Conceptul de supraveghere bancaraSupravegherea bancara este sistemul de care se foloseste statul pentru a garanta stabili-tatea sistemului financiar si presupune:

efectuarea de controale la faţa locului (on-site supervision), cu scopul de a:

1. valida acurateţea raportărilor prudenţiale;2. analiza sistemul de control intern şi de gestiune a riscurilor, precum şi alte aspecte (cum

ar fi calitatea conducerii) ce nu pot fi determinate prin tehnici de supraveghere “off-site” monitorizarea bazată pe raportări prudenţiale (offsite supervision) serveşte ca un dispozitiv de avertizare timpurie si favorizează îmbunătăţirea eficienţei supravegherii la faţa locului.Eficienta acestea presupune realizare cadrului normativ privind garantarea stabilitatii sectorului bancar pentru asigurarea cresteri economice a statului precum si aprarea depunatorilor care depun mijloacele sale in banci.

Supravegherea bancara reprezinta in sine un sistem menit promovarii stabilitatii pe pietele financiare. Componentele acestui sistem includ:

1.      politici macroeconomice efective si stabile;

2.      infrastructura publica bine dezvoltata;

3.      disciplina de piata efectiva;

4.      proceduri pentru o rezolvare eficienta a problemelor bancilor;

5.      mecanisme pentru asigurarea un nivel corespunzator al protectiei sistemului.

Definirea unui sistem de supraveghere financiară presupune alegerea unui model de supraveghere şi stabilirea instituţiei ce va monitoriza operaţiunile intermediarilor financiari.

Abordarea Globala a supravegherii bancare sa impus ca o necesitate la frecventele crize bancare si a lipsei unui cadru institutional de colaborare intre organele de supraveghere bancara ale statelor lumii.

In acest sens Banca Centrala impreuna cu guvernatorii grupului G10 in 1975 au creat Comitetul Basel pentru supraveghere bancara conceput ca un forum pentru cooperarea privind problemele de supraveghere bancară. În ultimii ani, a devenit tot mai mult o entitate de stabilire a standardelor în toate aspectele supravegherii bancare, inclusiv structura de reglare a capitalului.

Scopul CSBB este de a încuraja convergenţa spre abordări şi standarde comune. Comitetul nu este o organizaţie multilaterală clasic, pentru ca nu are nici un tratat fondator. BCBS nu emite regulament cu caracter obligatoriu;. Mai degrabă, ea funcţionează ca un forum informal, în care sunt elaborate soluţii politice şi standardele.

a fost conceput ca un forum în care reprezentanţii supraveghetorilor bancari, experţii Băncilor Centrale (şi mai târziu ai supraveghetorilor din alte activităţi financiare) se întrunesc în scopul:

să discute probleme fundamentale de interes comun, să-şi împărtăşească cele mai bune practici; să înveţe unul de la altul şi să schimbe informaţii privind tehnicile de

operare bancară în fiecare din ţările lor.

Obiectivul Comitetului Basel Obiectivul său este de a îmbunătăţi înţelegerea problemelor-cheie

de supraveghere şi îmbunătăţirea calităţii supravegherii bancare la nivel mondial precum și de a promova stabilitatea şi sănătatea sistemelor bancare naţionale şi a relaţiilor inter-bancare internaţionale. În acest sensformulează standardele generale de supraveghere şi de orientări şi recomandă declaraţiile de bune practici în sectorul bancar de supraveghere în speranţa că autorităţile membre, precum şi autorităţi alte naţiuni "va lua măsuri pentru a le pune în aplicare prin intermediul propriile lor sisteme naţionale, fie în formă legale sau nu - unele dintre cele mai cunoscute dintre ele sunt standardele internaţionale privind adecvarea capitalului, Concordanta Transfrontaliera de Suprave-ghere Bncara.

Funcţii - Comitetul oferă un forum pentru cooperare periodică privind serviciile bancare cu probleme de supraveghere. În ultimii ani, le-a dezvoltat tot mai mult într-un organism de stabilire a standardelor cu privire la toate aspectele legate de supraveghere bancară.

Apartenenţă - Senior funcţionarii responsabili de supravegherea bancară sau problemele de stabilitate financiară în băncile centrale şi autorităţile cu responsabilitate oficială pentru supravegherea prudenţială a activităţii bancare în cazul în care acest lucru nu este banca centrală.

Comitetul de la Basel Ţări membre - Argentina Coreea Australia Luxemburg Belgia Mexic Brazilia Ţările de Jos Canada Rusia China Arabia Saudită Franţa Singapore Germania Africa de Sud Hong Kong SAR Spania India Suedia Indonezia Elveţia Italia Turcia Japonia Regatul Unit Statele Unite .

