regiunea nord est - ministerul...
TRANSCRIPT
Anexa
PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
2021-2027
REGIUNEA NORD EST
2
CUPRINS
ABREVIERI 4
1. CAPITOLUL I: CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE ȘI REFERINȚE
INTERNAȚIONALE 5
1.1.CONTEXTUL NAȚIONAL ......................................................................................................... 5
1.2. METODOLOGIE ȘI ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII
PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE ....................................................... 8
1.2.1.ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE
PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016 ............................................................................................ 8
1.2.2.Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020 .......................... 9
1.2.3.Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 -2027 ....... 9
1.3.REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNAȚIONALE ................................................ 12
1.3.1.Asistenta medicala primara ............................................................................................... 12
1.3.2.Asistenta medicala spitaliceasca ...................................................................................... 13
1.3.3.Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi ............................................... 14
1.3.4.Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung ............................................................. 16
1.3.5.Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a
serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare
continua ....................................................................................................................................... 17
a. Asistenta medicala primara 17
b. Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi 18
c. Serviciile spitalicesti 21
d. Îngrijiri la domiciliu 22
e. Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice 23
f. Dispozitive medicale 23
g. Programe nationale de sanatate 23
1.3.6.Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate.............................................. 27
1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane ......................................................................................... 29
a.Probleme identificate 29
b.Masuri 30
c.Necesarul de medici și modalitatea de normare 32
d.Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018 32
2. CAPITOLUL II : PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST 36
2.1.Caracteristici geografice ...................................................................................................... 36
2.2.Analiză demografică și socio-economică............................................................................ 36
2.3.Indicatori de sănătate și principalii factori determinanti ai sanatatii ................................ 37
2.4.Principalele provocări în regiunea NE ................................................................................. 38
3. CAPITOLUL III : VIZIUNE ȘI DIRECȚII STRATEGICE 39
3.1.Viziune strategică.................................................................................................................. 39
3.1.1.Direcții strategice ............................................................................................................... 40
4. CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE
ÎNGRIJIRE 44
4.1.Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie .................................................... 44
4.1.1.Analiza situației curente și a principalelor deficite .......................................................... 44
4.1.2.ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONAL ................................................................... 45
4.2.Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară ............................................. 45
4.2.1.Analiza situației actuale ..................................................................................................... 45
4.2.2.Ținte regionale și plan operațional ................................................................................... 47
4.3.Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească .......................................... 47
3
4.3.1.Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli
acute în regiunea de NE ............................................................................................................. 47
4.3.2.Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare .................................. 49
4.3.3.Direcții și ținte strategice ................................................................................................... 51
4.3.4.Plan operațional la nivel județean ..................................................................................... 56
4.3.5.Proiectie pentru Regiunea NE ........................................................................................... 74
4.4.Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE ................................................................ 74
4.5.Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică ............................. 74
4.5.1.Diagnostic situație curentă și principalele deficite ......................................................... 74
4.5.2.Ținte operaționale și plan regional ................................................................................... 78
4.6.Dezvoltarea resurselor umane va urmari: ........................................................................... 79
4.7.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A
RECUPERĂRII ............................................................................................................................. 79
4.7.1.Analiza situației curente și principalele deficite .............................................................. 79
4.7.2.Ținte regionale ................................................................................................................... 81
4.7.3.Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare ................................................................... 84
4.8.Paturi psihiatrie la nivelul regiunii ....................................................................................... 84
5.ANEXE 85
Anexa nr.1 ................................................................................................................................... 85
Anexa nr. 2 .................................................................................................................................. 87
Anexa nr. 3a ................................................................................................................................ 88
Anexa nr. 3b ................................................................................................................................ 89
Anexa nr. 4 .................................................................................................................................. 91
Anexa nr. 5 .................................................................................................................................. 92
Anexa nr. 6 .................................................................................................................................. 95
Anexa nr. 7 .................................................................................................................................. 96
Anexa nr. 8 .................................................................................................................................. 97
Anexa nr. 9 ................................................................................................................................ 100
4
ABREVIERI
BC Județul Bacău
BT Județul Botoşani
CMI- Cabinet medical individual
CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică
ORL Oto-rino-laringologie
UE Uniunea Europeană
MF Medic de familie
PIB Produsul intern brut
MG Medic generalist
IS Județul Iaşi
PSI Plan Strategic Instituțional
ITL Îngrijire pe termen lung
MS Ministerul Sănătății
INSP Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în
Domeniul Sanitar Bucureşti
NT Județul Neamţ
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
CP Centru de permanenta
PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare
RSM Rata Standardizată a Mortalității
SV Județul Suceava
VS Județul Vaslui
OMS Organizația Mondială a Sănătății
FNUASS Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sănătate
SNS Strategie Națională de Sănătate
5
1. CAPITOLUL I: CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE ȘI REFERINȚE
INTERNAȚIONALE
1.1.CONTEXTUL NAȚIONAL
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 este documentul emblematic care propune o agendă
a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienței, a calității și a accesului echitabil al
pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 1) și-a propus să
inverseze piramida serviciilor și să asigure în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor sanitare
ale populației prin intermediul serviciilor care constituie fundația sistemului. În acest scop, Strategia
s-a concentrat pe consolidarea asistenței comunitare, asistenței primară, a asistenței ambulatorii
de specialitate si pe eficientizarea serviciilor medicale spitalicesti.
Figura 1: Viziunea Strategiei Naționale de Sănătate
Programele de Guvernare din perioada 2014–2020 au inclus capitole dedicate politicilor sanitare,
care au vizat dezvoltarea unui sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare
mai aproape de cetățeni.
Pentru perioada 2021-2027, se mentine aceeasi viziune privind optimizarea serviciilor de sănătate
din Romania. Ministerul Sanatatii pregateste o noua strategie națională de sănătate, cu obiective
strategice si plan de actiune, documente ce vor fi finalizate in perioada 2020-2021. Pentru
oragnizarea si furnizarea serviciilor de sanatate pentru aceasta perioada, se vor continua
principalele masuri incepute in perioada 2014-2020, tinand cont de progresele si problemele
intampinate.
6
Planul de servicii medicale (masterplan) este un document strategic, ce traseaza liniile
directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, in scopul asigurarii accesului
populatiei la serviciile medicale necesare si a sutenabilitatii financiare.
Pentru sprijinirea implementarii, in perioada 2020-2027, se vor derula de catre Ministerul
Sanatatii actiuni in scopul pregatirii planurilor de reorganizare locala, elaborarii modelului de
organizare si finantare a serviciilor medicale de spitalizare continua, inclusiv pentru spitalele
regionale de urgenta, actualizarea legislatiei in vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii
medicale la nivelul costurilor reale in spitalizarea continua, ambulatorie si spitalzarea de zi.
Avand in vedere ca bugetul FNUASS se stabileste anual prin legea bugetului de stat,
inclusiv in ceea ce priveste alocarea pe tipuri de asistenta medicala, va fi necesara prevederea in
lege a alocarii adecvate a fondurilor in acest scop. Deoarece este obigatoriu a se mentine
echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie sa tina cont de costurile
reale ale serviciilor.
Ministerul Sanatatii, autoritatile locale, unitatile sanitare vor identifica surse de finantare
pentru implementarea planurilor de reorganizare, optimizare, imbunatatire a infrastructurii,
asigurare cu personal, dezvoltare de noi servicii, etc, propuse de la nivel local.
Principiile de reorganizare din masterplan sunt aplicabile tuturor unitatilor sanitare din cele
8 regiuni.
7
Legenda:
S – arie strategică; O – obiectiv strategic
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 Scop: Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România
S1 Sănătate publică S2 Servicii sanitare
S3 Acțiuni încrucișate pentru un sistem sanitar previzibil și sustenabil
O 1 îmbunătățirea sănătății și nutriției femeii și copilului
O 2 Reducerea morbidități și mortalității prin bolile transmisibile și reducerea impactului acestora asupra indivizilor și societății
O3 Reducerea prevalentei bolilor netransmisibile și a poverii acestora asupra populației, prin programe sanitare preventive
O4 Egalitatea accesului la servicii sanitare de înaltă calitate și eficiente din perspectivă costuri, cu focalizare pe grupurile vulnerabile
O5 Un sistem sanitar incluziv, sustenabil și previzibil , prin implementarea politicilor încrucișate și a programelor prioritare
O6 Creșterea eficienței sistemului sanitar, prin utilizarea tehnologiei moderne de comunicare și informare
O 7 Dezvoltarea unei infrastructuri sanitare, la nivel național, regional și local, în vederea în vederea reducerii inechității la accesul la serviciile sanitare
Construirea/ modernizarea/ dotarea spitalelor regionale și județene, ambulatoriilor, secțiilor de primiri urgențe și secțiilor de reanimare
Dezvoltare e-sănătate și telemedicină Dezvoltare screening Dezvoltare programe profilactice pentru copii Dezvoltarea medicinei școlare
Scădere prețuri Dezvoltare de programe sanitare naționale Dezvoltare de mecanisme de compensare
Îmbunătățirea planificării Îmbunătățirea programelor de rezidențiat Majorare salarii Beneficii pentru muncă în zone îndepărtate
Îmbunătățire finanțare Dezvoltare de noi programe pentru diagnosticare incipientă a bolilor netransmisibile majore Boli rare Debirocratizare acces
Grupul inter-ministerial pentru sănătate în cadrul tuturor politicilor Îmbunătățirea sistemului informatic Dezvoltarea calității
S1 Sănătate și infrastructură S2 Capacitate de diagnosticare și tratare
S3 Acces la medicamente
S4 Resurse umane S5 Finanțare programe sanitare
S6 Capacitate instituțională
Programul de Guvernare 2017-2020- Capitolul Sănătate Scop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni
8
Zona de „Infrastructură sanitară” include toate obiectivele vizate de către Programul Operational
Regional (POR) (spitale, ambulatorii, centre de servicii comunitare integrate și unități primiri
urgențe). Există o implicare politică puternică în implementarea obiectivelor POR asa cum
acestea au fost agreate cu Comisia Europeană, și nu se intenționează modificarea acestui
program.
Zona "Diagnostic și capacitate" include acțiuni legate de e-sănătate și telemedicină precum și
elaborarea de programe de screening și programe profilactice.
Zona "Resurse umane" include îmbunătățirea planificării și formării resurselor umane pentru toate
nivelurile de îngrijire, dar în special pentru medicina de familie, asistența comunitară și stimularea
activității în zone îndepărtate.
Zona "Finanțarea programelor sanitare" include direcții legate de dezvoltarea noilor programe
sanitare pentru bolile ne-transmisibile majore (bolile cardiovasculare sunt menționate) și pentru
bolile rare (incluse și în strategie).
Domeniul "Capacitate instituțională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la
îmbunătățirea sistemului informatic și la dezvoltarea calității, care sunt în concordanță cu
obiectivele strategiei.
1.2. METODOLOGIE ȘI ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII PLANULUI
GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
1.2.1.ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE
PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016
Pe baza liniilor directoare și de referință oferite de Strategia Națională de Sănătate a fost elaborat
în 2016 un Plan Regional de Servicii Sanitare (PRSS) pentru Regiunea Nord-Est1.
Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuție echitabilă și eficientă a serviciilor de
ambulatoriu și îngrijire pacienți internați pentru întreaga țară, cu o distribuție adecvată între
instituțiile de îngrijire primară, secundară, terțiară și pe termen lung. Planurile sprijină
restructurarea rețelei actuale de facilități și servicii, luând în considerare necesitățile de asistență
medicală ale populației, tranziția demografică și epidemiologică, oportunitățile oferite de
disponibilitatea unor proceduri mai puțin invazive de diagnosticare și tratament și trecerea
obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare centrată pe pacient, pentru a atinge
următoarele obiective:
- Îmbunătățirea accesului populației la serviciile de asistență medicală, sporind în același timp
echitatea în furnizarea de servicii;
- Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește serviciile primare și serviciile
spitalicești disponibile;
- Imbunătățirea eficacității si a eficienței in furnizarea de servicii in sistemul sanitar;
- Asigurarea calității și siguranței asistenței medicale;
- Dezvoltarea coordonării și complementarității între servicii de sănătate, servicii sociale si servicii
educationale;
- Promovarea modelelor alternative pentru acordarea serviciilor spitalicești (de exemplu: asistență
ambulatorie, spitalizare de zi etc).
1 Planurile Regionale de Servicii Sanitare au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) și cu institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
9
1.2.2.Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020
Masterplanul de servicii sanitare completează planurile de servicii sanitare cu informații
detaliate și actuale asupra itinerariului operațional de implementare a activităților și țintelor
strategice definite pentru fiecare nivel de asistență, dar și pentru consolidarea rețelei de furnizori
de servicii sanitare (de exemplu o viziune integrată a sectorului sanitar în schimbul fragmentarii și
slabei coordonări curente).
Metodologia de elaborare a planului general a fost bazată pe vizitele la fața locului în
diverse locații, întâlnirile cu autoritățile naționale și locale, precum și cu principalele părți
interesate (inclusiv comitetele regionale și județene), precum și analiza:
Utilizarea rețelelor furnizorilor de servicii de sănătate existente și a serviciilor acestora
(după DRG, acolo unde este cazul);
Căilor și fluxurilor pacienților (pentru grupurile principale) și oportunităților pentru o
organizare mai eficientă;
Indicatorilor de activitate / performanță în spital (gradul de ocupare, durata medie de
ședere, trimiterea la / către fiecare spital, etc.).
Compararea cu reperele Europene și internaționale (prezentate în secțiunea 2.3 de mai
jos);
Timpii de acces la diferite niveluri de asistență medicală, inclusiv servicii spitalicești și de
urgență;
Revizuirea sistemului de trimitere la diferitele niveluri de îngrijire/ asistență.
1.2.3.Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 -
2027
Scop: actualizare si revizuire masterplan
Pentru actualizarea masterplanului, au fost avute in vedere urmatoarele:
- solicitările/propunerile reprezentanţilor spitalelor şi autorităţilor locale de a lua în
considerarea date si modificari ale structurii spitalelor la nivelul anului 2018;
- schimbarile legislative din perioada 2017 pana in prezent, modificari de structura si
acoperire cu resurse inregistrate in sistemul de sănătate romanesc in intervalul 2015-
2018;
- demararea/implementarea unor proiecte cu finantari externe în perioada 2015-2019
pentru investitii in sănătate (ex. Prin POR Asistenta comunitara, ambulatoriile de
specialitate, UPU, CPU, etc, prin Banca Mondială echipamente esenţiale de diagnostic
şi tratament pentru spitale judeţene şi municipale, imagistica, sali de operaţie, ATI,
echipamente pentru radioterapie, echipamente pentru UPU, CPU, etc , care au facilitat
optimizarea serviciilor medicale la nivelul unor unităţi sanitare , etc.;
- cresterea ponderii asistentei medicale ambulatorii si din spitalizarea de zi, prin
rambursarea de către CNAS a unei liste extinse de servicii medicale şi chirurgicale
rambursabile în spitalizare de zi si ambulatoriu de specialitate clinic;
- finalizarea studiilor de fezabilitate pentru SRU Iaşi, Cluj, Craiova şi aprobarea
indicatorilor tehnico-economici, prin care au fost stabilite configuratia structurii acestor
spitale;
- necesitatea continuarii optimizarii serviciilor de sanatate in perioada 2020-2027, a
integrarii SRU Iasi, Cluj, Craiova intr-o retea de servicii sustenabila
Tipul de analiză utilizat: analiză transversală pe date secundare, puse la dispoziție de instituții
care colectează aceste date în mod uzual.
Anul de referință: 2018 sau ultimul an disponibil.
10
Sursa datelor:
• Ministerul Sanatatii (MS)
• Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
• Institutul Național de Sănătate Publica – Centru National de Statistica si Informatica in
Sănătate (INSP-CNSISP)
• Școala Națională de Sănătate Publica, Management si Perfecționare în Domeniul Sanitar
București (SNSPMPDSB)
Obiective urmărite
Evaluarea acoperirii cu medici si identificarea deficitului de medici în raport cu criteriile
normative stabilite, la nivel de județ și regiune
Corelarea datelor referitoare la acoperirea cu medici de familie cu datele referitoare la
zonele si populatiile marginalizate identificate in Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al
Dezvoltarii Umane Locale din România si in Atlasul zonelor urbane marginalizate din
Romania
Evaluarea acoperirii cu personal din asistenta medicala comunitara (asistente medicale
comunitare si mediatoare sanitare) si identificarea deficitului de personal în raport cu
criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune in special in zonele rurale
marginalizate conform HG 459/ 2010.
Elaborarea unui cadru unitar și documentat care să susțină planificarea serviciilor asistenta
medicala primara, ambulatorie de specialitate si spitaliceasca, în funcție de nevoile
populației deservite și reconfigurarea rețelei de servicii medicale, inclusiv spitale, la nivel
județean și regional.
Indicatori analizați:
S-a efectuat analiza urmatorilor indicatori de performanta pe judet/regiune pentru urmatorii
furnizori de ingrijiri de sănătate de la nivelul primar:
a. Medicina de familie
acoperirea cu medici de familie la 10.000 locuitori/ rural/urban - datele se refera la anul
2018 și au fost furnizate de INSP
numar de locuitori ce revin la un medic de familie - datele se refera la anul 2018 și au
fost furnizate de INSP
numar consultatii pentru un locuitor - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate
de INSP
localitati fara medic de familie - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate de
CNAS
b. Asistenta medicala comunitara
numar total asistenti medicali comunitari angajati ai autoritatii locale (sursa MS_UIS)
corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale
Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România
(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201
6.pdf)
numar total mediatori sanitari angajati ai autoritatii locale(sursa MS_UIS), dupa caz
corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale
Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România
(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201
6.pdf)
numar total localitati rurale (sate) cu arii marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale
Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România
(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201
6.pdf)
11
numar total locuitori din ariile marginalizate din rural din Atlasul Zonelor Rurale
Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România
(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201
6.pdf)
numar total localitati urbane cu arii marginalizate din Atlasul zonelor urbane
marginalizate din Romania
(http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.
pdf)
numar total locuitori din zone marginalizate urbane din Atlasul zonelor urbane
marginalizate din Romania
(http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.
pdf)
c. Spitale
Număr total paturi pe spital și pe secții (acuți și cronici)
Număr total cazuri spitalizare continua pe spital și pe secții (acuți și cronici)
Număr total cazuri internate în urgență pe spital și pe secții
Durata medie de spitalizare (DMS) pe spital și pe secții (acuți și cronici)
Rata de utilizare a paturilor pe spital și pe secții (acuți și cronici)
d. Servicii medicale ambulatorii
Numarul de servicii acordate si numar furnizori de servicii ambulatorii aflați în contract
cu CAS
Acoperirea cu servicii acordate in ambulatoriu
Acoperirea cu medici/servicii pe regiuni/judete
1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare dintre
specialitatile clinice de baza in ambulatoriu, la 10.000 loc.;
1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare alta
specialitate clinica in ambulatoriu, la 50.000 loc.;
1 norma de medic specialist de laborator si 2 norme de asistent medical / laborant etc,
la 10.000 loc.;
1 norma de medic specialist radiologie-imagistica si 1 norma de asistent medical
radiologie-imagistica, la 10.000 loc.;
1 norma de medic specialitatea reabilitare medicala (in ambulatoriu) si 2 norme
asistent medical la 5.000 loc.;
1 norma kinetoterapeut, 1 norma psihoterapeut, 1 norma logoped la 10.000 loc.;
Dotarea centrelor medicale din ambulatoriu cu echipamente pentru servicii de inalta
performanta, astfel:
° 1 CT la 200.000 loc;
° 1 RMN la 250.000 loc;
°1 echograf la 10.000 loc.
Criteriile utilizate in analiza sunt:
La medicul de familie:
o Urban: 1 medic/ 2.000 locuitori
o Rural: 1 medic/ 1.000 locuitori
La asistenta medicala comunitara:
o 1 asistenta medicala comunitara/500 de persoane vulnerabile din punct de vedere
medical, social și economic, în special persoanele neasigurate din punct de vedere
medical si 1 mediator sanitar /700 beneficiari acolo unde exista comunitate cu
cetățeni români de etnie romă, declarați.
La asistența medicală spitalicească:
o 4,5 paturi/1.000 loc, cu asigurarea prioritară a specialităților de bază
12
La ingrijiri paliative:
o Număr de paturi de îngrijire paliativă raportat la populație - 25 paturi de IP la o
populație de 125.000 locuitori
o Număr de ambulatorii de îngrijiri paliative raportat la populație - un ambulatoriu de
IP la o populație de 60.000 locuitori
o Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per populație - o echipă de IP la
domiciliu la o populație de40.000 locuitori
1.3.REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNAȚIONALE
Înainte de a stabili obiective naționale și regionale pentru nivelurile și capacitățile serviciilor de
sănătate, este important mai întâi să comparăm situația sistemului de sănătate din România cu
alte țări Europene.
Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor
regionale de asistență medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane și financiare
disponibile.
1.3.1.Asistenta medicala primara
În 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, versus un MF la 1.257 de
persoane în țările UE (Figura 2). Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel
național. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în
anumite localități.
Figura 2: Numărul de medici generaliști per 100.000 persoane (cele mai recente date)
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018
Numărul mediu de furnizori de asistenta primara și de asistență ambulatorie (inclusiv ambulatoriile
din structura spitalelor)2 era de 4,8 per persoană pe an (date din 2013), mai scăzută decât media
la nivel UE (6,9) și cea a țărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)3. Această
situație a fost legată de subfinanțarea constantă a serviciilor de asistență primară și ambulatorie
față de alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate
(2016) și în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistența primară, versus 9-14%
din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor țări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane
de consultații. Având în vedere numărul de 17 de pacienți înregistrați la un MF, media națională a
fost de 3,1 consultații per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele
2 Date pentru îngrijirea primară și îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toți și nu pot fi dezagregate. 3 Vladescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în tranziție, 18(4).
13
internaționale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane și de 12% în cazul celor din
zonele rurale.
In ultimii ani, in Romania, au fost introduse cateva mecanisme de stimulare a dezvoltarii asistentei medicale primare, mai ales la nivelul comunitatilor defavorizate, ce sunt prezentate in capitolul „Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua.”
1.3.2.Asistenta medicala spitaliceasca
Romania a facut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002
și 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 și 2012.
Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de
locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE (Figura 3) în 2015, și un număr
de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de
UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.
(Figura 4).
Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (cele mai recente date)
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018
Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date)
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018
14
In cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabila cu media UE (Figura 5
și Figura 6), ceea ce arată un progres in directia obiectivelor asumate in Strategia Națională de
Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare.
Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistență afecțiuni acute per 100.000 de locuitori
(cele mai recente date)
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018
Figura 6: Numărul de externări pacienți cu afecțiuni acute per 100 de locuitori (cele mai
recente date)
23,65
18,317,35
18,7
16,33 15,916,57
15,5516,27
13,9312,54
10,85 11,14 10,71
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018
1.3.3.Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi
Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeași zi a crescut semnificativ în țările UE în
ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervențiilor chirurgicale mai puțin
invazive și anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluție. Dezvoltarea serviciilor de
spitalizare de zi este favorizata de rambursare corespunzatoare, a acestor servicii, mai
15
avantajoase pentru pacienti si din punct de vedere financiar, in comparatie cu internarea in regim
de spitalizare continuu.4 (Figura 7).
