1 alin. (1): k) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă; Conform Codului fiscal: Art. 155. - (1) ..... De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă.

18. COMISION ÎNCASARE EXTERNĂ

O societate emite o factură de 100 USD către un client extern. La încasarea facturii primeşte în cont doar 90 USD, iar pe extrasul de cont apare menţiunea „suma originală ordonată: 100 USD; comision corespondent bancar: 10 USD”. Cum se înregistrează din punct de vedere contabil diferenţa neîncasată? Este corectă înregistrarea de mai jos? 5124 = 411 90 USD 627 = 411 10 USD

Urmărind explicaţia de pe extrasul bancar în care se specifică faptul că suma ordonată a fost de 100 USD, iar comisionul corespondent de 10 USD rezultă faptul că prin aceasta clientul extern şi-a achitat integral factura de 100 USD, lăsând însă în sarcina societăţii achitarea comisionului de încasare de 10 USD (s-a utilizat condiţia de „sharing commission” la efectuarea transferului bancar). Astfel suma de 10 USD devine o cheltuială financiară suportată de societate. Ca urmare înregistrările corecte sunt: 5124 = 411 100 USD 627 = 5124 10 USD

19. CONSTRUCŢII

Firma de construcţii este subantreprenor şi are încheiat un contract cu antreprenorul general pe mai multe lucrări. De regulă, se facturează lunar etapele de lucrări (dar nu ca avansuri). Se întamplă ca o etapă din lucrare să fie facturată luna următoare. Pentru cele două cazuri, iată înregistrările contabile:

Din punct de vedere contabil, orice înregistrare în evidenţe trebuie susţinută de un document. În această situaţie nu se precizează că efectuarea înregistrarilor în storno au la bază



un document, de unde presupunem că de fapt prin aceste “sume în storno” se doreşte reconcilierea conturilor (de furnizori, venituri, TVA).

Propunerea noastră: În luna X 1.achiziţie materiale de la furnizori; documentul justificativ este n.i.r.-ul; % = 401 302 4426 2.necesarul de materiale pe şantier; documentul justificativ bonul de consum; 602=302 ( valoarea bonului de consul la preţul de achiziţie al materialelor ) 3.factura primită de lucrări de execuţie conform contractelor încheiate cu alte societăţi; % =401 628 4426 4.la sfârşitul fiecărei luni se face inventarierea lucrărilor şi dacă nu sunt finalizate se procedează astfel:

• se emite un deviz de lucrări care cuprinde materialele şi manopera din lună; • documentul justificativ devizul de lucrări provizoriu ;

332=711 (valoarea devizului de lucrări) Concomitent: 711=121 La începutul lunii 5.lucrările neterminate din luna precedentă; 711= 331 Concomitent: 121=711 La recepţia lucrărilor semnată şi ştampilată de către beneficiar; documentul justificativ este devizul de lucrări final sau situaţia de lucrări; 418 = % 70x 4427 sau 4428 Concomitent la emiterea facturii: 4111 = 418 4428 = 4427

20. CONTABILITATEA UNEI FUNDAŢII – SOCIETATE PRIVATĂ



Activitatea unei fundaţii constă în îngrijirea bolnavilor cu titlu gratuit. Mare parte din serviciile de spitalizare sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate care virează banii în contul nostru şi fundatia emite factura pentru această sumă cu menţiunea: "contravaloare servicii medicale spitaliceşti".

Activitatea este considerată activitate economică sau activitate fără scop patrimonial? În baza cărei legi se poate considera activitate economică sau activitate fără scop patrimonial? Care este monografia contabilă a facturilor emise? Precizare: fundaţia este societate privată şi pacienţii nu plătesc serviciile de îngrijire.

Ordonanţa 26/2000 cu modificările şi completările ulterioare prevede: Art. 46. - (1) Veniturile asociaţiilor sau federaţiilor provin din:

a) cotizaţiile membrilor; b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale; c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţii sau de federaţii; d) venituri realizate din activităţi economice directe; e) donaţii, sponsorizări sau legate; f) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale; g) alte venituri prevăzute de lege. (2) Veniturile fundaţiilor sunt cele prevăzute la alin. (1) lit. b)-g). Art. 48. - Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile pot desfăşura orice alte activităţi economice directe dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice.

În ceea ce priveşte delimitarea activităţilor în activitate economică sau activitate fără scop patrimonial aceasta se face în funcţie de ce este menţionat în actul constitutiv.

Statutul cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:

- explicitarea scopului şi a obiectivelor fundaţiei; - categoriile de resurse patrimoniale ale fundaţiei;

În ceea ce priveşte înregistrările contabile acestea sunt reglementate prin O.M.F.P.

1.969/2009 unde există şi monografie prezentată.

21. CONTABILITATE PFA

Contabilitatea în partidă simplă nu este o contabilitate de angajamente cum scrie şi în Codul fiscal Art 48 Alin(2).

Venitul net cuprinde: a) sumele încasate şi b) echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii.

Alin (4) condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt: a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite.

Cum este corect: cât s-a plătit pentru zahăr este cheltuiala anului 2009?



Sau: dacă la venituri se înregistrează valoarea a 22.000 kg încasat de la clienţi nu se poate trece la cheltuieli decât valoarea de achiziţie a 22.000 kg zahăr? Dacă nu se înregistrează pe cheltuieli valoarea zahărului achitat în 2009, în 2010 nu este o cheltuială deductibilă?

În cazul persoanelor fizice autorizate impozitul se stabileşte ţinând cont de sumele înregistrate în Registrul jurnal de încasări şi plăţi.

Spre deosebire de contabilitatea de angajamente, contabilitatea de casă ţine seama

numai de veniturile încasate efectiv şi de cheltuielile efectiv plătite. Astfel, Ordinul nr. 1.040 din 8 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevede ca venitul net se calculează ţinând cont de sumele înregistrate în Registrul jurnal de încasări şi plăţi, respectiv:

„din totalul sumelor încasate, evidenţiate în coloana 5, respectiv 6, din Registrul-jurnal de

încasări şi plăţi, se scad cheltuielile cu amortizarea fiscală a bunurilor şi drepturilor, evidenţiate în Fişa pentru operaţiuni diverse, şi totalul sumelor plătite, evidenţiate în coloana 7, respectiv 8, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, şi se adună sumele plătite pentru cumpărarea bunurilor amortizabile şi totalul cheltuielilor nedeductibile, care se preia din centralizatorul cheltuielilor nedeductibile, acest centralizator întocmindu-se cu ajutorul unui document cumulativ.”

Concluzie:

Facturile emise şi neîncasate nu se vor lua în calcul la determinarea impozitului.

22. CONTABILITATEA UNEI FUNDAŢII

Cum se reflectă în contabilitatea unei fundaţii (situaţii de acest gen apar şi la institutele de cercetari şi la agenţi economici), veniturile obţinute în baza unui proiect cu finanţare din fonduri europene (FSE) - realizarea proiectului presupune cheltuirea unor sume importante?

Cum se închid conturile de cheltuieli având în vedere că finanţarea se realizează 88 % din fonduri europene, 10% de la buget şi 2% contribuţia solicitantului (cofinanţare)?

Asociaţiile şi fundaţiile sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Fundaţia este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui

act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, al unor colectivităţi.

Principalele acte normative care reglementează activitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial sunt:

• Ordonanţa nr. 26 din 30/01/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; • Legea nr. 246 din 18/07/2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; • Ordinul nr. 1.829 din 22/12/2003 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

pentru persoanele juridice fără scop patrimonial – cu aplicabilitate până la data de 31/12/2007;



• Ordinul nr. 1.969 din 9 noiembrie 2007 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial – cu aplicabilitate de la 01/01/2008;

• Codul fiscal din 22/12/2003 cu modificările şi completările ulterioare; • Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările şi completările ulterioare.

Veniturile din activităţi economice cuprind:

b) venituri din exploatare:

-venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii;

- venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;

- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;

- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază entitatea;

- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare.

b) venituri financiare:

- venituri din imobilizări financiare; - venituri din investiţii pe termen scurt; - venituri din creanţe imobilizate; venituri din investiţii financiare cedate; -venituri din diferenţe de curs valutar; - alte venituri financiare.

c) venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente extraordinare).

În ceea ce priveşte înregistrarile contabile acestea sunt reglementate prin O.M.F.P. nr. 1.969/2007 unde există şi monografie prezentată.

Veniturile din fonduri nerambursabile se includ pe venituri, proporţional cu cheltuielile efectuate din aceste fonduri.

http://www.asistentacontabila.ro/?cs=290408



23. CONTRACT ELECTRICA

Societatea încheie un contract cu Electrica pentru achiziţionarea unui transformator care prin Lege trebuie să intre cu titlu gratuit în patrimoniul societăţii Electrica. Plata s-a facut în avans conform contractului, înregistrându-se pe un cont de avans imobilizări. În condiţiile în care societatea trebuie să cedeze la punerea în funcţiune transformatorul, se poate trece pe cheltuială suma înregistrată pe contul de avans şi contul de cheltuială care trebuie folosit?

Este vorba despre o imobilizare ceea ce nu înseamnă o cheltuială. Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009 evaluarea la data intrării în entitate

50 - (1) La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel: a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate; c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social; d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

Imobilizarea corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară. Concluzie:

Va trebui să se înregistreze la imobilizări corporale suma plătită pentru transformator şi amortizată.

În cazul în care acest transformator este cedat şi el nu mai este în prorietatea societăţii, în funcţie de natura contractului se scoate din evidenţa contabilă.

24. CONTRACT DE MANAGEMENT

În baza unui contract de management, o societate planifică şi urmăreşte proiectul de construcţie al unui obiectiv (eolian), aparţinând unei societăţi, pentru că această societate nu are personal calificat.

Conform contractului, societatea plăteşte diverse servicii care sunt facturate urmând să îşi recupereze banii de la societatea beneficiară.

Cum se înregistrează aceste facturi care sunt emise pe societatea care este manager de proiect?

Dar în societatea care construieşte obiectivul? (Trebuie să se refactureze? Cum? În ce condiţii?)

Care este înregistrarea contabilă pentru evidenţierea banilor plătiţi în numele celeilalte societăţi? Cum şi în ce bază se recuperează banii? Care sunt înregistrările contabile?

În ceea ce priveşte refacturarea se au în vedere prevederile Codului Fiscal, art. 137, alin. (3) care menţionează că baza de impozitare nu cuprinde următoarele:



e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane.

Norme metodologice de aplicare ale Codului Fiscal menţionează următoarele: În sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de o persoană

impozabilă în numele şi în contul altei persoane impozabile reprezintă sumele achitate de o persoană impozabilă pentru facturi emise de diverşi furnizori/prestatori pe numele altei persoane şi care apoi sunt recuperate de cel care le achită de la beneficiar.

Persoana care achită sume în numele şi în contul altei persoane nu primeşte facturi pe

numele său şi nici nu emite facturi pe numele său. Pentru recuperarea sumelor achitate în numele şi în contul altei persoane se poate

emite, în mod opţional, o factură de decontare de către persoana impozabilă care a achitat respectivele facturi. În situaţia în care părţile convin să îşi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi menţionată distinct, fiind inclusă în totalul sumei de recuperat.

Factura de decontare se transmite beneficiarului însoţită de factura achitată în numele

său. Persoana care a achitat facturile în numele altei persoane nu exercită dreptul de

deducere pentru sumele achitate, nu colectează taxa pe baza facturii de decontare şi nu înregistrează aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri.

Beneficiarul ale cărui facturi au fost achitate de altă persoană îşi va deduce în condiţiile

legii taxa pe baza facturii care a fost emisă pe numele său de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind doar un document care se anexează la factura achitată.


- Factura iniţială de servicii:

461 = 401

- Factura emisă pentru decontare:

411 = 461

25. CREANŢE NEÎNCASATE

O firmă “A” din România are creanţe de încasat în valoare de 1.000 euro, rezultate din facturi emise, către o firmă B din Franţa.

Firma A cedează dreptul de creanţă în favoarea altei firme C din România, deci în urma contractului de cesiune de creanţă firma B va avea datorie către firma C.

1. În acest caz firma C realizează venit, trebuie să factureze cu TVA.? Şi care sunt veniturile acesteia în contextul dat? 2. Care sunt notele contabile în cazul firmelor A, B şi C.? 3. Este posibil ca firma B din Franţa să fi intrat în procedura de faliment. Este corect acest contract de cesiune?



1) Una dintre situaţiile neplăcute, dar care din păcate pot apare în activitatea unei firme, este aceea de a nu mai putea recupera anumite sume de bani de la clienţi. Aceasta se poate întâmpla fie din incapacitatea acestora de a plăti (nu pot plăti), fie din reaua lor voinţă (nu vor să plătească).

Se poate recupera taxa pe valoarea adăugată aferentă creanţelor neîncasate numai prin ajustarea bazei de impozitare iniţială, determinată la data livrării bunurilor sau a prestării serviciilor.

Ajustarea este operaţiunea prin care firma, în calitate de furnizor, emite factura de ajustare a

bazei iniţiale de impozitare a TVA cu valorile înscrise cu semnul minus. Factura de ajustare emisă în roşu trebuie înregistrată în jurnalul de vânzări şi preluată în

decontul de TVA, documente de evidenţă şi declarare fiscală întocmite pentru perioada fiscală în care s-a efectuat ajustarea.

Vânzarea bunurilor – mărfuri către clienţi:

411 = % 707

4427

Concomitent cu livrarea mărfurilor, se descarcă gestiunea cu valoarea mărfurilor la preţul de achiziţie astfel:

607 = 371

Operaţiunea de ajustare se efectuează astfel:

411 = % cu semnul minus

707 cu semnul minus 4427 cu semnul minus

În situaţia în care neîncasarea se datorează altor cauze şi se consideră că suma nu se va putea încasa niciodată de la clientul respectiv, există posibilitatea ca, în timpul anului să se înregistreze sumele pe contul de clienţi incerţi.

4118 = 4111 cu suma respectivă

2) Cesiunea de creanţe este operaţiunea prin care creditorul (cedent) transmite în mod

voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul de creanţă unei alte persoane

(cesionar) care devine astfel creditor în locul său şi va putea încasa de la debitor creanţa

cedată.

Cumpărarea creanţelor de la terţi se desfăşoară în temeiul unui contract de cesiune a creanţei, conform căruia preţul cesiunii este mai mic decât valoarea nominală a creanţei, iar aceasta se achită de către societate doar la momentul încasării creanţei de la debitorul cedat.

La cesionar se va contabiliza:

461 = % 462 7588



4427 Înregistrarea contabilă de mai sus este aplicabilă în cazul în care, în baza prevederilor

contractuale, cesiunea de creanţe se înscrie în categoria serviciilor de recuperare creanţe,

activitate ce intră în sfera de aplicare a TVA, conform articolului 141.

Înregistrarea plăţii efectuate reprezentând preţul cesiunii:

462 = 5121 Încasarea unei părţi din creanţe: 5121 = 461 Scoaterea din evidenţă a creanţelor care nu mai pot fi încasate: 654 = 461

La cedent se va contabiliza: % = 4111 461 628 4426

Înregistrarea contabilă de mai sus este aplicabilă în cazul în care, în baza prevederilor

contractuale, cesiunea de creanţe se înscrie în categoria serviciilor de recuperare creanţe,

activitate ce intră în sfera de aplicare a TVA, conform articolului 141.

Ajustarea bazei impozabile de către cedent se face în cazul în care cesionarul emite o

factură pentru serviciile de recuperare creanţe pentru diferenţa între valoarea nominală şi cea

recuperabilă a creanţei.

Înregistrarea încasării contravalorii cesiunii: 5121 = 461

Concluzie: Activitatea de cesiune de creanţe poate reprezenta operaţiune taxabilă cu TVA aşa cum

rezultă din precizările articolului 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul Fiscal, în funcţie de particularităţile tranzacţiei prevăzute în contractul încheiat între părţi.

Art. 21 din Codul Fiscal prevede:

2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti; 2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;



3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor; 4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

26. CREANŢE ŞI DATORII ÎN VALUTĂ

Cum se procedează în cazul creditelor în valută şi a leasingurilor contractate de către o firmă - se reevaluează şi acestea lunar, conform noului ordin 3.055?

184 - (1) Creanţele şi datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacţiilor entităţii, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută, cu respectarea prevederilor pct. 185 din prezentele reglementări.

Punctul 186 din Ordinul 3055 prevede: La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al

pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din

diferenţe de curs valutar, după caz. Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare

se face în funcţie de cursul unei valute. În acest caz, diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare

sau alte cheltuieli financiare. Concluzie: Atât împrumutul cât şi leasingul sunt înregistrate în contul 16X “Alte împrumuturi şi datorii”

ceea ce înseamnă că reprezintă o datorie şi se reevalueză.

27. CREDIT BANCAR ÎN VALUTĂ, PE TERMEN LUNG

Firma are un credit bancar în valută, pe termen lung. Care este monografia corectă pentru înregistrarea creditului?

Cum se face reevaluarea la încheierea exerciţiului financiar? Înregistrări contabile

- Primirea creditului:

5124 = 1621 cu suma creditului - Lunar, la restituirea ratei:

1621 = 5124 cu rata lunară

- Dobânda lunară:

666 = 1682 1682 = 5124



O.M.F.P. nr. 3.055/2009 prevede: 185 - (1) În înţelesul prezentelor reglementări, o tranzacţie în valută este o tranzacţie

care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:

a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută; b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sau c) achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută. (2) Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede. (3) Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite. (4) În vederea aplicării regulilor privind contabilizarea operaţiunilor în valută, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în valută. (5) O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii. (6) Înregistrarea contravalorii în lei a capitalului social subscris în valută se face la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din data subscrierii. Diferenţele de curs valutar între cursul de la data subscrierii şi cursul de la data vărsării capitalului social în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz. (7) În cazul datoriilor de leasing financiar în valută, acestea se înregistrează la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data acordării finanţării. În situaţia în care data acordării finanţării este zi nebancară, la calculul diferenţelor de curs valutar aferente se va avea în vedere cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară anterioară acesteia. Prevederile prezentului alineat se aplică şi în cazul datoriilor de leasing financiar în lei, cu decontare în funcţie de cursul unei valute.

(8) Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni. (9) Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare.

Atunci când creanţa sau datoria este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.



(10) Prevederile prezentului punct se aplică şi pentru activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, şi care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, inclusă în situaţiile financiare ale persoanei juridice române. 186 - La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.

Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute.

În acest caz, diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.

Înregistrări : 665 = 1621; Sau 1621 = 765.

28. CREDIT NOTE

La final de an s-a primit de la una din firmele membre ale unui grup din Olanda, un credit note cu menţiunea: "subsidy market penetration fee 2009".

Credit note-ul nu conţine TVA, dar are menţiunea: "nu se aplică TVA, conform art.6.2.d.2 - Lege TVA".

Iniţial s-a dorit emiterea unui credit note care să facă o ajustare de preţ pentru mărfurile

livrate în 2009. S-a renunţat la acest text şi s-a adoptat textul de mai sus, efectul dorindu-se să fie acelaşi.

Ce înregistrare contabilă trebuie făcută şi ce implicaţii are din punct de vedere fiscal?

În situaţia de faţă există două posibilităţi: - înregistrarea facturii similar unui credit note dacă se ştie la ce mărfuri se referă sau - asimilarea unei reduceri comerciale.

1) Înregistrare INVOICE marfă furnizor extern (anul 2009)

371 = 401 valoarea totală facturată ”Mărfuri” ” Furnizori” 4426 = 4427 ”TVA deductibilă” ”TVA colectată” 665 = 401 diferenţe de curs valutar (reevaluare 31.12.2009)



”Cheltuieli din ”Furnizori”

diferenţe de curs valutar”

Sau

401 = 765 diferenţe de curs valutar (reevaluare 31.12.2009)

”Furnizori” ”Venituri din diferenţe de curs valutar”

a) Înregistrare credit note (conform art. 138 / Cod Fiscal, la data emiterii credit note, anul

2009) 371 = 401 cu semnul minus valoare credit note (curs dată invoice) “Mărfuri” “Furnizori” 4426 = 4427 cu semnul minus valoare tva (curs dată invoice ) ”TVA deductibilă” ”TVA colectată”

665 = 401 diferenţe de curs valutar (la dată înregistrări credit note)

”Cheltuieli din ”Furnizori”


Sau

401 = 765 diferenţe de curs valutar (la dată înregistrări credit note)

”Furnizori” ”Venituri din


2) Începand cu 01.01.2010, conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009 Reduceri comerciale se tratează:

Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terţi.

Înregistrări contabile

- Reduceri comerciale acordate de furnizor şi primite ulterior facturii

401 = 609

În contul de profit şi pierdere se prezintă astfel:

- Contul 609 “Reduceri comerciale primite” diminueză cheltuielile ( se operează cu minus la cheltuieli).



19. (1) În sensul art. 137 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ nu se cuprind în baza de impozitare a taxei dacă sunt acordate de furnizor/prestator direct în beneficiul clientului la momentul livrării/prestării şi nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrări.

În acest scop în factura emisă se va consemna contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fără taxă, iar pe un rând separat se va înscrie suma cu care este redusă baza impozabilă, care se scade.

29. CONTABILITATE PUNCT LUCRU

Societatea are două puncte de lucru înregistrate fiscal. La punctul de lucru P1 se desfăşoară activitatea de producţie, având loc următoarele operaţii: - aprovizionarea cu materii prime (de la furnizori interni şi de la furnizori din U.E.) - obţinerea produselor finite - depozitarea produselor finite O parte din producţie se vinde şi se livrează clienţilor direct din depozitul de la punctul de lucru P1, o parte se transferă la punctul de lucru P2 pentru vânzare. La punctul de lucru P2 se desfăşoară doar activitate de desfacere. Ce înseamnă, concret, pentru această societate, prevederile art. 7, alin. (1) din O.M.F.P. nr. 3.055/2009: „Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, organizează şi conduc contabilitate proprie, astfel încât aceasta să permită determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată întocmi situaţii financiare anuale” şi prevederile pct. 1, alin. (4) din anexa la O.M.F.P. nr. 3.055/2009: „Societăţile comerciale care au subunităţi organizează şi conduc contabilitatea astfel încât să fie disponibile informaţiile necesare privind activitatea desfăşurată de aceste subunităţi”?

La punctele de lucru contabilitatea poate fi organizată până la nivel de balanţă, urmând ca la sediu să se cumuleze activităţile în vederea obţinerii balanţei societăţii.

Contabilitatea primară se ţine la punctul de lucru:

- în cazul în care există un magazin care are relaţie directă cu publicul consumator, este

obligatoriu să se întocmească recepţii pt. intrarea mărfurilor (sosite cu aviz de la sediul central). Trebuie întocmit registrul de casă în care să se evidenţieze încasările şi plăţile. Se pot întocmi jurnale de vânzări şi cumpărări, care se centralizează la sediu.

- în cazul în care există doar depozit trebuie întocmite actele pentru mişcarea produselor finite:

- intrarea pe bază de factură / aviz de expediţie şi NIR - ieşirea pe bază de factură / AVIZ

- în funcţie de metoda de gestiune utilizată trebuie întocmit raport de gestiune (metoda global-valorică) sau fişe de magazie (metoda cantitativ-valorică).

- pe facturile emise de punctul de lucru, trebuie să fie trecută adresa acestuia, dar şi cea a sediului.

Punctul de lucru are Registru unic de control.