Preşedinte - Stefan Ingves, guvernator al Sveriges Riksbank

Secretariat - Secretarul General: Stefan Walter, susţinut de un personal de 17.

Frecvenţa reuniunilor - Comitetul de la Basel întruneşte, de obicei, de patru ori pe an.

Modalităţile de raportare - Comitetul de la Basel privind rapoartele de supraveghere bancară a unui comitet comun al guvernatorilor băncii centrale şi (non-bancă centrală) capete de supraveghere din ţările sale membre (astfel cum sunt enumerate mai sus).

Comitetul menţine legături cu autorităţi de supraveghere care nu participă direct la comisie cu scopul de a consolida standardele de supraveghere prudenţială în toate pieţele majore. Aceste eforturi să ia o serie de diferite forme, inclusiv:

dezvoltarea şi răspândirea în întreaga lume de studii de politici pe o gamă largă de aspecte de supraveghere; exercitarea de cooperare de supraveghere, prin sprijinirea comitetelor regionale de supraveghere şi de

sponsorizare a unei conferinţe internaţionale la fiecare doi ani; cooperare cu FSI în furnizarea de formare de supraveghere, atât în Basel, cât şi la nivel regional sau local.

Principalele subgrupuri Grupul de implementare a standardelor Politica de dezvoltare a Grupului Contabilitate Task Force Grupul Consultativ Basel

Fişa informativă - Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară

ACTIVITATEA SUBGRUPURILORDe implementare a standardelor Group (SIG)

◦ Subgrupul de risc operaţional - abordează aspecte legate de abordării avansate de evaluare pentru riscul operaţional

◦ Task Force privind Colegii - dezvolta orientări privind activitatea Comitetului de la Basel cu privire la colegiile de supraveghere

◦ Task Force privind remunerarea - promovează adoptarea de practici solide remunerarea

◦ Standarde monitorizarea procedurilor Task Force - dezvolta proceduri pentru a obţine o mai mare eficienţă şi coerenţă în monitorizarea standardelor şi punerea în aplicare

Grupul pentru politica de dezvoltare (PDG)

◦ De management al riscului şi de Grupul de Modelare - punct de contact cu industria de la cele mai recente progrese în măsurarea şi gestionarea riscului

◦ Cercetare Task Force - facilitează economişti de la instituţiile membre pentru a discuta de cercetare privind stabilitatea financiară, în consultare cu sectorul academic

◦ Rezervaţi Group Trading - clienţi modul în care riscurile în portofoliul de tranzacţionare ar trebui să fie capturate de către capitalul de reglementare

◦ Grupul de lucru privind Lichiditatea - lucrări pe standarde globale de gestionare a riscurilor de lichiditate şi de regulament

◦ Definiţia Subgrupul de capital - clienţi instrumentelor eligibile de capital

◦ Capital Group Monitorizare - coordoneaza expertiza a supraveghetorului naţionale în cerinţele de capital de monitorizare

◦ Transfrontalieră Group Bank Rezoluţia - compară politicile naţionale, a cadrelor juridice, precum şi alocarea a responsabilităţilor de soluţionare a băncilor cu semnificative operaţiunilor transfrontaliere

Grupul operativ de Contabilitate (ATF) - se asigură că standardele de contabilitate şi de audit ajuta la promovarea gestionării riscurilor de sunet menţinând astfel securitatea şi soliditatea sistemului bancar

◦ Subgrup de audit - analizează aspectele-cheie de audit şi coordonează cu alte organisme pentru a promova standarde

Grupul consultativ la Basel (BCG) - faciliteaza angajament între autorităţile de supraveghere bancară, inclusiv dialogul cu ţările terţe

În prezent, are cam 25 de grupuri tehnice de lucru și echipe care de asemenea se întâlnesc regulat. Secretariatul Comitetului de la Basel este preluat de către Banca Reglementelor Internaționale de la Basel. Secretariatul compus din 15 persoane numără supraveghetori profesioniști de la instituțiile membre. În plus, față de asumarea rolului de secretariat al Comitetului și al multor subcomisii de experți, poate oferi consultanță autorităților de supraveghere din toate țările.

Comitetul de la Basel nu are nici o autoritate supranațională formală de supraveghere, și concluziile sale nu au, și nici nu s-a intenționat să aibă vreodată, putere legală. Mai degrabă formulează standarde cuprinzătoare de supraveghere și linii de ghidare și recomandă declarații de bună practică în speranța că autoritățile individuale vor lua decizii în vederea implementării lor prin măsurile obligatorii sau nu - cele mai potrivite pentru sistemele lor �naționale. În acest fel, Comitetul încurajează convergența spre abordări comune și standarde comune fără a încerca o armonizare detaliată a tehnicilor de supraveghere ale statelor membre.