Figura 7: Procentul de operații de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 și 2014
Sursa: statistici sanitare OCDE 2016
Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deși operația
este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfășoară în prezent ca o intervenție
chirurgicală de aceeași zi în mai multe țări, iar copiii se întorc acasă în aceeași zi. Acesta este
cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda și Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate
amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeași zi (Figura 8).
Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 și 2014
Sursa: statistici sanitare OCDE 2016
In ultimii ani, in Romania, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltarii serviciilor acordate in spitalizare de zi, ceea ce a dus la o crestere semnificativa a proportiei acestor servicii medicale si chirurgicale. (vezi capitolul Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua).
Figura 9: Proporția tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca
operații de zi: Marea Britanie 1974-2013
4 Sursa: OCDE – Sănătatea dintr-o privire 2016.
16
Surse: Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale: Statistică activități spitalicești NHS (1974-
97), Și Centrul de informare Sanitară și Asistență Socială : Statistici spitalicești episodice –
asistență pacienți internați, Marea Britanie, 1998/89 - 2013/14
Nota: In exemplificarile de mai sus, prin asistenta medicala ambulatorie, acordata in majoritatea
tarilor europene se intelege atat asistenta ambulatorie de specialitate, cat si serviciile medicale
acordate in regim de spitalizare de zi.
1.3.4.Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung
În medie la nivelul țărilor OCDE (2013), au existat 45 paturi în instituțiile de ÎTL și cinci paturi în
secțiile de ÎTL din spitale la 1 000 de persoane cu vârsta de 65+. Belgia a avut cel mai mare
număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1 000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani
și peste în instituiții ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puțin de 20 la 1 000 de locuitori de 65 de
ani și peste în instituții ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor țărilor
OCDE, a exista o ușoară creștere a numărului de paturi ÎTL la 1 000 de locuitori cu vârsta peste
65 de ani după anul 2000 (Figura 10). Această creștere se datorează în totalitate paturilor din
instituțiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie.
Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale și instituții
Sursa: Sănătatea dintr-o privire – OCDE 2015
Legislatia națională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea
exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni,
identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie,
17
gerontologie, neonatologie, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat
asistenta medicala cat si asistenta sociala in mod integrat, pe termen lung.
1.3.5.Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a
serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare
continua
o Principalele servicii medicale acordate
a. Asistenta medicala primara
Prin serviciile de asistenta se asigura furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de
prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, in contextul unei relații continue cu
pacienții, indiferent de absenta sau prezenta bolii.
Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe
segmente de asistenţă medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la
legea bugetului de stat.
Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistență medicală primară (activitate curentă),
suma aferentă este de 2.426.793 mii lei față de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând
o creștere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenţei primare din total FNUASS ,
menţionăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenţei medicale primare
la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%.
De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenţii de la bugetul de stat, precum şi
transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor
medicale efectuate în centrele de permanenţă, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2004 privind
asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Fondurile alocate cu destinaţia asistenţă medicală primară pentru anii 2014 – 2019 au înregistrat
o creştere anuală constantă, astfel:
Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinaţia asistenţă medicală primară pentru anii 2014 –
2019 - mii lei-
2014 2015 2016 2017 2018 2019
1.440.000 1.455.718 1.528.504 1.620.214 1.897.484 2.426.793
În consecinţă, valorile minime garantate ale punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa
medicală primară au crescut în mod constant, respectiv:
Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa
medicală primară
Denumire indicator
2014 2015 2016 2017 2018 2019
01.01.2014-
31.05.2014
începând cu
01.06.2014
începând cu
01.04.2015
începând cu
01.07.2016
începând cu
01.10.2016
începând cu
01.04.2017
începând cu
01.04.2018
începând cu
01.07.2019
Valoarea punctului per capita
3,50 lei 3,75 lei 4,00 lei 4,30 lei 4,60 lei 4,80 lei 5,8 lei 7, 8 lei
Valoarea punctului per serviciu
1,80 lei 1,90 lei 1,90 lei 2,00 lei 2,10 lei 2,20 lei 2,80 lei 3,50 lei
18
Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din
asistenta medicala primara, stimularea mediciilor de familie in vederea îmbunătătirii calitatii
serviciilor, cresterea ponderii serviciilor de prevenţie in asistenta medicala.
Medicii de familie sunt plătiți în funcție de capitație (o rată fixă pe asigurat) și plata pe
serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitației în funcție de riscul de
boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la
același nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită
solicitarii frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitației este ajustată doar pentru
vârstă și necesită o ajustare suplimentară pentru alți factori determinanți ai riscului de boală. Mai
mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de
consultații în medie/zi, inclusiv servicii de prevenție și monitorizare a cazurilor, ceea ce duce la
imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plățile bazate pe performanță pentru
obiectivele de acoperire a calității sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu
suficient.
Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, susţinerea pachetului de
beneficii în asistenţa medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent
sunt acordate de către medicul specialist şi prin creşterea responsabilităţilor medicului de familie în
ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.
Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să inițieze îngrijiri pentru mai multe
afecțiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli
pulmonare obstructive cronice, afecțiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc.
De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat și urmărit în mod corespunzător la nivelul
medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicații, după cum este
necesar, așa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte țări. Cu toate acestea, în
România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază și tehnologii necesare pentru
a gestiona eficient diabetul, în funcție de complicațiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie
sunt de multe ori ocoliți de asigurați care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la
serviciile de urgență pentru complicații care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari
pentru sistem.
Un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea și
decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta,
precum şi recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru
bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraţilor de pe lista
proprie.
Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcţie de performanţă
se va realiza concomitent cu:
- revizuirea pachetului de servicii medicale de bază şi
- extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenţei medicale primare şi dezvoltarea mecanismelor
de plată pe performanţă, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe și mai bune și
să funcționeze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecțiunilor, aspect care s-a dovedit a fi
la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente și performante.
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor
cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în Anexa
nr. 1.
b. Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi
19
În România s-au făcut paşi importanţi pentru înlocuirea ofertei de servicii spitaliceşti
neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi şi în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul
de servicii necesar, precum şi consolidarea îngrijirilor cost-eficiență, spre ex. îngrijiri la domiciliu,
pe cât se poate la nivel de comunitate.
Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România,
beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calității de
asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servii medicale.
Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate
pe domenii de asistență în anul 2019 este prezentată în Anexa nr. 2.
Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116
proceduri diagnostice şi terapeutice, atât medicale cât și chirurgicale, cu diferite grade de
complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un
număr de 34 tratamente chirurgicale simple şi 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu
respectarea cerintelor de calitate si siguranta a serviciilor.
Pentru întărirea eficacităţii actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută
posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către
furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat
numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii.
Pentru medicii din asistenţa medicală primară şi din ambulatoriul de specialitate pentru
specialităţile clinice acordate în mediul rural şi în mediul urban, este prevăzută acordarea unui
spor, în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară activitatea.
În acest sens, in prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistenţa
medicală primar si celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice se majoreaza
cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a
cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară şi
din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice din mediul rural şi din mediul urban -
pentru oraşele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în funcţie de condiţiile în care se
desfăşoară activitatea. In zone speciale (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) se aplica o majorare
de 200%.
Pentru medicii din asistenţa medicală stomatologică, se majoreaza numarul de puncte cu 50%
pentru medicii din mediul rural.
În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de
familie, precum şi în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele
medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub
800.
Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialităţile clinice, în situaţiile în care pentru
anumite specialităţi există localităţi/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35
de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5.
Pentru asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale specializate, este necesară
reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de
specialitate pentru creşterea ponderii afecţiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate şi
reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii
în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitaliceşti
în spitalizarea continuă şi de zi.
La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităţilor ce pot efectua
tratamente şi proceduri terapeutice şi diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităţilor
clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate
(genetică medicală, anestezie şi terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii
contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către
medicii cu atestat/competenţă de îngrijiri paliative.
Situaţia investigaţiilor paraclinice, dupa provenienta recomandarii, conform anexei nr. 17 la
Ordinul comun MS/CNAS nr 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenţei medicale
20
paraclinice, in baza contractelor incheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice in anul 2018,
arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigațiile paraclinice sunt efectuate la
recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de catre medicii de
specialitate. Situația detaliata pe judete in functie de medicul care recomanda investigatiile
paraclinice se regaseste la Anexa nr. 3A, respectiv in functie de tipul investigatiilor, la Anexa nr.
3B.
In spitalizarea de zi se acorda servicii atat pentru îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic. Legislatia specifica criteriile de internare în spitalizare de zi si tipurile de afecţiuni medicale si chirurgicale ce se incadreaza in raportarea „caz rezolvat”, dar si „servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului in spitalizare de zi”. Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile pentru furnizarea de îngrijiri medicale, medicamente și dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019 și Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 397/836/2018. În același timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă.
Ca urmare a extinderii listei de servicii, pondera acestora a crescut. Astfel in anul 2015, au fost
efectuate si rambursate pe listele de servicii un numar de 2.278 223 servicii, in timp ce in anul
2018 au fost furnizate un numar de 2.762.738 servicii (atat pe listele vechi cat si pe si cele nou
introduse - inclusiv efectuarea si decontarea sedintelor de chimioterapie).
In raportarea pe caz rezolvat situatia comparativa este urmatoarea: in anul 2015 au fost
raportate ca rezolvate un numar de 1.448.697 cazuri medicale si 228.188 cazuri chirurgicale, iar in
anul 2018 au fost raportate un numar de 1.808.649 cazuri medicale si 314.775 cazuri chirurgicale.
Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12
ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr de 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care
enumerăm:
- Amigdalectomia
- Chirurgia cataractei, implantul de cristalin
- Rinoplastia post-traumatica
- Artroscopia genunchiului
- Meniscectomia artroscopică a genunchiului
- Repararea ligamentuluiîncrucişat
- Hemoroidectomia
- Cura chirurgicală a herniei inghinale
- Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite)
- Cura chirurgicală a herniei ombilicale
- Cura chirurgicală a herniei epigastrice
- Cura chirurgicală eventraţiei postoperatorii cu proteză
- Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian
- Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren
- Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren
- Repoziţionarea cristalinului artificial
Exemplificand evolutia numarului unor interventii chirurgicale acordate in spitalizarea de zi, se
observa o crestere a acestor proceduri, ajungand pentru unele tipuri de interventie sa reprezinte
pana la 39,5% din totalul de interventii de acel tip.
Tabelul 3: Evoluția numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenții
chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014
21
An
Tip interventie
nr
cazuri
SZ
nr
cazuri
SC
total %
cazuri
SZ din
total
nr
cazuri
SZ
nr
cazuri
SC
total %
cazuri
SZ din
total
1.indepartarea materialului
de osteosinteza
1161 12205
13366 8,69%1444 11835 13279 10,87%
2.artroscopia genunchiului 0 37911 37911 0,00% 26 34890 34916 0,07%
3.chirurgia corectiva a
sindromului carpian
289 1734
2023 14,29%786 2421 3207 24,51%
4.chirurgia hemoroizilor 544 4410 4954 10,98% 773 3989 4762 16,23%
5.chirurgia viaricelor 699 7252 7951 8,79% 5218 7998 13216 39,48%
6.cataracta 6725 41760 48485 13,87% 21199 38319 59518 35,62%
2014 2018
In sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în
spitalizare de zi, ajungându-se în prezent la un număr de 360 de tipuri de cazuri
medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi.
Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în
regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate inclusiv în
ambulatoriul de specialitate clinic:
1. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deține documente medicale care să
ateste existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecţiei
CMV)
2. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deține documente medicale ce atestă
existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecţiei CMV)
3. Screening prenatal (S11 - S19+6 zile)
4. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestațional)
5. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică ușoară)
6. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în
trimestrul III)
7. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului
8. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată
mamografic
9. Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin
10. Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen
citologic
11. Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie
12. Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin.
c. Serviciile spitalicesti
Raţionalizarea capacităţii spitalelor a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii prin implementarea
Planului naţional de reducere a paturilor din spitalele publice şi private în contract cu Casele de
Asigurari de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care
casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele
publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum şi cu sanatoriile şi preventoriile din
România, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării
asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel,
numarul de paturi contractabile a inregistat urmatoarea evolutie:
- 129 524 pentru anul 2011
22
- 125.639 pentru anul 2012
- 123.127 pentru anul 2013
- 121.579 pentru anul 2014
- 120.579 pentru anul 2015
- 119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 şi 2019.
Astfel, un numar de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din
anul 2016, numărul paturilor contractabile menţinându-se constant. In cazul paturilor pentru acuti,
ponderea este de 4,02 %, comparabila cu media UE.
S-a imbunatatit si modalitatea de decontare a serviciilor spitalicesti. Pentru serviciile
spitalicesti, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract in perioada
2015-2018, se observa tendinta descrescatoare de inregistrare a serviciilor prestate si
nedecontate, dupa cum urmeaza:
Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitalicești acordate peste valoare de contract, înregistrate și
nedecontate in perioada 2015-2018 = lei =
La 31 decembrie
2015
La 31 decembrie
2016
La 31 decembrie
2017
La 31 decembrie
2018
750.442.314 686.297.554 688.522.752 664.491.937
Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de
contract în anul 2017 faţă de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere
a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei.
Masurile viitoare de imbunatatire a alocarii financiare, se vor coordona cu necesitatea
dirijarii pacienţiilor dinspre spital către segmente de asistenţă medicală cost eficace, prin masuri
ca:
- trecerea de la îngrijire terțiară la un sistem bazat pe prevenție și îngrijire primară și secundară,
- furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce şi managementul bolilor cronice)
încurajate prin stimulente financiare şi îmbunătăţirea conștientizării,
- plata serviciilor pe criterii de performanţă.
d. Îngrijiri la domiciliu
În sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un
număr de 42 de consultaţii pe lună acordate la domiciliul asiguraţilor.
Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care
pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu.
Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de
îngrijiri paliative la domiciliu se stabileşte de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult
de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situaţia în
care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile
consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s-
au acordat îngrijirile. În situaţia în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la
domiciliu, cât şi de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale şi îngrijiri
paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II
al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu şi de 90
de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale
şi îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni.
În prezent în România sunt înfiinţaţi un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre
care 2 au solicitat intrarea în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate.
23
Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât şi paliative, în
acest moment fiind în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237
furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu.
e. Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice
In anul 2019, pentru a facilita accesul pacientilor cu boli cronice la medicatia necesara, s-au
incheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum si cost volum rezultat pentru un numar
de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afectiuni cardiovasculare, afectiuni
oftalmologice, scleroza multipla, afectiuni oncologice; hepatita cronica virala de tip C cu
adresabilitate pentru pacientii nonresponderi la terapia fara interferon.
f. Dispozitive medicale
Demersuri intreprinse in perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului si imbunatatirea
accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale
în ambulatoriu:
- În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficienţe
organice sau funcţionale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive
medicale:
o noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul Dispozitivelor
pentru protezarea stomiilor,
o Proteză de gambă modulară cu manşon de silicon,
o Proteză parţială de mână de deget funcţională simplă - se acordă pentru copii
cu vârsta cuprinsă între 3 - 18 ani cu malformaţii congenitale.
- Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de
la 5 ani la 3 ani.
- Extinderea termenulului de înlocuire a Inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux
automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni.
- A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii si justiţiei sociale, al ministrului
sanatatii și al presedintelui CNAS Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii
de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi
utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele
finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului
de asigurări sociale de sănătate
- A fost adoptat Ordinul ministrului muncii si justiţiei sociale Nr. 1.360 din 12 septembrie
2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în
Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de
acces, precum şi a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu
dizabilităţi, utilizate exclusiv pentru achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi
tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări
sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
g. Programe nationale de sanatate
În perioada 2015-2019 programele nationale de sănătate publică, finantate de MS au fost
urmatoarele:
I. Programele naţionale de boli transmisibile:
1. Programul naţional de vaccinare;
2. Programul naţional de supraveghere şi control a bolilor transmisibile prioritare;
3. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a infecţiei HIV/SIDA;
4. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a tuberculozei;
5. Programul naţional de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a
rezistenţei microbiene, precum şi de monitorizare a utilizării antibioticelor;
II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
24
III. Programul naţional de securitate transfuzională;
IV. Programele naţionale de boli netransmisibile:
1. Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:
1.1. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea
testării Babeş-Papanicolaou la populaţia feminină eligibilă în regim de screening;
1.2. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal;
1.3. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân;
2. Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică;
3. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană:
3.1. Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;
3.2. Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiţi;
3.3. Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer.
4. Programul naţional de boli endocrine;
5. Programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare;
6. Programul naţional de management al registrelor naţionale;
V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate:
1. Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;
2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun;
VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului:
1. Subprogramul de nutriţie şi sănătate a copilului;
2. Subprogramul de sănătate a femeii.
În anul 2019 în programele naționale de sănătate publică finanțate din bugetul Ministerului
Sănătății au fost efectuate următoarele modifricări:
a) includerea Programului național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea
nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc;
b) extinderea activităților Programului naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia
psihiatrică prin inițierea unor activități noi destinate îmbunătățirii cunoștințelor specialiștilor care
lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală associate,
precum și ale aparținătorilor acestora;
c) includerea activității privind efectuarea secvenţierii ADN fetal liber circulant în sângele
matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie şi/sau genetică
medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea
testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în
cadrul Programului national de sănătatea femeii și copilului, Subprogramul de sănătate a femeii,
intervenția „Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- şi postnatal” .
Bugetul alocat programelor nationale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei in anul
2015 la valoarea de 942.933 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de
sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 4.
Programele naţionale de sănătate curative finanțate din bugetul FNUASS derulate în perioada
2015 – 2019 au fost:
I. Programul naţional de boli cardiovasculare
II. Programul naţional de oncologie:
a. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice
b. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice
prin PET-CT
c. Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin
endoprotezare
25
d. Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor
cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen
de biologie moleculară la copii şi adulţi
e. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim
de spitalizare de zi
f. Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi
neuroblastom) la copii şi adulţi.
III. Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant
cohlear şi proteze auditive)
IV. Programul naţional de diabet zaharat
V. Program naţional de tratament al bolilor neurologice
VI. Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei
VII. Programul naţional de tratament pentru boli rare
VIII. Programul naţional de sănătate mintală
IX. Programul naţional de boli endocrine
X. Programul naţional de ortopedie
XI. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană
XII. Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică
XIII. Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice
XIV. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă:
a. Subprogramul de radiologie intervenţională
b. Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul
medicamentos
c. Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil
d. Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator
medular.
Elementele de noutate din cadrul programelor naţionale de sănătate curative în perioada 2015 –
2019 au fost următoarele:
Anul 2015
- Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică -
începând cu 01.05.2015, conform legislaţiei în vigoare, contractele cu furnizorii privaţi de dializă au
fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate.
- Programul naţional de oncologie - s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul
Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de
spitalizare de zi.
Anul 2017
- Programul naţional de boli cardiovasculare - s-au asigurat şi materiale sanitare şi pentru
tratamentul malformaţiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervenţională la
bolnavii adulţi.
- Programul naţional de oncologie - Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii
minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau
FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi, pe lângă diagnostic s-a asigurat şi
monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen
citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi.
- Programul naţional de oncologie - Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor
solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi - s-au asigurat şi servicii pentru
diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom).
- Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei - s-a modificat structura
programului, în concordanţă cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii
şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la
o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât:
26
a) bolnavii încadraţi la hemofilie între 1 şi 18 ani cu substituţie profilactică se regăsesc la
bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie
profilactică continuă,
b) bolnavii încadraţi la hemofilie cu substituţie "on demand" se regăsesc la bolnavi cu
hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand",
c) bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituţie pentru accidente hemoragice se
regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a
sângerărilor,
d) bolnavii cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale ortopedice majore şi
bolnavii cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale, altele decât cele
ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu şi fără inhibitori/boală
von Willebrand, pentru tratamentul de substituţie în cazul intervenţiilor chirurgicale şi
ortopedice,
e) bolnavii cu hemofilie cu substituţie de scurtă durată (recuperare medicală după
intervenţii chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală
von Willebrand cu substituţie profilactică intermitentă/de scurtă durată.
- Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare - s-a asigurat tratament
pentru 4 afecţiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar şi
neuropatie optică ereditară Leber.
- Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin
PET-CT - a crescut accesul la investigaţii PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate
prevăzute în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru
aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii
2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare.
- In cadrul Programului naţional de diabet zaharat:
- Pentru creşterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin
dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au
dreptul de a recomanda această investigaţie de 2 ori/an pe bolnav,
- A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat
insulinotrataţi de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni.
Anul 2018
- Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant
cohlear şi proteze auditive) - s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuire a procesorului de
sunet (partea externă) la pacienţii cu implant cohlear din motive de uzură fizică şi pentru reducerea
impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul președintelui CNAS nr. 932/2018).
- Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare, respectiv în ultimul
trimestru al anului 2018 - s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au
beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală.
- Programul naţional de diabet zaharat - a crescut numărul de teste de automonitorizare ce
pot fi prescrise adulţilor cu diabet zaharat insulinotrataţi de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s-
a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenţi la sisteme de
monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare
continuă a glicemiei, precum şi materiale consumabile pentru acestea.
- Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin
PET-CT - a crescut accesul la investigaţii PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate
prevăzute în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru
aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii
2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare.
- Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă -
Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-
au asigurat şi dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu
epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos.
27
Anul 2019
- Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică -
Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă
convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă şi dializă
peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează,
respectiv, pentru şedinţa de hemodializă convenţională - 561 lei, pentru şedinţa de hemodiafiltrare
intermitentă on-line - 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă - 57.984 lei/an şi
pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată - 72.541 lei/an. (ORDIN Nr. 619/2019 din 27
iunie 2019).
- Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant
cohlear şi proteze auditive) - s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de
sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, in cazul procesoarelor
ieşite din garanţie, care au mai puţin de 5 ani de funcţionare şi care nu mai pot fi reparate, raportul
de service atestând imposibilitatea reparării . (ORDIN Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019 )
- Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă -
Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-a
introdus şi activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag.
(ORDIN Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019).
- Programul naţional de tratament pentru boli rare – s-a introdus asigurarea tratamentului
pacienților cu boala Castelman (ORDIN Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019).
În perioada 2015-2019 s-a asigurat creşterea accesului la tratament al bolnavilor prin
introducerea unor unităţi noi în cadrul unor programe/subprograme naţionale de sănătate curative
(Programul naţional de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la
pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET – CT, Programul naţional de tratament al bolilor
neurologice, Programul naţional de tratament pentru boli rare, Subprogramul de radiologie
intervenţională).
Bugetul alocat programelor nationale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434
mii lei in anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare
program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 5.
1.3.6.Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate
Obiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ:
întărirea şi diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate;
actualizarea şi consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc) şi
asigurarea interoperabilităţii dintre sisteme la nivel naţional şi european;
monitorizarea şi evaluarea sănătăţii populaţiei;
creşterea activităţilor de prevenţie în raport cu cele curative;
expansiunea şi diversificarea serviciilor medicale de urgenţă
implementarea soluţiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilactice
Pentru reducerea birocraţiei din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul
2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact
asupra activităţii furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări
de sănătate:
Din anul 2012 prescripţia medicală este electronică; asumarea prescripţiei electronice de
către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă.