30. CONTABILITATE DE GESTIUNE

Cum se organizează contabilitatea de gestiune la o societate care achiziţionează

componente IT pe care le asamblează şi le vinde apoi ca sisteme? Care sunt înregistrările contabile (în contabilitatea de gestiune) pentru acest tip de

activitate? Conform Ordinului nr. 1.826/2003 pentru aprobarea precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune:

1. Prevederi generale privind contabilitatea de gestiune

Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629, din 26 august 2002, persoanele juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) din lege au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, inclusiv contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, republicată, răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul activităţii revine administratorului sau altei persoane juridice care are obligaţia gestionării unităţii respective. În funcţie de specificul activităţii desfăşurate, contabilitatea de gestiune va asigura, în principal, înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii. Folosirea conturilor din clasa a 9-a a Planului de conturi general cuprins în Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009, este opţională.

În vederea înregistrării producţiei de sisteme şi a evidenţierii costurilor implicate, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară după natura lor se grupează în contabilitatea de gestiune astfel:

a) cheltuieli directe;

b) cheltuieli indirecte;

Cheltuieli de desfacere şi cheltuieli generale de administraţie nu se cuprind în costul producţiei.

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculaţie încă din momentul efectuării lor şi ca atare se includ direct în costul obiectelor respective.

Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materialelor directe consumate, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă (salarii, asigurări şi protecţia socială etc.), alte cheltuieli directe.



Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie. Ele privesc întreaga producţie a unei secţii sau a unei societăţi în ansamblul ei.

Monografie contabilă

Achiziţia de componente IT: o Cumpărare : 301 = 401

100.000 o Întocmire NIR la predarea componentelor la magazia de materii prime

Achiziţia de materiale auxiliare o Cumpărare : 302 = 401

10.000 o Întocmire NIR la predarea componentelor la magazia de materiale

auxiliare Înregistrarea salariilor personalului direct implicat în asamblarea componentelor

o Chelt. cu salariile directe 6411 = 421 50.000 o Cheltuieli contribuţii asig. soc. şi sănăt. 6451 = 431 13.800 o Cheltuieli contribuţii asig. şomaj 6451 = 437 250 o Acordarea tichetelor de masă 6421 = 5328 1.831,2

Înregistrarea cheltuielilor cu lumina şi apa o În secţia de producţie 6051 = 401 1.000 o Ch. indirecte repartizate în mod raţional 6052 = 401 500

Se consumă şi se întocmesc bonuri de consum în luna: o Materii prime 601 = 301 85.000 o Materiale auxiliare 602 = 302 9.000

Se obţin 170 de calculatoare Calculul costului pe produs

Cheltuieli = 50.000+13.800+250+1831.2+1.000+500+85.000+9.000=

= 161.381,2

Cost produs = 949,3 lei/produs

Înregistrarea producţiei obţinute: 345 = 711 161.381,2

31. CUMULARE DATE BALANŢĂ

O societate comercială cu capital privat românesc, achiziţionează 51% din acţiunile altei

societăţi cu capital privat românesc. În ce condiţii această societate poate să cumuleze datele din balanţa societăţii de la care cumpară acţiunile, inclusiv declaraţii fiscale şi raportări contabile?

Singura soluţie este fuziunea conform O.M.F.P. nr. 1.376/2004 sau se poate face o consolidare.



1) Fuziunea este operaţiunea prin care două sau mai multe societăţi comerciale hotărăsc separat transmiterea patrimoniului lor la una dintre societăţi sau înfiinţarea unei noi societăţi comerciale în scopul comasării activităţilor

Fuziunea societăţilor comerciale se poate realiza prin două modalităţi:

• prin absorbţie, atunci când o societate transferă patrimoniul unei alte societăţi comerciale. În acest caz, societatea comercială absorbantă dobândeşte atât drepturile, cât şi obligaţiile societăţii absorbite;

• prin contopire, atunci când două sau mai multe societăţi comerciale, prin transferarea patrimoniului, alcătuiesc o nouă societate.

În acest caz, drepturile şi obligaţiile societăţilor comerciale care îşi încetează existenţa trec asupra noii societăţi astfel înfiinţate.

Din punct de vedere juridic, operaţiunea de fuziune este reglementată de Legea privind societăţile comerciale nr. 31/1990, republicată.

Din punct de vedere contabil, operaţiunile de fuziune sunt reglementate de O.M.F.P. nr. 1.376/2004.

2) Consolidarea reprezintă de fapt cuprinderea tuturor elementelor situaţiilor financiare ale entităţilor dintr-un grup, într-un singur set de situaţii financiare şi prezentarea lor ca situaţii financiare aparţinând unei singure entităţi economice.

32. CURSUL VALUTAR BNR

Cursul BNR, folosit în contabilitate pentru înregistrarea facturilor în valută este cursul din ziua

respectivă sau cel din ziua precedentă? Există undeva precizari în acest sens? Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009:

În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor.

185 - (1) În înţelesul prezentelor reglementări, o tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate: a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută; b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sau c) achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută. (2) Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede. (3) Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite. (4) În vederea aplicării regulilor privind contabilizarea operaţiunilor în valută, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în valută.



(5) O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii. Codul fiscal Norme metodologice: 22. (1) În sensul art. 1391 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României se înţelege cursul de schimb comunicat de respectiva bancă în ziua anterioară şi care este valabil pentru operaţiunile care se vor desfăşura în ziua următoare.

33. DECONT DE CHELTUIELI

Care sunt înregistrările contabile pentru un decont de cheltuieli de un salariat la administrative, pentru care nu s-a ridicat avans de trezorerie şi nici nu sunt bani în casierie la data depunerii decontului. Se doreşte înregistrarea decontului deoarece cheltuielile sunt aferente unei lunii diferită de luna decontării decontului. Înregistrare decont: % = 542.analitic 401 60X 4426 Închidere avans de trezorerie: 542.analitic = 462.analitic În momentul în care sunt bani în casierie: 462.analitic = 5311

34. DEPOZIT

O societate funcţionează ca depozit cu ridicata şi face distribuţie în toată ţara. Începând cu data de 01.02.2009 efectuează şi distribuţie de produse la persoane fizice,

aceasta efectuându-se electronic. Produsele se distribuie prin curierat rapid, care şi încasează contravaloarea mărfii. Factura emisă către persoana fizică cuprinde şi cheltuieli de transport aprovizionare. 1. Cum se efectuează descărcarea gestiunii de mărfuri, se foloseşte contul de adaos

comercial sau nu ? 2. Ce document trebuie să emită firma de curierat în vederea decontarii sumelor încasate,

sume ce reprezintă încasarea sumelor pentru facturile emise de societate? 3. Trebuie achiziţionată casa de marcat, având în vedere că există magazin de desfacere?



Câteva înregistrări pentru activitate cu ridicata (en-gros)

1) Se recepţionează mărfuri de la furnizori cu factură:

- Preţ negociat: 6000 RON

- TVA deductibil 19%: 1140 RON

- De plată: 7140 RON

% 371.01

“Mărfuri în depozit“ 4426

“TVA deductibil“

= 401 “Furnizori“

7140RON 6000RON 1140RON

401 “Furnizor“

=

5121 “Conturi la bănci în lei“

7140RON

2) Se vând cu factură către o întreprindere cu amănuntul:

- Preţ negociat: 7000 RON

- Adaos comercial 10%: 700 RON

- TVA colectat 19%: 1463 RON

- De încasat: 9163RON

411 “Clienţi“

= % 707

“Venitul din vânzarea mărfurilor“ 4427

“TVA deductibil“

9163RON 7700RON

1463 RON

5121 “Conturi la bănci in lei“

=

411 “Clienţi“

9163 RON

3) La sfârşitul lunii se descarcă gestiunea depozitului



607 “Cheltuieli privind mărfurile“

= 371.01 “Mărfuri în depozit“

6000 RON

la preţ de înregistrare

2. În ceea ce priveşte firma de curierat, este recomandat să se folosească un document

„FACTURĂ – CHITANŢĂ” care să îndeplinească ambele calităţi: de document justificativ conform art. 155 Cod Fiscal, cât şi de document de încasare.

Pentru diminuarea timpului de completare a unui asemenea formular, acesta ar trebui să

aibă o formă specială care să conţină toate produsele comercializate şi preţurile aferente cu posibilitatea de bifare.

Acest document trebuie neapărat să conţină numele cumpărătorului, adresa, cantitatea,

suma fără TVA a vânzării, TVA aferent şi valoarea totală a facturii.

3.Conform O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (cu modificările ulterioare):

Art. 2. - Se exceptează de la prevederile art. 1 alin. (1): k) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;

35. DISCOUNT FINANCIAR VICII ASCUNSE

O societate “X”, încheie cu o societate “Y” un contract prin care să îi construiască o clădire. După finalizarea lucrărilor se face recepţia clădirii. După 2 ani de la recepţia clădirii se constată vicii ascunse la clădirea construită de societatea “Y”.

Societatea “Y” emite către societatea “X “ o factură de "discount financiar vicii ascunse". Acest discount diminuează valoarea clădirii?

Care sunt înregistrările contabile pentru înregistrarea acestui discount, precum şi temeiul legal?

Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009

Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terţi.

(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare;



b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferenţial; şi c) risturnele - sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate. (6) Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 767 "Venituri din sconturi obţinute").

La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate").

În această situaţie, nu este vorba despre un discount şi, prin urmare, va trebui să fie făcute corecţii la valoarea clădirii.

În cazul în care, în anul 2008, societatea a încorporat eronat în valoarea unei imobilizări, valoarea unor materiale consumabile care ar fi trebuit recunoscută pe cheltuieli, corecţia erorii în exerciţiul 2010 va presupune afectarea rezultatului reportat, după cum urmează:

1174 = 212 „Rezultatul reportat provenit din „Construcţii” corectarea erorilor contabile”

Deoarece la momentul înregistrării greşite a acestei tranzacţii (anul 2008) ar fi trebuit

înregistrat un profit mai mic sau mai mare, rezultă că şi impozitul pe profit datorat, cât şi cheltuiala cu impozitul pe profit au fost înregistrate nejustificat la o valoare mai mare cu 16% din valoarea materialelor consumabile încorporate greşit în costul activului, impunându-se o ajustare suplimentară. 36. FACTURĂ DE DISCOUNT

În ianuarie 2010 s-a primit o factură cu saltele pentru comercializare, cu 3 poziţii. Saltea 10 buc x 245=2450 Saltea 6 buc x133=798

Furnizorul a trecut pe factură "discount pe grupul de articole precedent" după primele 2 poziţii de 10%. Saltea 1buc x 174=174 Cum se face înregistrarea discount-ului? Se ţine cont de el şi se scade din preţul unitar pe fiecare poziţie din primele 2 (ca la reducere comercială), sau nu se ţine cont de el la preţul unitar şi se înregistrez în contul 609 în roşu şi cu TVA corespunzător?

Există o diferenţă importantă de care trebuie să se ţină cont atunci când se operează reduceri de preţ (discounturile).

Dacă discountul este pe aceeaşi factură cu marfă se scade din valoarea mărfii. Dacă factura de discount este ulterior facturii de marfă şi dacă marfa e şi vândută nu se

mai poate înregistra discountul după formula 3xx= 401 suma în roşu. Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009

http://www.indacoecon.ro/program-facturare/program-de-facturare.aspx



Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terţi. 401 = 609 Concluzie: Va trebui să se scadă din valoarea mărfii de pe factură. 37. DOUĂ APARTAMENTE LA PARTERUL UNUI BLOC

O societate a achiziţionat în anul 2008 două apartamente la parterul unui bloc, pe care le-a unit şi amenajat pentru desfăşurare activitate de îngrijire sănătate.

Lucrările de amenajare au fost efectuate de doua firme de profil diferite, care însă nu au mai întocmit situaţiile definitive de lucrări, lucrările finalizându-se prin forţe proprii (în realitate).

Dacă în balanţă avem: ct 212 ......... 315.000 lei ct 232 ........ 25.000 lei ct 3021 ........ 7.000 lei ct 231 ......... 25.000 lei ct 105 ......... 0 lei şi dacă la data de 31 decembrie 2009 administratorul societăţii a solicitat reevaluarea construcţiilor (neexistând alte construcţii în afară de cele două apartamente unite şi amenajate ca şi cabinet medical), care aşa cum rezultă din raportul de evaluare întocmit de către expert au valoarea de 260.000 lei, să se precizeze:

1. În valoarea actualizată este normal să se pornească de la valoarea construcţiilor, inclusiv lucrările "neterminate" din contul 231, avansurile plătite (ct. 232) şi materialele "neconsumate" din ct. 3021 şi apoi să se considere diferenţa de la 372.000 lei la 260.000 lei (adică 112.000 lei) ca fiind o descreştere a valorii contabile nete şi să se considere (trateze) ca o cheltuială? Care sunt documentele care trebuie să stea la baza înregistrărilor din contabilitate?

2. Diferenţa de valoare, în sensul descreşterii, poate fi considerată cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit?

3. Soldul contului 2812 (amortizarea aferentă construcţiilor) la data de 31 decembrie 2009 însuma 9.450 lei (înainte de a înregistra în contabilitate rezultatele evaluării). Ce valoare va avea acesta după înregistrarea diferenţelor din evaluarea construcţiilor (la 1 ianuarie 2010, de exemplu)?

4. Care sunt înregistrările contabile ca urmare a situaţiilor de mai sus ?

1) După finalizarea lucrării trebuia să se facă procesul verbal de recepţie a lucrării, pe baza procesului verbal de recepţie, darea în folosinţă, punere în funcţiune.

Înregistrările ce trebuiau făcute:



- Achiziţie diverse materiale: 3XX = 401 4426 = 401

- Concomitent: 231 = 722

- La recepţia finală a amenajării:

212 = 231

Valoarea de la care se porneste, este cea luată în calcul în raportul de reevaluare, valoarea de la care a pornit evaluatorul.

2) Dacă la 31.12.2009 se face o nouă reevaluare, din care rezultă o diminuare a mijlocului fix, aceasta se face cu o cheltuială, cheltuială care este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit. Recuperarea se face prin amortizarea fiscală care nu se ia în calculul reevaluării, amortizarea rămânând aceeaşi la valoarea de intrare a mijlocului fix.

Înregistrare contabilă: 658X.nedeductibil = 212

3)Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009 investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă determinată de administratori sau persoanele care au obligaţia gestionării entităţii, pe baza duratelor de viaţă utilă ale acestora.

4) Înregistrările contabile sunt date mai sus, în ceea ce priveşte sumele rămase în unele

conturi trebuie să se ştie valoarea apartamentului/cabinetului medical de la care a plecat evaluatorul.

În contabilitate se pot storna operaţiunile înregistrate greşit. Problema care se pune este dacă în procesul verbal de recepţie sunt trecute, se reface procesul verbal de recepţie, se recalculează amortizarea pentru fiecare mijloc fix în parte şi se regularizează înregistrările greşite. 38. FACTURĂ ACCEPTANŢĂ

1.Care este, în cazul prestărilor de servicii, succesiunea ca dată a contractului de prestări servicii acceptantă factura ? Acceptanta trebuie să aibă aceeaşi lună de emitere, înaintea datei facturii?

2. Care este monografia contabilă când nu ai acceptanta, respectiv ea este ulterioară datei facturii de vânzare cumpărare ( cu înregistrarea pe avans)?

3.Care este baza legislativă aferentă prestărilor de servicii cu toate cazurile analizate vizavi de data acceptantei?



Deoarece domeniul de activitate în cazul prestărilor de servicii este destul de variat nu se poate oferi un exemplu concret; acestea diferă de la un specific la altul.

Exemplu: IT, construcţii,consultanţă,etc. În ceea ce priveşte factura, în aplicarea prevederilor art.46 Cod comercial şi ale art.6 din

Legea nr.82/1991, factura fiscală nu este decât un document justificativ, care stă la baza înregistrărilor în contabilitate furnizorului sau prestatorului şi a cumpărătorului, respectiv beneficiarului, ea fiind un mijloc de probă cu privire la operaţiunea facturată, neavând calitatea de act juridic, care să trebuiască să îndeplinească cerinţele art.948 Cod civil, nici chiar atunci când probează existenţa unui contract comercial consensual, pentru care părţile nu au confecţionat un instrumentum.

Astfel, conform art.155 alin. (1) din Codul fiscal, factura trebuia emisă cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă.

Pentru suma avansurilor încasate în legatură cu o prestare de servicii, factura se emite cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care s-au încasat avansurile, cu exceptia cazului în care factura a fost deja emisă.

39. FACTURA DE DECONT S-au efectuat cheltuieli în numele unui client (bonuri fiscale: taxi, mâncare, combustibil). Aceste cheltuieli trebuie recuperate de la client. Cum se întocmeşte factura? Toate bonurile fiscale şi facturile fiscale merg în original la client. Conform informaţiilor furnizate rezultă că s-au efectuat plăţi în numele clientului şi e necesar să se întocmească o factură de decontare care să aibă ataşate documentele în original. Foarte important de reţinut este că nu se va colecta TVA la suma decontată, aşa cum reiese din prevederile art. 137 alin. (3), lit. e din Codul Fiscal:

„(3) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: a(...) e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care

apoi se decontează acesteia, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane.”

În plus, Normele de aplicare ale Codului fiscal aduc lămuriri suplimentare cu privire la necesitatea emiterii facturii de decontare (opţional), ca şi metodologia sa de întocmire:

„(3) În sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane impozabile reprezintă sumele achitate de o persoană impozabilă pentru facturi emise de diverşi furnizori/prestatori pe numele altei persoane şi care apoi sunt recuperate de cel care le achită de la beneficiar.

Persoana care achită sume în numele şi în contul altei persoane nu primeşte facturi pe

numele său şi nici nu emite facturi pe numele său.



Pentru recuperarea sumelor achitate în numele şi în contul altei persoane se poate emite, în mod opţional, o factură de decontare de către persoana impozabilă care a achitat respectivele facturi.

În situaţia în care părţile convin să îşi deconteze sumele achitate pe baza facturii de

decontare, taxa nu va fi menţionată distinct, fiind inclusă în totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite beneficiarului însoţită de factura achitată în numele său.

Persoana care a achitat facturile în numele altei persoane nu exercită dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu colectează taxa pe baza facturii de decontare şi nu înregistrează aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri.

Beneficiarul ale cărui facturi au fost achitate de altă persoană îşi va deduce în condiţiile

legii taxa pe baza facturii care a fost emisă pe numele său de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind doar un document care se anexează la factura achitată.

Exemplul nr. 1: Persoana A emite o factură de servicii de transport către persoana B, dar factura lui A

este plătită de C în numele lui B. Pentru recuperarea de la B a sumelor plătite, C are posibilitatea să emită o factură de

decontare, dar care nu este obligatorie. B îşi va exercita dreptul de deducere a TVA în condiţiile stabilite de lege pe baza facturii emise de A, în timp ce o eventuală factură de decontare de la C va fi doar ataşată acestei facturi.” Înregistrările contabile sunt următoarele:

1. La efectuarea plăţilor în numele clientului:

462 = 401 X 401 = 5121/5311 X

2. La întocmirea facturii de decontare:

411 = 462 X

3. La încasarea sumei cuvenite de la client: 5121/5311 = 411 X

40. FACTURA PRESTĂRI SERVICII

S-a primit în luna decembrie 2009 o factură de prestări servicii care nu a fost acceptată integral la plată (76.584 valoare + 14550,96 TVA = 91.134,97).

S-a făcut refuz parţial şi s-a comunicat furnizorului(22.337valoare+4244,03TVA =

26.581,03lei). Furnizorul a făcut factura de stornare pentru refuzul făcut, dar a emis-o în luna ianuarie

2010. Cum se fac înregistrările în contabilitate? Când şi cum se declară factura în D 394?



În primul rând, trebuie văzut cărui exerciţiu (2009 sau 2010) îi sunt aferente serviciile. Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009, principiul independenţei exerciţiului, trebuie să se ţină

cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor.

Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite").

În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări). Înregistrări contabile:

- Factură luna decembrie: 6XX = 401 76584 4426 = 401 14550.96

- Stornare parţial: 6XX= 408 - 22.337 4426 = 408 - 4244.03 În luna ianuarie, când soseşte factura, se închide contul 401 cu 408.

Potrivit formularului 394 se declară următoarele: - operaţiunile impozabile cu cota de 9% sau 19%, realizate pe teritoriul naţional, cu alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, pentru care au fost emise facturi, inclusiv facturile emise pentru avansuri; - operaţiunile cu TVA nedeductibil; - operaţiunile înscrise în facturile care au fost emise pentru vânzările cu amănuntul, vânzări care se înregistrează în contabilitate pe baza raportului zilnic. Nu se declară următoarele : - livrările/achiziţiile pentru care s-a emis bon fiscal dar nu s-a emis factura; - operaţiunile cu persoane neînregistrate în scopuri de TVA în România; - operaţiunile înscrise în facturile emise prin autofacturare; - operaţiunile pentru care se aplica taxarea inversă.

Declaraţia 394 se completează cumulat pe coduri de înregistrare în scopuri de TVA ale partenerilor de tranzacţii, indiferent dacă au fost realizate, cu acelaşi partener, operaţiuni impozabile cu 9% şi operaţiuni impozabile cu 19% (baza impozabilă şi, respectiv, TVA aferent se cumulează pentru toate operaţiunile).



41. FIRMĂ DESIGN

O firmă de design, specializată în vestimentaţie, achiziţionează articole de îmbrăcăminte pe care le modifică sau le completează cu diferite accesorii după care le vinde; achiziţionează reviste de specialitate, cosmetice, make-up-uri care sunt folosite pentru publicitate.

Care este monografia contabilă a acestei activităţi? Poate deduce toate aceste cheltuieli de promovare?

Monografie contabilă:

• Achiziţionarea de produse diverse: 30xx = 401 4426 = 401 • Bon de consum: 60x = 30x • Evidenţa, la sfârşitul lunii, a costului de producţie în curs de execuţie şi a lucrărilor şi

serviciilor în curs de execuţie: 331/332 = 711

• La începutul lunii următoare reluarea producţiei şi a lucrărilor/ serviciilor în curs de execuţie:

711 = 331/332

• Înregistrarea la recepţionarea produselor în cursul lunii la preţul prestabilit: 345 = 711

• La sfârşitul lunii, după calcularea costului efectiv al produselor / serviciilor respective, a diferenţelor favorabile şi nefavorabile după caz:

348 = 711 • Descărcarea gestiunii cu produsele vândute: 711 = 345 711 = 348 • Facturarea: 411 = % 70x 4427 În legătură cu cheltuielile, Codul Fiscal prevede:



Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. (2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil; b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare.

Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor; e) cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat; i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil; k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate; l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor; m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale; n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti; 2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori; 3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;



4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

42. VÂNZAREA FLORILOR

Pentru o florărie care vinde flori naturale şi aranjamente florale (vase de sticlă cu flori, lumânări de nuntă, etc.) este corectă înregistrarea producţiei în curs de execuţie?

Dacă florile sunt cumpărate şi revândute prin aplicarea unui adaos comercial, chiar dacă suferă prelucrări sub formă de aranjament, atunci ele se înregistrează la marfă, se face recepţie, se stabileşte preţul de amănunt.

