REGLAREA CIRCULATIEIFunctionarea aparatului cardiovascular necesita participarea a 3 mecanisme: 1. De autoreglare locala a debitelor sanguine prin organe si tesuturi in functie de necesitati. 2. De adaptare a debitului cardiac la necesitatile periferice (legea inimii). 3. De mentinere a TA pe langa variatiile debitelor locale, asigurandu-se astfel irigarea tuturor organelor, in special a celor de importanta vitala. Primele doua mecanisme au fost discutate. Mentinerea TA se face prin: 1. Mecanism nervos, rapid de scurta durata; 2. Participarea rinichiului care mentine valoarea TA la un anumit nivel in timp. 1.Mecanismul nervos are loc cu participarea sistemului nervos vegetativ, rol dominant revenindu-i SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC (SNS). Pentru inima: - primul neuron simpatic se gaseste in coarnele laterale T1, T2; - al 2-lea neuron in ganglionii cervicali (superior, mijlociu si stelat).Fibra postganglionara, pe calea celor 3 nervi cardiaci ajunge la inima inervand atat musculatura atriala cat si cea ventriculara. Stimularea SNS produce cresterea frecventei si a fortei de contractie ale miocardului, deci creste TA. Pentru vase: Simpaticul are originea in coarnele laterale ale maduvei toracale si lombare. Pentru vasele din organe inervatia ia calea nervilor simpatici (splanhnici) iar pentru vasele din piele si muschi are al 2-lea neuron in lantul ganglionar latro-vertebral si se distribuie prin ramurile mixte ale nervilor spinali Stimularea simpaticului produce cresterea contractiei arteriolelor, deci a rezistentei periferice si contractia venelor mari cu mobilizarea sangelui spre inima deci si pe aceasta cale cresterea fortei de contractie. Ambele duc la cresterea TA.SISTEMUL NERVOS PARASIMPATIC (SNP)

Pentru inima SNP e reprezentat de nervul vag (n X) cu originea in nucleul dorsal al vagului din bulb. Stimularea produce scaderea frecventei cardiace si o oarecare scadere a fortei de contractie a miocardului. Vasele nu au inervatie parasimpatica.1

SNS trimite permanent stimuli (0,5-2/min) spre musculatura neteda a vaselor mentinand-o intr-o stare de semicontractie numita tonus. Vasodilatatia se produce prin scaderea activitatii SNS. Activitatea SNV pentru inima si vase este coordonata de centrii cardio-vasomotori din formatia reticulara bulbo-pontina. Acesti centrii sunt formati din mai multe arii: 1.Aria C1 vasoconstrictoare. Ea contine neuroni noradernergici ai caror axoni coboara in maduva facand sinapsa cu neuronii din coarnele laterale; 2.Aria A1 vasodilatatoare. Ea trimite stimuli inhibitori spre C1; 3.Aria A2 senzoriala la nivelul nucleului tractului solitar, la care sosesc stimuli de la receptori prin nervii glosofaringian (IX) si vag(X). Ea trimite stimuli spre celelalte 2 arii si spre nucleul dorsal al vagului din bulb. Informarea acestor arii despre modificarile TA se face de la receptori: a) baroreceptori; b) chemoreceptori; c) volumreceptori.a) Baroceptorii sunt excitati prin intindere. Ei sunt terminatii nervoase

din peretii vaselor mari ale circulatiei sistemice, deci circulatiei sub presiune mare si anume: - zona sinocarotidiana; - zona crosei aortei. Ei sunt stimulati de cresterea TA. Receptorii din regiunea sinocarotidiana nu sunt stimulati de presiunea intre 0 si 60 mm Hg. Peste 60 mm Hg stimularea creste proportional cu cresterea TA, efectul max. este atins la 180mmHg. Receptorii din crosa aortei sunt mai putin sensibili raspunzand la presiuni mai mari cu 30 mmHg decat cei sino-carotidieni. Stimulii de la acesti receptori sunt transmisi nucleului tractului solitar prin n. glosofaringian din regiunea sino-carotidiana iar din cea a crosei aortei prin n.vag, apoi spre aria vasodilatatoare si nucleul dorsal al vagului si se declanseaza un raspuns depresor, prin vasodilatatie si scaderea activitatii cardiace si TA revine la normal. In cazul scaderii TA raspunsul este produs prin stimularea centrului cardio-vaso-motor. Un asemenea reflex presor se declanseaza in momentul trecerii corpului din clino in ortostatism.

2

Raspunsul la modificarile TA prin excitarea baroreceptorilor este f.rapid, cu atat mai rapid cu cat modificarea TA este mai brusca dar este de scurta durata deoarece receptorii se adapteaza. Chemoreceptorii sunt celule excitate de scaderea presiunii oxigenului sau de cresterea presiunii bioxidului de carbon sau a ionilor de hidrogen. Ei se gasesc in niste formatiuni din regiunea sinusului carotidian si a crosei aortei,numite corpusculi sau glomusuri, formatiuni foarte bogat irigate. Legatura cu nucleul tractului solitar se face prin fibre ce se alatura celor de la baroreceptori. Excitarea acestor receptori are loc la scaderea TA cand scade si aportul de oxigen, in special in scaderi ale TA sub 80 mm Hg. Volumreceptorii se gasesc in sectorul vascular cu presiune scazuta ca de ex: artera pulmonara si atriul drept. Ei sunt stimulati de scaderea volumului sanguin ce are loc simultan cu scaderea TA. Urmatorul exemplu demonstreaza contributia acestor diferiti receptori. Se administreaza unui caine 300 ml de sange. Daca toti receptorii sunt intacti TA creste cu 15mmHg. Daca baroreceptorii sunt denrvati TA creste cu 50mmHg. Daca sunt denervati si volumreceptorii TA creste cu 120mmHg. Raspunsul depresor declansat de la nivelul volumreceptorilor se insoteste de inhibarea ADH (vasopresina sau hormonul antidiuretic) si de o vasodilatatie a arterei renale ceea ce duce la o crestere a diurezei, inca un factor ce scade TA. Asupra activitatilor centrului cardio-vasomotor un puternic efect il are ischemia SNC . Scaderea irigatiei centrului cardio-vaso-motor se insoteste de scaderea oxigenului, acumulare de bioxid de carbon si ioni de hidrogen, factori care stimuleaza puternic activitatea centrului. Raspunsul presor consta in vasoconstrictie foarte puternica care poate chiar scoate din functie unele organe (rinichiul). El e declansat cand TA scade sub 60mmHg si este maxim la 15-20 mm Hg. Este ultima reactie de a impiedica scoaterea din functie a SNC. In concluzie reglarea nervoasa a TA este foarte rapida dar de scurta durata, ea are rolul de tamponare a variatiilor de presiune de la un moment la altul.

3