În conformitate cu prevederile nr. HG 140/2018, cu modificările şi completările
ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în
asistenţa medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură
28
electronică extinsă, concomitent cu obligația existenței semnăturii electronice pentru toți medicii
care doresc să intre în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate.
Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de
contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea
contractelor, cu excepţia documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată.
Raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii, potrivit
formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în
format electronic.
Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2
exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale
păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere şi îl va prezenta casei de asigurări de
sănătate doar la solicitarea acesteia.
De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce
priveşte obligațiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum şi prin noile
obligaţii introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relaţiile contractuale desfăşurate între
furnizorii de asistenţă medicală primară şi casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor
documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condițiilor de contractare, respectiv:
- dovada plății la zi a contribuției la FNUASS,
- lista în format electronic a bolnavilor cu afecţiuni cronice pentru care se face
management de caz şi pentru care se organizează evidenţă distinctă la nivelul
medicului de familie,
- asigurarea de răspundere civila in domeniul medical pentru medicii si asistenți
medicali având in vedere ca pentru aceștia se prezintă certificatul de membru al
Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului
OAMGMAMR
Prin Ordinul MS/CNAS nr.980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării
prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum şi pentru modificarea şi
completarea acestuia,
- biletele de trimitere pentru specialităţile clinice pentru toate bolile cronice,
îngrijiri paliative în ambulatoriu si investigaţii paraclinice au valabilitate de până
la 90 de zile;
Inițiative și proiecte pentru consolidarea sistemului informațional
In vederea consolidarii informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor,
Infrastructurii si Comunicatiilor (demers initiat de MCSI pana la reorganizare), a lansat la data de 1
octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic
integrat în domeniul e-sănătății (inclusiv în cel al telemedicinei) și se așteaptă depunerea de
proiecte de către MS și CNAS.
Ministerul Sanatatii va depune mai multe proiecte, dintre care:
Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed
Intervențiile proiectului „Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed” vor
viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate,
respectiv:
digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acțiuni de dezvoltare/consolidare a
sistemelor informaționale existente și de creștere a gradului de interoperabilitate a acestora.
Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului boliilor la nivelul populației, incidență,
prevalență, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea,
monitorizarea și evaluarea programelor naționale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea
și evaluarea sănătății populației.
Sistem Informatic pentru Evidenta Clinica a sectiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.)
29
S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare și intervenție la nivelul
fiecărei secții ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, atfel încât să se asigure cat mai multe
paturi disponibile pentru alte potențiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente și
foarte grave care apar în situațiile de cod roșu, necesită o nevoie de coordonare și corelare a
tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureștiului sau a spitalelor dintr-o regiune.
Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului
Sănătății să existe situația paturilor ATI la nivel național raportată permanent (online) ca să se
poată coordona și dirija intervenția prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienții să fie dirijați exact
către unitățile spitalicești care au paturi disponibile în secțiile ATI. Efecte preconizate:economii in
actul medical, gestionarea eficientă în situația de Cod Roșu, managementul spitalicesc eficient,
reducerea incărcarii birocratice, furnizarea de date si informatii statistice, reteaua ATI la nivel
national, schimb de experienta si cercetare
CNAS va depune două proiecte:
Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice pentru certificate de
concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la
domiciliu şi recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive;
Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale
pentru specialităţi clinice şi pentru specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare,
de specialităţi paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale şi palitative la domiciliu, de
servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive
asistive şi de consultaţii de urgenţă la domiciliu şi activităţi de transport sanitar
neasistat.La momentul actual sunt conectați la DES atât furnizorii de servicii de
medicină de familie cât şi furnizorii de servicii medicale spitaliceşti, urmând ca prin
proiectul menţionat anterior să fie conectate la acest sistem informatic şi celelalte
categorii de furnizori de servicii medicale.
Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat şi proiectul:
Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate,
finanţat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă al cărui obiectiv
este crearea unui sistem integrat de management care să susțină un proces decizional
performant continuu si o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru
atingerea obiectivelor instituționale. Proiectul vizează creșterea gradului de
interoperabilitate a sistemelor informaționale și informatice utilizate de către CNAS și
standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date,
prezentarea de informații structurate suplimentar fata de analizele prezente efectuate
doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS in eficientizarea activităților
interne precum si consolidarea capacităţii instituţionale de a comunica rapid şi eficient
cu instituţiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică.
Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate și
sumarizate, astfel încât să obținem o imagine unică a activităților CNAS. Prin sistemul care va fi
creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate și organizate într-un format
unic de referință. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării
analizelor, studiilor și statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătății ori
a altor instituții precum Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Sănătate Publică.
Aceste date vor contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor asiguraților, la reducerea
riscurilor și creșterea eficienței cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de
implementare a proiectului este de 36 de luni.
1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane
a.Probleme identificate
30
Pentru asigurarea îmbunătăţirii accesului populației la servicii medicale de calitate, Ministerul
Sănătății are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă
cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesioniști care-și desfășoară activitatea în
domeniul sănătății, cu implementare treptată în perioada 2020-2027.
Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum și
fenomenul migrării forței de muncă, la nivelul Ministerului Sănătății s-au inițiat demersuri care
vizează formarea și păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii
deficitului actual de specialişti în domeniul.
În acest sens, Ministerul Sănătății a stabilit direcțiile strategice de acțiune pentru implementarea
unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri:
analiza pe categorii de profesioniști a acoperirii deficitului de personal din sănătate,
implementarea de strategii sustenabile de atragere și retenție a personalului de specialitate
în rețeaua de sănătate, mai ales pentru specialitățile din zonele deficitare,
dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea și formarea în cadrul
instuituțiilor publice si private din sistemul de sănătate,
necesitatea implementarii unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor,
evaluarea și monitorizarea personalului,
imbunatatirea procedurilor privind calificarea personalului precum si a procedurilor pentru
accesul la formarea continuă,
revizuirea sistemului salarizării în direcția flexibilizării și stimulării performanței și
competitivității în sistemul de sănătate,
formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei și prognozei, în funcție de
necesități, mai ales pentru specialitățile deficitare si pentru zonele defavorizate,
actualizarea programelor de formare prin rezidențiat, respectiv actualizarea curriculumurilor
de pregătire în rezidențiat și a celor pentru obținerea atestatelor de studii complementare
pentru medici, medici dentiști și farmaciști, în vederea alinierii acestora la cerințele
europene de formare,
organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de
specialitate din domeniul sănătății, prin implementarea de noi programe în funcție de
necesități și de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătății.
b.Masuri
Măsurile vizate, pe lângă creșterile salariale ale personalului din domeniul sănătății, deja puse în
aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creștere anuală de minimum 5-10% a resurselor
umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menținerea calității actului medical din
instituțiile sanitare cu atingerea standardelor europene.
Un aspect important este acela de asigurare a creșterii calității actului medical acordat populației,
prin regândirea și actualizarea modalităților de formare a personalului de specialitate, în
concordanță cu exigențele europene.
Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu
resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiştilor care vor părăsi sistemul
sanitar public în intervalul 2020-2027, avand la baza prognoza situațiilor colectate din teritoriu.
Principala măsură care promovează creșterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor
umane specializate din domeniul sănătății, este asigurată prin creșterea cifrei de școlarizare prin
rezidențiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri și posturi, în creștere cu peste 15% față de
anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de școlarizare prin rezidențiat a fost de 4000 de locuri și
posturi.
Astfel, prin menținerea ascendentă a cifrei de școlarizare în rezidențiat, cu menținerea tipului de
concurs rezidențiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialitatățile deficitare, va fi
asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcționării în bune condiții, a unităților
31
sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesității înlocuirii personalului calificat,
care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin
pensionare sau prin migraţia personalului către sisteme de sănătate alternative.
Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT IN PERIOADA 2014-2019
PE CATEGORII PROFESIONALE
Categorii profesionale 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Medici 2879 3197 3127 3372 3212 3324
Medici dentisti 329 291 371 383 369 349
Farmacisti 70 124 117 129 162 137
Total 3278 3612 3615 3884 3743 3810
Biologi 163 168 191 188 208 142
Chimisti 85 74 107 89 102 62
Biochimisti 58 55 59 64 69 55
Total 306 297 357 341 379 259
Tabelul 6: Situatia acoperirii cu medici aflati in contract cu Casele de asigurari de sănătate
in anul 2019 pentru serviciile acordate in ambulatoriul de specialitate
Nr. crt. CAS Nr. medici Nr norme
Necesar nr norme Nr norme acoperite
1 ALBA 271 188.29 120.52
2 ARAD 335 207.87 183.63
3 ARGES 369 306.00 188.55
4 BACAU 389 272.00 182.12
5 BIHOR 673 517.00 335.20
6 BISTRITA- 160 155.00 70.25
7 BOTOSANI 190 82.25 68.15
8 BRASOV 539 501.00 266.50
9 BRAILA 202 153.00 73.00
10 BUZAU 218 257.00 124.50
11 CARAS-SEVERIN 154 431.00 88.01
12 CALARASI 136 221.50 81.29
13 CLUJ 956 531.50 528.50
14 CONSTANTA 571 454.50 314.31
15 COVASNA 171 90.00 78.11
16 DIMBOVITA 216 127.03 118.11
17 DOLJ 965 631.00 590.50
18 GALATI 289 491.00 102.22
19 GIURGIU 79 70.00 43.22
20 GORJ 266 253.00 151.79
21 HARGHITA 247 127.10 82.28
22 HUNEDOARA 361 215.79 155.84
23 IALOMITA 106 267.00 57.25
24 IASI 1180 1,418.00 602.44
25 ILFOV 219 78.00 42.00
26 MARAMURES 338 209.00 172.75
27 MEHEDINTI 169 168.00 69.50
28 MURES 836 521.00 378.50
29 NEAMT 268 209.00 108.50
30 OLT 296 755.50 188.00
31 PRAHOVA 457 483.00 251.06
32 SATU-MARE 243 160.00 111.13
33 SALAJ 158 96.26 65.76
32
Nr. crt. CAS Nr. medici Nr norme
Necesar nr norme Nr norme acoperite
34 SIBIU 392 294.00 195.93
35 SUCEAVA 398 560.00 215.00
36 TELEORMAN 156 361.00 86.85
37 TIMIS 1113 1,559.00 625.14
38 TULCEA 81 100.00 39.43
39 VASLUI 210 156.00 90.20
40 VALCEA 234 155.50 152.50
41 VRANCEA 128 122.00 83.60
42 CASMB 2976 2,185.00 1,984.24
43 OPSNAJ* 1126 0.00 685.00
TOTAL 18,841.00 16,140.09 10,151.38
* NOTA: datorita specificului organizatoric si functional (furnizori raspanditi pe tot teritoriul tarii), la
nivelul CASAOPSNAJ nu este constituita comisie pentru stabilirea numarului necesar de norme
pentru fiecare specialitate clinica.
c.Necesarul de medici și modalitatea de normare
Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare
specialitate clinică pe judeţe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se
stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai
colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale
ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz,
pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru.
Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile
clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de
ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi,
programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La
lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi
ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru
specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de
organizaţii la nivel local.
Necesarul de medici și modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni.
d.Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018
Tabelul 7: Numărul şi rata densităţii personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Nr. medici (fără stomatologi)
50386 52204 52541 53681 54086 54929 56110 57304 58583 60585
- la 10000 locuitori
24,7 25,8 26,1 26,8 27,1 27,6 28,3 29,1 29,9 31,1
- nr. locuitori/un medic
404 388 383 374 370 363 353 344 334 321
Nr. stomatologi 12497 12990 13355 13814 14282 14879 15556 16442 15653 16457
- la 10000 locuitori
6,1 6,4 6,6 6,9 7,1 7,5 7,8 8,3 8,0 8,5
- nr. locuitori/un stomatolog
1630 1559 1509 1452 1400 1339 1274 1199 1251 1183
Nr. farmacişti 11996 13624 14575 15435 16301 17099 17135 17180 17833 17620
- la 10000 locuitori
5,9 6,7 7,2 7,7 8,2 8,6 8,6 8,7 9,1 9,0
- nr. locuitori/un farmacist
1698 1486 1382 1300 1226 1165 1157 1147 1098 1105
33
Nr. personal sanitar mediu
129673 126656 125992 125141 126860 128899 133173 137246 142103 145317
- la 10000 locuitori
63,7 62,6 62,5 62,4 63,5 64,7 67,2 69,6 72,5 74,6
- nr.loc. ce revin/un pers.san.mediu
157 160 160 160 158 155 149 144 138 134
Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată asigurarea populației cu medici
prin calculul indicatorului - numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Județele cu un
număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. București (72,0‰o loc.), Timiș (62,2‰o loc.),
Cluj (53,3‰o loc.), Dolj (49,7‰o loc.), Iași (48,8‰o loc.), Mureș (47,9‰o loc.), Bihor (37,8‰o
loc.), Sibiu (34,0‰o loc.), Constanța (31,5‰o loc.), Brașov (31,2‰o loc.). Județele cu un număr
mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călărași (11,3‰o loc.), Dâmbovița (11,6‰o loc.), Giurgiu
(11,9‰o loc.), Ialomița (13,2‰o loc.), Vaslui (13,9‰o loc.). Media pe țară este 31,1 la 10000
locuitori, evidențiată în Figura 11.
Figura 11: Asigurarea populației cu medici în România, în anul 2018
Raportat la țările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce
Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar Ungaria (309,7) are
indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) și
Austria (509,7).
Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2016
34
Sursa: ECHI (European Core Health indicators)
În anul 2018, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali a avut valoarea medie pe țară
de 74,9 asistenți medicali la ‰o locuitori. Cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 25,8‰0 locuitori,
Giurgiu 40,6‰0 locuitori, Călărași 47,3‰0 locuitori, Ialomița 50,9‰0 locuitori, Dâmbovița 52,8‰o
locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun.București 123,9‰0 locuitori, Dolj 108,7‰o locuitori,
Timiș 90,6‰0 locuitori, Cluj 88,3‰0 locuitori, Mureș 86,7‰0 locuitori.
Figura 13: Asigurarea populației cu asistenți medicali în România, în anul 2018
În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a
fost de 1694 de asistenți comunitari şi 456 de mediatori sanitari.
În anul 2019, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali comunitari are o valoare medie
de 0,87 la ‰o locuitori cea mai redusă a fost în județele: Brașov 0,02‰o locuitori, Caraș-Severin
0,04‰o locuitori, Cluj 0,08‰o locuitori, Timiș 0,11‰o locuitori, Argeș 0,14‰o locuitori. Rate mari
au fost în Gorj 4,19‰o locuitori, Tulcea 3,62‰o locuitori, Mehedinți 3,33‰o locuitori, Olt 2,62‰o
locuitori, Botoșani 2,62‰o locuitori.
Figura 14: Asigurarea populației cu asistenți medicali comunitari în România, în anul 2019
35
În anul 2019, rata de asigurare a populației cu mediatori sanitari are o valoare medie de 0,23 la
‰0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Timiș 0,03‰o locuitori, Hunedoara 0,05‰o locuitori,
Suceava 0,08‰o locuitori, Argeș 0,09‰0 locuitori, Dâmbovița 0,10‰o locuitori. Rate mari au fost
în Giurgiu 0,86‰0 locuitori, Mehedinți 0,78‰0 locuitori, Tulcea 0,66‰o locuitori, Sibiu 0,62‰0
locuitori, Vaslui 0,58‰0 locuitori.
Figura 15: Asigurarea populației cu mediatori sanitari în România, în anul 2019
Avand in vedere fenomenul migratiei personalului din domeniul sanatatii adoptarea Legii cadrul nr
153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice este una dintre cele mai
importante măsuri pentru stoparea migratiei specialistilor. Totodată, ținând cont de distribuția
inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate și alte solutii concretizate prin
reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone
concomitent cu eforturile de sustinere a formarii continue de personal calificat/ inalt calificat asa
cum au fost prezentate mai sus.
36
2. CAPITOLUL II : PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST
Regiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă și mai densă populație din toate regiunile
României, cu o pondere mare a populației din mediul rural și o pondere crescută a sărăciei.
Indicatorii de sănătate a populației sunt printre cei mai slabi din țară.
Infrastructura sanitară este insuficientă față de nevoile populației și este distribuită inegal, ceea ce
conduce la grave inechități în ceea ce privește accesul la serviciile medicale la nivelul județelor din
zonă.
2.1.Caracteristici geografice
Regiunea de NE acoperă zona de nord-est a României și face parte din vechea regiune istorică a
Moldovei, formată din 6 județe, 46 de centre urbane, 506 de comune și 2 414 de sate (Figura 16).
Cu o suprafață de 36 850 km2 (15,4% din țară) și 3,3 m locuitori (16,4% din țară), Regiunea Nord-
Est este cea mai mare și cea mai populată regiune din România.
Figura 16: Harta regiunii de NE
Regiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor
(3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media națională de 7 500 EUR). Contribuția la
PIB-ul național a fost de 10,24% în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două județe: Iași
și Bacău.
Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporție a populației care trăiește în zonele rurale
marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populației, comparativ cu media națională
de 6,2%.
Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un
capital uman disproporționat de scăzut, mai puține locuri de muncă declarate și condiții de viață
necorespunzătoare.
2.2.Analiză demografică și socio-economică
Populația din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populația în vârstă de 65 de
ani și peste reprezintă în prezent 17,9% din total (Tabelul 8).
Tabel 8: Populația regiunii de NE per județe
37
Grupă vârstă Bacau % Botosani % Iasi % Neamt % Suceava % Vaslui % TOTAL %
0-4 33 198 5,6 19 230 5 48 931 6,2 23 612 5,3 39586 6,3 23 049 6,1 187 606 5,8
5-14 69 354 11,8 45 810 12 95 275 12 49 417 11,1 76727 12,3 48 430 12,9 385 013 12
15-64 376 926 64,1 244 730 64 526 005 66,4 278 599 62,7 400 635 64 235 605 62,5 2 061 870 64,2
65-85+ 109 053 18,5 72 591 19 121 789 15,4 92 855 20,9 108 668 17,4 69 761 18,5 574717 17,9
TOTAL 587 901 100 382 361 100 792 000 100 444 483 100 625 616 100 376 845 100 3 209 206 100 Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform ultimelor proiecții demografice, se estimează că populația regiunii NE va scădea cu cca.
2,6% în perioada 2014-2025. Populația în vârstă de 65 de ani și peste va crește până la 18,9% din
total în 2020 și 20,9% în 2025 (Figura 17).
Figura 17: Proiecții demografice și procentul populației de 65 de ani și peste
Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA și Direcției de evidența populației (2015).
Proiecții privind populația lumii
Populația din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio-
economic din țară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10%
mai mare decât media națională (25,4%) și cu 2% mai mare față de cea mai defavorizată,
regiunea sud-estică vecină (33 , 3%). Aproape 48% din populație este expusă riscului sărăciei de
excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din țară după Sud-Est (52%) și cu mult peste
media națională (40%).
2.3.Indicatori de sănătate și principalii factori determinanti ai sanatatii
Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate
de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos și organelor de
simț, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii și a țesutului
conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul județelor, se menține cu mici diferențe aceeași
structură.
În 2018, cele mai mari valori ale prevalenței au fost înregistrate pentru următoarele categorii de
boli: bolile hipertensive,cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza și alte hepatite cronice,
obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică și tulburările mintale (Tabelul 9). O creștere în
38
comparație cu media țării se constată pentru boala hipertensivă la județul Neamț, Botoșani,
Suceava, iar media pe regiune este sub media pe țară; ciroza și alte hepatite cronice sunt mult
peste media pe țară atât pe regiune, cât și în toate județele, cea mai mare rată fiind înregistrată în
județul Vaslui. Obezitatea este peste media pe țară în regiune, cu excepția județului Bacău care
are valoarea ratei sub media pe țară și pe regiune.
Tabelul 9: Prevalența principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de
locuitori)
Romania
Regiunea NE
Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui
Afecțiuni legate de hipertensiune
13425.5 13404.9 13386.1 13623.8 11877.4 17605.2 13585.8 11168.0
Boli ischemice
6321.1 5659.1 7284.6 5706.1 3373.9 6996.2 6484.8 4930.4
Diabet 4311.5 4062.1 3391.2 2733.0 4704.9 4490.2 4840.0 3310.1
Ciroză și alte hepatite cronice
1622.5 2306.0 2493.8 2368.2 2197.9 2190.9 1839.6 3087.5
Obezitate 1710.9 2324.5 1287.5 1807.2 2754.2 2725.6 2598.4 2636.4
Sursa: INSP-CNSISP
2.4.Principalele provocări în regiunea NE
Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:
- Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară
este insuficient corelata cu asistența medicală spitalicească, serviciile de promovare și
preventie necesita integrare mai buna cu îngrijirea curativă), aceste deficiente avand
impact negativ asupra continuității îngrijirii;
- serviciile de asistență primară au deficiente in acordarea serviciilor preventive, depistare
precoce a imbolnavirilor si de monitorizare a pacientilor, ducând la un sistem de spitalizare
supraîncărcat;
- serviciile de asistență medicală comunitară sunt inca insuficiente, dar in dezvoltare,
inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si a infrastructurii; (proiecte in
derulare)
- modelul de îngrijire este in unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate
separate și necesita imbunatatirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare
integrată a îngrijirii;
- nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii;
- accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază
semnificativ în funcție de zone geografice, conducând la inegalități de acces la servicii
medicale.
Deși aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu
condițiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficiențe și mai pronunțate
ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecințe majore:
- necesitatea de servicii de sănătate partial nesatisfăcută, în special pentru populațiile rurale și
marginalizate;
- inegalități în ceea ce privește accesul la servicii între grupurile urbane și cele rurale, grupurile
non-marginalizate și cele marginalizate.
39
Un studiu din 20125 arată că 15,2% din populația cu vârsta de 15 ani și peste în regiunea de Nord-
Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (față de o medie națională de
12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații:
- 74,3% au indicat costuri inaccesibile;
- 7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenție;
- 6,7% distanța mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport.
Din cauza problemelor sistemice menționate mai sus, partea de cerere și ofertă a sistemului de
sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistență medicală partial nesatisfăcută din
regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenție.
3. CAPITOLUL III : VIZIUNE ȘI DIRECȚII STRATEGICE
3.1.Viziune strategică
Regiunea Nord-Est va "reduce diferența" dintre nevoile populației și performanța sistemului de
sănătate. Serviciile centrate pe pacienți vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistență
medicală regională, restructurat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor
intersectoriale, indicatorii de viață și de sănătate vor fi îmbunătățiți.
Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu
performanțe ridicate, reformate și restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară și
comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat și un
sistem raționalizat, coordonat și rețea spitalicesc raționalizată.
În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat
prin:
Responsabilitate, astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătățit semnificativ, cu o proporție mai
mică a nevoilor nesatisfăcute și a inegalității scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătății
să poată fi îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu
scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;
Egalitatea și protecția financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care
diferențele dintre acoperirea serviciilor de sănătate și rezultatele în materie de sănătate sunt foarte
importante atât între județele diferite, cât și între zonele rurale și cele urbane și unde un procent
semnificativ din populație mentioneaza costul ca și impediment în accesarea serviciilor de
sănătate;
Eficacitatea și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și
umane pentru îngrijirea primară și ambulatorie și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi
evitate.
Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sanatatii elaboreaza o noua strategie națională de sănătate,
cu continuarea principiilor enuntate in strategia precedenta. Se urmareste realizarea la nivel
regional a unei retele de servicii medicale performante, integrate, care sa acopere nevoile de
servicii medicale pentru intreaga populatie din regiune.
5 Institutul Național de Statistică (2013), Condiții de trai ale populației din România.
40
3.1.1.Direcții strategice
Punerea în practică a viziunii necesită o acțiune transformatoare pentru a reprograma funcția și
structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile la nivel înalt ale
Strategiei.
Direcțiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est)
sunt:
- consolidarea asistentei primare și asistenței comunitare prin extinderea rețelei medicilor de
familie și a furnizorilor de servicii comunitare, creșterea capacității și revizuirea legislației;
- creșterea resurselor umane și a infrastructurii fizice în unitățile de asistență ambulatorie;
- integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență
ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență primară - asistență medicală comunitară -
asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
- revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper"
al asistenței medicale primare și susținerea "inversării" piramidei serviciilor de sănătate;
- raționalizarea și restructurarea rețelei spitalicești;
- dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu și
spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și ambulatoriu.
- definirea conceptului de ÎTL si dezvoltarea serviciilor de ÎTL.
Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile Regiunii Nord-
Est; o atenție deosebită a fost acordată:
- accesului la asistența medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare
parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale;
- reducerii inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, unde 42%
din totalul unităților reprezintă județul Iași și discrepanțele în ceea ce privește accesul între zonele
rurale și cele urbane;
- asistenței medicale comunitare pentru comunitățile mici și izolate, deoarece majoritatea
comunităților marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie;
- reorganizării rețelei spitalicești, dată fiind natura fragmentată și starea critica a infrastructurii
spitalului.
41
REGIUNEA DE NORD EST VIZIUNEA PENTRU 2027
ZONA STRATEGICĂ SUSȚINERE PRIMARĂ
Sănătate
publică
Indicatori de sănătate sub medie în
toate zonele, în comparație cu media
pe țară
Consolidarea capacității de
spitalizare de zi, asistență
ambulatorie, primară și
comunitară;
Revizuirea legislației, pentru imbunatatirea
mecanismelor de finantare pentru îngrijirea
ambulatorie și spitalizarea de zi
Indicatori de sănătate îmbunătățiți
și rezultate în domeniul sănătății,
cel puțin egale cu media
națională
Mortalitate crescută a bolilor cronice,
mai ales a bolilor cardiace diabetului,
cirozei și hepatitelor cronice.
Consolidarea capacității de
spitalizare de zi, asistență
ambulatorie, primară și
comunitară;
Revizuirea legislației, standardelor și
aranjamentelor de finanțare pentru îngrijirea
ambulatorie și spitalizarea de zi; Dezvoltarea
pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie și
CP; A fost actualizat curricumul pentru rezidențat
în medicina de familie pentru gestionarea bolilor
cronice.
Reducere morbiditate boli
cronice; creșterea gradului de
conștientizare a cauzelor acestor
boli și îmbunătățirea acțiunii
preventive
Servicii
sanitare
Îngrijire primară insuficientă și inegal
distribuită in anumite zone
Recrutare între 37-74 medici de
familie, cu prioritizarea comunelor
fără medic de familie
Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat
sau accesarea de fonduri structurale) pentru a
sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF;
dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistenta
primara prin dezvoltarea unor mecanisme de
stimulare a performantei.
Acoperire imbunatatita cu medic
de familie
Acoperire insuficientă cu servicii de
asistență medicală comunitară
Crearea de noi echipe de
asistență medicală comunitară,
cu focalizare pe populația
vulnerabila din punct de vedere
medical, social, economic
Dezvoltarea retelei de asistenta medicala
comunitara; Consolidarea integrării cu asistenta
medicala primara
Dezvoltarea de noi centre
comunitare integrate (pana la 130
de centre comunitare integrate)
Capacități spitalicești inegal distribuite Înființarea unui spital regional Consolidarea capacității de asistență de urgență,
acordând prioritate spitalelor județene;
Consolidarea capacității de îngrijire cronică în
1 spital regional si reconfigurarea
spitalelor din regiunea NE
PUNCTE RELEVANTE PLAN ACȚIUNE SITUAȚIA CURENTĂ VIZIUNE 2027
42
raport cu nevoile de sănătate demonstrate
Îngrijire ambulatorie inegal distribuită Consolidarea capacității de
îngrijire ambulatorie pentru
principalele specialități clinice în
toate zonele urbane
Consolidarea capacității de îngrijire ambulatorie
pentru specializările clinice cu grad înalt de
adresabilitate cu deficit ridicat; Introducerea
criteriilor normative pentru distribuția teritoriala a
echipamentelor de înaltă performanță
Rețea de îngrijire ambulatorie
care acoperă toate județele și
toate specialitățile medicale
relevante
Proporție crescută de spitalizări care
pot fi evitate
Creare de facilități de îngrijire
ambulatorie si spitalizare de zi.
Consolidarea integrării între asistența medicală
primară și cea ambulatorie; Dezvoltarea
pachetului de spitalizare de zi si imbunatatirea
mecanismelor de finantare a serviciilor acordate
in spitalizarea de zi.
Spitalizarea evitabilă tratată în
asistență primară / ambulatorie /
spitalizare de zi
Recuperare limitată și concentrată și
capacitate de ÎTL
Modificarea legislatiei la nivel
national. Relocarea unui numar
de paturi in cadrul unitatilor
spitalicesti/sociale pentru
infiintarea ITL, astfel incat sa
creasca numarul de paturi de
recuperare si ITL cu 25%.
Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea
serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv
nevoile legate de forța de muncă)
Pacienții cronici, care se
incadreaza in criteriile ITL, sa
beneficieze de servicii in spații
adecvate de îngrijire pe termen
lung.
Capacitate de îngrijiri paliative limitată
și concentrată intr-un numar redus de
unitati
Elaborarea strategiei, precum și a
unui model integrat și coordonat
pentru furnizarea de îngrijiri
paliative în România.
Dezvoltarea capacitatii de îngrijiri
paliative pentru a asigura o
acoperire de 60% până în 2027.
Infiintarea de ambulatorii noi de
îngrijiri paliative și de noi echipe
de îngrijire paliativă specializată
la domiciliu.
Instruire 30% din MF în îngrijirea
paliativă de bază
Elaborarea și implementarea politicilor și
reglementărilor privind serviciile, medicamentele,
instruirea personalului
Includerea îngrijirii paliative în curriculum pentru
rezidenții în practica de familie și oncologie.
Dezvoltarea și implementarea modelelor de
finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază,
serviciile ambulatorii de îngrijiri paliative, îngrijirea
de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru
serviciile la domiciliu.
Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii
nevoilor de ingrijiri paliative.
Îmbunătățirea calității vieții
pacienților cu boli progresive
cronice și a familiilor acestora și
accesul la servicii de îngrijire
paliativă de calitate în locația
adecvata.
43
Măsuri
sistemice
Provocări structurale: Adaptabilitate
continua la nevoile de servicii medicale
prin adoptarea reglementarilor de
punere in aplicare a masurilor
identificate, intarirea capacității tehnice
și de coordonare între toti actorii care
activeaza in domeniul sănătății.
Stabilirea responsabilitatilor la
nivelul structurilor din MS si la
nivel decizional pentru
supravegherea, implementarea si
dezvoltarea serviciilor medicale
Un cadru și o strategie clară cu
participarea si sprijinul tuturor
părților implicate
Utilizare redusă a instrumentelor de
planificare
Stabilirea responsabilitatilor de
planificare la nivelul structurilor
din MS si la nivel decizional
pentru dezvoltarea si finantarea
serviciilor medicale
Servicii sanitare planificate și
coordonate
Sisteme informatice insuficient
dezvoltate si integrate
Crearea unei soluții electronice
pentru preluare, transmitere,
centralizare, evaluare si
administrare de catre fiecare
furnizor de servicii medicale a
infrastructurii sanitare.
Luarea de decizii pe bază de
informatii actualizate
44
4. CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER
NIVEL DE ÎNGRIJIRE
4.1.Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie
4.1.1.Analiza situației curente și a principalelor deficite
În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din regiunea NE a
fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel național. Mai mult
de jumătate dintre acești (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane și 49,5% (adică 795) au
lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporția populației rurale în regiune reprezintă 58,1%.
Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est ( 5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media
națională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferențe semnificative între județe, precum și între
zonele rurale și cele urbane (Figura 18). Județul Neamț a înregistrat cel mai mare indice de
acoperire cu medici de familie în urban, peste media națională, iar județul Iasi a înregistrat un
indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media națională. Suceavai și Vaslui sunt
județele cu cei mai scăzuți indici de acoperire cu medici de familie.
Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori (2018)
6,1
8
5,0
0
4,8
1
4,7
3 5,5
7
5,6
2
4,5
9
4,3
5
7,2
4
6,0
4
6,0
3
5,7
6 6,4
7 7,2
6
5,4
6
4,9
9
4,9
4
4,2
6
3,8
9
4,0
3 4,7
8
4,7
3
3,9
9
3,9
1
ROMÂNIA REGIUNEA N-E
BACĂU BOTOȘANI IAȘI NEAMȚ SUCEAVA VASLUI
total urban rural
Sursă date: Institutul Național de Statistică
La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un numar de 35 de
localitati din mediul rural fără medici de familie (Tabelul 10).
Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord –Est
Județ
Consultații per cap de locuitor (medicina de familie)
(zonele urbane)
Consultații per cap de locuitor (medicina de
familie) (zonele rurale)
Comunități fără medic de familie
Bacău 3.9 2.2 4
Botosani 3.3 2.7 9
Iasi 4.8 2.4 8
Neamţ 4.2 2.8 3
Suceava 2.6 1.8 5
Vaslui 3.2 2.4 6
Total reg. NE 3.8 2.3 35
Sursă date: CNSISP, 2018
45
O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a
indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a
existat un excedent de peste 300 de medici de familie.
În anul 2019 au fost identificate 35 de localități cu deficit de medici de familie, a căror
detaliere este prezentată în Anexa nr. 6.
4.1.2.ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONAL
a) Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele
fără MF6 și în zonele rurale, in special în Botoșani (care înregistrează cel mai scăzut indice
de acoperire), Suceava, Neamț și Vaslui, utilizand mecanismele de stimulare descrise
anterior.
b) Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul
sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de
planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru
sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului;screening
populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și
de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli
progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodica activa
de catre MF a persoanelor inscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale si
asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordarii consultatiilor medicale pentru intarirea
preventiei;
c) Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri
structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atat de la
nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de
candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor
de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu
destinatia cabinet MF, gradul de uzura al locatiei și activitățile anterioare de reabilitare și
întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea
serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce
privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la
imbunatatirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru
performanta.
4.2.Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară
4.2.1.Analiza situației actuale
Conform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare și 76 de mediatori
sanitari în regiunea Nord-Est. Asistentii medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de
catre autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial
administrative, iar finantarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este
asigurata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
În 15 comunități, asistenții medicali comunitari și / sau mediatorii sanitari lucrează în centre
comunitare dedicate, înființate în cadrul mai multor proiecte finanțate extern.
În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistentei medicale comunitare
este OUG 18/2017 privind asistenta medicala comunitara, aprobata prin Legea nr. 180/2017,
completată prin Legea 119/ 2019, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin HG nr.
6 Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităților din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.
46
324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi
finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară.
Sistemul de asistență medicală comunitara, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o
creștere a personalului angajat cu 230 asistenți medicali comunitari și 31 mediatori sanitari, nu
dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării
cu 907 de asistenți comunitari (835 in zonele rurale si 72 in zonele urbane) (Tabelul 11A și
Tabelul 11B). Iași, Vaslui și Suceava sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții comunitari.
Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile
care au cel putin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajari numai în acele localități în
care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700
oameni.
Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural
/urban și județe este redată în tabelul de mai jos.
Tabelul 11A: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019
JUDETUL
RURAL URBAN
AMC MS AMC MS
2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019
Bacau 9 33 3 4 0 9 3 4
Botosani 29 84 3 10 4 16 2 10
Iasi 21 35 7 11 1 1 4 11
Neamt 11 50 2 4 1 5 4 4
Suceava 22 59 2 1 5 6 3 1
Vaslui 28 55 11 13 1 9 3 13
Total 120 316 28 43 12 46 19 43
Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitari
Sursa datelor: MS - UIS
Tabelul 11B: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea
NE în rural și urban, 2014-2019
Indicatori
Rural Urban
Situația
Necesități
teoretice
conform
Normativului
National 7
Situație
Necesități
teoretice
conform
Normativului
National 8
2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019
Număr de comunități
cu populație
marginalizată
628 628* NA NA 57 57* NA NA
Număr populație
marginalizată 57 644 57 644* NA NA 58914 58914* NA NA
Număr asistenti
medicali comunitari 120 316 +1231 +835 12 46 + 92 +72
Număr mediatoare
sanitare 28 43 NA NA 19 43 NA NA
*Nota: datele pentru populatia marginalizata sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după
centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021
7 Referință: populația 2014 8 Referință: populația 2014
47
Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este:
Fig. 19. Necesar asistenti medicali comunitari în mediul rural, 2019
Sursa de date: MS - UIS
4.2.2.Ținte regionale și plan operațional
Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate9 în regiunea NE până în
2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe
integrate, se vor identifica surse de finantare externe.
Astfel, 29 de comunitati din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare in cadrul
proiectului POCU 122607, cu titlul: “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate
pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, implementat în parteneriat cu Ministerul
Municii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale, în calitate
de partener 1 și Ministerul Sănătății, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătății implementat in
perioada 2018 – 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 7.
Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi
alocate în principal pentru:
- Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate10 în regiunea NE
până în 2027 (prima rundă de propuneri);
- noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;
- comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);
- Alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.
4.3.Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească
4.3.1.Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire
boli acute în regiunea de NE
Există un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistență medicală acută (care au si
departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 12 spitale pentru afecțiuni cronice
(Tabelul 12). Din acestea:
- 56 sunt spitale publice de îngrijire acută;
- 9 sunt unitati private de asistență medicală acută;
- 4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice,
- 9 sunt unitati private cu paturi de cronici .
9 Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata 10 Legea privind asistența comunitară a fost aprobată (n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanței au fost elaborate și vor fi supuse consultării publice , servind ca și criterii pentru ghidului solicitantului. .
48
Tabelul 12: Rețeaua existentă de unități spitalicești
Spitale Afecțiuni
acute Afecțiuni cronice
TOTAL Spitale de stat
af. acute
Spitale private
af. acute
Spitale de stat af. Cronice
Facilități private
af. Cronice
TOTAL
Bacău 9 3 12 6 3 0 3 12
Botoșani 5 0 5 4 0 1 0 5
Iași 23 4 27 18 5 1 3 27
Neamț 5 2 7 5 0 2 0 7
Suceava 10 2 12 9 1 0 2 12
Vaslui 4 1 5 4 0 0 1 5
Total 56 12 68 46 9 4 9 68
Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018
Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în
județul Iași și au în general între 200-800 de paturi.
Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultati în departamentul de urgență,
indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod
constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în
ambulator și / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile.
În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcție
de categoria de spitale și tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internari in regim de
spitalizare continua de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 și un total de peste 3,6 milioane de
zile de spitalizare în 2018, aceasta semnifica o orientare predominanta a serviciilor medicale
catre ingrijirea de spitalizare continua.
La nivel regional, numărul de paturi acute este de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul de
internări este de 18,1 la 100 de locuitori (Figura 20). Comparativ cu rata din 2014 (20,8%), este de
remarcat progresul inregistrat.
Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Iași se justifică
prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre
regionale pentru anumite tipuri de afectiuni pentru pacientii din regiune, sau chiar din tara.
Figura 20: Paturi pentru îngrijiri acute și rata de internări per populație
4.8 4.1 4.2
6.8
4.2 3.8 4.2
18.1 16.4 16.3
25.9
14.6 14.5 15.9
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
RegiuneaNORD-EST
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
Pat/1.000 loc Cazuri externate/100 loc
Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018
49
Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite
în anii 1950 (Suceava, Vaslui, Botoșani) și anii 1960 (Neamț, Iași, Bacău) cu pavilioane
suplimentare adăugate la structura inițială în anii 1970 și 1980. În cele mai multe cazuri, starea
fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt slabe. Lipsa aplicarii unor indicatori de management
clinic si administrativ, conduce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile de
asistență medicala complexa (sălile de operații, radiografie și imagistică etc.), este frecvent cazul
în care serviciile care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creșterea
timpului de deplasare între locații și întârzierea furnizării de servicii.
4.3.2.Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare
Din totalul celor 15.220 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NE (toate paturile incluse
publice, private, militare etc.), 35,69 % sunt situate în județul Iași. Tabelul 13 de mai jos prezintă
numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Iași.
Tabelul 13: procentul de paturi per specialitate în regiunea NE
Sectie
Nr.
Pa
turi
co
ntr
acta
bile
Ju
d.I
ași 2
01
8
Nr.
patu
ri
apro
ba
te M
S
Alte
Ju
d. 2
01
8
Nr.
Pa
turi
co
ntr
acta
bile
Alte
Ju
d. 2
01
8
Nr.
patu
ri r
eg
iune
apro
ba
te M
S
2018
Nr.
Pa
turi
co
ntr
acta
bile
regiu
ne 2
018
Pa
turi
co
ntr
acta
bile
pe
1.0
00
loc.
Re
giu
ne
Pa
turi
co
ntr
acta
bile
la
1.0
00
de
locuito
ri
jude
țul
Iași
Arsi 25 5 5 30 30 0.009 0.032
Boli infectioase 252 598 591 850 843 0.264 0.318
Boli infectioase copii 75 104 101 179 176 0.055 0.095
Cardiologie 205 509 483 730 688 0.215 0.258
Cardiologie copii 28 0 0 28 28 0.009 0.035
Chirurgie cardiovasculara 35 0 0 35 35 0.011 0.044
Chirurgie generala 468 876 866 1394 1334 0.417 0.590
Chirurgie maxilo-faciala 57 16 16 73 73 0.023 0.072
Chirurgie oncologica 90 0 0 90 90 0.028 0.113
Chirurgie pediatrica 58 25 25 83 83 0.026 0.073
Chirurgie plastica si reparatorie 27 91 90 118 117 0.037 0.034
Chirurgie si ortopedie pediatrica 138 138 138 138 0.043 0.000
Chirurgie toracica 55 15 15 70 70 0.022 0.069
Chirurgie vasculara 27 13 11 44 38 0.012 0.034
Dermatovenerologie 75 178 173 253 248 0.078 0.095
Diabet zaharat, nutritie si boli
metabolice 40 166 163 206 203 0.063 0.050
Diabet zaharat, nutritie si boli
metabolice copii 5 0 0 5 5 0.002 0.006
Endocrinologie 43 66 66 109 109 0.034 0.054
Endocrinologie copii 15 0 0 15 15 0.005 0.019
Gastroenterologie 208 171 171 379 379 0.118 0.262
Ginecologie 87 0 0 87 87 0.027 0.110
Hematologie clinica 72 50 50 122 122 0.038 0.091
Hematologie copii 10 20 20 30 30 0.009 0.013
HIV/SIDA 20 29 29 49 49 0.015 0.025
Imunologie clinica si alergologie 25 0 0 25 25 0.008 0.032
Imunologie clinica si alergologie
copii 24 0 0 24 24 0.008 0.030
50
Sectie
Nr.
Pa
turi
co
ntr
acta
bile
Ju
d.I
ași 2
01
8
Nr.
patu
ri
apro
ba
te M
S
Alte
Ju
d. 2
01
8
Nr.
Pa
turi
co
ntr
acta
bile
Alte
Ju
d. 2
01
8
Nr.
patu
ri r
eg
iune
apro
ba
te M
S
2018
Nr.
Pa
turi
co
ntr
acta
bile
regiu
ne
2018
Pa
turi
co
ntr
acta
bile
pe
1.0
00
loc.
Re
giu
ne
P
atu
ri
co
ntr
acta
bile
la
1.0
00
de
locuito
ri
jude
țul
Iași
Medicina generala 25 25 25 25 0.008 0.000
Medicina interna 437 1126 1121 1570 1558 0.487 0.551
Nefrologie 70 94 94 164 164 0.051 0.088
Nefrologie copii 25 0 0 25 25 0.008 0.032
Neonatologie (nn si prematuri) 101 66 101 66 0.021 0.000
Neonatologie (nou nascuti) 159 337 334 503 493 0.154 0.200
Neurochirurgie 168 62 62 230 230 0.072 0.212
Neurologie 159 589 585 748 744 0.233 0.200
Neurologie pediatrica 30 22 22 52 52 0.016 0.038
Obstetrica 254 10 10 270 264 0.083 0.320
Obstetrica-ginecologie 60 938 919 998 979 0.306 0.076
Oftalmologie 128 135 132 265 260 0.081 0.161
Oftalmologie copii 5 0 0 5 5 0.002 0.006
Oncologie medicala 115 254 254 369 369 0.115 0.145
Ortopedie pediatrica 47 15 14 62 61 0.019 0.059
Ortopedie si traumatologie 133 362 361 495 494 0.154 0.168
Otorinolaringologie (ORL) 129 191 186 320 315 0.098 0.163
Otorinolaringologie (ORL) -
implant cohlear 5 0 0 5 5 0.002 0.006
Otorinolaringologie (ORL) copii 10 15 10 25 20 0.006 0.013
Pediatrie 252 922 899 1174 1151 0.360 0.318
Pediatrie (pediatrie si
recuperare pediatrica) 10 10 10 10 0.003 0.000
Pneumologie 157 506 495 663 652 0.204 0.198
Pneumologie copii 7 0 0 7 7 0.002 0.009
Psihiatrie (acuti si cronici) 240 120 120 360 360 0.113 0.302
Psihiatrie acuti 459 691 686 1150 1145 0.358 0.578
Psihiatrie pediatrica 20 47 47 67 67 0.021 0.025
Radioterapie 60 0 0 60 60 0.019 0.076
Reumatologie 130 158 151 288 281 0.088 0.164
Terapie intensiva coronarieni -
UTIC 25 25 25 25 0.008 0.000
Toxicologie 7 0 0 7 7 0.002 0.009
Toxicomanie 45 25 25 70 70 0.022 0.057
Urologie 85 122 122 207 207 0.065 0.107
Urologie pediatrica 10 0 0 10 10 0.003 0.013
Total 5432 9972 9788 15496 15220 4.758 6.845
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018
În afară de paturile contractabile, spitalele din județul Iași mai au aprobate 310 paturi de ATI,
acestea fiind în număr de 681 la nivel de regiune.
51
4.3.3.Direcții și ținte strategice
Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să
transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung / reabilitare, după caz.
Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și
utilizarea optimă a serviciilor.