1.Achiziţionarea mărfurilor de la furnizori. Mărfurile ajung cu factură: % = 401 371 4426 - înregistrarea adaosului comercial : 371 = % 378 4428 2.Achiziţionarea mărfurilor de la furnizori. Mărfurile ajung cu aviz de însoţire: 371 = 408 -înregistrarea adaosului comercial: 371 = % 378 4428 - În momentul primirii facturii: % = 401 408 4426 3. Vânzarea mărfurilor cu amănuntul: - Prin casă (numerar): 5311 = % 707 4427

- Prin bancă:

4111 = % 707 4427 5121 = 4111

- La evenimentele unde se fac diverse aranjamente se recomandă să se meargă tot pe vânzarea de flori (ca marfă), iar pe factură să se scrie cantitatea de flori, lumânări plus manopera pentru aranjament separat.



4. Descărcarea de gestiune a mărfurilor vândute, ţinând cont de coeficientul “K” de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare lună: % = 371 607 378 4428 5. Pentru a se putea descărca gestiunea este necesar a se calcula adaosul mărfurilor vândute. Acest adaos se calculează cu ajutorul coeficientului “K”: K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ] Acest coeficient „K” se înmulţeşte cu valoarea mărfurilor vândute din care s-a scăzut cota aferentă de TVA, adică cu rulajul lunar al contului 707*. Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707 Astfel costul mărfurilor vândute va fi: Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial

43. FOND COMERCIAL / FOND DE COMERŢ

Societatea “X” convine cu societatea “Y” la primirea/predarea afacerii desfăşurate în spaţiul închiriat de către fostul locatar (societatea “Y”) către noul locatar (societatea “X”).

Locatorul (societatea “Z”) este de acord cu această preluare prin rezilierea contractului

avut cu societatea “Y” şi semnarea unui nou contract de închiriere cu societatea “X”. Părţile au convenit ca prin preluarea spaţiului închiriat, societatea “X” va plăti societăţii

“Y” o sumă de 37.000 lei (inclusiv TVA) în schimbul fondului de comerţ, care include vadul comercial, clientela, drepturile de proprietate industrială şi de autor) aferent afacerii desfăşurate în locaţia respectivă şi de care va beneficia societatea “X”.

Bunurile imobile, mobile şi echipamentele necesar pentru exploatarea fondului de

comerţ, proprietate locatorului (societatea “Z”) sunt date în locaţiune viitorului locatar pentru o perioadă de 5 ani, contravaloarea locaţiunii pentru această perioadă fiind stabilită la suma de 100.000 lei (inclusiv TVA).

Societatea “Z”, proprietara spaţiului, declară şi se angajează să storneze toate facturile

emise şi neachitate până la data închieierii convenţiei în discuţie de către societatea “Y” (fostul locatar) în valoare de 90.000 lei (inclusiv TVA).

Totodată, societatea “Z” declară că, după încasarea sumei de 100.000 lei (inclusiv TVA),

nu mai are nicio pretenţie financiară asupra fostului locatar (societatea “Y”) şi se angajează să facă demersurile necesare ridicării ipotecii instituite asupra unui apartament deţinut de societatea “Y”.

Fostul locatar declară că, începând cu data semnării convenţiei, nu mai are nicio pretenţie în legatură cu fondul de comerţ vândut şi declară că viitorul locatar este liber să desfăşoare orice activitate la locaţia unde şi-a desfăşurat activitatea, fiind liber să desfăşoare



acelaşi tip de activitate şi să comercializeze acelaşi tip de produse şi să utilizeze aceleaşi reţete la prepararea produselor ca şi cele utilizate de fostul proprietar.

De asemenea, se obligă să predea fondul de comerţ şi elementele aferente acestuia în

stare bună, să garanteze viitorul locatar contra evicţiunii fondului de comerţ, să nu desfăşoare un comerţ de acelaşi gen sau natură, la distanţă mică de viitorul locatar.

Totodată, datoriile fostului locatar conexe fondului de comerţ nu se transmit către viitorul

locatar ca urmare a înstrăinării.

Conform acestei convenţii s-au emis două facturi: una între societatea “Y” (fostul locatar) şi societatea “X” (viitorul locatar), în valoare de 37.000 lei (inclusiv TVA), reprezentând fond commercial, şi una între societatea “Z” (proprietara spaţiului) şi societatea “X”, în valoare de 100.000 lei (inclusiv TVA), reprezentând fond de comerţ.

De asemenea, la data încheierii convenţiei în discuţie s-a încheiat şi un contract de

închiriere între societatea “Z” şi societatea “X” pentru spaţiul care face şi obiectul convenţiei prezentate mai sus. Prin acest contract, societatea “Z” se obligă să închirieze societăţii “X” spaţiul, împreună cu mobilierul existent în spaţiul respective, pe o perioadă de 6 ani, pentru suma de 5.000 euro/lună.

Cum se înregistrează în contabilitate cele două facturi prezentate mai sus? Având în vedere că există un contract de închiriere, cum se tratează din punct de vedere

fiscal şi contabil valoarea de 100.000 Ron? Din convenţie rezultă mai mult că firma “X” preia datoriile firmei “Y”. Cum se înregistrează în contabilitate suma de 100.000 Ron, dacă se consideră că

reprezintă o preluare de datorii? Fondul de comerţ poate fi închiriat? Ce articol de lege prevede acest lucru? Dacă poate fi închiriat, poate această operaţiune să fie înregistrata în 471 şi descărcată

pe cheltuieli cu chiria lunar timp de 5 ani? Ce altă modalitate de înregistrare în contabilitate există astfel încât să nu fie niciun risc

din punct de vedere contabil şi fiscal? Ce modificări ar trebui să se facă acestei convenţii pentru a reflecta cât mai corect natura

operaţiunii economice şi nu a avea probleme în cazul unui control fiscal?

Având în vedere că în spaţiul respectiv se va desfăşura activitatea companiei (va fi punct de lucru cu 20 de salariaţi), care este procedura de înregistrare a punctului de lucru?

Ce documente trebuie pentru înregistrarea la Registrul Comerţului? Dar la Administraţia Financiară? Se va înregistra la organele abilitate doar contractul de închiriere sau şi convenţia?

- SC “Y” facturează către SC “X” suma de 37.000 lei reprezentând fond comercial; - SC ”Z” facturează către SC “X” suma de 100.000 lei reprezentând fond de comerţ; - SC ”Z” închiriază lui SC “X” pentru 6 ani, facturând 5.000 euro/lună.

Potrivit Ordinului nr. 3.055/2009, privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a

a Comunităţilor Economice Europene, art. 83 - (1), Fondul comercial se recunoaşte, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.



(2) În situaţiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaşte numai în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părţi a acestora şi, după caz, şi de datorii şi capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat ca urmare a cumpărării sau ca urmare a unor operaţiuni de fuziune.

Transferul este în legătură cu o afacere, reprezentată de un ansamblu integrat de activităţi şi active organizate şi administrate în scopul obţinerii de profituri, înregistrării de costuri mai mici sau alte beneficii.

(3) Fondul comercial generat intern nu se recunoaşte ca activ deoarece nu este o resursă identificabilă (adică nu este separabil şi nici nu decurge din drepturi legale contractuale sau de altă natură) controlată de entitate, care să poată fi evaluată credibil la cost.

(4) În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, se au în vedere următoarele prevederi: a) fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani; b) totuşi, entităţile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative.

Înregistrare contabilă - achiziţie fond comercial: -achiziţionarea fondului commercial, % = 404 207 4426 -amortizarea fondului comercial, 6811= 2807 -valoarea fondului comercial cedat, 6583= 207

În ceea ce priveşte fondul de comerţ:

În baza contractului Vânzătorul vinde şi Cumpărătorul cumpără, în condiţiile şi la preţul stabilit, fondul de comerţ al unei societăţi comerciale, cu toate bunurile sale mobile şi imobile, corporale şi necorporale descrise în contract şi detaliate separat prin actele specifice, dacă este cazul, în schimbul preţului achitat de către Cumpărător către Vânzător.

Fondul de comerţ, reprezintă un bun unitar caracterizat prin reuniunea elementelor necorporale şi a unor elemente corporale ce aparţin unui comerciant, permiţându-i acestuia să-şi dezvolte clientela.

Fondul de comerţ nu este contabilizat ca atare. În bilanţ nu sunt înscrise decât elementele sale constitutive. Fondul comercial este numai partea reziduală a valorii fondului de comerţ care nu a putut să fie identificată în elemente corporale (cum ar fi: maşini, utilaje, instalaţii, stocuri).



Conform articolului 42 din Legea nr. 31/1990, o societate comercială îşi poate constitui filiale (cu personalitate juridică), iar conform art. 43 îşi poate constitui sedii secundare (lipsite de personalitate juridică).

Sediile secundare ale unei societăţi pot fi: - sucursalele - agenţiile - reprezentanţele -alte unităţi fără personalitate juridică, cum ar fi punctele de lucru şi birourile

Sediile secundare sunt părţi componente, unităţi, structuri fără personalitate juridică care aparţin unei societăţi comerciale.

Conform art. 71 şi art. 72 din O.G. nr. 92/2003 din Codul de procedură fiscală rep. şi a H.G. nr. 1.050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, societăţile comerciale au obligaţia declarării sediilor secundare la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală din raza teritorială în care se află.

Există două cazuri specifice legate de declararea sediilor secundare (punct de lucru): a) Sediu secundar cu mai puţin de 5 salariaţi; b) Sediu secundar cu minim 5 salariaţi;

În cazul punctului de lucru cu mai puţin de 5 salariaţi (sau fără salariaţi), declararea se

efectuează în termen de 30 zile de la înfiinţare, prin depunerea la ANAF din raza teritorială a societăţii comerciale a unei declaraţii „Declaraţie privind sediile secundare” aşa cum este prezentată în O.M.F.P. nr. 1.329/2004.

Declaraţia va fi însoţită de o copie a certificatului de înregistrare fiscală a contribuabilului de care aparţine sediul secundar şi de pe dovada deţinerii cu titlu legal a spaţiului (acte proprietate, contract de închiriere).

Organul fiscal competent va înregistra datele în registrul contribuabililor fără a atribui un număr de înregistrare fiscală.

Societatea depăşeşte un număr de 5 angajaţi pe punctul de lucru. În acest caz, în plus faţă

de actele menţionate mai sus, trebuie depusă la administraţia financiară şi declaraţia 060

(O.M.F.P. nr. 2.296/2007) „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru sediile

secundare”.

În acest mod, societatea va obţine un cod fiscal distinct pentru punctual de lucru. Impozitul

pe salarii pentru angajaţii din această locaţie se achită în baza acestui cod fiscal.

Toate cheltuielile aferente sediului permanent sunt deductibile dacă acesta este declarat conform procedurii prezentate mai sus şi sunt efectuate în scopul obţinerii de venituri. 44. SPARGEREA/FURTUL LA SEDIUL UNEI SOCIETĂŢI În urma unei spargeri la sediul firmei s-au constatat:



- furtul a 5.000 lei din casieria unităţii; - un monitor de calculator spart - valoare estimată: 610 lei.

Firma îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu închiriat. Nu există nici un contract de asigurare încheiat cu o firmă de asigurare şi nici în

contractul de închiriere nu este prevăzut ceva în acest sens. Societatea trebuie să-şi asigure paza bunurilor.

S-a încheiat un proces verbal cu poliţia care a constatat pagubele în ziua respectivă. Firma care a închiriat spaţiul a făcut plângerea la poliţie în numele tuturor chiriaşilor.

Societatea care a închiriat spaţiul, a reuşit recuperarea pagubelor de la o firmă de

asigurare cu care are contract.

Pentru a recupera banii furaţi din casierie s-a emis o factură de 5.000 lei, fără TVA, către firma care a închiriat spaţiul.

Este corect acest lucru?

Cum se procedează cu valoarea monitorului spart? Cum trebuie să se emită factura către firma care a închiriat spaţiul? Cu TVA sau fără

TVA? Se aplică TVA la valoarea estimată? În ce bază se emite această factură?

Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009:

Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care

sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare".

Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.

Din date rezultă că sumele se vor recupera. În ceea ce priveşte TVA-ul, se înregistrează în cazul mărfurilor, în această situaţie, este

vorba despre numerar în casierie. În cazul monitorului: În situaţia în care pentru bunurile respective s-a exercitat dreptul de deducere a TVA la

momentul achiziţiei acestora, lipsa sau deprecierea acestora este echivalentă cu livrarea pe teritoriul României. 45. IMPOZIT PE PROFIT – LIPSA EFECTIVĂ A STOCULUI DE MARFĂ

În urma controlului efectuat la o firmă se constată lipsa efectivă a stocului de marfă, cont 371, lipsă neimputabilă.

Care sunt consecinţele fiscale - impozit pe profit - modul de calcul, înregistrarile contabile precum şi încadrarea faptei conform Codului Fiscal? Aceaşi întrebare şi pentru gestiunea cu amănuntul."

Conform Codului fiscal Art.21:



(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate

lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, daca aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI.

Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitaţi naturale sau a altor cauze de forta majoră, în condiţiile stabilite prin norme;

Înregistrari contabile - exemple:

Înregistrarea minusului de inventar

607.nedeductibil = 371 635.nedeductibil = 4427 Înregistrarea minusului de inventar gestiune cu amănuntul

Minus de inventar = (cantitaţi faptice –cantitaţi scriptice) x pretul de înregistrare în contabilitate = (10 -11) x.1.500 = 1500,00 lei ;

TVA neexigibilă, aferentă mărfurilor lipsă: 1.500 * 19 :119 = 239,50 lei;

Adaosul comercial aferent mărfurilor lipsă: (1.500 - 239) x 20% = 252,20 lei Costul de achiziţie al mărfurilor lipsă la inventar: 1.500 - 239 - 252,20 = 1.008,80 lei;

607 = 371 1.080,80 lei 378 = 371 252,20 lei 4428 = 371 239,50 lei 46. ÎNREGISTRĂRI ACOPERIRE / PIERDERE Pentru acoperirea pierderillor din anii precedenti sunt corecte urmatoarele înregistrări: 4551=758 la data hot AGA (adică 30.11.2009) 121=1068 la data hot AGA (adică 30.11.2009) 1068=117 la data hot AGA (adică 30.11.2009)

Referitor la înregistrarile privind rezultatul exercitiului financiar trebuie sa avem in vedere cateva aspecte asa cum sunt prevazute in Ordinul nr. 3.055/2009, cu privire la reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene.Prevederile sunt aplicabile incepand cu data de 01.01.2010, data de la care se abroga vechile prevederi conforme cu Directiva a-IV-a ale Ordinului nr. 1.752/2005.

În acest sens, există o modificare foarte importantă care se referă la eliminarea prevederii din vechiul Ordin 1.752, în care aveam specificat că entităţile nu pot reveni asupra înregistrărilor efectuate cu privire la repartizarea profitului.

Ordinul nr. 1.752/2005 prevedea la punctul 222:



(3) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 «Repartizarea profitului» = 106 «Rezerve». Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 117 «Rezultatul reportat», de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii legale.

Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după

adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.

Entităţile nu pot reveni asupra înregistrărilor efectuate cu privire la repartizarea profitului.

Alte prevederi ale înregistrărilor specifice privind rezultatul exerciţiului financiar asa cum

se regăsesc în Ordinul nr. 3 055/2009. - ”Art.248 (...)

(5) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve".

Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea

generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.

(6) Închiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" şi 129 "Repartizarea profitului" se

efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale.

(7) În contul 117 "Rezultatul reportat" se evidenţiază distinct rezultatul reportat provenit din

preluarea la începutul exerciţiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit şi pierdere al exerciţiului financiar precedent, precum şi rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. ”

Astfel, din inregistrarile propuse, ar fi aplicabila conform Hotararea AGA, la data de 30.11.2009, numai renuntarea la creantele din credit asociat, cu respectarea prevederilor legale de impozitare a veniturilor rezultate: 4551/Actionari-asociati conturi curente =758/Alte venituri din exploatare

Dupa inchiderea exercitiului financiar si stabilirea profitului aferent se pot face urmatoarele înregistrări: 129/Repartizarea profitului = 1068/ Alte rezerve

În conformitate cu lit. (6) a art. 248, conturile 121 si 129 vor rămâne cu soldurile corespunzatoare la sfarsitul anului 2009, urmând a fi închise la începutul lui 2010.



121/Profit sau pierdere = 129/Repartizarea profitului

Şi, În cazul în care mai avem profit nerepartizat: 121/Profit sau pierdere = 117/Rezultatul reportat

În anul 2010 este nevoie de o nouă Hotărâre AGA, care să decidă repartizarea rezultatului aferent lui 2009, ca şi acoperirea pierderilor din anii precedenţi în baza contului 1068, cu menţunea că in prealabil s-a constituit rezerva minimă legală.

Asadar, acoperirea pierderilor din anii precedenţi se va efectua la data noii Hotărâri AGA din 2010 şi care va însoţi situaţiile financiare aferente anului 2009: 1068/Alte rezerve = 117/Rezultat reportat 47. ÎNREGISTRĂRILE CONTABILE LA SALARII

În legatură cu înregistrările contabile la salarii, FNUASS, Fond Garantare salariu, Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii le-am înregistrat în contul 635 = %

447.01 F.cam.m-ca 447.02 F.accid. 447.03 FNUASS 447.05 Fond Garantare salariu Se pot face corecturile acum, la începutul anului? 6451= % 4311.01 CAS 4311.02 F.accid. 4311.03 FNUASS 6452 = 447.05 F.Garant. sal. Conform O.M.F.P. 3.055/2009, contul 635 ţine evidenţa:

Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului sau altor organisme publice.

În debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" se înregistrează:

- prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (4426); - taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit care depăşesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură (4427); - decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cum sunt: diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum şi alte impozite şi taxe (446);



- datoriile şi vărsămintele de efectuat, către alte organisme publice, potrivit legii (447); - sume în curs de clarificare (473).

Concluzie:

Se pot evidenţia corect începând cu acest an, însă şi pentru cele din urmă va trebui să se identifice correct, în situaţia în care se face bilanţul contabil sau în alte cazuri, chiar dacă sunt înregistrate pe acele conturi. 48. INSTITUŢIE PUBLICĂ

Pentru mijloacele fixe rămase la dispoziţia institutului de cercetare la sfârşitul unei teme finanţate de la buget (mijloacele fixe au fost achiziţionate în cadrul unei teme de cercetare- finanţate în devizul de cercetare la capitolul utilaje independente şi la terminarea temei au rămas la dispoziţia institutului) cum se face înregistrarea lor în evidenţa contabilă?

Dacă se supun amortizării, cum se înregistrează amortizarea? Institutul are organizată contabilitatea conform Ordinului nr. 1.917/2005. La “tip

companie” nu s-a găsit încadrarea pentru institutul de cercetare (este instituţie publică).

Potrivit prevederilor art.222 din Normele de aplicare ale Regulamentului Financiar al Uniunii Europene nr.1.605/2002: „toate articolele (bunurile) achiziţionate al căror cost de achiziţie sau de producţie este de 420 euro sau mai mult, cu o perioadă de utilizare mai mare de 1 an şi care nu sunt consumabile, vor fi înregistrate în inventar şi în conturi contabile ca active fixe”, denumite uzual şi imobilizări corporale sau active tangibile.

Imobilizările corporale sunt recunoscute ca active bilanţiere numai atunci când:

a) este posibilă generarea către unitatea proprietară de beneficii economice viitoare aferente activului; şi

b) costul activului poate fi măsurat în mod credibil.

Pentru a determina dacă un element satisface primul criteriu de recunoaştere, unitatea administrativă trebuie să stabilească gradul de certitudine al fluxului beneficiilor economice viitoare pe baza evidenţei disponibile în momentul recunoaşterii iniţiale.

Instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaţiile se evidenţiază pe grupe,

subgrupe, clase şi subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 213).

Se recepţionează imobilizări corporale care se supun amortizării:

a). Achiziţionate de la terţi 213= 404 b). Primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit: 213 = 779



Se înregistrează amortizarea lunară calculată pentru toate activele corporale care au acest regim: 6811 = 281 Active fixe corporale care nu se supun amortizării: Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul ACTIVE FIXE CORPORALE public sau privat al statului sau al entităţilor administrativ-teritoriale: 49. AVANTAJ ÎN NATURĂ

Există următoarea situaţie: premii acordate în februarie 2010 pentru angajaţii din magazine, pentru anul 2009 - pentru valoarea vânzărilor realizate în magazine.

Aceste premii (telefoane, accesorii) sunt transferate din stocul de marfă pe bază de bon de consum şi acordate angajaţilor cu ocazia CONFERINŢEI ANUALE.

Se impozitează 19 % pentru marfa scoasă din gestiune şi cash?

Se încadrează la avantajele în natură acordate angajaţilor? Ce se poate impozita?

În conformitate cu Codul Fiscal, sunt considerate avantaj în natură:

69. Avantajele în bani şi în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terţi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz. 70. La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de persoana fizică, cum ar fi: a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal; b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică şi altele; c) abonamentele la radio şi televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice; d) permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport; e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal; f) contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică şi termică şi altele asemenea, cu excepţia celor prevăzute în mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal; g) cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier; h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate, pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie.

În cazul acesta vom avea în vedere prevederile art. 75 şi 77 din Codul Fiscal care menţionează că:

Art. 75. - (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42.

b) veniturile plătite de entitatea cu care aceştia au relaţii generatoare de venituri din

salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi



completările ulterioare; venituri sub formă de premii obţinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivi legii.

Având în vedere impozitarea acestui venit, menţionăm că:

Art. 41, Cod Fiscal, categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele: g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;

Art. 77. - (1) Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net. ……………………………. (3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri. (4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.

(5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final. (6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data

de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Monografie contabilă

Achiziţionarea bunurilor respective: % = 401 371 “Furnizori” “Mărfuri” 4426 “TVA deductibilă”

Acordarea premiului în natură: 623 = 371 “Cheltuieli de protocol, „Mărfuri” reclamă şi publicitate”

Colectarea TVA-ului pentru premiul acordat: 635 = 4427 “Cheltuieli cu alte impozite şi taxe” “TVA colectată”

Înregistrarea impozitului din premii: 635 = 446 “Cheltuieli cu alte impozite şi taxe” “Alte impozite şi taxe”

Achitarea impozitului: 446 = 5121 “Alte impozite şi taxe” “Conturi la bănci în lei”



50. CLIENŢI NEÎNCASAŢI

Primul caz: un client neîncasat este declarat falimentar în baza unei hotărâri judecătoreşti. Se va emite factura de ajustare a TVA; contabil se face înregistrarea contului 4118 folosind contul 654 sau 1174? Facturile neîncasate sunt emise în anul 2005.

Cazul al doilea: un client neîncasat de 3 ani, prin urmare intră în termenul de prescriere, dar nu este declarat falimentar. Ce înregistrări contabile necesită? Prima situaţie:

Din punct de vedere contabil, funcţiunea conturilor din Ordinul nr. 3.055/29 octombrie 2009, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, prezintă detalii privind înregistrările contabile care menţionează faptul că în contul 1174 se înregistrează rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (411, 461 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea erorilor).

Aşadar, în cazul de faţă nu se foloseşte contul 1174 deoarece nu este vorba de o corectare pentru erori contabile.

Din punct de vedere contabil, funcţiunea conturilor din Ordinul nr. 3055/29 octombrie 2009, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, menţionează faptul că sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenţă a clienţilor incerţi sau a debitorilor se înregistrează pe seama contului 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”.

În conformitate cu art. 138 din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii: d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă; Norme metodologice: 20. (1) În situaţiile prevăzute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii îşi ajustează baza impozabilă a taxei după efectuarea livrării/prestării, sau după facturarea livrării/prestării chiar dacă livrarea/prestarea nu au fost efectuate dar evenimentele prevăzute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturării şi înregistrării taxei în evidenţele persoanei impozabile. În acest scop furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu semnul minus când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplică şi pentru livrări intracomunitare. ................ (3) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 138 lit. d) din Codul fiscal, este permisă numai în situaţia în care data declarării falimentului beneficiarilor a intervenit după data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise înainte de această dată, dacă contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adăugată aferentă consemnată în aceste facturi nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului.



