regiuni industriale

4
3. Regiunile industriale În așezarea geografică a industriei românești interbelice se regăsesc 8 regiuni și 9 centre industriale. Cele 8 regiuni sunt: 1 1) Regiunea din Valea Prahovei. Cele mai importante centre sunt: Ploiești, Câmpina, Teleajen, Brazi, Moreni, Comarnic, Bușteni, Azuga și Sinaia, dezvoltați, în principal datorită existenței petrolului, carierelor de piatră, pădurilor și căderilor de apă (hidroenergie). Acești factori au determinat concentrarea rafinăriilor de petrol, construirea fabricilor de ciment, var și ipsos, dar și a fabricilor de hârtie; aceste industrii au creat o serie de alte ramuri, înființându-se: ateliere mecanice și de tâmplărie, fabrici de cabluri și lanțuri pentru extragerea petrolului, fabrici de acid sufluric pentru rafinării etc. Aceste industrii au favorizat, la rândul lor înființarea și dezvoltarea industriilor bunurilor de larg consum: fabrici de textile și pielărie, de produse alimentare. 2) Regiunea Reșița. Aici, datorită importantelor resurse de minereuri de fier și mangan, cărbuni de piatră și lemn, (huilă, antracit și mangal), dar și a căderilor de apă, s-a dezvoltat industria siderurgică și mecanico-siderurgică. În prima fază, aici s-a produs fontă și oțel, iar în faza a doua s-a trecut la producția de fier profilat, tablă, sârmă și cuie, precum și la construcții metalurgice. Prezența întreprindelor metalurgice a permis formarea unei industrii auxiliare: distilerii de cărbune și lemn, fabrici de oxigen necesar industriei siderurgice, fabrici de cărămidă. 1 Virgil N. Madgearu, op. cit., p. 97.

Upload: florea-razvan

Post on 15-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Regiunile industriale ale Romaniei in perioada interbelica

TRANSCRIPT

3. Regiunile industriale

n aezarea geografic a industriei romneti interbelice se regsesc 8 regiuni i 9 centre industriale. Cele 8 regiuni sunt:

1) Regiunea din Valea Prahovei. Cele mai importante centre sunt: Ploieti, Cmpina, Teleajen, Brazi, Moreni, Comarnic, Buteni, Azuga i Sinaia, dezvoltai, n principal datorit existenei petrolului, carierelor de piatr, pdurilor i cderilor de ap (hidroenergie). Aceti factori au determinat concentrarea rafinriilor de petrol, construirea fabricilor de ciment, var i ipsos, dar i a fabricilor de hrtie; aceste industrii au creat o serie de alte ramuri, nfiinndu-se: ateliere mecanice i de tmplrie, fabrici de cabluri i lanuri pentru extragerea petrolului, fabrici de acid sufluric pentru rafinrii etc. Aceste industrii au favorizat, la rndul lor nfiinarea i dezvoltarea industriilor bunurilor de larg consum: fabrici de textile i pielrie, de produse alimentare.

2) Regiunea Reia. Aici, datorit importantelor resurse de minereuri de fier i mangan, crbuni de piatr i lemn, (huil, antracit i mangal), dar i a cderilor de ap, s-a dezvoltat industria siderurgic i mecanico-siderurgic. n prima faz, aici s-a produs font i oel, iar n faza a doua s-a trecut la producia de fier profilat, tabl, srm i cuie, precum i la construcii metalurgice. Prezena ntreprindelor metalurgice a permis formarea unei industrii auxiliare: distilerii de crbune i lemn, fabrici de oxigen necesar industriei siderurgice, fabrici de crmid.

3) Regiunea Turda, cu centrele Cmpia Turzii, Diciosnmartin, Trgu Mure, Media, Sighioara, Zlatna. Rezervele importante de gaz metan, sare, minereuri de aur i argint, cupru i plumb, precum i variatele cariere de piatr au determinat aezarea i extinderea unei serii de industrii importante n regiune. Acestor mprejurri naturale le corespund cele mai variate ramuri industriale: fabrici de ciment, var, crmizi, igle, porelan i olrie, sticl, acid sulfuric i sulfai de plumb i cupru, clor i produse derivate, precum i industria bunurilor de larg consum: alimentar, textil i de pielrie. A fost nfiinat o fabric de tras srm din lingouri de fier importate.

4) Regiunea Baia Mare, cu centrele Firiza de Jos i Baia Mare. Industria din aceast regiune a fost determinat de prezena minereurilor de aur, argint, cupru, plumb, zinc i sulf, piatr de andezit, gresie i ocru. S-au ntemeiat industrii chimice pentru fabricarea acidului sulfuric i a sulfailor de cupru, plumb i zinc, precum i industrii de metale pentru fabricarea lingourilor de plumb i cupru, a evilor i tablei de plumb i barelor de cupru. De asemenea, s-au nfiinat i industri de bunuri de consum.

5) Regiunea Ferdinand i Nadrag. Industria siderurgic i mecanosiderurgic sunt cele mai importante din aceast zon. Aici s-au fabricat furnale nalte pentru fabricarea fontei i a oelului, utiliznd minereuri de fier de la Teliuc i font de la Clan.

6) Regiunea Hunedoarei, n care s-a dezvoltat industria siderurgic datorit minereului de fier, pduri pentru obinerea mangalului, dar i a cderilor importante de ap.

7) Regiunea Cisndiei, unde vechea industrie casnic a constituit o surs important de for de munc pentru industria textil, care s-a extins i n centrele Sibiu i Tlmaciu.

8) Regiunea Piatra Neam, Bacu i Buhui; aici, localizarea industriei a fost determinat de existena pdurilor i a minii de lucru calificate pentru industria textil.

Cu excepia acestor regiuni, industria s-a aezat n centrele mari de consum: Bucureti, Timioara, Baov, Sfntu Gheorghe, Arad, Galai, Brila, Cernui, Cluj i Iai. Capitala este centrul industrial cel mai important, deinnd cel mai mare aport de producie 17,2% din valoarea produciei rii. Aici s-au dezvoltat toate ramurile industriei de bunuri de consum, industria materialelor de construcie, dar i o puternic industrie metalurgic, chimic i a lemnului. Localizarea unui numr nsemnat de fabrici de bunuri de consum n cel mai mare centru urban, i dezvoltarea industriei materialelor de construcie este un fenomen social normal. ns, aezarea ramurilor industriei grea i prelucrtoare, n aceste proporii considerabile, nu a fost determinat de factori favorabili de localizare, provocnd o industrializare disproporionat a capitalei.

n celelalte centre industriale oreneti s-au aezat i dezvoltat industrii orientate dup consumaie i for de munc: industria textil, a pielriei, alimentar, tmplrie i mobil, materiale de construcii, ateliere mecanice, iar la Piatra Neam, cel mai considerabil s-a dezvoltat industria cherestelei i a hrtiei. Virgil N. Madgearu, op. cit., p. 97.

Ibidem, p. 98.

Ibidem.