Ptrincipii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicesti, regiunea NE
2020-2027
• Rationalizarea / optimizarea serviciilor medicale:
• Îmbunătățirea eficientei si eficacitatii (reducerea DMS și creșterea RUP);
• Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie, de zi și
pe termen scurt;
• Scaderea treptată a numarului de internari pentru acuti
• Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliatie si a ingrijirilor pe termen lung
• Optimizarea serviciilor medicale pentru acuti, dezvoltarea unor centre
specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistenta
• Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de judet
si regiune
• Orizontul de implementare: treptat pana in anul 2027
• Asigurarea eficientei si durabilitate financiara a sistemului spitalicesc regional
• Aplicabilitate la nivelul tuturor unitatilor sanitare din sistem
a) Numărul de paturi de asistență medicală spitaliceasca acută in regim de spitalizare
continua din regiune se va reconfigura până în 2026-2027, cu o creștere
concomitentă a numărului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor furnizate în
spitalizarea de zi si cea ambulatorie de specialitate.
O astfel de reducere se bazează pe:
- diminuarea numărului de cazuri acute in regim de spitalizare continua de la 18,1 la 100 locuitori
în prezent la o tinta propusa 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.
- susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continua la cele de spitalizare de zi si ambulatorii,
prin dezvoltarea si finantarea adecvata a acestora;
- creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și
fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți);
- durata medie de spitalizare se stabileste la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui
sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic
si tratament si resurse uman, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.
Tabelul 14: Evolutia capacității de îngrijire spitaliceasca - cazuri acute (instituții publice)
Indicator 2014 2018 Tinta prevazuta in 2026
Numărul de internări la 100 locuitori 20,8 18,1 17,5
Durata medie de spitalizare 6,8 6,31 6,0
Rata de ocupare (%) 54 65,60 80
Sursa: Analiza date SNSPMPDSB.
În ceea ce priveste spitalizarea de zi, in anul perioada 2015-2018, s-a inregistrat o crestere
semnaficativa a furnizarii serviciilor spitalicesti in spitalizare de zi raportate ca si „cazuri medicale
si chirurgicale rezolvate”. Aceeasi evolutie crescatoare se inregistreaza pentru serviciile pentru
diagnostic, tratament si monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel național cât și în regiunea
NE.
52
Tabelele de mai jos ilustreaza cresterea capacitatii de acordare a serviciilor in regim de spitalizare
de zi (caz rezolvat) si a numarului de servicii in spitalizare de zi (in total, pe toate listele din
contractul cadru).
Tabelul 15: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim
de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015
An 2015 2018
Tip interventie nr. cazuri medicale
(SZ)
nr. Cazuri chirurgicale
(SZ)
nr. cazuri medicale (SZ)
nr. cazuri chirurgicale
(SZ)
Total țară 1.448.697 228.188 1.808.649 314.775
Regiunea NE 314.194 34.701 357.505 76.234
Sursa: date SNSPMPDSB.
Este de asteptat ca pana in 2027, aceasta tendinta de crestere a disponibilitatii serviciilor in
spitalizare de zi, sa continue si astfel sa se inlocuiasca treptat servicii acordate in prezent in
spitalizare continua. Pentru aceasta sunt necesare investitii atat pentru amenajarea locatiilor, cat si
pentru achizitionarea de echipamente de diagnostic si tratament. In paralel, este necesara
recrutarea si / sau educarea adecvata a personalului pentru acordarea noilor servicii, in conditii de
calitate si siguranta pentru pacienti.
Tabelul 16: Evoluția numărului de servicii rezolvate in spitalizare de zi, în anul 2018
comparativ cu anul 2015
An /Servicii 2015
Servicii SZ
2018
Servicii SZ
Total tara 2.278.223 2.762.738
Regiunea NE 280.236 315.126
Sursa: date SNSPMPDSB.
La nivel de tara, procesul de reorganizare și reducere a numarului de paturi a fost continuu pana in
prezent. In sustinerea celor anterior mentionate, evolutia reducerii numarului de paturi la nivel
national este urmatoarea: de la un numar de 129.524 de paturi contractabile in anul 2011 la un
numar de 119.579 de paturi contractabile in prezent. Rationalizarea numarului de paturi a fost
initiata de Ministerul Sanatatii prin aprobarea planului national de paturi contractabile, prin hotarare
de guvern, odata la 3 ani. In anul 2020, va fi initiata si aprobata o noua hotarare de guvern, pentru
perioada 2020-2023, cu mentinerea plafonului actual maxim al numarului de paturi.
Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de
locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE în 2015, și un număr de
internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de
UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.
Reconversia numărului de paturi de spitalizare continua acuti se va realiza atât prin: (i)
transformarea partiala/totala a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen
lung/cronici și / sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate), (ii) reducerea
numărului de internari in spitalizare continua-acuti în restul spitalelor de îngrijire acută.
Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare
cu alti furnizori de servicii medicale si care vor fi luati in considerare de catre spitale si
autoritatile locale, pentru planurile de reorganizare locala ale serviciilor spitalicesti, sunt:
53
Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populatiei din zona de acoperire
Identificarea nevoilor specifice ale populatiei si a disponibilitatii / absentei altor servicii
medicale
Costurile de susținere a serviciilor spitaliceşti acute moderne de nivel secundar si terțiar,
asigurarea sustenabilitatii;
Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale si introducerea acestora in planurile
de dezvoltare ale serviciilor;
Nevoia de a raspunde la cerintele de calitate si siguranta in furnizarea asistenței medicale
spitalicești;
Necesitatea de a integra si dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza
continuitatea ingrijirilor
Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune
b) Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate"
pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție
deosebită:
- scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);
- reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade
- dezvoltarii unui nou model, alternativă la internarea direct în spitalizare continua, pentru
evaluarea / observarea copiilor cu simptome / boli de bază (de exemplu, febră, diaree, vărsături
etc.)
- consolidarii capacităților de ingrijire in cardiologie intervenționala prin crearea de centre de
specialitate în regiune.
- actualizarii Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintala si altor
alternative dezvoltate la nivelul comunitatilor. Se va defini un plan strategic care să
îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și
populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Aparitia acestor noi servicii va duce la o
scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor
ambulatorii (Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și
funcționarea serviciilor de sănătate mintală) și comunitare, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a
serviciilor sociale.
c) Serviciile de sanatate mintala
Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confrunta cu o
problema de sănătate mintala. Prevalenta afectiunilor de sănătate mintala in Romania 2018 este
de 14,3%, valoare mai mica de media UE care este de 17,3%. Mai multe studii arată că 10-20%
dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme
care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.
Politica Ministerului Sănătății derivă din prioritățile majore identificate în domeniu de către OMS
și UE, în special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de
sănătate mintală în toate politicile, nu numai în politica de sănătate.
În prezent, regiunea NE are un total de 1.572 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din
care 719 se află în județul Iași. În plus, în regiune există 962 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice
cronice. Astfel, în regiunea NE exista un numar de 0,7 paturi psihiatrie/1.000 loc, similar cu valorile
de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru
psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.
Conform Strategiei de Sănătate Mintală, se vor dezvolta centre de sănătate mintala si alte
alternative la nivelul comunitatilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească
54
accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației
marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Aparitia acestor noi servicii va putea duce la o
scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor
ambulatorii, conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și
funcționarea serviciilor de sănătate mintală și alte alternative la nivelul comunitatii, cu implicarea
factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.
d) Serviciile medicale de oncologie
Dezvoltarea diagnosticului și a capacităților de tratare în specialitatea oncologie în Regiunea NE:
Conform datelor INSP, incidența cancerului în România a fost de 317,03 la 100 000 de locuitori în
2018 (adică aproximativ 10.942 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an). Judetele Neamt,
Botosani, Vaslui si Iasi fac parte din judetele cu cea mai mare incidenta din tara. Cancerul este, de
asemenea, una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, cu 20% din totalul deceselor.
Romania are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta cuprinsă între 0 și 64 de
ani, de la 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE).
În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016-
2020. Acest plan este implementat in prezent de catre MS, INSP si institutele de specialitate prin 3
proiecte POCU si include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu
următoarele obiective:
Prevenirea cancerului;
Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);
Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;
managementului durerii și îngrijirea paliativă.
Implicațiile acestui plan pentru regiunea NE sunt:
Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de nivel înalt pentru
regiunea NE și dincolo de granițele regionale si va continua sa se dezvolte, in functie de
necesitati;
Pentru a îmbunătăți capacitățile de diagnostic are și de tratament, Spitalul Județean de
Urgenta Bacău reprezinta a doua unitate pentru tratamentul cancerului, care include și
buncăre de radioterapie;
Accesul la tratament al populației va fi facilitat, de asemenea, prin consolidarea
capacităților oncologice / chimioterapice medicale, utilizând modele alternative la îngrijiri în
spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatorii, spitalizare de zi etc.).
Dezvoltarea standardelor de îngrijire paliativă conform OMS 253/2018.
e) Servicii pentru pacientii varstnici
Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în
regiunea NE, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de
îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune
adaptarea modelului de îngrijire la patologia varstnicului si a gradului de dependenta a
acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor
necesare în ambele aspecte:
la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienti;
la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de
gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura
continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară.
f) Servicii pentru pacientii cu Accident Vascular Cerebral
55
Consolidarea rețelei regionale de gestionare a accidentului vascular cerebral și
îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru)
care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de de accident
vascular cerebral la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele
imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și
gestionarea accidentului vascular cerebral și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea
acestuia.
Rețeaua regională va include:
1 serviciu regional neurovascular și pentru accident vascular cerebral (situat în viitorul spital
regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;
În fiecare județ, in functie de capacitatea tehnica, de resurse umane si a timpilor de acces
necesari pentru AVC, se vor identifica unitatile din diferite zone geografice, care vor fi
incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea
CT disponibilă 24H, telemedicina, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul
de referință regional și instruirea continuă a personalului.
condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;
Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacientii cu accident vascular cerebral.
g) Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări:
Modificări legislative privind cazurile internate pentru îngrijirea de zi cu privire la condiții,
diagnostice și proceduri (nivel național);
Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue evitabile (nivel național);
stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în
ceea ce privește chirurgia ambulatorie (nivel național);
modificări legislative privind sistemul de plăți pentru îngrijirea de zi;
Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare pentru a realiza
interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;
Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în îngrijirea de zi.
Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării
serviciilor de îngrijire de zi.
h) În Iași va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament
de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul
Județean de Urgență Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul
Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un hub pentru
rețeaua de spitale din NE pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie
și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se vor baza pe ipotezele
privind volumul de muncă preconizat și vor ține cont de celelalte spitale / institute terțiare
existente din Iași (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul
specializat în pediatrie Santa Maria, un spital de ginecologie-obstetrică etc.).
Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza
funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru
se va realiza printr-o punere în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi
(de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente de
guvernanță clinică, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași
"pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza
planificarea și turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).
i) noul sistem de sănătate reproiectat va conduce la consolidarea celor cinci spitale
județene (Bacău, Suceava, Botoșani, Neamț și Vaslui) ca spitale de urgență.
56
Spitalele județene Vaslui și Botoșani au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul
Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). In perioada 2014-2019 spitalele
judetene din regiune au beneficiat de investitii in infrastructura sanitara si echipamente medicale.
Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale
complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor
oferi îngrijiri ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate
imbunatatita de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de
screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale
ale SNS.
j) Spitalele din regiunea NE vor fi reorganizate pe trei nivele
- un spital regional din Iași (SRU) care funcționează și ca spital de urgență la nivel înalt,
oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii integrate de ambulatoriu,
inclusiv tehnologii avansate de diagnostic și tratament, care servesc întregii regiuni;
alte servicii complexe, de tip terțiar, vor fi oferite in continuare, pentru populația din regiune
de o rețea de spitale din Iași, care dispun de capacitatea de resurse umane și tehnologia
necesară: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf Maria", Spitalul Clinic de Urgență
„Prof. Dr. Nicolae Oblu", Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare"Pr. Dr. G.I.M. Georgescu",
Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie"Cuza Voda", Institutul Regional Oncologic Iași,
Institutul de Psihiatrie „Socola”, Spitalul Clinic de Boli Infectioase” Sf Parascheva”).
- 5 spitale județene în capitalele celorlalte județe, care funcționează și ca spitale de urgență,
care oferă asistență medicala și chirurgicala complexa, inclusiv servicii de spitalizare de zi
și terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea servicii ambulatorii integrate și facilități
avansate de diagnosticare și tratament. Spitalele municipale, spitalele de monospecialitate
completeaza furnizarea serviciilor medicale complexe, pentru populația din județ.
- spitale care deservesc comunitatea locală, care ofera cel putin servicii spitalicești de bază,
servicii alternative în ambulatoriu, îngrijiri spitalicești de zi, investigații clinice de bază
pentru diagnosticare și tratament.
Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de
valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua
proiectele incepute din diferite surse de finantare si se vor identifica noi solutii pentru reabilitarea
fizica, extinderea si dotarea cu echipamente de diagnostic si tratament.
Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sanatatii va
elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care sa asigure
traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de
către centrele regionale pentru afectiunile care pot avea impact asupra sănătatii populatiei din
regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.
4.3.4.Plan operațional la nivel județean
Prin acțiuni complementare pentru consolidarea serviciilor comunitare, asistentei medicale primare
și ambulatorii, precum și consolidarea capacității de îngrijire pe termen lung se creaza conditii
pentru reconversia unui numar de paturi de spitalizare continua in spitalizare de zi. Aceasta implică
o secvență cronologică adecvată a activităților pentru a se asigura că restructurarea sectorului
spitalicesc va fi strâns coordonată cu dezvoltarea serviciilor alternative și ambulatorii.
57
58
A.JUDEȚUL IAȘI
Situația curentă:
Numărul total de paturi pentru îngrijire acută: 5.330
Numărul total de paturi pentru îngrijire cronică: 1.749 (dintre care 555 paturi de îngrijiri paliative).
Numărul total de paturi (acuți și cronici): 7.079
28 de spitale existente astăzi:
20 publice, din care 3 apartin ministerelor si intitutiilor cu retea sanitara proprie;
8 private (5 pentru afecțiuni acute și 3 pentru afecțiuni cronice).
Tabel 17: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Iași *)
Nume spital Deținere
Număr
paturi
îngrijiri
acute
(2018)
Număr
paturi
îngrijiri
cronice
(2018)
Total
paturi
(2018)
Modificare propusă
Spitalul Clinic Județean de Urgenta
„Sf. Spiridon” Iasi
Stat 1.103 0 1.103 In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Iasi va fi operational.
Acest nou spital va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgenta
Iași, atat prin preluarea serviciilor medicale pentru acuti (servicii de tip
tertiar, pentru politrauma, servicii complexe, etc), cat si a personalului de
specialitate aferent.
In urma reorganizarii, la propunerea unitatilor sanitare / APL, in locatiile
spitalului vor putea fi organizate / prestate alte servicii medicale – cronici,
paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post
use concept”. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile
structuri.
Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Iasi sunt :proiectare,
construire, dotarea, operationalizare, etape ce se vor desfasura in
perioada 2020-2027.Configurarea serviciilor SRU Iasi a fost stabilita prin
analiza nevoilor de servicii medicale tertiare pentru regiunea NE. Au fost
evaluate toate spitalele din municipiul Iasi care acorda in prezent servicii
59
medicale de nivel tertiar (cazuri complexe, urgente majore), a caror
activitate sa se concentreze in viitorul SRU. Acest spital va prelua și rolul
spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgente SF Spiridon.
Spațiile actuale vor fi transformate în alte facilități medicale – cronici,
paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post
use concept”” aprobat de autoritatile locale, UMF Iasi si MS.
Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată
pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile
de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza prin punerea în
comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de
exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi
aranjamente clinice de guvernanță, inclusiv organizarea "polilor" medicali,
diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru
servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și
schimburile de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).
Conform Studiului de fezabilitate aprobat, structura noului SRU va
cuprinde 850 paturi spitalizare continua, 45 paturi spitalizare de zi, precum
si 8 paturi pentru cateterism cardiac. In structura se regaresc 58 paturi
pentru ingrijire critica, inclusiv UTI si UTIP, 12 paturi pentru ingrijire mari
arsi, heliport.
In scopul optimizarii serviciilor si concentrarii resurselor (echipamente,
personal calificat, etc) in afara de preluarea integrala servicilor SCJU Iasi,
noul SRU Iasi vor prelua servicii de tip tertiar de la unitati sanitare din Iasi:
servicii de chirurgie pediatrica din Sp. Clinic de Urgenta Sf. Maria, servicii
de obstetrica-ginecologie si neonatologie de la Sp. Elena Doamna servicii
de urologie si nefrologie de la Sp. Clinic Parhon, servicii de neurologie si
neurochirurgie de la SCU Nicolae Oblu, servicii de chirurgie toracica de la
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași.
Componentele de ingrijire medicala si chirurgicala de zi si ambulatoriul de
specialitate vor avea un rol major in acordarea ingrijirilor. In acest scop,
spitalul va primi echipamente si tehnologie de inalta performanta si resurse
60
umane adecvat pregatite, pentru furnizarea serviciilor medicale. Noul
model financiar, modelul de organizare si conducere a SRU, ce se vor
elabora si aproba in perioada urmatoare, vor asigura cost-eficienta si
sustenabilitatea spitalului.
Pentru integrarea optima a noului SRU in reteaua de servicii spitalicesti din
regiune si pentru optimizarea serviciilor in celelate spitale, se vor realiza
planuri le de reorganizare locala, la propunerea unitatilor sanitare / APL, cu
sprijinul MS, implicarea specialistilor de la aceste spitale, managerilor,
autoritatilor locale, MS, cu sprijinul consultantilor din programele MS aflate
in derulare. Aceste planuri vor fi pregatite pana in anul 2026.
Serviciile medicale acordate in cadrul SRU vor fi asigurate de catre
personalul preluat din cadrul unitatilor sanitare, precum si de catre
personal nou format.
SJCU Iasi / UMF Iasi si autoritatile locale din Iasi au elaborat o propunere
de reorganizare / reutilizare a spatiilor existente in prezent la nivelul SRU
Iasi si a celorlate spitale (post use concept). In paralel cu construirea si
operationalizarea noului SRU, acesta propunere de reorganizare a
serviciilor va fi dezvoltata in mod specific si integrata cu toate propunerile
de le nivelul unitatilor sanitare din Iasi si din celelete judete.
Toate propunerile formulate de catre spitale /autoritati locale, trebuie sa
respecte „Direcții de planificare în România și regiunea de NE”, si descrise
in Planul Cadru Regional pentru Servicii de Sănătate din Regiunea NE si
din Masterplan.
Este necesar a se corela toate propunerile de la univelul unitatilor sanitare,
la nivel de judet si de regiune, pentru o repartitie corecta a serviciilor,
conform nevoilor populatiei si capacitatii de ingrijire a unitatilor sanitare.
Spital Clinic de Urgenta pentru
Copii” Sf. Maria” Iasi Stat 550 45 595
Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu
operationalizarea SRU, o parte din serviciile chirurgicale pediatrice, vor fi
61
preluate de acesta.
La propunerea unitatii sanitare / APL, cu sprijinul MS, in cadrul planurilor
de reorganizare locala, se vor identifica solutii pentru extinderea si
optimizarea spatiilor si serviciilor UPU, optimizarea spatiilor si a serviciilor
specifice pentru internare continua. Se va avea in vedere si reconversia
unui numar de paturi in paturi de cronici, dezvoltarea acordarii serviciilor
medicale in ambulatoriului de specialitate si in regim de spitalizare de
zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.
Institut Boli Cardio-
vasculare”Prof.Dr.G.I.M.Georgescu”
Iasi
Stat 115 0 115
Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea unitatii
sanitare / APL, cu sprijinul MS, asistentei tehnice, se vor identifica solutii
de optimizare a situatiei spatiilor medicale, dar si dezvoltarea unor noi
servicii necesare populatiei (cardiologie pediatrica, chirurgie cardiaca
pediatrica, TI cardiaca pediatrica), alte patologii specifice cardiovasculare
de mare complexitate). In acelasi timp, se va avea in vedere, dezvoltarea
unor servicii de recuperarea cardio-vasculara si paliatie. Pentru
optimizarea furnizarii serviciilor medicale se va lua in considerare si
conversia unor servicii de spitalizare continua in servicii in regim de
spitalizare de zi si servicii ambulatorii. Aceste masuri au in vedere
preluarea personalului
in noua structura.
Spital Clinic „ dr. C.I.Parhon’ Iasi Stat 165 25 190
Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in
operationalizare a SRU Iasi, unele servicii de urologie si nefrologie vor fi
preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de
reorganizare locala, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, se vor stabili
serviciile specifice ce vor fi transferate in SRU si se vor identifica optiuni
de optimizare a celor furnizate in prezent. Se urmareste dezvoltarea unor
servicii de excelenta pentru afectiuni specifice, precum si optimizarea
alocarii spatiilor de servicii medicale, a dezvoltarii ambulatoriului de
specialitate si a serviciilor in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in
vedere preluarea personalului in noile structuri.
Spitalul Clinic de OG „Cuza Voda” Stat 315 65 380 Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea
US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se poate proceda la
62
conversia unui numar de paturi pentru acuti si dezvoltarea serviciilor
medicale in cadrul ambulatoriului de specialitate si furnizarea serviciilor in
regim de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile
structure.
Spitalul Clinic de OG” Elena
Doamna” Stat 108 5 113
Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, serviciile medicale vor fi
preluate in SRU Iasi. La propunerea US/APL se pot dezvolta servicii
ambulatorii si de spitalizare de zi, servicii noi pentru sanatatea
reproducerii, precum si pentru alte patologii specifice, necesare populatiei
locale. Este necesara clarificarea statutul proprietatii cladirilor si terenului,
element esential in orice investitie viitoare. Aceste masuri au in vedere
preluarea personalului in noile structuri.
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
Iasi Stat 202 123 325
Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu intrarea in
operationalizare a SRU Iasi, servicii medicale acordate pentru specialitatea
chirurgie toracică vor fi preluate in noul spital regional. La propunerea
US/APL, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, in cadrul planurilor de
reorganizare locala, se vor identifica serviciile ce se vor transfera in SRU,
se vor reconfigura serviciile si spatiilor din actualul spital in scopul
optimizarii functionarii, inclusiv prin conversia unui nr de paturi de
spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de
spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in
noile structuri.
Institutul de Psihiatrie „Socola” Iasi Stat 497 373 870
Se va dezvolta centrul de sănătate mintala si ambulatoriul.
Procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările
strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală
(trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor
specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste masuri
au in vedere preluarea personalului in structura reconfigurata.
Spitalul Clinic de Boli Infectioase”
Sf. Parascheva”
Stat 300 0 300
La propunerea US/APL, se poate proceda la conversia unui numar de
paturi de acuti in paturi de spitalizare de zi si dezvoltarea ambulatoriului de
specialitate. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in
structura reconfigurata.
Spitalul Clinic de Urgenta “Prof. Stat 291 0 291 Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in
63
Dr.N. Oblu”
operationalizare a SRU Iasi, unele servicii medicale de nivel tertiar vor fi
preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de
reorganizare locala, se va decide asupra serviciilor specifice ce vor fi
transferate si se vor propune solutii de optimizare a serviciilor de
specialitate ramase. Se urmareste: dezvoltarea unor servicii inovative,
excelenta pe anumite patologii (centru de excelenta in neurostiinte),
servicii integrate pe anumite patologii, precum si optimizarea prin
dezvoltarea ambulatoriului de specialitate si a serviciilor in regim de
spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile
structuri.