Ajustarea bazei de impozitare a TVA-ului este permisă doar în cazul falimentului beneficiarului, prin emiterea unei facturi cu reducerea bazei de impozitare, dacă TVA-ul a fost înregistrat în evidenţele societăţii. A doua situaţie:

Prescripţia extinctivă nu este definită de legea civilă. Totuşi, Decretul nr. 167/1958 în art. 1, alin. (1) consacră efectul prescripţiei extinctive „Dreptul la acţiune având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost executat în termenul stabilit de lege”.

Conform aceluiaşi Decret, art. 3, alin. (1), termenul general de prescripţie este de 3 ani. Potrivit prevederilor Decretului nr. 167, republicat din 10 aprilie 1958, privitor la prescripţia extinctivă art. 3, termenul prescripţiei este de 3 ani, prescripţia începând să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită, conform art. 7.

Prevederi concrete se regăsesc în Ordinul nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, care menţionează că scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise se efectuează numai după ce au fost întreprinse toate demersurile juridice potrivit legii, pentru decontarea acestora.

Pentru toate plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate la bunuri, precum şi pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor sau din alte cauze, comisia de inventariere trebuie să primească explicaţii scrise de la persoanele care au răspunderea gestionării, respectiv a urmăririi decontării creanţelor.

Pe baza explicaţiilor primite şi a documentelor cercetate, comisia de inventariere stabileşte caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi caracterul plusurilor, propunând, în conformitate cu dispoziţiile legale, modul de regularizare a diferenţelor dintre datele din contabilitate şi cele faptice, rezultate în urma inventarierii (punctul 39 din ordinul mai sus amintit).

Din punct de vedere contabil, funcţiunea conturilor din Ordinul nr. 3.055/29 octombrie 2009, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, prezintă detalii privind înregistrările contabile care trebuie făcute astfel:

Sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenţă a clienţilor incerţi sau a debitorilor se înregistrează pe seama contului 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”.

654 = 411 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” „Clienţi”

Creanţele asupra clienţilor reprezintă sumele datorate de clienţii interni şi externi pentru

produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei.



51. CHELTUIELI COMBUSTIBIL

Care este legea privind modul de calcul al combustibilului pentru un autoturism înregistrat pe o societate comercială?

Maşina respectivă deserveşte directorul general, nu este pentru aprovizionare cu materiale.

Potrivit Legii 571 / 2003 art. 21 alin. (4) lit. t), în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare din următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, cât şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă; 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

În ceea ce priveşte limitarea la calculul cheltuielilor deductibile cu combustibilul pentru maşinile utilizate de directorul general, potrivit Codului Fiscal, la art. 21 alin. 3 lit. n se specifică următoarele: cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele cu combustibilul, aferente autoturismelor utilizate de persoanele cu funcţii de conducere, sunt deductibile în limita a cel mult un singur autoturism pentru fiecare persoană.

În acest sens, cheltuielile generate de întreţinerea autoturismelor utilizate de directori, administratori, şi alte funcţii de conducere vor fi considerate deductibile numai în limita unui autoturism. Dacă sunt mai multe autoturisme alocate directorilor sau sunt societăţi cu 2-3 maşini şi au un singur angajat care este director, de exemplu, atunci cheltuielile de întreţinere pentru ce depăşeşte un auto sunt considerate nedeductibile. 52. ACHIZIŢIA INTRACOMUNITARĂ A UNUI AUTOTURISM Se va achiziţiona un autoturism din Bulgaria. Autoturismul se livrează tot acolo, la un partener bulgar cu VAT valid. Care sunt inregistrarile contabile la achizitie, inregistrarile contabile dacă se facturează ca si livrare comunitară in Bulgaria si inregistrarile contabile dacă se facturează in Romania .

Înregistrări contabile la achiziţie:

Conform art.130, alin (1), Cod Fiscal, se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau



transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

In conformitate cu art. 133. alin. (2) lit. c) din Codul Fiscal, locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. Prin derogare de la cele anterior mentioante, pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri.

Prin excepţie, în cazul în care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectivă, furnizează un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului, se consideră că transportul are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA.

Prin transport intracomunitar de bunuri se înţelege orice transport de bunuri ale cărui: 1. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în două state membre diferite; sau 2. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în acelaşi stat membru, dar transportul este

efectuat în legătură directă cu un transport intracomunitar de bunuri.

Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal mentionează că locul de plecare al transportului intracomunitar de bunuri este locul de unde începe transportul bunurilor, fără a se ţine cont de distanţa parcursă până la locul în care se află bunurile. Locul de sosire este locul în care se încheie transportul bunurilor.

(5) Este considerat un transport intracomunitar de bunuri în sensul art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, transportul situat între două transporturi prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) contractul sau orice alt document aferent transportului prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, trebuie să existe în momentul încheierii transportului prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal; b) persoana care efectuează transportul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, trebuie să acţioneze în contul persoanei care comandă sau realizează transportul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;

c) bunurile vor rămâne în aceeaşi stare în care au fost introduse în România. În ceea ce priveste conditiile de exetcitare a dreptului de deducere a taxei, precum şi

declararea acestor operaţii, vom avea în vedere art. 146, Cod Fiscal, care spune că pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

e) pentru taxa aferentă unei operaţiuni asimilate cu o achiziţie intracomunitară de

bunuri, prevăzută la art. 1301 alin. (2) lit. a), să deţină documentul prevăzut la art. 155 alin. (4), emis în statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevăzut la art. 1551 alin. (1) şi să înregistreze această taxă ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea taxei.

Monografie contabilă

b) Inregistrare INVOICE furnizor extern :

213 = 401 valoarea totală facturată (dacă achiziţia nu reprezintă marfă) Sau 371 = 401 valoarea totală facturată (dacă achiziţia reprezintă marfă)



Conform Ordinului nr. 3.055/2009 “ (1) Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de

schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţională a României, cât şi în valută.

(4) În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor.”

4426 = 4427 cursul din data livrării/data

Conform articolului 139’1 din Codul Fiscal: “Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta

decât importul de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză.”

Articolul 135 precizează că: “(1) În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la

care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia. (2) În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1), dacă aceasta este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.” Înregistrari contabile - livrare intracomunitară

În conformitate cu Legea 571 / 2003, livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.

Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru, cu excepţia nontransferurilor.

Transferul prevăzut la primul alineat reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.

Totodata, în conformitate cu Art. 143, alin. (2) sunt scutite de taxă următoarele: a) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un

cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru, cu excepţia:

1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi;



2. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 1522; b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA; Aşadar, livrarea mijlocului de transport către Bulgaria, este o operaţiune scutită de taxă, conform Codului Fiscal, art. 143, alin(2) . Monografie contabilă: 411 = 7583 (în cazul în care mijlocul de transport nu reprezintă marfă) Scaderea din gestiune 6583 = 213 Sau 411 = 707 (în cazul în care mijlocul de transport nu reprezintă marfă) Scaderea din gestiune 607 = 371 Înregistrări contabile - livrare în România În conformitate cu Legea 571/ 2003 ( Cod Fiscal), art. 140. alin (1) Cota standard pentru taxa pe valoare adaugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Livrarea de bunuri în România, bunuri obţinute prin achiziţie intracomunitară, nu se situează la operaţiuni scutite de taxă. De asemenea, Codul fiscal menţionează la art. 140, alin (6) : cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei. Aşadar, pentru bunurile livrate pe teritoriul României, se va aplica cota standard ( 19%) la livrare. Monografie contabilă: 411 = % 7583 (în cazul în care mijlocul de transport nu reprezintă marfă) 4427 Scăderea din gestiune 6583 = 213 Sau 411 = %



707 (în cazul în care mijlocul de transport nu reprezintă marfă) 4427 Scăderea din gestiune 607 = 371

53. CESIUNEA DE CREANŢE

O societate comercială din România are creanţe în valoare de 1.000 euro de la o societate comercială din Franţa. Totodată societatea comercială din România are datorii către o altă societate comercială din România, echivalentul a 1.500 euro. 1. Se poate încheia un contract de cesiune de creanţe în contextul dat? 2. Se facturează, cine facturează? Cum se facturează: cu TVA sau fără TVA? 3. Sunt venituri impozabile şi cheltuieli deductibile (în cazul în care se facturează) din punct de vedere fiscal? 4. Monografie contabilă.

Cesiunea de creanţe este operaţiunea prin care creditorul (cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul de creanţă unei alte persoane (cesionar) care devine astfel creditor în locul său şi va putea încasa de la debitor creanţa cedată.

Contabilizarea contractelor de cesiune a creanţelor la cesionar (persoana care a preluat creanţele) trebuie făcută în funcţie de clauzele specifice fiecărui contract.

Prin cesiunea de creanţă, dreptul de creanţă al cedentului se transmite cesionarului pentru valoarea nominală a creanţei, chiar dacă transmiterea s-a făcut la un preţ mai mic.

Transmiterea creanţei are loc la data încheierii contractului, dacă nu se prevede altfel.

a) Înregistrarea contravalorii creanţelor cedate:

% = 411 461 „Clienţi” „Debitori diverşi” 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” b) În situaţia în care au fost constituite deprecieri pentru creanţele neîncasate, ca urmare a cesiunii se vor anula sumele respective: 491 = 7814 suma constituită „Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări pentru (XXX) creanţelor – debitori diverşi” deprecierea activelor circulante”

c) Înregistrarea încasării contravalorii cesiunii:



5121 = 461 „Conturi la bănci în lei” „Debitori diverşi”

Exemplul de mai sus tratează aspecte de natură contabilă care vizează operaţiunile de cesiune ale creanţelor. Pentru evidenţierea completă a acestor operaţiuni mai sus amintite, se vor avea în vedere prevederile contractuale şi legale.

Din punct de vedere fiscal

• veniturile din sau în legătură cu cesionarea creanţelor sunt venituri impozabile întrucât ele nu sunt cuprinse în categoria veniturilor neimpozabile cuprinse în Codul Fiscal; • pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate sunt deductibile, numai în următoarele cazuri:

1.procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti; 2.debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori; 3.debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor; 4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

Societatea cedentă nu este obligată să emită factură faţă de societatea cesionară.

Societatea cesionară nu este obligată să emită factură pentru contravaloarea serviciului efectuat (în fapt diferenţa dintre valoarea nominală a creanţei şi preţul cu care ea a fost cesionată). Dar, dacă totuşi emite factură, trebuie să menţioneze pe ea „scutit fără drept de deducere” sau „neimpozabil”.

Factura eventual emisă la punctul nu este purtătoare de TVA.

54. DECONT TVA REGULARIZĂRI În urma confirmărilor de extrase la 31.12.2009 s-a constatat lipsă, înregistrarea eronată a unor facturi care implică atât TVA dedus cât şi TVA colectat. Se pot face corecţii, respectiv înregistra facturile lipsă (anul 2008) pe luna decembrie 2009 din punct de vedere al TVA-ului? TVA-ul poate fi cuprins în decontul lunii ianuarie 2010 la rubricile de regularizări? Ce declaraţii rectificative trebuie depuse?

În conformitate cu Legea 571/2003, art. 147 alin. (1)-(3), orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153, are dreptul să scadă din valoarea totală a taxei colectate, pentru o perioadă fiscală, valoarea totală a taxei pentru care, în aceeaşi perioadă, a luat naştere şi poate fi exercitat dreptul de deducere, conform art. 145-147.

În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevăzute la art. 146, persoana impozabilă îşi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiţii şi formalităţi sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui în care a luat naştere dreptul de deducere.



Prin norme se vor preciza condiţiile necesare aplicării prevederilor alin. (2), pentru situaţia în care dreptul de deducere este exercitat după mai mult de 3 ani consecutivi după anul în care acest drept ia naştere. Normele metodologice menţionează că prevederile art. 1471 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal se aplică de persoanele impozabile şi ulterior unui control fiscal, chiar dacă taxa înscrisă în facturile pentru achiziţii era exigibilă în perioada supusă inspecţiei fiscale. În aplicarea art. 1471 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabilă va notifica organele fiscale competente printr-o scrisoare recomandată, însoţită de copii de pe facturi sau alte documente justificative ale dreptului de deducere, faptul că va exercita dreptul de deducere după mai mult de 3 ani consecutivi după anul în care acest drept a luat naştere.

Conform OPANAF nr. 77/21.01.2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”, la rândul 28 al declaraţiei „regularizări taxă dedusă” se evidenţiază sumele rezultate din corectarea informaţiilor, precum şi orice alte sume rezultate din regularizări prevăzute de legislaţia în vigoare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate iniţial, precum:

• reducerile de preţ acordate de furnizori/prestatori, • modificarea preţului, • nedeclararea operaţiunii în perioada în care intervine exigibilitatea, pentru

informaţiile de la rd. 21, 22, 23 din deconturile anterioare de taxă depuse la organele fiscale.

Totodată, la rândul 15 „regularizări taxă colectată” se evidenţiază sumele rezultate din corectarea informaţiilor de la rândurile 9, 10, 11 şi 12 din deconturile anterioare, precum şi orice alte sume rezultate din regularizările prevăzute de legislaţia în vigoare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate iniţial, precum: acordarea de reduceri de preţ, modificarea preţului de vânzare, nedeclararea din eroare a operaţiunii în perioada în care intervine exigibilitatea.

Aşadar, facturile aferente anului 2008 neînregistrate, se vor contabiliza la luna decembrie 2009 urmând ca taxa pe valoare adăugată să fie declarată la rândul 15, respectiv 28 din declaraţia 300 aferentă lunii ianuarie 2010.

Totodată se va depune şi declaraţia rectificativă 101 „privind impozitul pe profit” aferent anului 2008.

Sumele reprezentând venituri sau cheltuieli aferente anului 2008 vor fi contabilizate la decembrie 2009 folosind contul 117, nu conturile de venituri şi cheltuieli.

55. FACILITĂŢI PENTRU UN ASOCIAT ŞI SALARIAŢI

O societate are depozit en-gros şi un punct de desfacere en-detail (cu casă de marcat) care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi spaţiu.

În ce mod poate cumpăra în calitate de administrator (asociat) şi angajat cu contract de muncă produse din firmă (depozit magazin): la preţul de intrare sau oricum mai mic decât preţul de en-detail?

Se poate oferi această facilitate şi celorlalţi angajaţi ai firmei?



Potrivit art. 16 din Ordonanţa nr. 99/2000, privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, prin vânzări cu preţ redus, se înţelege:

a) vânzări de lichidare; b) vânzări de soldare; c) vânzări efectuate în structuri de vânzare denumite magazin de fabrică sau depozit de fabrică; d) vânzări promoţionale; e) vânzări ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, după ce evenimentul a trecut şi este evident că produsele respective nu mai pot fi vândute în condiţii comerciale normale; f) vânzări ale produselor care într-o perioadă de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vândute; g) vânzări accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapidă sau a căror conservare nu mai poate fi asigurată până la limita termenului de valabilitate; h) vânzarea unui produs la un preţ aliniat la cel legal practicat de ceilalţi comercianţi din aceeaşi zonă comercială, pentru acelaşi produs, determinat de mediul concurenţial; i) vânzarea produselor cu caracteristici identice, ale căror preţuri de reaprovizionare s-au diminuat. Totodată, potrivit art. 17, este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse în pierdere, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum şi în cazul produselor aflate în pachete de servicii.

Prin vânzare în pierdere, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege orice vânzare la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie, astfel cum acesta este definit în reglementările legale în vigoare.

În cazul în care se doreşte vânzarea la un preţ redus, potrivit art. 16 din prezenta ordonanţă, se va avea în vedere reglementările art. 33 care menţionează că vânzările cu preţ redus, sunt supuse următoarelor reguli de fixare şi publicitate a preţurilor:

a) Orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de

referinţă practicat în acelaşi spaţiu de vânzare pentru produse sau servicii identice. Preţul redus trebuie să fie inferior preţului de referinţă. Preţul de referinţă reprezintă cel mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării preţului redus.

b) Orice anunţ de reducere de preţuri, indiferent de formă, modul de publicitate şi motivaţia reducerii, trebuie să se adreseze ansamblului consumatorilor şi să indice în cifre o reducere în raport cu preţurile de referinţă, excepţie făcând:

- publicităţile comparative de preţ; - anunţurile publicitare exclusiv literare, care nu conţin cifre; - anunţurile de preţ de lansare a unui nou produs pe piaţă; - anunţurile publicitare orale efectuate exclusiv în interiorul magazinului pentru reduceri de preţuri la un anumit raion, pentru o foarte scurtă perioadă a unei zile de vânzare. c) Publicitatea prin catalog şi ofertele de reducere de preţuri, lansate de comercianţii care practică vânzarea prin corespondenţă, pot fi valabile numai până la epuizarea stocurilor, cu condiţia ca această menţiune să figureze vizibil şi lizibil în catalog.

d) Orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice:

- fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat; - fie prin menţiunile "preţ nou", "preţ vechi" lângă sumele corespunzătoare;



- fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat. e) Se interzice ca o reducere de preţ pentru un produs şi/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părţi din produs şi/sau serviciu. f) Toate documentele justificative legale care atestă veridicitatea preţului de referinţă trebuie să fie păstrate pentru a putea fi prezentate ori de câte ori este nevoie organelor de control abilitate. g) Orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat o formă de publicitate înşelătoare şi este sancţionat conform reglementărilor legale în vigoare.

Aceste reguli nu se aplică atunci când reducerile de preţ pe produs rezultă din creşterea cantităţii de produs conţinută în ambalajul utilizat în mod uzual în comercializarea acestora sau din creşterea numărului de produse identice oferite spre vânzare într-un ambalaj colectiv.

Totodată, trebuie menţionat că potrivit Legii 571/2003 art. 21, alin. (4) lit. (e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii sunt cheltuieli nedeductibile.

Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele:

a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanţi, în favoarea acestora; b) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora; c) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora; d) cheltuielile reprezentând diferenţa dintre preţul de piaţă şi preţul de cumpărare preferenţial, în cazul tranzacţiilor cu acţiuni efectuate în cadrul sistemului stock options plan, precum şi cheltuielile cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii acordate salariaţilor; e) alte cheltuieli în favoarea acestora.

56. FACTURĂ ÎNTOCMITĂ GREŞIT

În cazul în care s-a greşit o poziţie dintr-o factură, cum trebuie procedat? Trebuie stornată toată factura şi refăcută din nou sau se poate storna doar poziţia greşită?

Exemplu: contractul cu clientul este semnat pentru preţuri în euro, astfel încât şi la poziţiile corecte preţul va fi altul. Este corect?

În conformitate cu Ordinul nr. 3.512/ 27.11.2008, privind documentele financiar contabile, în documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea sau file lipsă.



Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face în toate exemplarele documentului şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul justificativ, menţionându-se şi data efectuării corecturii. În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul întocmit greşit se anulează şi rămâne în carnetul respectiv. La corectarea documentului justificativ în care se consemnează operaţii de predare-primire a valorilor materiale şi a mijloacelor fixe este necesară confirmarea, prin semnătură, atât a predătorului, cât şi a primitorului. În cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora, menţionându-se data rectificării şi semnătura celui care a făcut modificarea.

Documentele prezentate în listele de erori, anulări sau completări (pe baza cărora se fac modificări în fişiere sau în baza de date a unităţii) trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de conducerea unităţii.

În cazul exemplului, se va proceda la anularea facturii, urmând a întocmi o nouă factură cu datele corecte.

57. MARFĂ CU VALOARE ZERO Există următoarea situaţie: cu factura de achiziţie de la un furnizor intră în gestiune 2 bax-uri din acelaşi produs cu valoarea 0, pe lângă alte bax-uri tot din acelaşi produs cu preţul de achiziţie aferent. Furnizorul respectiv, pentru a-şi face reclamă, vrea ca la 3 bucăţi vândute din produsul respectiv să se dea o bucată gratis (din cele cu valoarea 0). Toate mărfurile trebuiesc recepţionate, chiar şi cele cu valoarea 0. Cum se înregistrează în contabilitate achiziţia, vânzarea şi descărcarea din gestiune a mărfii cu valoarea 0?

Bunurile care sunt acordate gratuit, de către agentul economic, în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor intră sub incidenţa prevederilor art. 128 alin. (8) lit. e din Codul fiscal al României, prin urmare NU CONSTITUIE LIVRARE DE BUNURI. Art. 128. - (1) Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. ……………………………………………… (8) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): ……………………………………………….

e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor în condiţiile stabilite prin norme;

http://www.contribuabilul.ro/?cs=307109



Potrivit Ordinului nr. 3.055/2009 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, art. 49, alin. (1) elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie.

Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau costul de producţie sunt cele

prevăzute de prezentele reglementări. În conformitate cu art. 50 al prezentului ordin, evaluarea la data intrării în entitate se face astfel: 50 - (1) La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel: ………………………………………………. d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziţie.

Pentru a justifica monografia contabilă aferentă achiziţiei şi descărcării de gestiune a mărfii primite cu valoare zero se va avea în vedere şi reglementările art. 256 alin. (1), Ordinul nr. 3.055 care menţionează că veniturile din exploatare cuprind:

a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii. Veniturile se recunosc la valoarea integrală, inclusiv în cazul în care entitatea practică programe de fidelizare a clienţilor.

În acest caz, pentru contravaloarea punctelor cadou acordate clienţilor ca parte a unei tranzacţii de vânzare de bunuri, prestare de servicii sau a altor forme similare de stimulare, şi care pot fi folosite în viitor de client pentru a obţine bunuri sau servicii gratuite sau la preţ redus, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale condiţii suplimentare, entitatea înregistrează în contabilitate un provizion;

Privitor la funcţiunea conturilor, Ordinul nr. 3.055/2009 furnizează următoarele informaţii:

Cu ajutorul contului 758 "Alte venituri din exploatare" se ţine evidenţa veniturilor realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri ale activităţii de exploatare. În creditul contului 758 "Alte venituri din exploatare" se înregistrează: bunurile sau valorile primite gratuit (301, 302, 303, 361, 371, 381, 512, 531);

Cu ajutorul contului 371 "Mărfuri" se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri.

În debitul contului 371 "Mărfuri" se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor constatate plus la inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (607, 758).

Monografie contabilă: Bunurile acordate gratuit nu reprezintă livrare de bunuri, conform Codului Fiscal,

deci, în cazul de faţă nu avem vânzare de bunuri. Pe baza facturii se întocmeşte un NIR cu toate datele aferente şi cu valoarea la cost

de achiziţie a bunurilor primite gratuit (costul de achiziţie se cunoaşte deoarece există bunuri similare cu preţ de achiziţie aferent).

A . În baza NIR-ului se face nota contabilă (achiziţie bunuri cu valoare zero):



371 = 7588 Mărfuri Alte venituri din exploatare

Pe măsură se vor utiliza aceste bunuri, oferindu-le gratuit clienţilor, se vor întocmi bonuri de consum pentru bunurile aferente, bonuri de consum în baza cărora se vor scoate din gestiune bunurile oferite gratuit.