Comitetul raportează către guvernatorii băncii centrale ai grupului celor 10 țări și către șefii autorităților de supraveghere ale acelor țări unde banca centrală nu are o responsabilitate. Caută sprijinul lor pentru marile sale inițiative. Aceste decizii acoperă o mare varietate de probleme financiare. Un obiectiv important al Comitetului a fost acoperirea golurilor în supravegherea internațională prin prisma a două principii: nici un stabiliment bancar nu va scăpa supravegherii și supravegherea să fie adecvată. Pentru a realiza aceasta, Comitetul a emis o serie de documente din 1975.

Documente care au pus bazele fundamentale ale alinierii si perfectionarii supravegherii bancare in lume.

Principii de supraveghere a institutiilor bancare 1983 - Documentul conţine 2 principi de bază:

1. nici o instituţie bancară nu poate evita supravegherea bancară

2. supravegherea trebuie să fie adecvată. Principiul 2 include două componente:

1 – funcţiile complementare de supraveghere ale ţării de origine şi ţării de reşedinţă . Aceasta presupune că dacă supravegherea organelor de resort din ţara de origine asupra instituţiilor bancare în ţara de reşedinţă este insuficientă, organele de supraveghere a ţării de reşedinţă pot interzice activitatea instituţiilor date şi viceversa.

2 – supravegherea consolidată, care amplifică rolul organelor ţării de origine în exercitarea supravegherii bancare şi diminuarea potenţialelor efecte negative ale diverselor standarde de reglementare bancară, aplicate in diferite ţări.

„Standardele minime de supraveghere a grupurilor bancare internaţionale”1992, care conţine 4 amendamente de bază:

3. Toate băncile şi grupurile bancare internaţionale sînt supuse supravegherii din partea organelor ţării de origine

4. Crearea instituţiei bancare transfrontaliere trebuie să fie coordonată de organele de supraveghere din ţara de origine şi ţara de reşedinţă.

5. Organele de supraveghere din ţara de origine posedă dreptul solicitării informaţiei de la instituţia bancară transfrontalieră care activează în alt stat.

6. Organele de supraveghere din ţara de reşedinţă pot aplica orice măsuri restrictive în cazul nerespectării standardelor date.

Cerinţa principală a „Standardelor minime...” constă în necesitatea exercitării supravegherii consolidate de către organele ţării de origine. Totodată anumite funcţii de control revin organelor din ţara de reşedinţă. :

Ele stabilesc existenţa acordului cu organele corespunzătoare ale ţări de origine privind schimbul de informaţie despre funcţionarea instituţiilor bancare pe teritoriul său

Stabilesc existenţa permisiunii organelor ţării de origine privind crearea instituţiei bancare străine. Determină capacitatea organelor din ţara de origine de a efectua supravegherea consolidată în măsura cuvenită.

Concluzie: La baza formarii fundamentelor de aliniere si perfectionare a supravegherii bancare in intreaga lume au stat primele documente ale Comitetului Basel de supraveghere bancara

Prin elaborarea documentului “ Principiile de supraveghere a institutiilor bancare “ din 1983

1. s-a pus bazele fundamentale ale colaborarii globale dintre statele lumii.

2. Sau creat premizele de aliniere globala ulterioara in vederea creerii stabilitatii sitemului bancar si reducerea riscului de sistem.

Prin elaborarea Standardele minime de supraveghere a grupurilor bancare internaţionale”1992,

3. Sa definit cadrul general de perfectionare a supravegherii bancare in intreaga lume.

4. Sa inceput procesul de colaborare in domeniul supravegherii bancare mondiale.

5. Sau implimentat primele norme de supraveghere bancara .

Bibliografie1. http://www.scritube.com/economie/finante/Bazele-teoretice-ale-supravegh1395

8.php Bazele teoretice ale supravegherii Bancare.

2. http://www.bm.ust.hk/~jgan/papers/BARTHnolle%20gan_bood.pdf Global Banking Regulation& Supervision.

3. Nicolae DARDAC ,Bogdan MOINESCU POLITICI MONETARE SI TEHNICI BANCARE ,note de curs, Bucuresti 2007.

4. Wikipedia.org Basel Committee on Banking Supervision

5. http://www.bis.org/bcbs/index.htm

6. Http://www.c-ebs.org/crdtg.htm

7. http://www.c-ebs.org/.  The European Banking Authority

8. http://oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/6.pdf GLOBALIZAREA INDUSTRIEI BANCARE

9. www.bis.org. Capital Adequacy Directive - Directiva Europeană CAD III

10.   www.europa.eu.int       

Mulțumim pentru Atenție

Școala Masterală de Excelență în Economie și Business

Documentele Comitetului de la Basel privind supravegherea bancară –

fundamente ale alinierii și perfecționării supravegherii bancare

în întreaga lume.

Josu Maria AB 101