Spital Clinic Recuperare Iasi Stat 200 300 500
In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va
analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de
recuperare si reorganizarea paturilor de alte specialitat din structura
spitalului si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim
ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua
structura.
Spitalul Orasenesc Hirlau Stat 97 10 107
La propunerea US/APL, reconversia numarului de paturi de acuti cu
cresterea numarului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor in
ambulatoriu si spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea
personalului in noua structura.
Spital Municipal Pascani Stat 276 94 370
La propunerea US/APL, conversia unui numar de paturi de îngrijiri acute in
cronici, spitalizare de zi. Consolidarea serviciilor de ambulatoriu. Aceste
masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spital de Boli Cronice”Sf.Ioan”
Targu Frumos Stat 0 20 20
La propunerea US/APL se vor dezvolta servicii ambulatorii.
Mentinerea serviciilor de paliatie si cronici. Aceste masuri au in vedere
preluarea personalului in noua structura.
Institutul Regional Oncologic Iasi Stat 252 20 272 Procesul de dezvoltare va avea in vedere orientările strategice din planul
regional de servicii de sănătate si propunerile US
Spital CFR Iasi Stat 219 70 289 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
64
Spital CFR Pascani Stat 121 14 135 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort
Preventoriul TBC Deleni Stat 140 0 140
Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul
regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea
Comisiei de specialitate in concordanță cu particularitățile României în
ceea ce privește TBC
Spital Militar Stat 175 0 175 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort
Spitalul Providenta Privat 45 45 90
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management
SC Vital Center Memory Privat 0 59 59
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management
Arcadia Privat 96 26 122
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management
Arcadia Cardio Privat 41 0 41
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management
Euroclinic Onco Privat 20 0 20
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management
SC RED Hospital Privat 0 115 115
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management
Assoc. Dr Micu Vasile Privat 0 29 29
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management
Elytis Clinica Chirugie Esculap Privat 2 91 91 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
65
management
Spital Pshiatrie si pentru Masuri de
Siguranta Padureni- Grajduri Stat 0 220 220
Specificitatea acestui spital este că interneaza pacienti incadrati in art. 110
CP
Legătura cu justiția va fi consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată
pentru reintegrarea pacienților și pentru monitorizarea acestora.
Mecanismul de finanțare al acestei entități trebuie, de asemenea, să fie
revizuit pentru a asigura o alocare a fondurilor atat de la Ministerul
Sanatatii, cat si de la Ministerul Justitiei si admnistratia publica locala. Se
impune extinderea capacitatii prin construirea de noi spatii, cele existente
fiind insuficiente;
IAȘI
5.330 1.749 7.079
*)Nota:În tabelul de mai sus, au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
66
B.JUDEȚUL BACĂU
Situația curentă:
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.412
Număr total de paturi 560 cronici ( (dintre care 99 paturi de îngrijiri paliative).
Numărul total de paturi: 2.972
12 spitale existente azi: 6 publice și 6 private
Tabel 18: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bacău
Denumire spital Stadiu
deținere
Număr
paturi
îngrijiri
acute
(2018)
Număr
paturi
îngrijiri
cronice
Număr
total
paturi
Modificare propusă
Spitalul Județean
de Urgenta Bacau Stat 1.230 78 1.308
Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi
pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor
de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr
de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii
de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua
structura.
Spital
Pneumoftiziologie
Bacau
Stat 85 84 169
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o
creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au
in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spital Municipal
”Sf.Ierarh Dr. Luca”
Onești
Stat 520 31 551
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o
creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au
in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spital Municipal
Orășenesc Buhuși Stat 108 54 162
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o
creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au
in vedere preluarea personalului in noua structura.
67
Spital Municipal de
Urgenta Moinești Stat 331 58 389
La propunerea US/APL, se va avea în vedere dezvolarea de servicii identificate a fi
necesare populatiei careia i se adreseaza. Se vor identifica solutii pentru dezvoltarea
unor servicii integrate la nivelul comunitatii. Structura de personal va fi adaptata in
concordanta cu deciziile luate.
Spital
Orasenesc”Ioan
Lascar” Comănești
Stat 101 10 111
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o
creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi si a serviciilor
ambulatorii. Reconfigurarea serviciilor va tine cont si de disponibilitatea unor servicii
similare in imediata vecinatate, astfel incat reorientarea serviciilor sa raspunda
nevoilor populatiei (varstnici, cronici). Aceste masuri au in vedere preluarea
personalului in noua structura.
SC POLIMED Privat 24 122 146 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul
regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Clinica Palade Privat 13 0 13 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul
regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Central Med Cronici Privat 0 64 64 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul
regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Sectie sanatoriala
Slanic Moldova * Stat 0 41 41 Măsurile propuse sunt prezentate în capitolul Regiunea București-Ilfov, INMFRMB
SC Munteanu Privat 0 18 18 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul
regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
BACĂU 2.412 560 2.972
*) Nota: Secție fără personalitate juridică, în structura Institutul Național de Medicină Fizică Balneologie și Recuperare Medicală Bucuresti (INMFRMB)
C.JUDEȚUL BOTOȘANI
Situația curentă
68
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.750
Număr total de paturi cronici: 312
Număr total de paturi: 2.062
5 spitale de stat existente astăzi
Tabelul 19: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unități spitalicești din județul Botoșani
Denumire spital Stadiu deținere
Număr paturi îngrijiri acute (2018)
Număr paturi îngrijiri cronice (2018)
Număr total paturi (2018)
Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgenta”Mavromati” Botoșani
Stat 1.242 155 1.397
Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spitalul de Recuperare” Sf. Gheorghe” Botosani
Stat 166 11 177
In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de recuperare si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spital Municipal Dorohoi Stat 307 0 307
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga
Stat 0 72 72 Dezvoltarea de servicii pentru recuperare psihiatrică, alte servicii de sanatate mintala.
Spital Pneumoftiziologie Botosani
Stat 35 74 109
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
BOTOȘANI
1.750 312 2.062
D.JUDEȚUL SUCEAVA
69
Situație curentă
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.392
Număr total de paturi cronici: 465 (dintre care 115 paturi îngrijiri paliative)
Număr total de paturi: 2.857
12 spitale în prezent: 9 publice și 3 private
Tabel 20: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unități spitalicești din județul Suceava
Denumire spital Stadiu
deținere
Număr
paturi
îngrijiri
acute
(2015)
Număr
paturi
îngrijiri
cronice
(2015)
Număr
total
de
paturi
(2015)
Modificare propusă
Spitalul Județean de
Urgență”Sf.Ioan cel Nou”
Suceava
Stat 1.043 115 1.158
Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de
paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul
planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o
conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a
numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea
personalului in noua structura.
Spital Municipal
Câmpulung Moldovenesc Stat 198 20 218
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu
o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste
masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spitalul de Psihiatrie
Câmpulung Moldovenesc Stat 55 15 70
Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative.
Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta
servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz, inclusiv
alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi adaptata in
concordanta cu deciziile luate.
Spital Municipal Fălticeni Stat 294 25 319
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu
o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste
masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spitalul Gura Humorului Stat 106 0 106 La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
70
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu
o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste
masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Sp. Municipal”Sf.Dr.Cosma
si Damian” Rădăuți Stat 407 28 435
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu
o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste
masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spital de Boli Cronice Siret Stat 15 195 210
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu
o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste
masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spital Municipal Vatra
Dornei Stat 178 0 178
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu
o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste
masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spitalul de Psihiatrie
Cronici Siret Stat 15 195 210
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul
pentru sănătate mintală la propunerea echipei de management
Behesda Privat 41 0 41 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul
regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Spital îngrijiri paliative
Ilișești Privat 0 34 25
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul
regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Top Medical Cronic Privat 0 18 18 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul
regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
SUCEAVA
2.392 465 2.857
E.JUDEȚUL VASLUI
Situație curentă
71
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.572
Număr total de paturi ÎTL /recuperare/îngrijiri paliative: 360
Număr total de paturi: 1.932
Număr de spitale existente: 4 de stat și 1 privat
Table 21: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Vaslui
N° Denumire spital Deținere
Număr
paturi
îngrijiri
acute
(2018)
Număr
paturi
îngrijiri
cronice
(2018)
Număr
total de
paturi
(2018)
Modificare propusă
1 Spitalul Județean de
Urgenta Vaslui Public 670 89 759
Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de
paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul
planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o
conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a
numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea
personalului in noua structura.
2
Spital Municipal de
Urgenta” Elena
Beldiman” Bârlad
Public 636 108 744
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu
o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste
masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
3
Spital Municipal
„Dimitrie Castroian”
Huși
Public 230 40 270
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de
reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu
o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste
masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
4 Spitalul Psihiatrie
Murgeni Public 36 105 141
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice pentru
sănătate mintală (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile, etc.) prin
dezvoltarea servicilor de spitalizare de zi si a ambulatoriului de specialitate.
Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
5 SC Recumed SRL
Vaslui Privat 0 18 18
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul
regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
VASLUI
1.572 360 1.932
72
F.JUDEȚUL NEAMȚ
Situația curentă:
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.841
Număr total de paturi cronici: 672
Număr total de paturi: 2.513
7 spitale în prezent: 6 publice (5 îngrijiri acute +1 îngrijiri cronice psihiatrie) și 1 unitate privată
Tabel 22: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul spitalicesc din județul Neamț
Denumire spital Deținere
Număr
paturi
îngrijiri
acute
(2015)
Număr
paturi
îngrijiri
cronice
(2015)
Număr
total
paturi
(2015)
Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgenta
Neamț Public 801 48 849
Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului
de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL,
in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va
include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere
concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au
in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spital Municipal de Urgenta Roman Public 611 29 640
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala,
procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de
spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de
spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in
noua structura.
Spitalul Orasenesc”Sf.Ierarh
Nicolae” Bicaz Public 31 13 44
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala,
procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de
73
spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de
spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in
noua structura.
Spitalul Orasenesc „Sf.Dimitrie”
Târgu Neamț Public 246 0 246
La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala,
procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de
spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de
spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in
noua structura.
Spitalul de Pneumoftiziologie
Bisericani Public 152 446 598
Spital de specialitate să fie menținut ținând cont de particularitățile
României în ceea ce privește TBC
Reconversia unui numar de paturi de acuti in spitalizare de zi.
Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.
Spitalul de Psihiatrie”Sf.Nicolae’
Roman Public 0 124 124
Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative.
Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor
dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz,
inclusiv alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi
adaptata in concordanta cu deciziile luate.
Spital Palimed Privat 0 12 12
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management
NEAMȚ
1.841 672 2.513
74
4.3.5.Proiectie pentru Regiunea NE
Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NE poate fi structurata
astfel:
- 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru intreaga regiune si are si
rol de spital judetean pentru judetul Iasi ;
- 5 spitale județene de urgenta;
- spitale de specialitate;
- institute de spcialitate;
- 1 spital pentru copii;
- spitale municipale / orășenești;
- spitale publice apartinand ministerelor si insitutiilor cu retea sanitara proprie;
- unitati pentru ingrijiri pe termen lung.
4.4.Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență
asupra spitalului de urgență din Iași (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi
consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele
județene din Suceava și Bacău sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având
în vedere și poziția lor geografică față de Iași și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va
dezvolta în continuare potențialul de integrare și extindere a funcționalităților telemedicinei cu
răspunsul la asistența medicală de urgență.
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și
împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune.
4.5.Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică
Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea
/ echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr
limitat (adică Botoșani, Vaslui, Suceava și Neamț) sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe
consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat
și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie și pediatrie
neurologie).
4.5.1.Diagnostic situație curentă și principalele deficite
În regiunea de NE, cel mai mare număr de unități de ambulatoriu se află în județul Iași (42%),
probabil ca urmare a existenței centrului universitar, urmat de județul Suceava, cu 24% din
numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puține unități de ambulatoriu sunt în
județul Botoșani (2%), urmate de județul Vaslui (8%).
În ceea ce privește tipurile de facilități de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt
predominante la nivel regional, urmate de facilități specializate în ambulatoriu și facilități integrate
de ambulatoriu. Județele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iași și Suceava, cel mai mic număr
fiind întâlnit în județul Botoșani (1), urmat de județul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel
mai mare număr este în județul Iași (45), urmat de Bacău (22) și Vaslui (16).
75
Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în
spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului
Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Iași
(4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanțare prin
POR.
Procesul de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat si in în exercițiul
financiar 2014-2020. Asftel au fost initiate, finalizate sau aflate in curs de finalizare proiecte de
reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de
rambursarea cheltuielilor echipamente si investitii efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile
sunt situate in judetele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.
Figura 21: Numărul ambulatoriilor integrate reamenajate prin Programul Operațional
Regional 2014-2020, din Regiunea NE
7
4
15
5
8
334
6
34
3
0
2
4
6
8
10
12
14
16
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
Total Ambulatorii Ambulatorii benerficiare FEN 2014-2020
In cele doua perioade financiare, un numar important de ambulatorii de specialitate din regiunea
NE vor putea functiona in noi conditii de acordare a serviciilor medicale. La momentul finalizarii
lucrarilor de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate, este de asteptat o crestere
a volumului de servicii contractate si acordate in noile ambulatorii. Pentru aceasta este insa
necesara revizuirea legislatiei pentru stimularea contractarii si acordarii acestor servicii. In prezent,
modul de decontare a acestor servicii nu acopera in totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei
trebuie sa cuprinda, atat actualizarea tarifelor pentru acestew servicii, cat si revizuirea normarii
personalului in ambulatoriile de specialitate si a celor integrate spitalelor.
Județul Iași are cel mai mare număr de structuri ambulatorii care oferă servicii paraclinice
(laborator și imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul structurilor ambulatorii.
Ambulatoriile integrate din cadrul spitalelor clinice/institute furnizează servicii pentru pacienți din
toate județele din regiunea NE (Spitalul Județean de Urgență Iași, Institutul de Boli
Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, etc.).
Pacienții din întreaga regiune sunt trimiși la structurile ambulatorie de specialitate care
funcționează în spitale și unitățile private din Iași.
Județul cu cel mai mic număr de structuri ambulatorii este Vaslui.
76
Tabelul 23: Numărul structurilor ambulatorii din regiunea NE și ponderea adresabilității
pacienților către acestea
JUDEȚ BC BT IS NT SV VS Total reg NE
NUMAR 36 22 59 27 26 20 169
Pondere 21.4% 13.09% 35.11% 16.07% 15.47% 11.9% 100%
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 24: Numărul structurilor ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice și
numărul de structuri prezintă astfel:
JUDEȚ/ AMBULATORII BC BT IS NT SV VS TOTAL
AMBULATORII ORGANIZATE IN
STRUCTURA SPITALULUI 6 4 8 2 4 2 26
AMBULATORII PRIVATE 30 18 51 25 22 18 143
TOTAL 36 22 59 27 26 20 169
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 25: Situatia privind numarul de consultatii acordate în regim ambulatoriu, în unități
spitalicești publice, in anul 2018, pentru Regiunea NE
Nr. crt Judetul Consultatii acordate in
2014
Consultatii acordate in
2018
1 Bacau 528.981 496.992
2 Botosani 228.224 227.953
3 Iasi 668.350 578.368
4 Neamt 181.052 177.219
5 Suceava 293.876 263.822
6 Vaslui 239.741 162.000
Sursa INSP
In anul 2018 au fost decontate pentru regiunea NE, in ambulatoriul de specialitate: consultatii,
servicii acordate de catre medicii de specialitate clinica si servicii conexe actului medical acordate
de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica,
astfel: numar total de servicii de specialitate: 798.988, iar numar total servicii conexe 91.076.
Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de
specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe
actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica este prezentata in Anexa nr. 8.
Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de
specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru
ambulatoriile de specialitate din Regiunea N-E in perioada 2017-2019
Nr.crt.
Casa de
Asigurari de
Sănătate
Ambulatoriu
specialitati clinice
Paraclinice: laborator
/ radiologie si
imagistica / anatomie
patologica
Ambulatoriu
Recuperare, Medicină
fizică şi Balneologie
2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019
1 BACAU 50 50 51 33 33 32 13 12 10
2 BOTOSANI 10 10 9 16 14 13 4 5 5
3 IASI 182 184 173 55 55 53 35 33 31
77
4 NEAMT 56 54 54 25 23 23 7 7 7
5 SUCEAVA 108 104 112 26 25 25 12 11 10
6 VASLUI 36 35 37 21 20 20 7 7 7
TOTAL
442
437
436
176
170
166
78
75
70
Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim
ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Aceasta tendinta se
datoreaza pe de o parte restrictiilor de spatiu si conditii, legate de lucrarile de reabilitare aflate in
desfasurare, care au dus la restrangerea furnizarii acestor servicii, dar si a tarifelor inadecvate de
rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate si a normarii inadecvate.
Odata cu finalizarea imbunatatirii conditiilor de spatiu, echipamente, circuite, etc, este de asteptat
cresterea contractarii pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal si tarife vor
conditiona evolutia furnizarii serviciilor in ambulator.
Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare
specialitate clinică în Regiunea NE, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de
sănătate, se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de
sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai
direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară
proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al
preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a
Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii de NE se regaseste in Anexa nr. 9.
Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile
clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de
ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi,
programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La
lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi
ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru
specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de
organizaţii la nivel local.
Pentru judeţul Bacău, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 33 de specialităţi
clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu
medici pentru aceste specialităţi fiind de 60%. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău nu are
încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de
specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie
pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Hematologie, Nefrologie
pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Psihiatrie
pediatrică şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri
paliative.
Pentru judeţul Botoşani, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de
specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a
acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 82%. Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani
nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un
medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie
pediatrică, Chirurgie cardiovasculară,Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie
pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică,
78
Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi
cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Iaşi, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi
clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu
atestat de studii complementare în Planificare familială şi Îngrijiri paliative, media ponderată a
acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de
34%. Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este singura casă de asigurări de sănătate din regiune
care a încheiat contracte de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu medici din
toate specialităţile clinice, inclusiv cu specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, precum şi cu
medici cu atestat de studii complementare în Planificare familială, respectiv Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Neamţ, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 38 de specialităţi
clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu
atestat de studii complementare în Planificare familială şi Îngrijiri paliative, media ponderată a
acoperii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare în fiind de
40%. Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ nu are încheiat contract de furnizare de servicii
medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi
clinice: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Pneumologie
pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică.
Pentru judeţul Suceava, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de
specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a
acoperii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 35%. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava
nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un
medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie
pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Gastroenterologie
pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică,
Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii
complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru judeţul Vaslui, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialităţi
clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu
medici pentru aceste specialităţi fiind de 46%. Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui nu are
încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de
specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Chirurgie
cardiovasculară, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă , Chirurgie toracică,
Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie şi Gerontologie,
Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi
hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în
Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
4.5.2.Ținte operaționale și plan regional
În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului
limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.
Pentru a inversa această tendință, se vor continua investitiile prin proiecte de reabilitare, echipare,
consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile
regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR.
In acelasi timp introducerea modificarilor de legislatie care vor actualiza tarifele serviciilor in
ambulator la nivel real al costurilor, normarea si plata personalului, sunt esentiala pentru
dezvoltarea acestor servicii.
79
Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de
criterii care să țină seama de următoarele considerente:
• județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate
județene.
• localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;
• sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
• existenta / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor
ambulatorii;
• starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficienta
• investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu
mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate
și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;
4.6.Dezvoltarea resurselor umane va urmari:
Imbunatatirea acoperirii cu medici în zone cu deficit mare și adresabilitate ridicată în
regiune, în special în județele Botoșani și Vaslui;
Creșterea accesibilității serviciilor ambulatorii prin organizarea activității medicale în două
ture prin îmbunătățirea managementului unităților sanitare.
4.7.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII
Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, ingrijiri paliative și de recuperare estimate,
planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordarii ingrijirilor pe termen lung,
alaturi de cresterea numarului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25%
până în 2027 .
Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a
reconfigurării rețelei regionale de spitale.
4.7.1.Analiza situației curente și principalele deficite
Legislatia națională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea
exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni,
identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-
prematuri, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat asistenta medicala cat
si îngrijiri de tip social in mod integrat, pe termen lung.
Județul Iași concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire
cronică este în mod special subdezvoltată în județele Bacău și Suceava, care au mai puțin de 10
paturi de îngrijire cronică la 10 000 de locuitori și mai puțin de 20% paturi cronice din totalul
paturilor de spital.
Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor
Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării
paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii
majore de indicatori, respectiv: 1) situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării
îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate, 2)
educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare
de paliație, 3) consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii
și 4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator
sau centre de zi, în regim de internare continuă). În acest context, România se situează în
jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii șa 100.000 loc (Figura
22).
80
Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări
coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost
definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de
preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile
în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de
paliație publice sau private. De asemenea, Ordinunl se corelează cu alte prevederi legale ale
noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de
finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a
fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de
Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de
îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor
servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare
(compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.
Figura 22:
Sursa: Date CNAS
Intre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in România,
36 (33%) se află în regiunea NE, astfel (Tabelul 26):
având următoarea:
Tabelul 26: Repartizare pe județe a serviciilor de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in
România în sistem public, ONG și privat
Regiunea NE / Județ Public ONG Privat Total
Bacău 5 1 8 14
Botoşani 0 0 0 0
Iaşi 6 1 5 12
Neamţ 2 0 0 2
81
Suceava 4 0 3 7
Vaslui 0 0 1 1
Total NE 17 2 17 36
Dintre aceștia, doar 2 furnizori (1 în județul Bacău și 1 în județul Iași) sunt orientați spre ingrijiri
paliative pediatrice, restul furnizând servicii destinate exclusiv asistenței pacienților adulți. Există
35 de secții/compartimente de îngrjiri paliative, o structură ambulatorie care furnizează îngrijiri
paliative și doar 2 furnizori de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu. Dintre cele 6 județe din
Regiunea NE, numai în județul Botoșani nu sunt furnizori de servicii de îngrijiri paliative.
Din analiza datelor existente la nivelul MS si SNSPMPDSB, mai mult de 52% din zilele de
spitalizare care ar intra in serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate in sectii de
psihiatrie și mai mult de 14% in sectii de pneumologie si boli infecțioase. Serviciile acordate in
sectii de Recuperare, Ingrijiri paliative și Geriatrie-Gerontologie reprezintă un total de 25,2%. În
ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional
(mai puțin decât media națională de 74%), în timp ce demența și afecțiunile neurologice au
reprezentat 12-14% fiecare, semnificativ mai mult decât media națională.