B. În baza bonurilor de consum se va face nota contabilă (descărcare gestiune):

607 = 371 “Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”

58. REEVALUARE IMOBIL 2009

Există un imobil cu intrare în 2001, reevaluat în 2005 şi 2007 şi vândut în 2008. Când s-a vândut s-a făcut 105 = 1068. E corect sau trebuia 105 = 1065? Pentru un alt imobil din 2002, reevaluat în 2005 şi 2007 nu s-a înregistrat 105 = 1065 nici până la 01.04.2009, nici după aceea. Este corect dacă înregistrez în decembrie 2009 surplusul de amortizare rezultat în urma reevaluărilor?

Dacă imobilul din 2001, reevaluat, a fost vândut şi a rămas cu surplusul din reevaluare în contul 105, atunci soldul acestui cont trebuie tratat în conformitate cu O.M.F.P. nr. 1.752 / 2005 şi anume:

Transferarea diferenţelor din reevaluare la rezerve:

105 = 1065 “Rezerve din reevaluare” “Rezerve reprezentând surplusul din rezerve din reevaluare”

Surplusul din reevaluare, inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat.

În sensul prezentelor reglementări câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate.

În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.

Aşadar, în cazul imobilului din 2002, dacă acesta nu a fost vândut în anul 2009, respectiv scos din evidenţă, atunci nu se face înregistrarea menţionată de dumneavoastră, întrucât acest surplus nu reprezintă un câştig realizat.



În cazul în care acest imobil a fost vândut, respectiv scos din evidenţă şi aţi rămas cu surplusul din reevaluare în contul 105, atunci nota contabilă menţionată de dumneavoastră trebuia făcută la scoaterea din evidenţă a activului.

Însă, în cazul în care această notă a fost omisă, este prudent să se înregistreze în decembrie 2009.

Totodată, vom avea în vedere reglementările Ordinului nr. 1.752/2005 cu privire la reflectarea în contabilitate şi în situaţiile financiare a surplusului din reevaluare.

Aşadar, în conformitate cu O.M.F.P. nr. 1.752/2005, în cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în „Capital şi rezerve” (contul 105 „Rezerve din reevaluare”).

Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

59. SERVICII COMISION În luna decembrie 2009 s-a facturat unui client din comunitate (Germania) prestări servicii conform unui contract încheiat între părţi. S-a întocmit un INVOICE în sumă de 500 euro. Pe teritoriul românesc s-a emis factura fiscală cu valoare prestări servicii (comision), şi anume: prestări comerciale conform contract buc. 1 valoare (500 euro*4.2 curs BNR) iar la TVA (scutite cu drept de deducere conf. art. 133 pct. 2 lit. g). În luna februarie 2010 există aceeaşi situaţie. Ce documente se întocmesc în anul 2010 şi care sunt înregistrările contabile? Potrivit reglementărilor din anul 2009:

Art. 133. - (1) Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi:

g) locul unde clientul căruia îi sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu condiţia ca respectivul client să fie stabilit sau să aibă un sediu fix în afara Comunităţii ori să fie o persoană impozabilă acţionând ca atare, stabilită sau care are un sediu fix în Comunitate, dar nu în acelaşi stat cu prestatorul, în cazul următoarelor servicii: 14. prestările de servicii de intermediere, efectuate de persoane care acţionează în numele şi contul altor persoane, când aceste servicii sunt prestate în legătură cu serviciile prevăzute la prezenta literă;

Potrivit reglementărilor pentru anul 2010:

Art. 133. - (1) În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor:



(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice.

Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile.

În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.

Înregistrarea în scopuri de TVA a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii:

Art. 1531. - (1) Are obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform

prezentului articol: ……………………………………………………….. b) persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România, neînregistrată şi care nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 153, şi care nu este deja înregistrată conform lit. a) sau c) sau a alin. (2), dacă prestează servicii care au locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislaţia altui stat membru al art. 150 alin. (2), înainte de prestarea serviciului; …………………………………………………………

(10) Înregistrarea în scopuri de TVA conform prezentului articol nu conferă persoanei impozabile calitatea de persoană înregistrată normal în scopuri de TVA, acest cod fiind utilizat numai pentru achiziţii intracomunitare sau pentru serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2), primite de la persoane impozabile stabilite în alt stat membru sau prestate către persoane impozabile stabilite în alt stat membru.

În conformitate cu art. 154, Cod Fiscal, persoanele înregistrate potrivit art. 153 vor comunica codul de înregistrare în scopuri de TVA tuturor furnizorilor/prestatorilor sau clienţilor. Informarea este opţională, dacă persoana beneficiază de prestări de servicii, conform art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 şi lit. i); Aşadar, singura modificare survenită face referire la obligaţia persoanei impozabile cu sediu în România de a solicita înregistrarea în scopuri de TVA a beneficiarului stabilit în alt stat membru. Prestatorul de servicii are obligaţia de a solicita înregistrarea în scopuri de TVA înainte de prestarea serviciului. Nu sunt modificări referitor la monografia contabilă. 60. STORNAREA UNEI POZIŢII DINTR-O FACTURĂ

În cazul în care trebuie stornată o poziţie dintr-o factură, trebuie stornată toată factura sau se poate storna doar poziţia greşită? Dacă da, conform cărei legi?

În conformitate cu Ordinul nr. 3.512/ 27.11.2008, privind documentele financiar contabile



în documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea sau file lipsă. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face în toate exemplarele documentului şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul justificativ, menţionându-se şi data efectuării corecturii. În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul întocmit greşit se anulează şi rămâne în carnetul respectiv. Totodată, Codul Fiscal menţionează la art. 159 alin. (1), corectarea informaţiilor înscrise în facturi sau în alte documente care ţin loc de factură se efectuează astfel:

a) în cazul în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se anulează şi se emite un nou document;

b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din documentul iniţial, numărul şi data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie se emite un nou document conţinând informaţiile şi valorile corecte şi concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul şi data documentului corectat.

Presupunând că factura nu a fost transmisă şi că eroarea a fost constatată imediat după emiterea ei, atunci soluţia este anularea facturii şi păstrarea ei în carnetul respectiv.

În caz contrar, se vor utiliza indicaţiile punctului b) din alin. (1), art. 159, Cod Fiscal.

61. STORNARE FACTURI PENTRU SERVICII NEEXECUTATE

În urma reverificării situaţiilor de lucrări şi a facturilor emise în anul 2009, două societăţi comerciale (Beneficiar şi Executant) au încheiat un proces verbal prin care s-a stabilit că executantul a facturat eronat anumite lucrări care au fost acceptate iniţial la plată de beneficiar.

Conform procesului verbal însuşit de părţi executantul trebuia să emită facturi storno pentru aceste lucrări neexecutate, dar până în momentul de faţă nu a făcut acest lucru.

Care este baza legală pentru stornarea cheltuielii înregistrate în contabilitate şi TVA-ul aferent, în situaţia refuzului executantului de a emite factura storno? Executantul figurează cu sold de plată în evidenţele contabile.

În conformitate cu Legea 571/2003 privind Codul fiscal, art. 138, baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:

a) dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;



Potrivit normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, în situaţiile prevăzute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii îşi ajustează baza impozabilă a taxei după efectuarea livrării/prestării sau după facturarea livrării/prestării, chiar dacă livrarea/prestarea nu a fost efectuată, dar evenimentele prevăzute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturării şi înregistrării taxei în evidenţele persoanei impozabile.

În acest scop furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu semnul

minus când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplică şi pentru livrări intracomunitare.

Totodată, Codul Fiscal prevede prin articolul 21 alineat (4) că, pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare; - contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate. Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.

Aşadar, în baza celor două articole invocate din Codul Fiscal, prestatorul de servicii este obligat la emiterea unei facturi de storno pentru serviciile facturate şi neprestate efectiv, în baza unor situaţii de lucrări, procese verbale de recepţie, rapoarte de lucru. 62. VÂNZAREA UNUI APARTAMENT UNEI PERSOANE FIZICE

O societate a vândut unei persoane fizice cu contract de vânzare - cumpărare un apartament. Se face factură?

În conformitate cu Legea 571/2003, art. 155. Alin. (1) persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) şi (2), trebuie să emită o factura către fiecare beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă.

De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factura către fiecare beneficiar,

pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă.



Totodată, în conformitate cu art. 128, alin. (1) Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.

(2) Se consideră că o persoană impozabilă, care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, într-o livrare de bunuri, a achiziţionat şi livrat bunurile respective ea însăşi, în condiţiile stabilite prin norme. (3) Următoarele operaţiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri, în sensul alin. (1): a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing; b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite; c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri. Concluzie: da, se emite factură. 63. VÂNZAREA UNUI MIJLOC FIX AMORTIZABIL

O societate doreşte vânzarea unui mijloc fix amortizabil căruia nu i se aduc modificări.

1. În conformitate cu Ordinul nr. 3.055/2009 cum se înregistrează în contabilitate această vânzare: prin transfer al acestuia în active circulante conform punctului 153 din Ordinul nr. 3.055 sau nu?

2. Care este monografia contabilă în cazul transferului în active circulante şi cum se descarcă gestiunea de acest mijlocul fix?

În conformitate cu Ordinul nr. 3.055/2009, articolul 153, alineat (1), atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că aceasta urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria imobilizări corporale în cea de stocuri.

Transferul se înregistrează la valoarea neamortizată a imobilizării. Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea activului se

procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

În acest caz, nu i s-au adus modificări mijlocului fix, aşadar nu se încadrează la acest articol.

Totodată, în conformitate cu art. 61, alin. (1), la data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată).



• Descărcare gestiune mijloc fix

6583 = 213

“Cheltuieli privind activele cedate” “Instalaţii tehnice, mijloace transport, animale”

2812 = 213 “Amortizarea mij. transport, instalaţii tehnice” “Instalaţii tehnice, mijloace transport, animale animale

64. INVESTIŢII IMOBIL ÎNCHIRIAT

Cum se înregistrează în contabilitate ( inclusiv amortizarea ) şi ce obligaţii fiscale sunt în cazul investiţiilor făcute la un imobil luat în chirie de la o persoană juridică?

În situaţia în care o entitate utilizează imobilizări corporale în baza unui contract de

închiriere pentru care se plătesc redevenţe, în contabilitate acestea se regăsesc pe cheltuieli de

exploatare, cont 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”.

Dacă pentru aceste imobilizări, chiriaşul efectuează cheltuieli în scopul modernizării activelor respective, atunci acestea sunt reflectate în contabilitate similar cu cheltuieli ulterioare efectuate la activele corporale proprii.


• Înregistrarea chiriei lunare: 612 = 401

• Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor efectuate cu modernizarea spaţiului închiriat: a) cheltuieli cu manopera:

628 = 401

b) cheltuieli cu consumabilele: 602 = 302

• Înregistrarea investiţiei în curs:

231 = 722

• La finalizarea lucrărilor şi la recepţia acestora se dă în folosinţă investiţia.



212 = 231 • Înregistrarea amortizării lunare aferente investiţiei (investiţia se amortizează pe durata contractului de închiriere): • 6811 = 2812

Art. 24. (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;

65. INVOICE CU MARFĂ LA PREŢ 0

S-a primit de la un furnizor din Olanda, un invoice cu marfă la preţ 0. Cum se înregistrează această factură în contabilitate? La ce preţ?

În primul rând trebuie văzut statutul mărfii: dacă este donaţie, dacă este primită cu titlu

gratuit, discount. În funcţie de statutul mărfii se poate face înregistrarea în contabilitate corect. Exemplu informativ:

Înregistrare factură ( invoice ) cu valoare zero

Factura cu valoare zero se va emite pentru marfa ce urmează a fi recepţionată de cumpărător în schimbul mărfii returnate.

Astfel că, va fi o nouă recepţie pentru marfa din invoice cu valoare zero.

Nota de Intrare / Recepţie pentru marfa primită în schimbul celei returnate se va înregistra în contabilitate.

371 = 357 valoarea mărfii care a fost recepţionată ( curs dată recepţie ) art. 137, Cod fiscal

Apoi:

665 = 401 diferenţe de curs valutar dintre recepţie marfă şi invoice iniţial Sau 401= 765



Până la momentul recepţiei mărfii trecută pe Invoice cu valoare Zero, marfa facturată iniţial şi care nu corespundea din punct de vedere calitativ va sta în contul 357 “ mărfuri aflate la terţi”, urmând a trece în contul de marfă la momentul recepţiei ( întocmire NIR ).

66. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

Exemple de operaţiuni de majorare a capitalului social al unui SRL: • prin operaţiuni externe-aporturi noi ( părţi sociale noi ) în numerar sau în natură:

Fc 456 = % 1011 Subscrierea 104 5121=456 vărsarea Sau 212=456 1011=1012 transfer

Din punct de vedere juridic se modifică actul constitutiv:

• prin operaţiuni interne-încorporare de reserve, profit la capitalulul social, prin emitere de noi părţi sociale:

Fc 1068=1012 Sau 117=1012 Din punct de vedere juridic se modifică actul constitutiv?

Care sunt documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate?

• prin operaţiuni interne-încorporare de rezerve, profit la capitalulul social, prin majorarea valorii nominale:

Fc 1068=1012 Sau 117=1012

Din punct de vedere juridic se modifică actul constitutiv? În acest caz cine stabileşte valoarea noii părţi sociale?(părţile sociale nu sunt

tranzacţionate pe o piaţă reglementată)? Care sunt documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate? Iar în caz de reducere a capitalului social, valorile înregistrate la pct.II şi III vor fi

impozitate cu impozitul pe dividende şi impozitul pe profit? Conform Legii 31/1990

Orice operaţiuni externe-aporturi noi (părţi sociale noi) în numerar sau în natură va modifica actul constitutiv al societăţii.



Art. 204. - (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărâre a adunării generale ori a Consiliului de administraţie, respectiv directoratului, adoptată în temeiul art. 114 alin. (1), sau prin hotărârea instanţei judecătoreşti, în condiţiile art. 223 alin. (3) şi ale art. 226 alin. (2).

(2) Forma autentică a actului modificator adoptat de asociaţi este obligatorie atunci când

are ca obiect: a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a unui teren;

b) modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă; c) majorarea capitalului social prin subscripţie publică.

După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor depune la registrul comerţului actul modificator şi textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul hotărârii judecătorului-delegat, cu excepţia situaţiilor stipulate la art. 223 alin. (3) şi la art. 226 alin. (2), atunci când înregistrarea va fi efectuată pe baza hotărârii irevocabile de excludere sau de retragere.

Art. 93. - (1) Valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 0,1 lei

Documentele justificative sunt nota contabilă şi Balanţa de verificare, de altfel şi la Registrul comerţului o se va cere nota contabilă.

Dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui

participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:

a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricărui participant la persoana juridică; b) o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare proprii de către persoana juridică, ce nu modifică pentru participanţii la persoana juridică respectivă procentul de deţinere a titlurilor de participare; c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;

d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanţi; e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant. Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende: - suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la un participant la persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit; - suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia



67. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL – DIVIDENDE

În anul 2009 societatea a repartizat din profitul anului 2008, la dividende, suma de

200.000 lei. După calcularea impozitului pe dividende, în contul 457 - dividende de plată, au rămas

168.000 lei, dividende care nu au fost ridicate în cursul anului 2009. Se poate face majorarea capitalului social cu această sumă? Şi dacă da, care ar fi

procedura? Se poate muta această sumă în contul 1068 – “Alte rezerve” şi apoi majorare de capital

social conform legii 31?

Majorarea capitalului social , în cazul unui SRL, se face conform prevederilor art. 210 din legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 cu modificările şi completările ulterioare, în mod similar cu prevederile pentru societăţi pe acţiuni, aşa cum reiese din art. 221 al aceleaşi legi:

„Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acţiuni noi sau prin

majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură. (2) De asemenea, acţiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia. (3) Diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majora capitalul social. (4) Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.”

În acest caz, dividendele neridicate reprezintă creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii care se pot utiliza conform Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor pentru majorarea capitalului social.

Este important ca această majorare de capital social să fie adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării aşa cum reiese şi din art. 219 al Legii societăţilor comerciale.

„Art. 219. - (1) Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării.”

Prin urmare nu este necesar să se facă trecerea dividendelor aferente anului 2008 şi neridicate în contul 1068 ŢAlte rezerveŢ în vederea majorării capitalului social, înregistrările necesare după aprobarea menţiunii de la Registrul comerţului fiind următoarele: - 457 /Dividende de plată = 456 / Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 168.000 - 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul / = 1011/ Capital subscris nevărsat 168.000 - 1011/ Capital subscris nevărsat = 1012/ Capital subscris vărsat 168.000

Iată şi o facilitate fiscală care se referă la scutirea impozitului pe dividendul reinvestit aşa cum apare în OUG nr. 200/2008 cu aplicabilitate de la 01.01.2009, cu scopul păstrării şi creşterii de noi locuri de muncă pentru dezvoltarea activităţii acesteia:

„Art. II. - Scutirea impozitului pe dividendele reinvestite



(1) Dividendele reinvestite începând cu 2009, în scopul păstrării şi creşterii de noi locuri de muncă pentru dezvoltarea activităţii persoanelor juridice române distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora înscris la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende. (2) Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende şi dividendele investite în capitalul social al altei persoane juridice române, în scopul creării de noi locuri de muncă, pentru dezvoltarea activităţii acesteia, conform obiectului de activitate înscris la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.”

Măsura se referă la un avantaj acordat acţionarului persoană fizică sau persoană juridică care nu îndeplineşte condiţiile de scutire de la plata impozitului pe dividende şi presupune parcurgerea mai multor paşi decizionali şi operaţionali în condiţiile în care nu sunt prevăzute norme de aplicare ale acesteia.

Ţinând seama că nu s-a luat această decizie în cursul anului 2009 pentru a putea beneficia de această facilitate aferentă dividendelor anului 2008, ar fi bine să se aibă în vedere în cazul în care există dividende de distribuit pentru anul 2009. 68. ACHIZIŢIILE INTRACOMUNITARE DE BUNURI

Cum se evidenţiază în contabilitate şi ce curs de schimb valutar se poate folosi în următoarea situaţie pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri?

Exemplu:

A) Factura primită de la partenerul intracomunitar în data de 12.01.2010 curs de schimb valutar 4,1383 lei,valoarea facturii 3.948,05 euro.

Formula contabilă 327=401 16.338,22 lei 4426=4427 3.104,26 lei

B) Marfa este recepţionată în data de 19.01.2010, la un curs de schimb valutar de 4,1008 lei,contravaloarea bunurilor primite este de 3.948,05 euro.

Formula contabilă 371=327 16.190,16 lei

Cursul de schimb valutar la recepţia bunurilor este acel curs din data recepţiei. Sunt corecte înregistrările şi cursurile de schimb valutar folosite în contextul dat?

deoarece după cum se observă, din punct de vedere contabil rămâne sold debitor în contul 327 în valoare de 148,06 lei ceea ce nu este corect. Cum trebuie procedat?

Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009, privind reglementările contabile, prevede:



În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor.

Diferenţele de cursul valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în

valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care

a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa

de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni.

Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare.

Atunci când creanţa sau datoria este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună.

Atunci când creanţa sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.

186 - La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de

schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. În acest caz, diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.


- Factura primită de la partenerul intracomunitar în data de 12.01.2010 - curs de schimb valutar 4,1383 lei,valoarea facturii 3.948,05 euro.

Formula contabilă 327=401 16.338,22 lei 4426=4427 3.104,26 lei

- Marfa este recepţionată în data de 19.01.2010 la un curs de schimb valutar de 4,1008 lei, contravaloarea bunurilor primite este de 3.948,05 euro.

Formula contabilă 371=327 16.338,22 lei Diferenţa de 148.06 lei rămâne în soldul furnizorului, nu în contul 327.



69. MĂRFURI CU TITLU GRATUIT

S-a primit de la un furnizor din Olanda un invoice cu marfă la pret 0. Cum se poate înregistra aceasta factură în contabilitate? La ce preţ?

Marfa este cu titlu gratuit. În acest caz, la ce preţ ar trebui înregistrată marfa? Nu ar trebui să se emită o proformă sau un delivery note cu preţ în loc de invoice cu pret 0? Care varianta e cea corecta?

Potrivit Ordinului 3.055/2009 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, art. 49, alin. (1) elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie.

Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau costul de producţie sunt cele

prevăzute de prezentele reglementări. Conform art. 50 al prezentului ordin, evaluarea la data intrării în entitate se face astfel:

50 - (1) La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel: ………………………………………………. d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziţie.

Pentru înregistrarile în contabilitate se vor avea în vedere art. 256 - (1) Veniturile din exploatare cuprind: a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii.

Veniturile se recunosc la valoarea integrală, inclusiv în cazul în care entitatea practică programe de fidelizare a clienţilor. În acest caz, pentru contravaloarea punctelor cadou acordate clienţilor ca parte a unei tranzacţii de vânzare de bunuri, prestare de servicii sau a altor forme similare de stimulare, şi care pot fi folosite în viitor de client pentru a obţine bunuri sau servicii gratuite sau la preţ redus, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale condiţii suplimentare, entitatea înregistrează în contabilitate un provizion; Cu ajutorul contului 371 "Mărfuri" se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri. În debitul contului 371 "Mărfuri" se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor constatate plus la inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (607, 758).

Cu ajutorul contului 758 "Alte venituri din exploatare" se ţine evidenţa veniturilor realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri ale activităţii de exploatare.

În creditul contului 758 "Alte venituri din exploatare" se înregistrează: bunurile sau valorile primite gratuit (301, 302, 303, 361, 371, 381, 512, 531); Înregistrari contabile



371 = 7588 cu valoare zero

Pe măsură ce veţi utiliza din aceste bunuri, oferindu-le gratuit clienţilor, veţi întocmi bonuri de consum pentru bunurile aferente, bonuri de consum în baza cărora veţi scoate din gestiune bunurile oferite gratuit. 607 = 371 70. MĂRFURI ÎN CUSTODIE

O societate cu gestiune cantitativ-valorică trimite mărfuri la un terţ în custodie cu aviz şi PV de custodie în care se menţionează posibilitatea vânzării. Cum se înregistrează în contabilitate?

Se achiziţionează mărfuri şi se recepţionează la depozitul central, pe baza facturii şi a notei de recepţie şi constatare de diferenţe la preţ de achiziţie.

% = 401 371 4426

Trimiterea mărfurilor în custodie:

357 = 371 Sau în vederea vânzării: 418 = % 70X 4428 Facturarea: 4111 = 418 4428 = 4427 Încasarea: 5121/5311= 4111 Descărcarea gestiunii: 607 = 371

71. MONOGRAFIE PENTRU FERMĂ ZOOTEHNICĂ

Care sunt înregistrarile contabile specifice activităţilor în cadrul unei ferme zootehnice (oi): procurarea, furajarea, obţinerea produselor (lapte,caş,brînza,lînă), valorificarea produselor,



înregistrarea fatărilor, preţul de înregistrare a mieilor la fătare, creşterea în greutate şi valoare, trecerea la animale adulte, valorificarea mieilor şi oilor pe piaţa liberă şi diverşi clienţi (societăţi comerciale), documentele contabile justificative specifice ce stau la baza înregistrătilor contabile? Intrarea animalelor

a) de la furnizori cu facturi: % = 401 119.000 361 100.000 4426 19.000

b) din producţie proprie şi pentru diferenţe favorabile de preţ:

- preţ prestabilit 200.000 lei 361 = 711 200.000 - cost efectiv 190.000 lei 711 = 368 10.000 - diferenţa (favorabilă) 10.000 lei c) din avansuri de trezorerie: % = 542 95.200 361 80.000 4426 15.200 d) de la asociaţi, ca aport în natură: 361 = 456 90.000 e) de la terţi, din cele date spre prelucrare sau recondiţionare şi separat manopera: 361 = 356 200.000 f) de la furnizori: - fară factură: % = 408 119.000 361 100.000 4426 19.000

- la sosirea facturii: 408 = 401 119.000 4426 = 4428 19.000

g) prin donaţie: 361 = 7582 10.000

h) plusuri la inventar:

1. la cele din producţie proprie: 361 = 711 20.000 2. la cele provenite din achiziţii:

361 = 606 10.000 i) de la alta unitate si subunitaţile ei: 361 = 481 15.000 361 = 482 10.000



Ieşirea animalelor a) darea spre prelucrare la terţi: 356 = 361 40.000 b) transferarea pentru a fi vândute prin magazinele cu amănuntul şi separat adaosul comercial şi TVA, adaos 20% si TVA 19%: 371 = 361 100.000 371 = % 42.800 378 20.000 4428 22.800 c) lipsuri la inventar în cadul normelor legale (mortalitaţi):

1. a celor din productie: 711 = 361 4.000 2. a celor din achiziţii: 606 = 361 3.000

d) în urma unor calamităti naturale: 671 = 361 8.000 e) livrări la unitaţi şi subunitaţi: 481 = 361 50.000 f) restituite asociaţiilor: 456 = 361 30.000 g) donaţii: 6582 = 361 10.000 635 = 4427 1.900 h) vânzarea animalelor în loturi mari, a celor provenite din producţie proprie: - preţ de înregistrare 200.000 lei 411 = % 238.000 - TVA 19% 38.000 lei 701 200.000 - diferenţa favorabilă de preţ 10.000 lei 4427 38.000

După care: - descărcarea gestiunii:

711 = 361 200.000



- repartizarea diferenţei de preţ favorabilă:

368 = 711 10.000

i) imputarea animalelor:

- descărcarea gestiunii:

711 = 361 10.000

1. a celor din producţie proprie:

- preţ de înregistrare 10.000 lei 4282 = % 11.900 - TVA 19% 1.900 lei 7588 10.000 - diferenţa favorabilă 500 lei 4427 1.900 - repartizarea diferenţelor favorabile aferente animalelor vândute: 368 = 711 500 - şi, dupa caz , cu diferenţa nefavorabilă de 1.000 lei (datele sunt convenţionale): 711 = 368 1.000

2. a celor din achiziţii

- descărcarea gestiunii:

606 = 361 20.000 - imputarea animalelor:

4282 = % 23.800 7588 20.000 4427 3.800

Observaţie: În înregistrarile efectuate în contul 361 s-a avut în vedere evidenţa animalelor intrate de

la furnizori la preţul de achiziţie şi nu la preţul standard.

Alte operaţii specifice:

1. Creşterea în greutatea vie la animalele la îngrasat pe baza cântăririi acestora: 361 = 711 50.000 2. Trecerea la îngrasat a animalelor de natura mijloacelor fixe (când acestea nu mai sunt apte de muncă) concomitent cu scoaterea lor din evidenţă ca mijloace fixe: 361 = 7583 600.000 Scăderea din gestiune a imobilizărilor:



% = 2134 1.000.000 2813 400.000 6583 600.000. 3. Trecerea animalelor tinere la animale de îngrăşat: 361 = 361 100.000 ( Animale îngrăşat) (Animale tinere) 4. Sacrificarea pentru producţie a animalelor cumpărate sau trecerea lor în categoria animalelor de natura mijloacelor fixe: 606 = 361 400.000 5. Sacrificarea pentru producţie a animalelor obţinute din productie proprie sau trecerea lor în caegoria animalelor - mijloace fixe: 711 = 361 400.000

În ceea ce priveşte producţia de lactate, avem următoarele înregistrări :

• achiziţionarea de materii prime şi materiale pentru prelucrare:

% = 401.analitic 30X.analitic 4426

• consum de materii prime:

60X = 30X.analitic • recepţia produselor lactate: 345 = 711 • livrarea de produse finite: 371.analitic = % 701 378 4428 • vânzarea de produse finite pe bază de factură:

411 = % 701 4427



• descărcarea gestiunii laboratorului de produsele finite livrate: 711 = 345

• descărcarea gestiunii de mărfurile vândute: % = 371.analitic 607 378 4428

72. MONOGRAFIA UNUI FLUX DE REEVALUARE BRUTĂ

Monografia contabilă completă a unui flux de reevaluare brută mijloc fix, care să includă cele 2 variante - creştere-scăderea valorii mijoculuui fix, scădere-crestere valoare mijloc fix şi identic pentru cazul reevaluării nete.

Acest flux să cuprindă de la achiziţia mijocului fix, până la ieşirea din patrimoniu. Care este tratamentul contabil pt contul 105 , pentru intreg fluxul ?

Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluari efectuate, de regulă de profesionişti calificaţi în evaluare, membri ai uni organism profesional în domeniu, recunoscut naţional si internaţional.

La evaluarea unei imbilizari corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din urmatoarele moduri:

a) recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, asfel încât

valoarea contabilă a activului, dupa reevaluare, sa fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice , sau:

b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă determinată în urma corectarii cu ajustarile de valare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţa.

Exemplu 1

În decembrie 2009 este efectuată o reevaluare în vederea stabilirii unei noi valori de imobilizare asupra unui imobil achiziţionat in 2007

Valoarea de intrare: 200.000 lei Durata normală de funcţionare de 40 de ani Amortizarea cumulată la 31.12.2009 10.000 lei (5000 lei/an*2ani de utilizare) Valoarea ramasă 190.000 lei Valoarea justă conform raportului de evaluare este de 209.000 lei Astfel, în cazul prezentat rezultă un plus din reevaluare de 19.000 lei, calculat ca

diferenţă între valoarea justă şi valoarea contabilă şi care poate fi înregistrat în contabilitate prin două metode în funcţie de politica contabilă adoptată:

Metoda valorii nete:



Eliminarea amortizării: 2812 = 212 cu 10.000 lei Înregistrarea plusului: 212 = 105 cu 19.000 lei

Metoda valorii brute:

Pentru a aplica această metodă se calculează un indice de reevaluare ca raport între valoarea justă si valoarea rămasă contabila: 209.000/190.000 = 1,1

Cu acest indice se indexează atât valoarea de intrare, cât si amortizarea cumulată: Valoarea de intrare indexată = 200.000*1.1 = 220.000 lei Plusul rezultat se va înregistra în contablitate prin:

212 = 105 cu 20.000 lei

Amortizarea cumulată indexată = 10.000*1.1=11.000 lei

Plusul rezultat se va înregistra în contabilitate prin:

105 = 2812 cu 11.000 lei

Surplusul din reevaluare, inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve (contul 1065 “Rezerve” reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare) atunci când acest surplus reprezintă un câstig realizat.

În sensul prezentelor reglementări, câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţa a activului pentru care sa constituit rezerva din reevaluare.

Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe masură ce activul este folosit de entitate.

În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate si vloarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.

Exemplul 2 Opţiunea societaţii pentru una din cele două metode, trebuie prezentată în politicile

contabile aprobate. Pentru cazul prezetat mai sus, aplicarea uneia dintre cele doua metode presupune

urmatoarele: - Calculul amortizării recalculate care se va înregistra începând cu 01.01.2010 - Amortizarea anuală = valoarea justă/durata de amortizare rămasă = 209.000/39 =5.500

lei/an - Structura acestei amortizări este:

5.000 lei amortizare aferentă valorii de intrare, si 500 lei amortizarea plusului din reevaluare înregistrat în decembrie 2009 Înregistrarea amortizarii anuale recalculate: 6811 = 2812 5.500



,,Cheltuieli de exploatare privind ,, Amortizarea construcţiilor” amortizarea imobilizărilor”

Dacă se optează pentru prima metodă (transferul caştigului realizat la data scoaterii din evidenţă) atunci nu se mai înregistrează nimic în contabilitate, iar surplusul din reevaluare realizat rămâne în soldul contului 105.

Dacă se opteză pentru cea dea doua metodă, atunci se va înregistra în contabilitate, concomitent cu amortizarea, transferul rezervei din reevaluare la rezerve, astfel: 105 = 1065 500 lei ,,Rezerve din reevaluare” ,,Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevluare”

Indiferent de metoda utilizată pentru transferul caştigului realizat din plusul de rezervă din reevaluare (dedus la calculul profitului impozabil) se impozitează prin includerea în rândul 11 din declaraţia 101 ,,Elemente similare veniturilor”.

Momentul impozitării este diferit, în funcţie de perioada în care a fost dedus plusul din reevaluare astfel:

Pentru plusul dedus înainte de 01.05.2009 şi plusul înregistrat înainte de 01.01.2004, impozitarea se va face la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile.

Pentru plusul dedus înainte de 01.05.2009, aferent reevaluărilor înregistrate după

01.01.2004, impozitarea se va face în perioada curentă când s-a înregistrat cheltuiala aferentă plusului din reevaluare.

Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel:

- ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului ,,Capital si

rezeve”, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau

- ca un venit care sa compenseze cheltuiala ca descreşterea recunoscută anerior la acel activ. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se

tratează: - ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului ,,Capital si

rezerve “cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţa ramasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. 73. NORMELE DE CONSUM PROPRII Ce reguli trebuie să respecte o societate în privinţa normelor de consum proprii, necesare pentru fabricarea produselor (cine le întocmeşte, cine le vizează, cine le aprobă, ce documente stau la baza întocmirii lor, există prevederi legale care reglementează procedura de elaborare a normelor de consum) ?



Normele de consum proprii ale unei firme se stabilesc în primul rând în funcţie de activitatea firmei şi anume, de producţia obţinută (alimente).

În mare parte, aceste norme sunt emise de Ministerul sănătăţii publice, Autoritatea Naţională pentru protecţia consumatorului, în cazul în care este vorba despre producţia de alimente.

Normele de consum şi le întocmeşte fiecare societate. Bineînţeles, trebuie să fie rezonabile. Documentul de consum este bonul de consum sau alte documente prevăzute de Ordinul nr. 3.512/2009.

74. OPERAŢIUNILE DE COMPENSARE

Compensări între cont 401 şi cont 411, la o valoare mai mare de 10.000 lei, pentru o societate; nu este valabil un proces verbal făcut între ambele părţi şi semnat de ambele părţi; este necesar să se facă o compensare numai prin IMI? Dacă s-a făcut un proces verbal şi societatea are originalul semnat de ambele părţi se mai poate face ceva dacă nu este valabil? Compensarea s-a făcut în oct 2009.

Formulare de compensare

I. Cadrul legislativ

Principalele reglementări care fac referire la operaţiunile de compensare se regăsesc în următoarele acte normative:

• Hotărârea Guvernului nr. 685/1999 • Ordonanţa Guvernului nr. 77/1999 • Hotărârea Guvernului nr. 804/1999

Dintre actele normative menţionate, prin H.G. nr. 685/1999 s-au aprobat Normele metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice, în vederea diminuării blocajului financiar şi a pierderilor din economie, precum şi Regulamentul de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice.

Autoritatea care gestionează informaţiile despre datoriile nerambursate la scadenţă şi asigură desfăşurarea efectivă a compensărilor succesive a obligaţiilor de plată reciproce dintre persoane juridice, pe bază de ordine de compensare, este Institutul de Management şi Informatică (IMI) din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.

Obligaţia de a face compensările prin IMI revine contribuabililor care propun pentru compensare facturi mai mari de 10.000 şi mai vechi de 30 zile aşa cum reiese din art. 2 al Normei metodologice 23.08.1999:



„Art. 2. - (1) Contribuabilii, persoane juridice, sunt obligaţi să se conecteze prin INTERNET sau să folosească suportul magnetic (dischete) pentru a transmite în baza de date a Institutului de Management şi Informatică datele privind plăţile restante mai vechi de 30 de zile, cu o valoare mai mare de 100 milioane lei.”

Ulterior, Hotărârea nr. 84/30.09.1999 emite un articol unic care atestă încă o dată obligativitatea de a apela la IMI în cazul compensărilor cu facturi vechi mai mari de 10.000 Ron, ca şi utilizarea formularelor cu regim special:

„Art. 3. - Începând cu data de 1 noiembrie 1999, se interzice utilizarea altor documente de compensare în afara celor prevăzute în regulamentul de compensare aprobat prin prezenta hotărâre. De la aceeaşi dată, pentru facturi cu valori mai mari de 100 milioane lei, compensarea datoriilor neplătite la termenele scadente se va realiza numai în conformitate cu prevederile regulamentului de compensare aprobat prin prezenta hotărâre, iar pentru suma reprezentând contravaloarea facturilor mai mici de 100 milioane lei, inclusiv compensarea reciprocă între contribuabili, persoane juridice, se poate efectua şi în afara cadrului instituţional creat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/1999, dar pe baza aceloraşi formulare." Deşi de-a lungul timpului politica documentelor cu regim special a suferit numeroase modificări ce au dus la simplificarea acestora, în cazul ordinelor de compensare nu au fost abrogate ordinele în cauză.

Ca urmare a procesului de compensare succesivă se produce stingerea datoriilor cu creanţele reflectate în contabilitatea persoanelor juridice pe baza ordinelor de compensare cu regim special.

Pentru buna desfăşurare a operaţiunilor de compensare sunt necesare următoarele formulare:

Nr. crt. Formular de compensare Mod de prezentare U.M.

1. ORDIN DE COMPENSARE Seturi a 2 exemplare în carnete a 10 seturi

set

2. PROCES VERBAL AL ŞEDINŢEI File volante filă

3. REGISTRU EVIDENŢĂ OPERAŢIUNI DE COMPENSARE

Carnete a 50 file Buc.

4. REGISTRU ERORI COMPENSARE Carnete a 50 file Buc.

Ordinele de compensare au regim special, sunt numerotate şi înseriate în sistemul naţional unic gestionat de Imprimeria Naţională, iar evidenţa lor este strict reglementată.



Pentru procurarea ordinelor de compensare de la Imprimeria Naţională, singurul organism care comercializează aceste documente trebuie să respectaţi următoarele cerinţe:

Documente solicitate la achiziţionarea ordinelor de compensare 1 - copie Certificat Unic de Înregistrare (C.U.I.) 2 - copie Certificat Înregistrare în scopuri de T.V.A. 3 - original + copie C.I./B.I. sau Paşaport 4 - comandă - împuternicire (în original, semnată şi ştampilată)

În cazul prezentat, o primă problemă decurge din faptul că nu s-au utilizat pentru compensare documentele cu regim special, iar dacă facturile sunt şi mai vechi de 30 zile ar fi trebuit să fie făcută compensarea prin intermediul IMI.

Riscul este de a se aplica amenzi contravenţionale. Pentru a evita aceste probleme, se recomandă achiziţionarea carnetelor de ordine

de compensare atât de către societate cât şi de către partenerul societăţii, iar dacă facturile sunt mai mari de 10.000 şi au depăşit termenul de 30 zile să fie stornate şi să se repună la o dată care să nu mai oblige la încheierea compensării prin IMI.

75. PLATĂ ÎN AVANS PENTRU ACHIZIŢII COMUNITARE

O societate comercială efectuează achiziţii intracomunitare după următoarele proceduri: - se plăteşte anticipat pe bază de proformă contravaloarea mărfurilor pe care furnizorul

intracomunitar urmează să le livreze; marfa soseşte în ţară, de obicei, în luna următoare. - la sosire marfa este însoţită de factură a cărei dată este identică cu cea din proformă.

De obicei cu o lună în urmă. - din această cauză, în declaraţia 390 se declară achiziţii care au avut loc faptic în luna

pentru care se face declaraţia, dar în contabilitate sunt înregistrate facturile fiscale a căror dată este cea din luna anterioară.

În concluzie, apare o discrepanţă între momentul livrării efective şi data înscrisă pe factură. Cum ar trebui să se procedeze pentru ca să nu existe probleme?

Din datele de mai sus rezultă că:

Se înregistrează factura de avans în luna în care se plăteşte avansul şi este raportată în decont

Se înregistrează marfa în luna în care soseşte şi se întocmeşte declaraţia 390

Dacă se înregistrează marfa la cursul la care s-a înregistrat factura, totul este în regulă. Conform Codului fiscal: Art. 1342. - (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:

http://www.cnin.ro/rom/comandaOC.pdf



........................................................................................................................................................ b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. ........ Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării sau prestării acestora.

Pentru achiziţia intracomunitară de bunuri efectuată de către un cumpărător stabilit în România, faptul generator şi exigibilitatea taxei corespund cu data faptului generator şi exigibilitatea taxei pentru livrarea intracomunitară de bunuri efectuată de furnizorul stabilit în statul membru.

Pentru fiecare avans achitat înainte de livrarea bunurilor, furnizorul din UE este obligat conform Directivei nr. 112/2006 a C.E. să emită o factură pe care să scrie data încasării avansului.

Această factură se înregistrează în jurnalul de cumpărări (respectiv de vânzări) şi se raportează în decontul aferent. Cursul folosit este data facturii de avans.

Cursul de schimb valutar

Art. 1391. ............ (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta decât importul de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză. Norme metodologice:

22. (1) În sensul art. 1391 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României se înţelege cursul de schimb comunicat de respectiva bancă în ziua anterioară şi care este valabil pentru operaţiunile care se vor desfăşura în ziua următoare. (2) În contractele încheiate între părţi trebuie menţionat dacă pentru decontări va fi utilizat cursul de schimb al unei bănci comerciale, în caz contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României.

În cazul încasării de avansuri înainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la data încasării avansurilor va rămâne neschimbat la data definitivării operaţiunii, respectiv atunci când se fac regularizările avansurilor încasate.

76. PREDARE CONTRACT LEASING

Care sunt înregistrările ocazionate de predarea unui bun achiziţionat în leasing financiar, înainte de expirarea contractului, către firma de leasing?

Caracteristica principală a contractului de leasing constă în caracterul său atipic prin

faptul că acesta se situează undeva între contractul de închiriere, cumpărare şi creditare însă în nici un caz nu trebuie privit ca şi o combinaţie a acestora.



Leasingul este un mod de finanţare specială pentru cedarea folosirii obiectului de leasing. Înregistrări în cazul predării unui leasing:

167 = 213X cu soldul contului 167 281 = 213 cu suma ce reprezintă amortizarea 6583 =213 suma ce reprezintă diferenţa dintre sold 213 şi sold 167+2813

77. PREDARE LEASING CĂTRE O PERSOANĂ FIZICĂ

Societatea şi-a suspendat activitatea şi are un contract de leasing financiar, care a trecut în administrarea persoanei fizice.

În timpul activităţii societăţii s-au efectuat următoarele note contabile: -2133 = 167 21.602,23 contractul leasing ; -6811 = 2183 11.881,32 amortizarea ; - 404 = 167 6.462,57 plata ratelor ; - 665 = 167 1.427,45 reevaluare la finele anului.

Care sunt înregistrările care trebuie efectuate la transferul leasingului?

Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul

unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită. La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere

prevederile contractelor încheiate între părţi, precum şi legislaţia în vigoare.

Înregistrări contabile - Predarea contractului de leasing către persoana fizică:

461 = % valoarea transferului contractului de leasing 7588 4427

- Închiderea contractului de leasing:

% = 2133 valoarea din cont 2133 167 sold cont 167 2813 valoarea amortizată 6583 diferenţa neamortizată

Se revine asupra aplicaţiei cu două întrebări şi anume :

1.Notele contabile de închidere a contractului de leasing au fost efectuate astfel: 2813 = 2133 11881,32 lei 167 = 2133 9720,91 lei 167 = 765 1534,17 lei



Trebuia să fie închis contul 167, soldul acestuia fiind mai mare decât suma rămasă neamortizată, deoarece acest cont, pe parcursul perioadei de leasing.

La finele fiecărui an s-a efectuat evaluarea la cursul din data ultimei zile din an. (665 = 167). Este corectă înregistrarea?

2.Acest transfer către persoana fizică (persoana fizică asupra căreia s-a efectuat

transferul, este aceeaşi cu asociatul societăţii care a beneficiat de leasing) trebuie tratat ca o vânzare, respectiv 461 = 758 .Este impozabil ?

1) Conform Ordinului nr. 3.055/2009 185 - (1) În înţelesul prezentelor reglementări, o tranzacţie în valută este o tranzacţie

care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:

8) Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor

în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună.

Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni.

(9) Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare.

Atunci când creanţa sau datoria este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună.

2) Acest transfer s-a făcut în baza unui contract, astfel, societatea va trebui să ţină cont de datele şi clauzele din contract (dacă este un contract de novaţie, dacă transferul s-a făcut contra unei sume, etc.), după care, să se înregistreze în contabilitate.

78. PRIME NEACORDATE SALARIAŢILOR

O societate naţională a avut prevăzut prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional, anumite prime care ar fi trebuit să fie acordate salariaţilor în anii 2006-2008, prime care nu au fost acordate.

Salariaţii au dat în judecată societatea şi au câştigat, urmând ca primele să le fie acordate în anul 2009 cand s-a terminat procesul.

În anii 2006 şi 2007 societatea a avut profit şi a distribuit dividende.



Cu ce cotă de contribuţii salariale trebuie calculate primele acordate în 2009 aferente

anilor 2006 şi 2007?

Cum trebuie înregistrată în contabilitate această cheltuială:

• ca şi cheltuiala anului curent -respectiv 2009, când s-a terminat procesul şi există sentinţa definitivă?

• pe rezultatul fiecărui an, prin înregistrarea aferentă fiecărui an pe contul 117? Dacă se înregistrează pe 117 şi dacă au fost acordate dividende în anii respectivi, ar trebui să fie considerate dividende necuvenite şi să se încaseze de la persoanele care au beneficiat de ele?

Potrivit prevederilor art.57 alin.(21) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcţiei de bază la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

Dacă, în cursul anului 2009, s-au efectuat, pe lângă plăţile de salarii la funcţia de bază şi plăţi de venituri (cum sunt prime, premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediu de odihnă neefectuat, pe care Codul fiscal le denumeşte plăţi intermediare), acestea vor reprezenta venituri ale lunii respective chiar dacă se referă la perioade anterioare.

Impozitul se calculează la fiecare plată prin aplicarea cotei de 16% asupra plăţilor

intermediare cumulate până la data ultimei plăţi pentru care se face calculul.

De exemplu, dacă se plăteşte unui salariat o primă reprezentând o recompensă pentru rezultate deosebite, înregistrate pe o perioadă anterioară, indiferent de cuantumul acestei prime, tratamentul va fi următorul:

prima va reprezenta venit al lunii în care se acordă;

prima se va cumula cu celelate venituri de natură salarială ale lunii în care este plătită.

Potrivit prevederilor Codului fiscal şi a Normelor metodologice de aplicare (pct. 120,

pentru aplicarea art. 58 din Codul fiscal, calculul şi reţinerea impozitului lunar se efectuează de către plătitori, la data ultimei plăţi a veniturilor din salarii aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent dacă veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans şi lichidare.

În situaţia în care în cursul unei luni se efectuează plăţi de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, reprezentând plăţi intermediare, impozitul se calculează şi se reţine la fiecare plată, prin aplicarea cotei asupra plăţilor intermediare diminuate cu contribuţiile obligatorii, după caz. La data ultimei plăţi a drepturilor salariale aferente unei luni, impozitul se calculează potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectivă, prin cumularea drepturilor salariale respective cu plăţile intermediare. Impozitul de reţinut la această dată reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare.