4.7.2.Ținte regionale
Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de
îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după
cum urmează11 :
Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal
Număr de paturi pacienți internați
îngrijiri paliative per număr de
locuitori
Număr de cabinete de
îngrijiri paliative
ambulatorii per număr de
locuitori
Număr de echipe de
îngrijiri paliative la
domiciliu
per număr de locuitori
25 paturi ÎP la
125,000 locuitori
1 cabinet ÎP ambulatoriu la
60,000 locuitori
1 echipă de ÎP la domiciliu
la 40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri paliative
pacienți internați
Raport personal îngrijiri
paliative ambulatoriu
Raport personal echipa
de ÎP la domiciliu
1 doctor cu atestat - ÎP la 12
paturi
1 asistenta cu formare ÎP la 8
paturi 8 per tură
1 infirmieră la 8 paturi pe tură
1 asistent social la 25 paturi
jumătate de normă psiholog la 12
paturi ;
4 contracte de muncă cu timp
parțial - alte tipuri de personal
(fizioterapeut, consilier spiritual)
1 echipa de ÎP ambulatoriu
constă în:
1 doctor
1 asistentă
jumătate de normă
lucrător social
2 contracte de muncă
cu timp parțial - alte
tipuri de personal
(fizioterapeut, consilier
spiritual)
1 echipa de ÎP la domiciliu
constă în:
2 doctori
4 asistente
1 psiholog
jumătate de normă
fizioterapeut
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
11 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
82
În plus față de creșterea capacităților de servicii paliative, sunt stabilite și următoarele obiective
calitative 12:
- Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în
funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.
- Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al
îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă
specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unitati tip hospice de
îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în
spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea
resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea
serviciilor.
- Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și
medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-
opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu
cancer, cu respectarea reglementarilor in vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive
cronice
- Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și
specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.
- Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de
date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar
rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a
serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.
Tabelul 28 de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în
regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației.
12 Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017
83
Tabelul 28: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE – Curente, necesare și analiza deficitului
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
Nord Est
Populaț
ie
(2015)
Numărul și tipul
curent de paturi
(per furnizor de
servicii)
Paturi
necesare
Deficit
(nu
include
paturi la
privat)
Pacienți
ambulatoriu în
prezent după
număr și tip de
furnizori de
servicii
OP
Necesar
Deficit
(exclud
e
facilități
le
private)
Echipe curente
de asistență la
domiciliu după
număr și tip de
furnizori de
servicii
Echipe la
domiciliu
necesare
Deficit
(Exclud
e
facilități
le
private)
S = Stat
ONG = Organizație
non -profit
C = Societate privată
S ONG C
25 paturi
la
125,000
Locuitori
S ONG C
1 cabinet
la 60,000
Locuitori
S ONG C
1 echipa la
domiciliu la
40,000
locuitori
Bacău 602,399 40 0 29 120 80 0 0 0 10 10 0 2 0 15 13
Botoșani 397,151 0 0 0 80 80 0 0 0 7 7 0 0 0 10 10
Iași 787,671 327 30 213 157 -200 0 0 0 13 13 0 0 0 20 20
Neamț 457,606 26 0 40 92 66 0 0 0 8 8 0 0 0 11 11
Suceava 630,365 22 0 88 126 104 0 0 0 10 10 0 0 0 16 16
Vaslui 388,372 0 0 0 78 78 0 0 0 6 6 0 0 0 10 10
Total 3,263,5
64 415 30 370 653 208 0 0 0 54 54 0 2 0 82 80
84
Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost
excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.
Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe
termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:
- paturi paliative: înființarea a 208 paturi de IP în sistemul public care vor acoperi 100% din nevoia
actuală;
- servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30%
și 50% din decalajul actual;
- echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24 echipe de îngrijire la domiciliu
care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă.
Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu
acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.
4.7.3.Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare
Numărul total de paturi de recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de
servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități
sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale. Consolidarea și
dezvoltarea serviciilor de recuperare și ITL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de
îngrijire acută din regiune.
Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor
actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi,
după caz.
4.8.Paturi psihiatrie la nivelul regiunii
Tabelul 29: Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în
regiunea de NE, la nivelul anului 2018
JUDEȚ / SPITAL
Nr.paturi
Psihiatrie
Acuți
Nr.paturi
Psihiatrie
Cronici
Total
BC 114 32 146
Spitalul Judetean de Urgenta Bacau 60 60
Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti 14 14
Spitalul Municipal Onesti 40 40
Spitalul Orasenesc Buhusi 32 32
BT 260 167 427
SANATORIUL DE NEUROPSIHIATRIE PODRIGA 72 72
Spitalul Judetean de Urgenta "Mavromati" Botosani 235 95 330
Spitalul Municipal Dorohoi 25 25
IS 719 309 1028
CENTRU MEDICAL DR. MICU VASILE 0 0
Institutul de Psihiatrie Socola Iasi 452 250 702
MEMORY HOSPITAL 59 59
SPITALUL DE PSIHIATRIE SI PENTRU MASURI DE
SIGURANTA PADURENI 240 240
SPITALUL MILITAR DE URGENTA IASI 13 13
Spitalul Municipal Pascani 10 10
SPITALUL UNIVERSITAR C.F. IASI 4 4
85
NT 124 124 248
SPITALUL DE PSIHIATRIE SF. NICOLAE ROMAN 124 124
Spitalul Judetean de Urgenta Piatra-Neamt 74 74
Spitalul Municipal de Urgenta Roman 50 50
SV 157 225 382
SPITALUL DE PSIHIATRIE CAMPULUNG MOLDOVENESC 55 15 70
SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI SIRET 15 195 210
Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Ioan Cel Nou" Suceava 52 10 62
Spitalul Municipal Radauti 35 5 40
VS 198 105 303
SPITALUL DE PSIHIATRIE MURGENI 10 105 115
Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui 80 80
Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad 90 90
Spitalul Municipal Husi 18 18
Total 1.572 962 2.534
5.ANEXE
Anexa nr.1
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al
listlor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
În anul 2016
Nr.
crt.
Grupe de liste cu
persoane
beneficiare ale
pachetelor de
servicii, inscrise
Nr. Medici
la
31.12.2016
Numar
asigurati
înscrisi la
31.12.2016
Numar persoane
beneficiare ale
pachetului minimal
de servicii
medicale inscrise
la 31.12.2016
Total persoane
beneficiare ale
pachetelor de
servicii inscrise
pe listele
medicilor de
familie la
31.12.2016
0 1 2 3 4 5
1 sub 500 161 36.148 2.897 39.045
2 500 - 1000 661 472.947 79.421 552.368
3 1001 - 1500 2.592 2.739.672 537.284 3.276.956
4 1501 - 2000 3.512 5.077.472 1.007.938 6.085.410
5 2001 - 2200 1.103 1.909.737 399.443 2.309.180
6 2201 - 2500 1.425 2.732.218 587.080 3.319.298
7 2501 - 3000 1.130 2.533.751 520.584 3.054.335
8 3001-3500 367 976.416 196.632 1.173.048
9 3501-4000 108 330.071 70.759 400.830
10 4000-4500 70 251.490 63.208 314.698
11 peste 4500
Total 11.129 17.059.922 3.465.246 20.525.168
Urban 6.867 10.803.784 1.988.909 12.792.693
Rural 4.262 6.256.138 1.476.337 7.732.475
În anul 2017
86
Nr.
crt.
Grupe de liste cu
persoane
beneficiare ale
pachetelor de
servicii, inscrise
Nr. Medici
la
31.12.2017
Numar
asigurati
înscrisi la
31.12.2017
Numar persoane
beneficiare ale
pachetului minimal
de servicii
medicale inscrise
la 31.12.2017
Total persoane
beneficiare ale
pachetelor de
servicii inscrise pe
listele medicilor de
familie la
31.12.2017
0 1 2 3 4 5
1 sub 500 149 35.934 2.719 38.653
2 500 - 1000 609 431.617 76.390 508.007
3 1001 - 1500 2.568 2.728.900 545.343 3.274.243
4 1501 - 2000 3.412 4.894.424 1.033.287 5.927.711
5 2001 - 2200 1.094 1.868.053 417.317 2.285.370
6 2201 - 2500 1.397 2.664.089 599.955 3.264.044
7 2501 - 3000 1.137 2.524.458 544.987 3.069.445
8 3001-3500 418 1.097.388 235.843 1.333.231
9 3501-4000 122 372.939 81.259 454.198
10 4000-4500 69 240.582 67.132 307.714
11 peste 4500 7 30.427 5.742 36.169
Total din care: 10.982 16.888.811 3.609.974 20.498.785
Urban 6.484 10.236.624 2.035.406 12.272.030
Rural 4.498 6.652.187 1.574.568 8.226.755
În anul 2018
Nr.
crt.
Grupe de liste cu
persoane
beneficiare ale
pachetelor de
servicii, inscrise
Nr. Medici
la
31.12.2018
Numar
asigurati
înscrisi
la 31.12.2018
Numar persoane
beneficiare ale
pachetului minimal
de servicii
medicale inscrise
la 31.12.2018
Total persoane
beneficiare ale
pachetelor de
servicii inscrise pe
listele medicilor de
familie
la 31.12.2018
0 1 2 3 4 5
1 sub 500 153 38,889 2,640 41,529
2 500 - 1000 606 441,101 80,117 521,218
3 1001 - 1500 2,544 2,688,599 557,991 3,246,590
4 1501 - 2000 3,332 4,766,273 1,054,820 5,821,093
5 2001 - 2200 1,067 1,817,277 437,835 2,255,112
6 2201 - 2500 1,309 2,489,380 577,481 3,066,861
7 2501 - 3000 1,190 2,630,352 598,064 3,228,416
8 3001-3500 431 1,132,615 254,738 1,387,353
9 3501-4000 131 391,165 91,153 482,318
10 4000-4500 77 263,108 75,095 338,203
11 peste 4500 12 52,099 11,346 63,445
Total 10,852 16,710,858 3,741,280 20,452,138
Urban 6,577 10,485,520 2,143,858 12,629,378
Rural 4,275 6,225,338 1,597,422 7,822,760
87
Anexa nr. 2
Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019
Îngrijiri
medicale
la
domiciliu
Îngrijiri
Paliative
la
domiciliu
Îngrijiri
medicale
si
Paliative
la
domiciliu
1 ALBA 189 28 16 2 2 0 10 0 52 12 2 8 0 0 63 69 0 453
2 ARAD 244 85 29 8 9 1 11 0 161 14 3 4 0 0 100 72 0 741
3 ARGEŞ 341 63 32 18 3 2 14 0 68 23 4 6 0 0 86 78 0 738
4 BACAU 263 51 32 0 0 1 10 0 52 27 3 6 0 0 68 79 3 595
5 BIHOR 333 62 30 3 9 1 27 2 306 21 1 2 1 0 151 63 0 1,012
6 BISTRITA 133 12 10 1 2 3 5 0 37 5 1 5 0 0 73 68 1 356
7 BOTOSANI 155 9 13 5 1 1 5 0 43 4 0 0 0 0 62 64 1 363
8 BRASOV 313 95 26 1 6 2 9 0 52 27 3 3 1 0 83 76 1 698
9 BRAILA 144 26 14 5 5 1 5 0 22 5 0 3 0 0 42 76 0 348
10 BUZĂU 190 50 26 9 9 0 7 0 35 16 2 2 0 0 48 72 0 466
11 CARAŞ 146 54 10 1 6 1 9 0 28 6 2 0 0 0 36 65 0 364
12 CALARASI 111 54 19 0 1 1 8 0 16 7 1 6 0 0 40 77 0 341
13 CLUJ 336 139 64 9 18 11 14 1 153 28 10 12 0 0 125 67 0 987
14 CONSTANTA 373 202 47 6 0 0 26 1 142 34 7 1 0 0 111 75 4 1,029
15 COVASNA 98 18 10 0 1 0 8 0 17 4 0 1 0 0 34 67 0 258
16 DÂMBOVITA 211 26 18 0 3 1 9 0 68 4 1 12 0 0 86 83 0 522
17 DOLJ 403 148 46 4 35 1 26 1 146 44 2 7 0 0 134 78 0 1,075
18 GALAŢI 234 34 21 6 2 0 8 0 89 11 1 10 0 0 40 78 0 534
19 GIURGIU 104 24 14 2 3 1 1 0 26 4 0 0 0 0 51 0 0 230
20 GORJ 185 45 22 9 6 0 11 0 40 9 0 2 0 0 49 71 0 449
21 HARGHITA 145 26 10 2 6 2 4 0 44 6 2 2 0 0 62 57 0 368
22 HUNEDOARA 218 25 22 0 6 0 10 0 23 13 1 0 0 0 58 73 2 451
23 IALOMITA 107 28 19 1 3 1 6 0 32 4 3 2 0 0 49 73 0 328
24 IASI 401 173 53 0 6 10 31 0 231 36 0 24 0 0 129 56 1 1,151
25 ILFOV 150 47 16 0 6 0 9 0 26 8 2 8 0 0 82 77 0 431
26 MARAMURES 213 43 24 5 4 8 6 1 100 17 5 13 0 1 85 64 0 589
27 MEHEDINTI 132 25 12 5 2 0 9 0 24 6 1 2 0 0 46 68 0 332
28 MURES 284 112 33 18 21 6 16 1 120 18 6 7 0 0 89 62 0 793
29 NEAMT 228 54 23 1 2 1 7 0 95 12 1 5 0 0 57 71 0 557
30 OLT 232 33 28 5 2 0 9 0 23 7 1 4 0 0 73 81 0 498
31 PRAHOVA 347 100 40 0 7 2 22 0 67 31 2 7 0 0 86 86 2 799
32 SATU-MARE 138 34 19 0 0 0 4 0 70 7 0 4 0 0 66 59 0 401
33 SĂLAJ 105 13 8 1 0 0 3 0 61 6 0 2 0 0 45 64 0 308
34 SIBIU 238 48 23 0 0 0 5 0 119 13 3 5 0 0 58 74 0 586
35 SUCEAVA 273 112 25 0 2 2 10 0 57 16 2 3 0 0 136 67 0 705
36 TELEORMAN 160 78 21 2 0 0 8 0 34 7 0 0 0 0 54 77 0 441
37 TIMIŞ 405 222 41 9 15 0 23 1 164 26 3 5 0 0 135 67 0 1,116
38 TULCEA 83 36 10 0 0 0 4 0 22 4 2 0 0 0 24 66 0 251
39 VASLUI 156 37 20 1 3 0 7 0 46 6 2 4 0 0 55 63 0 400
40 VÂLCEA 202 33 14 0 0 0 22 0 51 11 1 4 0 0 52 70 1 461
41 VRANCEA 137 44 20 1 0 0 2 0 37 8 1 3 0 0 68 63 0 384
42 BUCURESTI 850 592 149 28 92 2 84 7 160 86 9 29 0 0 350 91 0 2,529
43 AOPSNAJ 240 93 214 27 28 4 40 1 40 24 1 14 0 0 494 85 2 1,307
9,95 3,233 1,343 195 326 66 564 16 3,199 677 91 237 2 1 3,835 2,992 18 26,745 TOTAL
Consultatii
de urgenţă
la domiciliu
şi transport
sanitar
neasistat
INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE
LA DOMICILIU
Medicamente
Ambulatoriu
Dispozitive
medicale
Sanatorii şi
Preventorii TOTAL
c)
Paraclinice:
ecografii -
medici
specialitati
clinice
d)
Paraclinice:
radiografie
dentara
retroalveolară
şi panoramică
- medici
dentisti
Medicină
fizică şi de
Reabilitare in
Ambulatoriu
Acupunctură Medicina
dentaraSpitaleNr. crt.
Casa de
Asigurari de
Sănătate
Asistenta
Primara
Specialități
clinice
Ambulatoriu
a)
Paraclinice:
laborator /
radiologie,
imagistica şi
medicină
nucleară/
anatomie
patologica
b)
Paraclinice:
ecografie
generala
(abdomen si
pelvis) -
medici de
familie
88
Anexa nr. 3a
SITUAŢIA INVESTIGAŢIILOR PARACLINICE, DUPA PROVENIENTA RECOMANDARII, CONFORM ANEXEI NR. 17 LA ORD. 397/836/2018, DECONTATE DIN FONDUL ALOCAT ASISTENŢEI MEDICALE PARACLINICE, IN BAZA CONTRACTELOR INCHEIATE CU FURNIZORI DE SERVICII MEDICALE
PARACLINICE IN ANUL 2018
Nr. crt. CAS
La recomandarea Medicului de Familie La recomandarea Medicului de Specialitate TOTAL
Nr. investigatii efectuate
% Nr. investigatii
efectuate %
Nr. investigatii efectuate
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
1 ALBA 639,014 84.25% 119,448 15.75% 758,462
2 ARAD 970,305 80.60% 233,473 19.40% 1,203,778
3 ARGES 1,007,651 89.31% 120,550 10.69% 1,128,201
4 BACAU 850,733 85.05% 149,512 14.95% 1,000,245
5 BIHOR 422,122 70.98% 172,577 29.02% 594,699
6 BISTRITA 220,973 71.26% 89,128 28.74% 310,101
7 BOTOSANI 387,432 76.27% 120,566 23.73% 507,998
8 BRASOV 1,218,167 83.50% 240,797 16.50% 1,458,964
9 BRAILA 355,275 90.67% 36,566 9.33% 391,841
10 BUZAU 363,929 84.04% 69,115 15.96% 433,044
11 CARAS 349,988 84.77% 62,893 15.23% 412,881
12 CALARASI 371,494 82.31% 79,823 17.69% 451,317
13 CLUJ 718,059 61.64% 446,826 38.36% 1,164,885
14 CONSTANTA 1,333,907 86.41% 209,806 13.59% 1,543,713
15 COVASNA 141,682 80.90% 33,455 19.10% 175,137
16 DAMBOVITA 550,320 84.76% 98,932 15.24% 649,252
17 DOLJ 691,981 67.11% 339,072 32.89% 1,031,053
18 GALATI 639,200 84.25% 119,496 15.75% 758,696
19 GIURGIU 171,725 88.51% 22,293 11.49% 194,018
20 GORJ 435,118 76.43% 134,198 23.57% 569,316
21 HARGHITA 316,848 70.11% 135,074 29.89% 451,922
22 HUNEDOARA 533,621 80.54% 128,905 19.46% 662,526
23 IALOMITA 521,829 85.32% 89,781 14.68% 611,610
24 IASI 1,010,098 63.18% 588,741 36.82% 1,598,839
25 ILFOV 403,385 73.78% 143,378 26.22% 546,763
26 MARAMURES 728,902 68.30% 338,282 31.70% 1,067,184
27 MEHEDINTI 428,282 89.03% 52,749 10.97% 481,031
89
28 MURES 681,985 60.77% 440,243 39.23% 1,122,228
29 NEAMT 505,958 89.83% 57,286 10.17% 563,244
30 OLT 474,487 78.57% 129,404 21.43% 603,891
31 PRAHOVA 985,619 72.66% 370,834 27.34% 1,356,453
32 SATU MARE 405,325 81.93% 89,403 18.07% 494,728
33 SALAJ 251,304 80.93% 59,220 19.07% 310,524
34 SIBIU 664,813 88.18% 89,125 11.82% 753,938
35 SUCEAVA 580,988 77.03% 173,277 22.97% 754,265
36 TELEORMAN 499,074 84.37% 92,432 15.63% 591,506
37 TIMIS 1,417,759 77.43% 413,241 22.57% 1,831,000
38 TULCEA 205,451 86.52% 31,997 13.48% 237,448
39 VASLUI 591,567 89.43% 69,952 10.57% 661,519
40 VALCEA 438,879 90.48% 46,203 9.52% 485,082
41 VRANCEA 355,580 85.45% 60,570 14.55% 416,150
42 BUCURESTI 6,972,994 51.93% 6,454,767 48.07% 13,427,761
43 OPSNAJ 2,151,241 71.95% 838,802 28.05% 2,990,043
TOTAL 32,965,064 70.50% 13,792,192 29.50% 46,757,256
Anexa nr. 3b
SITUAŢIA PE JUDEŢE A SERVICIILOR MEDICALE PARACLINICE DECONTATE IN ANUL 2018
Nr. crt. CAS Numar investigatii
medicale paraclinice DECONTATE
din care:
investigatii medicale paraclinice-analize de
laborator
investigatii medicale paraclinice-radiologie şi
imagistică medicală
investigatii medicale paraclinice-explorari
functionale
investigatii medicale paraclinice- medicină
nucleară
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
1 ALBA 758,462 734,484 23,185 736 57
2 ARAD 1,203,778 1,169,361 32,998 1,109 310
3 ARGES 1,128,201 1,075,925 51,023 1,052 201
4 BACAU 1,000,245 948,913 50,202 879 251
5 BIHOR 594,699 543,741 49,898 1,002 58
6 BISTRITA 310,101 297,621 11,929 486 65
7 BOTOSANI 507,998 482,629 24,719 457 193
8 BRASOV 1,458,964 1,395,787 59,106 3,733 338
90
9 BRAILA 391,841 364,822 26,862 147 10
10 BUZAU 433,044 395,308 37,554 164 18
11 CARAS 412,881 403,183 9,308 388 2
12 CALARASI 451,317 421,037 30,067 203 10
13 CLUJ 1,164,885 1,079,565 82,885 1,767 668
14 CONSTANTA 1,543,713 1,499,165 41,232 3,119 197
15 COVASNA 175,137 165,824 9,171 133 9
16 DAMBOVITA 649,252 621,948 26,476 778 50
17 DOLJ 1,031,053 1,002,009 27,676 1,077 291
18 GALATI 758,696 730,811 26,724 1,009 152
19 GIURGIU 194,018 187,004 6,849 146 19
20 GORJ 569,316 525,921 41,111 472 1,812
21 HARGHITA 451,922 404,130 47,229 530 33
22 HUNEDOARA 744,364 686,746 55,492 1,831 295
23 IALOMITA 611,610 599,073 12,454 73 10
24 IASI 1,598,839 1,528,118 67,601 2,755 365
25 ILFOV 546,763 539,165 7,271 307 20
26 MARAMURES 1,067,184 1,019,341 46,809 1,011 23
27 MEHEDINTI 481,031 468,779 9,411 2,010 831
28 MURES 1,122,228 1,071,320 50,080 719 109
29 NEAMT 563,244 545,121 17,643 315 165
30 OLT 603,891 584,844 18,693 330 24
31 PRAHOVA 1,356,453 1,304,558 49,485 2,275 135
32 SATU MARE 494,728 452,909 41,173 571 75
33 SALAJ 313,231 295,985 16,956 257 33
34 SIBIU 753,938 708,571 44,868 416 83
35 SUCEAVA 754,265 718,876 33,027 2,325 37
36 TELEORMAN 591,506 581,214 10,017 249 26
37 TIMIS 1,831,000 1,747,400 75,473 6,837 1,290
38 TULCEA 237,448 227,199 10,214 34 1
39 VASLUI 661,519 633,206 27,472 788 53
40 VALCEA 485,082 461,847 22,558 651 26
41 VRANCEA 416,150 405,645 9,621 663 221
42 BUCURESTI 13,427,761 13,091,610 312,247 21,687 2,217
43 OPSNAJ 2,990,043 2,880,514 105,756 3,283 490
TOTAL 46,841,801 45,001,229 1,760,525 68,774 11,273
91
Anexa nr. 4
Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:
= mii lei=
Programele naţionale de sănătate publică Total buget
2015
Total buget
2016
Total buget
2017
Credite
bugetare
2018
Credite
bugetare
2019
I. Programul naţional de boli transmisibile, din care: 477.258 520.754 620.084 597.593 701.059
Programul naţional de vaccinare 128.073 140.647 286.176 266.367 338.857
Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile
prioritare
4.151 3.469 2.073 2.617 2.803
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV 323.871 349.939 308.157 303.076 327.998
Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei 20.258 22.192 19.875 24.410 30.345
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi
monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenţei
905 4.507 3.803 1.123 1.056
II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul
de viaţă şi muncă
1.763 1.671 1.561 1.667 1.724
III. Programul naţional de securitate transfuzională 127.980 111.506 108.942 100.287 118.047
IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care: 141.497 120.224 84.885 87.978 95.164
Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin 10.580 6.214 4.612 6.985 7.768
Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică 1.488 1.757 1.811 1.757 1.743
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine
umană
109.754 86.249 54.711 57.890 61.435
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi
centrale
15.661 20.094 17.385 16.106 16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer 2.081 4.354 4.732 3.939 5.209
Programul naţional de boli endocrine 1.016 657 659 363 132
Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D x x x x 1.511
Programul naţional de tratament pentru boli rare 700 686 700 700 700
Programul naţional de management al registrelor naţionale 217 213 275 238 273
V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie
pentru sănătate
1.734 1.651 1.412 1.407 1.325
92
VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului 28.321 28.667 19.916 21.246 25.614
Total buget programe naţionale de sănătate publică 778.553 784.473 836.800 810.178 942.933
MS - acţiuni centralizate 10 0 0
TOTAL BUGET 778.553 784.473 836.810 810.178 942.933
Anexa nr. 5
Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:
Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sanatate curative in perioada 2015 - 2019
Nr. crt.