În ceea ce priveşte înregistrările în contabilitate O.M.F.P. nr. 3.055/2009 prevede următoarele:

Principiul independenţei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent

de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor. Corectarea erorilor contabile

63 - (1) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la exerciţiile financiare precedente. (2) Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor. (3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza sau de a nu utiliza informaţii credibile care:

a) erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; b) ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare anuale. Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.

(4) Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere. (5) Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. (6) Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totuşi, pot fi corectate pe seama contului de profit şi pierdere erorile nesemnificative. Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar-contabile.

Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale.

Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală sau cumulată a elementelor.

(7) În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. (8)Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii. În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare.

Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv modificarea poziţiei financiare, sunt prezentate în notele explicative.



79. PROFIT REINVESTIT

O microîntreprindere înfiinţată în aprilie 2009, realizează profit în 2009 din prestări servicii diverse (tipărire broşuri, cărţi vizită). Doreşte ca profitul obţinut să-l reinvestească în achiziţia unui utilaj cu care să producă, mape de lucru, mape din carton personalizate, pixuri personalizate, este posibil acest lucru? Care sunt înregistrările contabile dacă se consideră producţie şi atunci profitul reinvestit este scutit? Conform celor expuse, se face referire la facilitatea fiscală acordată de statul român conform prevederilor legale din Legea 329/2009. În acest sens trebuie facute câteva referiri pentru a înţelege toate aspectele pe care le implică utilizarea acestei facilităţi. Perioada pentru care se aplică este începând cu profitul obţinut de la data de 01 octombrie 2009 până la data de 31 decembrie 2010. Investiţiile pentru care se acordă scutire sunt echipamente din grupa 2.1. Echipamentele achiziţionate trebuie să fie noi, în sensul că nu au mai fost utilizate anterior.

O altă obligaţie este de a ţine echipamentul cel puţin jumătate din durata sa normală de utilizare conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc majorări de întârziere, de la data aplicării facilităţii, potrivit legii.

Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare în cazul în care societatea beneficiară preia rezerva aferentă profitului scutit, asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii.

Bineînţeles că, în caz de lichidare/faliment, chiar dacă firma nu trebuie să recalculeze impozitul pe profit cu majorările de întârziere va trebui totuşi să impoziteze rezervele constituite conform celor prezentate mai jos.

Reversul acestei facilităţi se regăseşte în faptul că, pentru suma căreia i s-a aplicat măsura, nu se mai acordă deductibilitatea cheltuielii cu amortizarea.

Astfel, în cazul calcului fiscal se va ţine o evidenţă separată a cheltuielii cu amortizarea deductibilă fiscal în raport cu amortizarea contabilă.

Aşadar, în realitate această prevedere legală nu acordă o facilitate fiscală, ci numai o

amânare a plăţii de impozit pe profit.

Din punct de vedere al înregistrărilor contabile, se vor constitui rezerve din suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar conform prevederilor aliniatului (6), devenind astfel componentă a capitalurilor proprii şi cu obligaţia de o impozita la schimbarea destinaţiei.

„(6) Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizată cu prioritate pentru constituirea rezervelor până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar.

În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se

efectuează regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat să repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.”



121/Profit şi pierdere = 1068/Alte rezerve x

Cheltuiala cu amortizarea utilajului se va calcula şi înregistra normal în contabilitate, reflectându-se în costul de producţie, urmând ca la calculaţia impozitului pe profit să se considere nedeductibilă fiscal partea de amortizare atribuibilă utilajului.

Ca o concluzie, deşi această prevedere îmbracă pe hârtie forma unei facilităţi fiscale, pentru „susţinerea mediului de afaceri în scopul depăşirii dificultăţilor financiare şi relansării circuitului comercial”, în realitate nu este decât o amânare a impozitului la plată în condiţiile respectării obligaţiilor amintite anterior.

80. VENITURI DIN PREMII ŞI JOCURI DE NOROC

O societate are în curs de derulare o promoţie care se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale privind loteriile publicitare cuprinse în O.G. nr. 99/2000, privind comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţă şi are scop creşterea vânzărilor(în reţea de magazine din România).

Se oferă premiu 5 excursii la Veneţia, prin tragere la sorţi, valoare 1558,9 euro, cu TVA/premiu .

Conform Codului fiscal societatea trebuie să le încadreze în impozite pe venituri din premii şi jocuri de noroc, să reţină impozitul 16%, adică 1558,9 echivalent în lei suma x din care se scade 600 *16100 = y impozit/premiu

Se declară în decembrie 100 şi în 205 la final de an fiscal ?

Nota contabilă - 635= 446

446= 5121 - pentru plată

Mai trebuie reţinute şi alte contribuţii?

Beneficiarii premiilor pot fi atât persoane juridice cât şi fizice.

Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:

g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75; Art. 75. - (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele

prevăzute la art. 42, precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.

Art. 76. - Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma reprezentând venit neimpozabil. Art. 77. - (1) Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu. (2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 10.000 lei şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 10.000 lei inclusiv.



Venitul net se calculează la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.

(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.

(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil:

a) pentru fiecare premiu; b) pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi. (5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final. (6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Înregistrări contabile

1) Fie se consideră valoarea premiului majorată cu contavaloarea impozitului, astfel încat în conturile de cheltuieli societatea va înregistra atât valoarea bunului, cât si valoare impozitului.

462/532.. = 446.analitic (valoarea premiului sau vaucher ) (impozitul) 446.analitic = 5121 plata impozitului

2) Fie beneficiarul premiului va plăti entitaţii contavaloarea impozitului datorat bugetului de stat, pentru evitarea majorarii cheltuielilor.

81. PROVIZION BONUS MANAGERI

În contabilitatea românească este posibil să se înregistreze provizion pentru bonus

manageri, care se va achita în anul următor, după aprobarea bilanţului de către AGA?

Dacă da: * care sunt înregistrările contabile? * care sunt implicaţiile fiscale? * care sunt documentele în baza cărora se vor înregistra?

Da, contabilitatea românească, care în ultimii ani se aliniază la directivele europene, permite înregistrarea unui provizion pentru bonusul oferit managerilor. Din punct de vedere contabil:



Conform Ordinului nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene (valabil până 31.12.2009) avem:

184. - ( ) Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.

(2) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: - o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior; -este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi - poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion. (4) O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită. În înţelesul prezentelor reglementări: a) o obligaţie legală este obligaţia care rezultă: - dintr-un contract (în mod explicit sau implicit); - din legislaţie; sau - din alt efect al legii;

b) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care o entitate se angajează să efectueze plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care: - prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; şi - ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi. 186. - ( ) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: a) litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte; b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor; c) acţiunile de restructurare; d) pensii şi obligaţii similare; e) impozite; f) alte provizioane. (2) Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. 187. - ( ) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate. (2) Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile. 188. - Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.



La data de 31.12.2009 conform ordinului avem: 681 = 151 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere” „Provizioane” sau pe analitice: 6812 = 1515 suma cuvenită „Cheltuieli de exploatare privind „Provizioane pentru pensii şi obligaţii provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” similare” 6812 = 1516 cheltuieli cu impozitele suportate de societate „Cheltuieli de exploatare privind „Provizioane pentru impozite” provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” Odată cu plata sumelor cuvenite, provizionul va fi reluat la venituri: 151 = 781 „Provizioane” „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare” sau pe analitice: 1515 = 7812 „Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare” „Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” 1516 = 7812 „Provizioane pentru impozite” „Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” Din punct de vedere fiscal: Conform Codului fiscal: cheltuiala cu provizionul nu este deductibilă fiscal, respectiv venitul din anularea provizionului va fi neimpozabil.

Art. 20. - Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din

reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. Documente justificative: provizionul fiind o cheltuială nedeductibilă, din punct de vedere fiscal nu aveţi obligaţia întocmirii unor acte specifice. Din punct de vedere contabil, se întocmesc acele acte, conform politicilor societăţii, prin care să se demonstreze sumele cuvenite managerilor (contracte de muncă, decizii ale conducerii).



82. RECEPŢIA MĂRFURILOR

A) Recepţia bunurilor se evidenţiază în contabilitate pe seama contului 371, iar cursul utilizat este de 4,1008 lei;

B) B) Prin f.c. 371=327 16.338,22 lei nu rezultă că s-a folosit cursul de schimb valutar de la recepţia bunurilor (4,008 lei), ci cursul de la primirea facturii (4,1383 lei);

C) Declaraţia intrastat se completează la cursul recepţiei bunurilor ( 4,1008 lei) - dacă se înregistrează bunurile primite la cursul primirii facturii, de 4,1383 lei rezultă că o să fie 2 n.i.r. -uri diferite din punct de vedere valoric;

D) D) Din punct de vedere contabil, care este definiţia sau care este momentul transferului de proprietate contorm Ordinului nr. 3.055/2009 (la ce punct este specificat )?

În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor [ pct.184 (4)].

Un exemplu în care grupa 32 cuprinde stocuri pentru care s-au transferat riscurile şi

beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare: - Mărfuri achiziţionate din Italia pentru care recepţia s-a efectuat la furnizor în 05.01.2010:

327 = 401 10.000 euro x 4 lei = 40.000 lei

- Mărfurile pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare în data de 15.01.2010:

371 = 327 5.000 euro x 4 lei = 20.000 lei Notă: Soldul contului 327, la finele perioadei de raportare reprezintă stocul de mărfuri pentru care nu s-a încheiat procesul de aprovizionare. În ceea ce priveşte declaraţia INTRASTAT - se urmareşte mişcarea fizică a bunurilor

intrate indiferent ce se întampla cu bunurile respective (distruse, vandute, prelucrate). INTRASTAT este sistemul de colectare a datelor privind comerţul cu bunuri între statele

membre UE, comerţul cu servicii fiind exclus din acest sistem. Declaraţia INTRASTAT urmăreşte mişcarea fizică a bunurilor şi nu fluxul financiar sau

al facturilor cum se procedează pentru Decontul de TVA şi Declaraţia recapitulativă VIES. Declaraţiile statistice INTRASTAT pentru introducerile şi expedierile de bunuri conţin

următoarele tranzacţii: • tranzacţii comerciale cu bunuri care îşi schimbă proprietarul şi sunt destinate consumului final, intermediar, investiţiei sau revânzării; • mişcări de bunuri dintr-un stat membru în altul fără transfer de proprietate; • bunurile returnate; • mişcările de bunuri pentru şi după activităţi de procesare (pe bază de contract)



83. REDUCERI COMERCIALE ACORDATE DE FURNIZOR

Care sunt înregistrările contabile legate de reducerile comerciale acordate conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009?

Reduceri comerciale acordate de furnizor şi primite ulterior facturii: 401 = 609

Reflectarea în contabilitatea furnizorului a reducerilor comerciale acordate:

709 = 411

În contul de profit şi pierdere:

- contul 709 “Reduceri comerciale acordate”diminuează veniturile din exploatare.

- cotul 609 “Reduceri comerciale primite” diminuiază cheltuielile.

Reducerile financiare, primite de la furnizori, reprezintă venituri ale perioadei şi se reflectă cu ajutorul contului 767 ”Venituri din sconturi obţinute”.

- La furnizor, aceste reduceri sunt cheltuieli ale perioadei reflectate în contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

84. REEVALUARE ÎN MINUS PENTRU CLĂDIRI

La data de 31.12.2009 se face reevaluare în minus la 2 clădiri. Anul punerii în funcţiune este 2007 (pentru ambele clădiri).

Exemplu: Clădirea C1 - valoare intrare în contabilitate = 4.000.000; valoarea rămasă după evaluare (în urma raportului) 3.000.000; amortizare până la momentul evaluării 200.000.

Înregistrările contabile care s-au făcut sunt: 2812 = 212 200.000

6811 = 212 800.000. Sunt corecte? La Primarie nu se acceptă nota contabilă; trimit la: Hotărârea 1.861/2006 \"Norme metodologice 52. (1) [...]



f) în cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.

Potrivit alin. (3) al art. 253 din Codul fiscal, valoarea de inventar a clădirii este valoarea

de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului, valoare care nu se diminuează cu amortizarea calculată potrivit legii, cu excepţia clădirilor a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, pentru care legea prevede că valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

24. Punctul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: 53. Pentru anul fiscal 2007, în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul

Oficial al României. Cum ar trebui să fie făcute înregistrările?

În situaţia în care, la 31.12.2009 se face o reevaluare, nemaifiind o alta, în urma căreia rezultă o diminuare a mijlocului fix aceasta se face cu o cheltuială, cheltuială care este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

Recuperarea se face prin amortizarea fiscală care nu se ia în calculul reevaluării, amortizarea rămânând aceeaşi, la valoarea de intrare a mijlocului fix.

Art. 21.din Codul fiscal: (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: ş) cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;


6813.nedeductibil = 212

85. REEVALUAREA UNEI CLĂDIRI

S-a făcut reevaluarea unei clădiri ce a avut valoarea de 4.000.000 RON la cumpărare, iar după raportul de evaluare, valoarea a scăzut cu 100.000 RON, amortizarea fiind la data reevaluării de 428.570 RON.

Această clădire nu a mai fost reevaluată, iar durata normală a fost stabilită la 28 ani. Care sunt înregistrările contabile aferente acestei reevaluări?

Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului supus reevaluării.

Aşadar, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte de efectuarea reevaluării acelui activ vom avea valoarea rezultată din reevaluare.

Dacă la 31.12.2009 se face o nouă reevaluare din care rezultă o diminuare a mijlocului fix aceasta se face cu o cheltuială, cheltuială care este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.



Recuperarea se face prin amortizarea fiscală care nu se ea în calculul reevaluării, amortizarea rămânând aceeiaşi la valoarea de intrare a mijlocului fix.

Înregistrare contabilă: 6813/658X.nedeductibil = 212

86. REEVALUAREA UNEI CLĂDIRI 2

1. Valoarea unei clădiri înregistrată în contabilitate, înainte de reevaluare, este de 100.000 lei, iar amortizarea este de 10.000 lei;

2. Valoarea reevaluată, la 31.12.2009, este de 50 000. Care sunt înregistrarile contabile pentru ca, la 31.12.2009, valoarea din contabilitate să

fie egală cu valoarea reevaluată de 50.000 lei?

Atunci când efectuăm reevaluarea imobilizărilor corporale, valoarea reevaluată se substituie valorii de intrare a imobilizărilor corporale.

Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Evaluările se efectuează de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.

Valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului supus reevaluării.

Aşadar, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte de efectuarea reevaluării acelui activ vom avea valoarea rezultată din reevaluare.

Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există nicio piaţă activă pentru acel activ.

Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete atunci aceasta se tratează astfel:

În cazul în care nu a existat o creştere anterioară, minusul din reevaluare faţă de valoarea contabilă netă se va înregistra în contul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”;

87. REZERVE LEGALE Rezervele legale se pot trece pe alt cont? Se va pleca de la premisa că s-a constituit rezerva legală potrivit prevederilor art. 183 din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990:



„Art. 183. - (1) Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. (2) Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).

(3) De asemenea, se include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la alin. (1), excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor.”

Astfel, legea societăţilor comerciale deja prevede posibilitatea de a micşora rezerva legală, deci de utilizare şi trecere pe alt cont.

O prevedere similară o regăsim şi în Ordinul nr. 3.055/2009 pentru aplicarea reglementărilor armonizate cu Directiva a IV-a şi a VII-a Europeană:

247 - (1) Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve. (2) Rezervele legale se constituie anual din profitul entităţii, în cotele şi limitele prevăzute de lege, şi din alte surse prevăzute de lege. (3) Rezervele legale pot fi utilizate numai în condiţiile prevăzute de lege.”

Condiţiile de utilizare sunt specificate în mod clar în Codul fiscal la art. 22 şi anume pentru acoperirea pierderilor sau distribuirea sa sub orice formă.

Foarte important de reţinut este faptul că după utilizarea rezervei legale, constituirile

ulterioare nu vor mai da dreptul pentru deductibilitatea acesteia la calculul impozitului pe profit:

Art. 22. - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:

a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului

contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare.

În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este

distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.

Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi

societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil”;

Concluzie:

În funcţie de decizia Hotărârii AGA se poate utiliza rezerva legală şi implicit să se efectueze trecerea sa pe alte conturi corespunzătoare.



88. STINGEREA UNUI LITIGIU În anul 2004 un angajat al unei societăţi a încasat facturi şi şi-a însuşit încasările respective. Asupra angajatului s-a deschis un proces care din 2005 până în ziua de azi se tot judecă (recurs după recurs). Angajatul respectiv nici nu mai este în ţară. Cum trebuie stinse din contabilitate datoriile respective? Din cele expuse nu reiese dacă s-a constituit un provizion pentru depreciere creanţe debitori diverşi din momentul în care s-a început derularea procesului. Ţinând seama că această creanţă este destul de veche (din 2004) se poate invoca prescripţia extinctivă care este de 3 ani conform unei prevederi legislative mai vechi din Decretul 167/1958. Conform noilor prevederi din Ordinul nr. 3.055/2009, la art. 187:

„187 - La scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entităţile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.” Se poate demonstra că s-au întreprins şi mijloacele necesare pentru recuperarea creanţei prin procesul intentat, iar la definitivarea exerciţiului financiar 2009 se poate lua o decizie de management, a administratorului, de renunţare la această creanţă şi de stingere a datoriilor de recuperat de la fostul angajat. În baza acestei decizii, se vor face următoarele înregistrări în contabilitate:

Anularea provizionului constituit prin notă: 6812/Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 496/Provizioane depreciere creanţe Debitori diverşi 496/ Provizioane depreciere creanţe Debitori diverşi = 7812/Venituri din provizioane Suma din provizion (care iniţial a fost o cheltuială nedeductibilă) reluată pe venituri va fi considerată venit neimpozabil la calculul impozitului pe venit.

Anularea creanţei de recuperat: 654/Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = 461.X/Debitori diverşi X Cheltuiala înregistrată în contul 654 va fi o cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.



89. TRECEREA DE LA MICROINTREPRINDERE LA PLĂTITOR DE IMPOZIT PE PROFIT

Care sunt notele contabile aferente trecerii de la impozitul pe venit (SC “X” a fost microîntreprindere pâna în luna octombrie 2009, când depăşeşte cifra de afaceri de 100.000 euro) la impozitul pe profit ?

Dacă în cursul unui an fiscal o întreprindere realiză venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de 50% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit, luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada următoare de prevederile privind microîntreprinderile.

Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute mai sus, fără a se datora majorări de întârziere.

La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plaţile reprezentând impozitul pe

veniturile microîntreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal. Exemplu: La 31.03.2008, balanţa simplificată a SC « X » SRL se prezintă astfel: Simbol cont Denumire Total sume Sold final 121 Profit sau pierdere 50.600 200.000 149.000 6022 Ch.privind combustibilul 6.000 6.000 6024 Ch. Privind piesele de schimb 3.000 3.000 603 Ch. privind mat. de natura 2.500 2.500 ob de inventar 605 Ch privind energia si apa 2.000 2.000 6041 Ch. cu saariile personalului 20.000 20.000 6451 Contribuţia unitaţii la asig soc 3.900 3.900 6452 Contribuţia unitaţii pt ajutorul 200 200 de şomaj 6453 Contribuţia angajatorului pentru 1.100 1.000 asig soc de sănătate 6458 Alte ch privind asigurările 600 600 şi protecţia socială 6581 Despagubiri, amenzi şi penalitaţi 1.000 1.000 6582 Donaţii şi subvenţii acordate 5.300 5.300 698 Ch. cu imp pe venit 5.000 5.000 TOTAL CLASA 6 50.600 50.600 704 Venituri din lucrari executate 150.000 150.000 şi servicii prestate 708 Venituri din activitaţi 50.000 50.000 diverse din care 708.1 Venituri din consultanţă 50.000 50.000 şi management



TOTAL CLASA 7 200.000 200.000

În trimestrul II al anului 2008, societatea înregistrează în contabilitate următoarele: - venituri din consultanţă - 50.000 lei - venituri din prestări servicii - 180.000 lei - cheltuieli privind combustibilul - 5.500 lei - cheltuieli privind energia şi apa - 4.000 lei - cheltuieli cu salarile personalului - 30.000 lei - contribuţia unitaţii la asigurările sociale - 5.850 lei - contribuţia unitaţii pentru ajutorul de şomaj - 300 lei - contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate - 1.650 lei - alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială - 600 lei După efectuarea înregistrărilor contabile, conturile de venituri şi cheltuieli regăsite în

balanţa de verificare simplificată la 30.06.2008 se prezintă astfel: Simbol cont Denumire Total sume Sold final 121 Profit sau pierdere 98.500 430.000 331.500

6022 Ch.privind combustibilul 11.500 11.500 6024 Ch.privind piesele de schimb 3.000 3.000 603 Ch privind mat. de natură 2.500 2.500 ob de inventar 605 Ch. privind energia si apa 6.000 6.000 6041 Ch. cu salariile personalului 50.000 50.000 6451 Contribuţia unităţii la asig. soc. 9.700 9.700 6452 Contribuţia unităţii pt ajutorul 500 500 de şomaj 6453 Contribuţia angajatorului pentru 2.750 2.750 asig. soc. de sănătate 6458 Alte ch. privind asigurările 1.200 1.200 şi protecţia socială 6581 Despagubiri, amenzi şi penalitaţi 1.000 1.000 6582 Donaţii şi subvenţii acordate 5.300 5.300 698 Ch. cu imp. pe venit 5.000 5.000 TOTAL CLASA 6 98.500 98.500 704 Veniuri din lucrari executate 330.000 330.000 şi servicii prestate 708 Venituri din activitaţi diverse 100.000 100.000 din care 708.1 Venituri din consultanţă si 100.000 100.000 management

După obţinerea balanţei de verificare, în vederea stabilirii regimului de impozitare la 30.06.2008, societatea va verifica dacă mai sunt îndeplinite condiţiile referitoare la:

- proporţia venturilor din consultanţă şi management în total venituri (trebuie să fie < 50%) - nivelul veniturilor (trebuie să fie mai mic decât echivalentul în lei a 100.000 euro)



Astfel:

- Se stabileşte ponderea veniturilor din consultanţă şi management în total venituri (100.000/430.000*100)8/) = 23,26% Se observă că această condiţie este îndeplinită.

- Se determină echivalentul în lei a 100.000 euro. Curs valutar la 30.06.2008 1 euro = 3,6475 lei

100.000 euro = 364.750 lei

Se observă că total venituri de 430.000 lei depăşeşte suma de 100.000 euro. În această situaţie, incepând cu trimestrul II al anului 2008, societatea va aplica

prevederile Codului fiscal conform cărora va calcula impozit pe profit. Impozitul pe profit de plată se va stabili luând în calcul veniturile realizate si cheltuilile

efectuate de la începutul anlui fiscal şi ţinând cont şi de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor achitat pentru trimestrul I.

Calculul impozitulu pe profit Înaintea calculării efective a impozitului pe profit vom face o analiză a tuturor cheltuielilor

din punct de vedere al naturii acestora pentru a se stabili dacă sunt necesare operaţii suplimentare.

Se consideră că în contul 6458 “Alte cheltuieli privind asigurarile şi protecţia socială” au fost înregistrate ajutoare pentru naştere acordate salariatelor societaţii.