Denumirea programului
national de sănătate curativ
Denumirea subprogramului
national de sănătate curativ
Credite de angajament aprobate (LEI)
2015 2016 2017 2018 2019
1
Program naţional de boli
cardiovasculare 101,846,130.00 119,996,010.00 128,972,830 158,624,000.00 174,237,000.00
2 Programul national de
oncologie
Subprogramul de tratament al
bolnavilor cu afecţiuni oncologice
(adulţi şi copii) 1,484,151,290.00 2,060,823,710.00 1,409,944,930 1,574,211,000.00 1,985,724,500.00
Subprogramul de monitorizare a
evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni
oncologice prin PET-CT 14,708,000.00 17,604,000.00 35,514,000 31,336,000.00 41,726,000.00
Subprogramul de reconstrucţie
mamară după afecţiuni oncologice
prin endoprotezare 1,124,430.00 512,480.00 512,000 339,000.00 409,000.00
Subprogramul de diagnostic şi de
monitorizare a bolii minime reziduale a
bolnavilor cu leucemii acute prin
imunofenotipare, examen citogenetic
şi/sau FISH şi examen de biologie
moleculară la copii şi adulţi; 1,502,360.00 1,617,000.00 2,184,840 2,948,000.00 3,076,000.00
Subprogramul de radioterapie a
bolnavilor cu afecţiuni oncologice 80,512,460.00 131,768,790.00 171,900,520 191,808,000.00 240,181,000.00
93
realizate în regim de spitalizare de zi
(adulţi şi copii)
Subprogramul de diagnostic genetic
al tumorilor solide maligne (sarcom
Ewing şi neuroblastom) la copii şi
adulţi. 119,000 33,000.00 20,000.00
Total program 1,581,998,540.00 2,212,325,980.00 1,620,175,290.00 1,800,675,000.00 2,271,136,500.00
3
Programul naţional de
tratament al surdităţii prin
proteze auditive implantabile
(implant cohlear şi proteze
auditive) 22,479,350.00 20,738,960.00 18,739,000 19,083,640.00 27,972,620.00
4
Programul national de diabet
zaharat 894,819,220.00 941,800,350.00 1,089,739,020 1,267,950,170.00 1,546,432,250.00
5
Program naţional de tratament
al bolilor neurologice 106,610,000.00 124,531,720 133,157,670 170,928,000.00 156,928,000.00
6
Program naţional de tratament
al hemofiliei şi talasemiei
72,550,400.00 79,408,750.00 202,288,840 159,046,000.00 164,741,000.00
7
Program naţional de diagnostic
şi tratament pentru boli rare 117,834,320.00 123,936,230.00 201,539,000 272,440,000.00 432,804,270.00
8
Program naţional de sănătate
mintală 1,611,670.00 1,760,860.00 1,761,000 1,953,000.00 1,944,120.00
9
Programul national de
endocrinologie 7,627,690.00 6,501,410.00 2,601,000 2,372,000.00 2,219,000.00
10
Programul national de
ortopedie 68,438,930.00 85,628,220.00 80,544,710 88,634,000.00 102,304,000.00
11
Programul national de
transplant de organe, tesuturi
si celule umane 69,693,240.00 53,622,950.00 53,623,000 53,801,000.00 51,821,000.00
12
Programul national de supleere
a functiei renale la bolnavii cu
insuficienta renala cronica 883,772,940.00 929,756,000.00 1,033,642,590 1,022,801,000.00 1,131,898,000.00
94
13
Program national de terapie
intensiva a insuficientei
hepatice 694,210.00 263,740 633,000 517,000.00 177,000.00
14
Program naţional de diagnostic
şi tratament cu ajutorul
aparaturii de înaltă performanţă
Subprogramul de radiologie
intervenţională 18,605,380.00 20,563,300.00 14,192,000 16,407,000.00 13,373,000.00
Subprogramul de diagnostic şi
tratament al epilepsiei rezistente la
tratamentul medicamentos 10,784,200.00 11,286,900.00 8,226,830 4,471,870.00 2,754,240.00
Subprogramul de tratament al
hidrocefaliei congenitale sau
dobândite la copil 198,240.00 432,820.00 433,000 389,000.00 236,000.00
Subprogramul de tratament al durerii
neuropate prin implant de
neurostimulator medular 869,400.00 700,000.00 700,000 825,320.00 1,075,000.00
Total program 30,457,220.00 32,983,020.00 23,551,830.00 22,093,190.00 17,438,240.00
Total programe
3,960,433,860.00 4,733,254,200.00 4,590,968,780.00 5,040,918,000.00 6,082,053,000.00
95
Anexa nr. 6
Tabelul 4: Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)
Județ Localitate Populație rezidenta
1 Bacău Itești 1 499
2 Bacău Caiuti 5416
3 Bacău Sarata 2220
4 Bacău Huruiesti 2435
5 Botoșani Comuna Avrămeni 3881
6 Botoșani Comuna Adășeni 1 466
7 Botoșani Comuna Manoleasa 3406
8 Botoșani Comuna Broscăuți 3 494
9 Botoșani Comuna Dimăcheni 1 407
10 Botoșani Comuna Vorniceni 4 417
11 Botoșani Concești 3406
12 Botoșani Drăgușeni 2688
13 Botoșani Viisoara 2005
14 Iași Comuna Costeșți 1 831
15 Iași Golăești 3993
16 Iași Lespezi 5995
17 Iași Lungani 6317
18 Iași Movileni 3163
19 Iași Răchiteni 3433
20 Iași Sirețel 4372
21 Iași Tătăruși 5639
22 Neamț Făurei 2193
23 Neamț Pancești 1538
24 Neamț Văleni 1 531
25 Vaslui Bogdănița 1574
26 Vaslui Coroiești 2 142
27 Vaslui Mălușteni 2 350
28 Vaslui Ciocani 1710
29 Vaslui Fruntișeni 1894
30 Vaslui Pochidia 1 721
31 Suceava Cirlibaba 1 934
32 Suceava Cosna 1 499
33 Suceava Crucea 2099
34 Suceava Poieni Solca 2126
1 Bacău Itești 1 499
Sursa: INS
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianu
arie2016_0.pdf
96
Anexa nr. 7
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607
Denumire
județ
Denumirea
Unității
Administrativ-
Teritoriale
COD
SIRUTA Pop.
Urban/
Rural
Grad de
Marginalizare
Specialiști
Asistent
social
Asistent
medical
comunitar
Consilier
școlar
BACAU PANCESTI 24187 3 919 Rural 4 x x x
BACAU PARAVA 24034 2 681 Rural 4 x x x
BACAU PARINCEA 24089 3 588 Rural 3 x x x
BOTOSANI STAUCENI 35884 3 619 Rural 3 1 x x
BOTOSANI MANOLEASA 544 rural 3
BOTOSANI MILEANCA 1074 rural 3
BOTOSANI STEFANESTI urban 3
BOTOSANI RAUSENI 38679 2 817 Rural 3 x vacant 1
IASI DUMESTI 96940 4 576 Rural 4 x x x
IASI COSTULENI 96423 4 276 Rural 4 1 x x
IASI MOGOSESTI-
IASI 98113 5 242 Rural 3 1 x x
IASI TIGANASI 99879 4 036 Rural 3 1 x x
NEAMT VALEA
URSULUI 124885 3 874 Rural 4 x x x
NEAMT STANITA 124331 1 966 Rural 4 1 x x
NEAMT CANDESTI 122061 3 232 Rural 3 1 x x
NEAMT BOZIENI 121876 2 716 Rural 3 1 x x
SUCEAVA VALEA
MOLDOVEI 150891 3 838 Rural 4 1 x x
SUCEAVA PATRAUTI 149833 4 567 Rural 3 x x x
VASLUI IVANESTI 164393 4 495 Rural 4 1 x x
VASLUI VINDEREI 166770 4 025 Rural 4 1 1 x
VASLUI DUMESTI 163734 3 334 Rural 4 1 x x
VASLUI SOLESTI 165899 3 623 Rural 3 x x x
VASLUI GHERGHESTI
VASLUI MURGENI
97
Anexa nr. 8
Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical
acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica
BACĂU BOTOŞANI IAŞI NEAMŢ SUCEAVA VASLUI
Nr.
crt.
Specialitatea/
atestat de
studii
complementa
re
Nr. total
consulta
ţii
Nr. total
servicii
Nr.
servicii
conexe
Nr. total
consulta
ţii
Nr. total
servicii
Nr.
servicii
conexe
Nr. total
consulta
ţii
Nr. total
servicii
Nr.
servicii
conexe
Nr.
total
consult
aţii
Nr. total
servicii
Nr.
servicii
conexe
Nr. total
consultaţi
i
Nr. total
servicii
Nr.
servicii
conexe
Nr. total
consultaţii
Nr. total
servicii
Nr.
servicii
conexe
C0 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 c14 c15 c16 C17 C18 C19
1
Alergologie si
imunologie
clinica
4,421 2,459 0 2,278 895 0 21,976 319 0 2,286 5,715 0 3,071 3,263 0 379 424 0
2
Anestezie şi
terapie
intensivă
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Boli
infecţioase 3,219 0 0 1,364 95 0 2,991 3 0 994 247 0 10,114 256 0 4,985 0 0
4 Cardiologie 23,041 21,088 0 2,663 3,002 0 39,144 594 0 10,067 7,657 0 18,424 19,203 0 6,499 4,248 0
5 Cardiologie
pediatrica 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 819 0 0 0 0 0
6
Chirurgie
cardiovascula
ră
0 0 0 0 0 0 136 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Chirurgie
generală 20,507 10,346 0 6,017 10,450 0 24,441 15,918 0 7,357 2,760 0 10,683 7,958 0 6,101 4,191 0
8
Chirurgie
orală şi
maxilo-facială
227 0 0 63 2 0 5,372 2,637 0 541 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Chirurgie
pediatrica 5,470 1,136 0 4,407 0 0 3,686 0 0 2,439 7,533 0 3,023 0 0 1,318 168 0
10
Chirurgie
plastica,
estetică şi
microchir.
4,235 3,719 0 0 0 0 7,593 1,174 0 368 0 0 694 0 0 0 0 0
98
reconstructivă
11 Chirurgie
toracică 43 0 0 0 0 0 1,655 90 0 0 0 0 47 0 0 0 0 0
12 Chirurgie
vasculara 0 0 0 0 0 0 2,668 1,538 0 0 0 0 322 0 0 0 0 0
13 Dermatovene
rologie 16,914 5,176 0 8,114 3,470 0 53,207 22,530 0 16,873 5,208 0 34,204 14,507 0 10,241 1,456 0
14
Diabet
zaharat,
nutriţie şi boli
metabolice
54,980 9,490 2,689 21,240 4,264 274 85,050 1,163 4,269 33,703 1,505 1,632 46,965 6,952 1,376 35,447 2,021 0
15 Endocrinologi
e 10,667 373 0 14,413 20 0 34,035 1,989 0 13,431 1,059 0 18,559 1,601 0 3,996 269 0
16 Gastroenterol
ogie 16,954 1,941 0 8,384 1,824 0 16,150 202 0 6,880 207 0 6,951 594 0 491 0 0
17
Gastroenterol
ogie
pediatrica
0 0 0 0 0 0 2,525 20 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
18 Genetică
medicala 251 155 0 0 0 0 260 62 0 0 10 0 0 0 0 0 0 0
19 Geriatrie si
gerontologie 2,200 41 0 610 2,950 0 12,970 514 0 506 2,520 0 903 723 0 0 0 0
20 Hematologie 0 0 0 1,801 0 0 2,880 28 0 662 0 90 1,442 0 0 0 0 0
21 Medicina
internă 40,094 18,730 0 5,734 7,225 0 59,203 2,040 0 11,756 3,892 0 31,448 22,857 0 10,990 8,564 0
22 Nefrologie 6,539 3,378 1,650 4,353 0 0 3,706 21 0 1,710 0 0 1,338 0 0 521 52 0
23 Nefrologie
pediatrica 0 0 0 0 0 0 196 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
24 Neonatologie 0 0 0 0 0 0 432 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
25 Neurochirurgi
e 2,566 105 0 181 0 0 690 0 0 317 0 0 1,256 0 0 0 0 0
26 Neurologie 23,730 3,347 1,036 13,149 2,134 646 56,100 188 5,706 17,168 3,101 713 40,249 13,845 1,283 20,065 3,981 918
27 Neurologie
pediatrică 0 0 0 0 0 0 5,857 6 1,357 6 5 0 9,408 1,668 1,898 0 0 0
28 Oncologie 11,494 0 631 4,764 0 0 21,015 2,328 2,720 7,995 148 0 14,806 0 0 6,277 100 0
99
medicală
29
Oncologie si
hematologie
pediatrica
0 0 0 0 0 0 3,104 392 70 0 0 0 0 0 0 0 0 0
30 Obstetrică-
ginecologie 19,651 4,100 0 6,173 3,378 0 57,367 14,650 0 13,156 3,516 0 14,075 3,065 0 8,963 732 0
31 Oftalmologie 29,306 20,676 0 8,419 23,136 0 62,051 26,430 0 20,864 12,575 0 37,895 30,765 0 14,520 11,707 0
32 Otorinolaring
ologie 26,494 12,531 19 10,671 25,009 0 39,975 23,187 960 19,879 12,963 584 39,635 22,294 10 10,130 6,586 0
33 Ortopedie şi
traumatologie 22,338 6,138 713 8,096 5,880 0 15,225 3,880 386 5,030 1,029 0 17,858 10,902 531 4,922 995 0
34 Ortopedie
pediatrică 2,631 496 0 0 0 0 2,984 237 19 0 0 0 0 0 0 0 0 0
35 Pediatrie 42,976 7,370 0 9,376 35 0 33,620 2,152 0 23,558 3,100 0 49,513 19,046 0 9,741 252 0
36 Pneumologie 4,613 4,029 0 8,306 24,806 0 26,260 3,635 0 11,915 10,330 0 15,165 7,029 0 9,512 8,861 0
37 Pneumologie
pediatrica 0 0 0 0 0 0 1,348 546 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
38 Psihiatrie 21,899 2,505 2,456 4,912 0 0 71,906 37,136 21,802 26,264 2,755 4,254 47,020 6,749 5,747 20,064 7,011 3,975
39 Psihiatrie
pediatrică 2,458 0 1,466 1,213 0 0 8,970 4,500 4,286 7,104 4,388 1,179 5,260 2,212 1,651 3,609 1,463 734
40 Radioterapie 298 0 0 0 0 0 2,084 66 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
41 Reumatologie 10,109 2,863 1,669 6,524 3,367 262 33,454 5,767 6,997 7,329 535 1,336 14,401 2,447 0 9,744 921 1,082
42 Urologie 10,538 1,095 0 3,311 1,240 0 8,112 168 0 2,237 3 0 8,136 1,437 0 1,456 6 0
43 Ingrijiri
paliative 0 0 0 0 0 0 1,093 267 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
44 Planificare
familiala 0 0 0 0 0 0 5,657 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
TOTAL 440,863 143,287 12,329 166,536 123,182 1,182 837,148 176,378 48,572 272,39
5 92,761 9,788 503,684 199,373 12,496 199,972 64,008 6,709
100
Anexa nr. 9
Situatia privind numarul medicilor, a numarului de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare in
regiunea de NE
Nrcr
t
Listă
specialităţi/
competențe/
atestate
BACĂU BOTOŞANI IAŞI NEAMŢ SUCEAVA VASLUI N
r. m
ed
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr
norme
acoperit
e
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
1
Alergologie şi
imunologie
clinică
4 5 3.6 2 1.5 1.5 12 13 7.53 2 4 2 2 8 2 1 2 1
2
Anestezie şi
terapie
intensivă
0 0 0 0 0 0 13 13 5.5 0 2 0 0 0 0 0 0 0
3 Boli
infecţioase 13 6 5.14 7 3 2.3 14 13 9.75 10 3 1 14 17 4.5 9 6 1.9
4 Cardiologie 21 16 7.18 5 3 1.1 57 62 26.99 15 11 7 22 26.5 11.5 8 8 3.8
5 Cardiologie
pediatrică 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0
6
Chirurgie
cardiovascula
ră
0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0
7 Chirurgie
generală 30 13 7.72 16 3 3 80 62 27.96 22 8 3 29 29.5 6.5 14 5 3.1
8
Chirurgie
orală şi
maxilo-facială
3 3 1.92 1 1 0.2 16 13 3.59 2 2 2 0 0 0 0 1 0
9 Chirurgie
pediatrică 5 3 1.66 4 1 1 16 13 2.17 6 3 1 4 10 1 2 2 0.4
101
Nrcr
t
Listă
specialităţi/
competențe/
atestate
BACĂU BOTOŞANI IAŞI NEAMŢ SUCEAVA VASLUI
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr
norme
acoperit
e
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
10
Chirurgie
plastică,
estetică şi
microchirurgi
e
reconstructiv
ă
5 3 1 4 1 1 13 13 5.47 2 1 0.5 2 9 1 0 0 0
11 Chirurgie
toracică 1 2 0.29 0 0 0 6 13 1.69 0 2 0 3 1 1 0 0 0
12 Chirurgie
vasculară 1 2 0.57 0 0 0 11 13 3.36 0 1 0 1 5 0.5 0 0 0
13 Dermatovene
rologie 12 9 8.13 5 3.5 3.1 46 62 32.61 10 8 4 17 20.5 13 6 7 3.5
14
Diabet
zaharat,
nutriţie şi boli
metabolice
16 18 11.88 6 4 3.7 46 62 33.24 13 11 8 13 23.5 8.5 12 11 9
15 Endocrinologi
e 9 7 5.07 5 4 4 35 62 20.89 9 6 4 8 15 7.5 2 4 2
16 Gastroenterol
ogie 14 9 6.64 2 2 0.6 45 62 15.79 6 4 3 11 15 5.5 2 2 0.2
17
Gastroenterol
ogie
pediatrică
0 0 0 0 0 0 4 13 0.15 0 0 0 0 0 0 0 0 0
18 Genetică
medicală 1 1 1 0 0 0 5 13 2.14 0 2 0 0 0 0 0 0 0
19 Geriatrie şi 1 3 1 4 2 2 11 13 7.14 2 2 1 2 7 1.5 0 0 0
102
Nrcr
t
Listă
specialităţi/
competențe/
atestate
BACĂU BOTOŞANI IAŞI NEAMŢ SUCEAVA VASLUI
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr
norme
acoperit
e
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
gerontologie
20 Hematologie 0 0 0 1 0.5 0.2 15 13 4.25 2 3 1.5 2 2 1 1 1 0.2
21 Medicină
internă 39 21 19.21 19 5 4 84 62 40.07 15 11 4 26 31.5 14 20 11 6.5
22 Nefrologie 8 4 2.28 3 2.5 2 14 13 6.32 5 3 1 7 11 2 2 2 0.4
23 Nefrologie
pediatrică 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
24 Neonatologie 0 0 0 0 0 0 1 13 0.5 0 2 0 0 0 0 0 0 0
25 Neurochirurgi
e 4 3 1 1 0.15 0.15 20 13 2.94 1 2 0.5 5 4 1 0 0 0
26 Neurologie 24 13 11.5 10 4 4 49 62 27.99 16 12 6 24 28.5 11 13 15 6.8
27 Neurologie
pediatrică 2 3 2 0 0 0 3 13 2 0 2 0 2 15 3.5 0 1 0
28 Oncologie
medicală 3 6 2 2 1 0.6 22 62 10.25 6 6 2 6 14 4.5 7 4 1.6
29
Oncologie şi
hematologie
pediatrică
0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
30 Obstetrică-
ginecologie 32 16 10.89 16 4 4 79 62 41.24 23 10 6 28 26.5 6.5 21 8 5
31 Oftalmologie 16 13 11.03 6 5 3.7 50 62 32.75 9 12 7 21 28.5 17 10 8 6.9
32 Otorinolaring
ologie 18 15 11.46 9 4.5 4 46 62 27.04 12 10.5 5 16 29 14 8 9 5.9
33 Ortopedie şi
traumatologie 19 10 5.72 6 2.6 1.5 31 13 8.41 11 4 3 19 20 8 12 5 4
103
Nrcr
t
Listă
specialităţi/
competențe/
atestate
BACĂU BOTOŞANI IAŞI NEAMŢ SUCEAVA VASLUI
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Nr.
med
ici Nr norme
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
Necesar
nr norme
Nr
norme
acoperit
e
Necesar
nr norme
Nr norme
acoperite
34 Ortopedie
pediatrică 2 2 1.2 0 0 0 3 13 0.68 0 2 0 0 6.5 0 0 1 0
35 Pediatrie 25 17 13.42 12 4 4 58 62 25.12 14 10 5 34 35 19 17 7 4.2
36 Pneumologie 17 10 3.49 10 4 4 45 62 18.08 10 7 4.5 16 22.5 5.5 14 7 3.6
37 Pneumologie
pediatrică 0 0 0 0 0 0 1 13 0.03 0 0 0 0 0 0 0 0 0
38 Psihiatrie 14 11 6.72 13 3 3 101 66.2 66.2 19 13.5 11 26 35 21.5 15 14 10.9
39 Psihiatrie
pediatrică 0 0 0 2 1 1 6 13 5 3 4 3.5 2 11.5 2.5 3 2 1.8
40 Radioterapia 3 2 0.51 0 0 0 9 13 4 0 1 0 0 0 0 0 0 0
41 Reumatologi
e 8 6 3.48 4 2.5 2.5 38 62 21.23 9 6 3 9 15 5 3 3 1.7
42 Urologie 6 5 2.41 3 1 1 19 13 6.91 4 3 1 8 15 3.5 2 2 0.3
43 Planificare
familială 0 0 0 0 0 0 1 13 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
44 Îngrijiri
paliative 0 0 0 0 0 0 5 13 1.99 0 2 0 0 0 0 0 0 0
45
Medicină
fizică și de
reabilitare
13 15 11 12 8.5 5 50 62 42 10 10 8 19 22.5 11.5 6 6 5.5
TOTAL 389 272 182.12 190 82.25 68.15 1180 1422.2 601.94 268 209 108.5 398 560 215 210 156 90.2