Această cheltuială se încadrează, din punct de vedere fiscal, la cheltuielile sociale

deductibile în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

Recalcularea deductibilităţii cheltuielilor sociale

Cheltuielile cu salariile personalului 50.000 lei Cheltuiei sociale deductibile 2% * 50.000 = 1.000 lei Rezultă chetuieli sociale nedeductibile 200 lei (1.200-1.000)

Venituri totale 430.000 Cheltuieli totale 98.500 Profit brut 331.500 Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli cu impozitul pe venit 5.000 Cheltuieli sociale nedeductibile 200 Despăgubiri, amenzi, penalitaţi 1.000 Donaţii si subvenţii acordate 5.300 Total cheltuieli nedeductibile 11.500 Profit impozabil 343.000 Impozit pe profit (16%) 54.880 La stabilirea impozitului pe profit datorat se va ţine seama şi de donaţiile efectuate de

societate.



În contul 6852 « Donaţii si subvenţii acordate » societatea a înregistrat o sponsorizare efectuată în baza unui contract încheiat cu o fundaţie.

Cheltuielile cu sponsorizarea efectuate în baza Legii nr.32/1994 sunt nedeductibile la calculul

impozitului pe profit, conform art.21 alin.(4) lit.p din Codul fiscal, însa se scad din impozitul pe profit datorat, dacă îndeplinesc urmatoarele condiţii:

- Sunt în limita de 3%o din cifra de afaceri - Nu reprezintă mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. 3%o din cifra de afaceri 1.290(3%o*430.000) 20% din impozitul pe profit datorat 10.860(20%*54.032)

Din impozitul pe profit, datorat la 30.06.2008, se va scadea suma de 1.290 lei rezultând un impozit pe profit de înregistrat de 53.590 lei.

Înregistrarea impozitului pe profit 691 = 441 53.590 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit/venit” La plata impozitului se va ţine seama de suma achitată ca impozit pe venit aferent trimestrului I şi de asemenea, se va storna şi înregistrarea aferentă impozitului pe venit, deoarece s-a înregistrat pe contul 691 impozitul pe profit calculat cumulat de la începutul anului fiscal. 698 = 441 -5.000 “Cheltuieli cu impozitul pe venit “ “Impozitul pe profit datorat “

Astfel, societatea va avea de achitat la bugetul de stat, până la data de 25.07.2008, suma de 48.590 lei, reprezentând impozit pe profit.

90. CONTABILIZAREA VÂNZĂRII PRIN INTERNET

Care sunt înregistrările contabile pentru contabilizarea vânzării prin intermediul internetului (vânzare on-line) ? Ordonanţa nr. 99/2000 (r1) privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, Republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 603, din 31/08/2007 la Art.4 (d) prevede; Comerţ cu amănuntul/de detail = activitatea desfăşurată de comercianţii care vând produse, de regulă, direct către o persoane fizice pentru uzul personal al acestora.

Însă trebuie respectate şi prevederile Legii 365/2002 privind comerţul electronic, publicată în Monitorul Oficial nr.483 din data de 5 iulie 2002, republicată în MO 959/29.11.2006 şi ale HG.1308/2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea legii 365/2002 privind comerţul electronic.



În situaţia de faţă, curierul/poşta face încasarea cu numerar, la care emite chitanţa sau o

notă de încasare - rambursare şi apoi plata către societate, prin bancă.

Înregistrări în contabilitate Factura clientului: 4111 = 707 “Clienţi” “Venituri din vânzarea de mărfuri” 4111 = 4427 “Clienţi” “TVA colectată” 5311 = 473(analitic client) “casa în lei” “Decont din operaţiuni în curs de clarificare ” * concomitent, pe baza borderoului de predare a mărfii în care s-a scris ramburs client: 461(analitic curier ) = 5311 “Debitori diverşi” “Casa în lei” * încasare bani prin bancă de la curier: 5121 = 461(analitic curier) “Conturi la bănci în lei” “Debitori diverşi” 473 = 4111/client “Decont din operaţiuni în curs de clarificare”

91. MĂRFURI NEJUSTIFICATE ÎN STOC

Ce tratament contabil s-ar putea aplica în cazul unor mărfuri aflate în stoc dar care nu se

pot justifica? Dupa inventarierea stocurilor (inventarirea intermitentă), s-a ajuns la o sumă de x ron,

suma care s-a scăzut de pe cheltuială 3xx=6xx, care oricum nu a fost niciodată pe un cont de cheltuială.

Stocurile se evaluează la intrarea şi la ieşirea din gestiune. Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. În cazul metodei inventarului intermitent, în cursul perioadei de gestiune mişcările de stoc (intrări-ieşiri) nu se înregistrează prin conturile de stoc, ci prin conturile de cheltuieli. Ca urmare stocul iniţial se trece pe cheltuială: 6xx = 3xx Intrările în cursul lunii se înregistrează: 6xx = 401 La sfârşitul lunii se face inventarierea, iar rezultatele ei se înregistrează: 3xx = 6xx



Conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene:

164 - (1) Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. (2) În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric. (3) Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. (4) Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaţii fiscale.

Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. 165 - (1) Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.

(2) Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei.

Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului.

(3) Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică metoda global-valorică.

Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei.

În acest caz, ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea

intrărilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.

La sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza inventarului faptic, se compară şi se regularizează stocul de inventar cu cel contabil (scriptic), care se poate face în două moduri:

- se determină variaţia de stoc, care se înregistrează ca o intrare la contul de stoc (stocul de inventar > stocul contabil), prin înregistrarea: 3xx = 6xx

- înregistrarea ca intrare a stocului stabilit la inventar (când la începutul exerciţiului se anulează stocul iniţial, trecându-se pe costuri), prin înregistrarea: 3xx = 6xx

- diferenţa din variaţia stocului în minus (stoc inventar < stoc contabil) se înregistrează ca o ieşire de stoc (consum):

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”



- înregistrarea la începutul exerciţiului a anulării stocului existent, ca o ieşire de stoc (consum), prin înregistrarea:

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”

92. SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Bilanţul la 31 dec. 2009 trebuie avizat de un expert contabil sau consultant fiscal? Este posibil să fie acceptat numai cu semnătura administratorului şi a persoanei care l-a întocmit (economist angajat al firmei)?

Situaţiile financiare aferente anului 2009 trebuie semnate de administrator şi persoana care le-a întocmit (director economic, contabil-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România). Declaraţia 101, conform legislaţiei în vigoare, trebuie semnată de un consultant fiscal. Legislaţie Conform O.M.F.P. nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene (în vigoare până la 31.12.2009). 266 - (1) Situaţiile financiare anuale se întocmesc şi se publică, potrivit legii, în moneda naţională. (2) Situaţiile financiare anuale au înscrise clar numele şi prenumele persoanei care le-a întocmit, calitatea acesteia (director economic, contabil-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România), precum şi numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul. O.M.F.P. nr. 3.055/2009 (de la 01.01.2010) pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. 321 - (1) Situaţiile financiare anuale se întocmesc şi se publică, potrivit legii, în moneda naţională. (2) Situaţiile financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând: - numele şi prenumele persoanei care le-a întocmit, înscrise în clar;

- calitatea acesteia (director economic, contabil-şef sau altă persoană desemnată prin decizie scrisă de administrator, persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România);

- numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul. Conform Codului de procedură fiscală, art. 83: (5) Declaraţiile fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice vor fi certificate de către un

consultant fiscal, în condiţiile legii, cu excepţia celor pentru care este obligatorie auditarea.



93. CLIENT DATORNIC

Dacă la sfârşitul anului 2009 un client are datorie la o societate 10.000 euro, adică 42.282 lei, cu scadenţa depăşită > 270 zile şi cu toate celelalte condiţii de constituire a unui provizion respectate, societatea decide ca la data de 31.12.2009 să treacă 30% din sumele cu scadenţă depăşită în clienţi incerţi şi să constituie provizioane deductibile fiscal pentru această valoare.

1.Trebuie reevaluate şi conturile 4118 şi 491 în valută la sfârşitul fiecărei luni?

2.E greşit că s-a trecut în contul de clienţi incerţi doar 30% din creanţa care a depăşit

scadenţa?

1.Da, trebuie reevaluate la sfârşitul fiecărei luni. Ajustarea de valoare de 30% este deductibilă fiscal (dacă celelalte condiţii sunt îndeplinite), dar din punct de vedere contabil ajustarea se face la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

Conform Ordinului nr. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene: 186 - La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.

Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz. 189 - (1) Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” sau în conturi analitice ale conturilor de creanţe, pentru alte creanţe decât clienţii). (2) În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de încasat. Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera. 94. EXERCIŢIU FINANCIAR ÎNCHEIAT CU PIERDERE

Exerciţiul financiar 2009 s-a încheiat cu pierdere. Care sunt înregistrările contabile ce se efectuează în această situaţie, în care exerciţiu financiar?

Ordinul nr. 3.055/2009 prevede următoarele: 248 - (1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul

exerciţiului financiar. (2) Rezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului. (3) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.



(4) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (5) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve".

Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după

adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.

(6) Închiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" şi 129 "Repartizarea profitului" se

efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale.

Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale.

(7) În contul 117 "Rezultatul reportat" se evidenţiază distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit şi pierdere al exerciţiului financiar precedent, precum şi rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. 249 - (1) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie.

Înregistrările contabile aferente pierderii din 2009 se efectuează în anul următor, adică 2010

- În cazul în care aveţi din ce acoperi pierderea înregistrările sunt:

% = 121 106X 117

- În cazul în care nu aveţi din ce acoperi pierderea se reportează:

117 = 121



95. CASA DE MARCAT ÎN VÂNZAREA ONLINE O societate care realizează comerţ cu ridicata a produselor de papetărie intenţionează

extinderea activităţii prin vânzarea online (pe baza unei comenzi primită pe site-ul societăţii). Ţinând cont că aceste vânzări sunt şi către persoane fizice, este necesară achiziţionarea

casei de marcat ? Cu mentiunea că livrările către aceştia se fac prin firme de curierat rapid.

Conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (cu modificările ulterioare) se prevăd: Art. 2. - Se exceptează de la prevederile Art. 1 alin. (1): k) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă; Conform Codului fiscal: Art. 155. - (1) “..... De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă”. 96. ÎNTOCMIREA DEVIZULUI DE LUCRĂRI

În cazul executării unei lucrări de încălzire, este corectă înregistrarea materialelor necesare lucrării (ţevi, mufe) în contul de marfă 371 „Mărfuri” şi facturarea acestora separat de manoperă?

Este obligatorie întocmirea devizului de lucrări? În acest caz, materialele vor fi înregistrare în contul 302 „Materiale consumabile”, iar

preţul lor pe deviz va fi cel de achiziţie? Factura va avea două poziţii: materiale conform deviz, manopera conform deviz sau pot fi

trecute în deviz şi ca mărfuri? În acest caz cu ce preţ (achiziţie sau cel de vânzare)?

În cazul în care se execută lucrări de domeniul construcţii - montaj trebuie să se

întocmească deviz de lucrări. Devizul este o estimare a unei reparaţii/ lucrări care se întocmeşte în cazul unei prestări

de servicii, urmat de facturare cu valoarea rezultată de plată privind lucrările, prestaţiile executate.

În cazul executări lucrărilor, în mod normal, preţul de deviz, facturat, ar trebui să aibă la bază cheltuielile cu materiale, regăsite în lucrarea executată. Separat se evidenţiază manopera aferentă lucrării.

Este recomandabil ca toate materialele, materiale auxiliare, să fie prinse în deviz la preţul de vânzare şi nu la preţul de achiziţie.

Concluzie: Dacă aveţi şi comerţ cu amănuntul atunci puteţi înregistra în contul 371

„Mărfuri”, dacă executaţi doar lucrările materialele se înregistrează în contul 302 „Materiale consumabile”.



97. ÎNREGISTRAREA CHIRIILOR AFERENTE ANULUI PRECEDENT

O societate se ocupă de închirieri de imobile. În lunile ianuarie, februarie 2010 a facturat chirii aferente lui decembrie 2009. În scopul respectării principiului independenţei exerciţiului, la decembrie 2009 trebuie să

înregistreze şi aceste venituri facturate în 2010, insă la 25.01.2010 a trebuit să depună Declaraţia 094 prin care a declarat cifra de afaceri pentru stabilirea TVA trimestrial şi a depus o notificare la Administraţia Financiară cu privire la modul de calcul a proratei.

Înregistrând în decembrie veniturile facturate în 2010 toate aceste date declarate se

modifică. Cum trebuie procedat? Veniturile facturate în 2010, dar aferente anului 2009 se înregistrează prin Contul 418 ''Clienţi - facturi de întocmit'' = 7xx, dar nu intră în calculul cifrei de afaceri de 100.000 euro, care serveşte drept referinţă privind stabilirea perioadei fiscale.

Conform O.M.F.P. nr. 7/2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adaugată avem "Declaraţie privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic şi care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul precedent (094)", cod MFP 14.13.01.10.11. 98. CHELTUIELI DEDUCTIBILE TRANSPORT – DELEGAŢII Cu ocazia deplasării în străinătate, pe baza ordinului de deplasare se efectuează o serie de cheltuieli. Care din următoarele sunt deductibile: - transport cu autoturism propriu, pentru bonurile emise de staţiile de alimentare cu combustibil în străinătate şi din ţară; - transport cu autoturism închiriat, pentru bonurile emise de staţiile de alimentare cu combustibil din străinătate şi chirie autoturism; - taxe parcare în ţară şi străinătate; - vignete în străinătate; - transport local cu autobuzul şi metroul în străinătate.

Pornind de la prevederile art. 21 din Codul Fiscal reglementat prin Normele de aplicare, sunt considerate ca şi cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

Din această categorie fac parte potrivit lit. e) de la art. 21 din Codul Fiscal:

„ e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

Norme metodologice:



27. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. În sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate salariaţilor cuprind şi: a) directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat, potrivit legii;

b) persoanele fizice rezidente şi/sau nerezidente detaşate, potrivit legii, în situaţia în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora. ”

Toate exemplele indicate de dvs. constituie în cazul unei deplasări cheltuieli de transport şi sunt deductibile conform lit. e) de la alineatul 21.

Observaţie: Pentru a constitui cheltuieli deductibile şi bonurile de benzină pentru deplasările cu

autoturismul propriu (a se înţelege autoturismul personal al delegatului) atunci trebuie să existe un contract de comodat între delegat şi societate din care să reiasă că autoturismul este pus la dispoziţia societăţii şi în felul acesta orice cheltuială generată de acesta va putea fi considerată în limitele legale şi deductibilă la calculul impozitului pe profit.

De asemenea, în cazul închirierii de auto să se prezinte şi contractul de prestări servicii de închiriere.

În mod orientativ, se pot urmări şi prevederile HG nr. 1.860/2006 cu privire la drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării.

Astfel, la art. 20 avem enumerate pe lângă cheltuieli de transport cu avionul, trenul, nave maritime sau mijloace auto şi următoarele cheltuieli:

„Art. 20. - Se decontează drept cheltuieli de transport şi:

a) cheltuielile pentru transportul efectuat cu mijloacele de transport în comun la şi de la aeroport, gară, autogară sau port, în cazul în care acestea sunt situate în altă localitate; b) cheltuielile de transport efectuate în localitatea unde se execută delegarea sau detaşarea, cu mijloacele de transport în comun, dus-întors, pe distanţa dintre gară, aerogară, autogară sau port şi locul delegării sau detaşării ori locul de cazare; c) cheltuielile efectuate cu mijloacele de transport în comun, pe distanţa dintre locul de cazare şi locul delegării sau detaşării;

d) taxele pentru trecerea podurilor; e) taxele de traversare cu bacul; f) taxele de aeroport, gară, autogară sau port; g) alte taxe privind circulaţia pe drumurile publice, prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.”

Astfel se confirmă că întreaga listă de cheltuieli poate fi încadrată la cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, cu respectarea prevederilor legale aşa cum au fost prezentate anterior.

Câteva aspecte legate de întocmirea Ordinului de deplasare:

Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:



• denumirea unităţii;

• denumirea şi numărul formularului;

• numele, prenumele şi funcţia persoanei delegate, scopul, destinaţia şi durata deplasării, ştampila unităţii, semnătura conducătorului unităţii, data;

• data (ziua, luna, anul, ora) sosirii şi plecării în/din delegaţie, ştampila unităţii, semnătura conducătorului unităţii;

• ziua şi ora plecării, ziua şi ora sosirii, data depunerii decontului, penalizări calculate, avans spre decontare;

• cheltuieli efectuate: felul actului şi emitentul, numărul şi data actului, suma;

• numărul şi data dispoziţiei pentru restituirea diferenţei; diferenţa de primit/restituit;

• semnături: conducătorul unităţii, controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, şeful de compartiment, titularul de avans.

Toate condiţiile de formă trebuie respectate întrucât ordinul de deplasare serveşte ca:

- dispoziţie către persoana delegată să efectueze deplasarea; - document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate; - document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de titularul de avans; - document justificativ de înregistrare în contabilitate.

99. ÎNREGISTRĂRI CONTABILE ÎN CONTURI EXTRABILANŢIERE

O societatea primeşte ocazional materie primă pentru procesul de producţie direct de la furnizori din spaţiul extracomunitar (această materie primă vine direct în România pe baza unei comenzi date de partenerul extern, care în baza contractului uzinal trebuie să pună gratuit la dispoziţie această marfă).

Marfa ajunge în România însoţită de o factură proformă sau un alt document de însoţire

a mărfii, emise de furnizorul extern pentru societatea din România, pe baza cărora se face declaraţia vamală de import.

De importul mărfii se ocupă de obicei firmele de comisionariat care întocmesc la final

două facturi fiscale: una pentru serviciul prestat societăţii (servicii vămuire, comisionul propriu) şi una pentru drepturi vamale la import (TVA, comision vamal) aferente mărfurilor importate şi plătite de firma comisionară în numele societăţii din România (cu menţiune pe factură: "factura de decontare pentru plăţi în numele societăţii...").

Factura fiscală pentru această materie primă întocmită de furnizorul extern are ca

destinatar partenerul extern, care o va şi plăti. Care este monografia contabilă pentru această operaţiune ?

Drepturile şi obligaţiile, precum şi bunurile care nu pot fi integrate în activele şi pasivele

unei firme, dar care se utilizează la realizarea obiectului de activitate al acesteia, se reflectă în contabilitate prin intermediul conturilor în afara bilanţului.



Acestea se mai numesc şi conturi extrabilanţiere sau conturi de ordine şi evidenţă. Deşi conturile în afara bilanţului sunt aproape ignorate în practică, se recomandă să fie

folosie şi prezentate detaliat în notele explicative la situaţiile financiare anuale. Baza legală de utilizare a conturilor extrabilanţiere o constituie Art. 11 din Legea

82/1991 cu modificările şi completările ulterioare: “Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise”.

Funcţiunea conturilor extrabilanţiere este reglementată prin O.M.F.P. nr. 3055/2005

pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene. Principala caracteristică a conturilor în afara bilanţului este: Înregistrările se efectuează în partidă simplă, adică se reflectă fie prin debitul, fie prin

creditul unui singur cont, fără utilizarea de conturi corespondente; În situaţia în care programul informatic de organizare a contabilităţii financiare nu permite

să se elaboreze astfel de documente, se recomandă, întocmiţrea lor cu ajutorul programului „Excel“. 100. SITUAŢII FINANCIARE PENTRU DIVIZAREA PARŢIALĂ A UNEI FIRME

O societate comercială înfiinţată în anul 2008 va efectua o divizare parţială fără lichidare în 6 firme. Firma nu are de împărţit decât capitalul social. La data divizării cele 6 firme sunt în curs de înfiinţare (au doar rezervarea de denumire).

Ce situaţii financiare trebuie întocmite la 31.03.2010, data divizării pentru cele 6 firme şi pentru firma din care se face divizarea?

În conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală se prevăd următoarele: ARTICOLUL 53: Furnizarea periodică de informaţii

(1) Contribuabilii sunt obligaţi să furnizeze periodic organelor fiscale informaţii referitoare la activitatea desfăşurată. (2) Furnizarea informaţiilor prevăzute la alin. (1) se face prin completarea unei declaraţii pe proprie răspundere. (3) Natura informaţiilor, periodicitatea, precum şi modelul declaraţiilor se aprobă prin Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Declaraţia fiscală

ARTICOLUL 81: Obligaţia de a depune declaraţii fiscale (1) Declaraţia fiscală se depune de către persoanele obligate, potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta. (2) În cazul în care Codul fiscal nu prevede, Ministerul Economiei şi Finanţelor va stabili termenul de depunere a declaraţiei fiscale. (3) Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazurile în care:



• a fost efectuată plata obligaţiei fiscale;

• obligaţia fiscală respectivă este scutită la plată, conform reglementărilor legale;

• organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere şi obligaţia fiscală;

• pentru obligaţia fiscală nu rezultă, în perioada de raportare, sume de plată, dar există obligaţia declarativă, conform legii.

(4) În caz de inactivitate temporară sau în cazul obligaţiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal competent poate aproba, la cererea contribuabilului, alte termene sau condiţii de depunere a declaraţiilor fiscale, în funcţie de necesităţile administrării obligaţiilor fiscale.

Asupra termenelor şi condiţiilor va decide organul fiscal potrivit competenţelor aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Concluzie: În acest caz, trebuie depuse la data de 31.03.2010 declaraţiile care au fost depuse şi

până acum, iar în momentul în care se finalizează înfiinţarea celor 6 firme va trebui înştiinţat organul fiscal din raza căruia este sediul, care va stabili termenele şi condiţiile de depunere a declaraţiilor fiscale. 101. DIVIZAREA PARŢIALĂ A UNEI SOCIETĂŢI

O societate comercială înfiinţată în anul 2008, va efectua o divizare partială fără lichidare în 6 firme. Firma nu are de împărţit decât capitalul social.

La data divizării, cele 6 firme sunt în curs de înfiinţare (au doar rezervarea de denumire). Ce situaţii financiare trebuie întocmite la 31.03 data divizării pentru cele 6 firme şi pentru

firma din care se face divizarea?

În conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală se prevăd urmatoarele: ARTICOLUL 53

Furnizarea periodică de informaţii (1) Contribuabilii sunt obligaţi să furnizeze periodic organelor fiscale informaţii referitoare la activitatea desfăşurată. (2) Furnizarea informaţiilor prevăzute la alin. (1) se face prin completarea unei declaraţii pe proprie răspundere. (3) Natura informaţiilor, periodicitatea, precum şi modelul declaraţiilor se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Declaraţia fiscală ARTICOLUL 81



Obligaţia de a depune declaraţii fiscale (1) Declaraţia fiscală se depune de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta. (2) În cazul în care Codul fiscal nu prevede, Ministerul Economiei şi Finanţelor va stabili termenul de depunere a declaraţiei fiscale. (3) Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazurile în care: a) a fost efectuată plata obligaţiei fiscale; b) obligaţia fiscală respectivă este scutită la plată, conform reglementărilor legale; c) organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere şi obligaţia fiscală; d) pentru obligaţia fiscală nu rezultă, în perioada de raportare, sume de plată, dar există obligaţia declarativă, conform legii.

(4) În caz de inactivitate temporară sau în cazul obligaţiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal competent poate aproba, la cererea contribuabilului, alte termene sau condiţii de depunere a declaraţiilor fiscale, în funcţie de necesităţile administrării obligaţiilor fiscale. Asupra termenelor şi condiţiilor va decide organul fiscal potrivit competenţelor aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Concluzie:

Declaratiile care au fost depuse si până în prezent sunt depuse la data de 31.03.2010, iar

în momentul în care se finalizează înfiinţarea celor 6 firme, societatea va trebui să înştinţeze organul fiscal din raza caruia are sediul şi va stabili termenele şi condiţiile de depunere a declaraţiilor fiscale.

reglementări contabile explicate prin 101 -...

Documents