1

Noțiuni generale despre Regimurile Vamale

Regimul vamal indica pe de o parte daca si în ce conditii marfa va fi supusa controlului vamal, iar pe de alta parte daca si unde pot fi platite taxele vamale. Regimurile vamale sunt de doua tipuri:

Regimuri vamale comune (definitive) Regimuri vamale suspensive

Regimurile vamale  definitive, sunt cele care se aplica automat, în conformitate cu legea vamala si privesc toate marfurile din import si export.

Regimurile suspensive au ca efect suspendarea platii anumitor taxe vamale, sau a aplicarii unor masuri de control. Aceste regimuri suspensive, se acorda numai la cererea expresa în scris din partea titularului operatiunii comerciale, pentru o perioada de timp determinata. Autoritatea vamala poate aproba cererea numai în cazul în care aceasta poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv.

Principalele cazuri de aplicare a unui regim vamal suspensiv, se refera la marfurile în tranzit, marfurile aflate în admitere temporara si cele cunoscute sub numele de regimuri economice.

Intra în categoria regimurilor vamale comune (definitive) operatiunile realizate de agentii economici, referitoare la importurile si exporturile de marfuri. Aceste doua operatiuni, atât de import, cât si de export, constituie cele doua regimuri vamale de baza aplicate în tranzactiile internationale. Astfel, regimul vamal de export este cel mai simplu regim vamal solicitat de o firma exportatoare, atunci când exporta definitiv marfuri în afara teritoriului vamal.

Reglementările cu privire la Regimurile Vamale le putem găsi în Codul Vamal al Republicii Moldova și în hotărîrea guvernului nr.1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăute de Codul Vamal al Republicii Moldova.

Ca regimuri definitive deosebim:

- Import- Export

Ca regimuri suspensive deosebim:

- Tranzitul- Antrepoitul Vamal- Admiterea Temporară- Perfecționarea activă- Perfecționarea pasivă

2

Noțiuni Generale despre Export

Exportul este acel regim vamal prin care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova fără aplicarea drepturilor de export cu excepția taxei de pentru proceduri vamale cu respectarea măsurilor de politică economică și perfectarea actelor vamale.

Acest regim se autorizează de către organul în baza declarației vamale depuse de catre exportator cu condiția ca mărfurile să fie scoase de pe acest teritoriu în termenii stabiliți.

Sub acest regim se declară și mărfurile autohtone exportate temporar , mai degrabă care se află temporar pe teritoriul unui stat.În cazul de față apare condiția reintroducerii obligatorii sau a declarării sub regim vamal definitiv.

Analizînd alin.(2) al art.38 din Codul Vamal al Republicii Moldova 1 pot fi exportate următoarele două categorii de mărfuri:

Mărfurile autohtone – adică mărfurile ce sunt produse integral sau parțial ( prin prelucrare) pe teritoriul Republicii Moldova și care reieșind din regulile cu privire la stabilirea originii pot fi considerate mărfuri moldovenești.

Mărfurile străine ce sunt puse în libera circulație – în conformitate cu alin.(2) al art.31 Codul Vamal 2al republicii Moldova acestea se echivalează cu mărfurile autohtone.

Mărfurile importate dar care sunt puse în circulație condiționată nu pot fi exportate , deoarece nu îndeplinesc condiția impusă de lege.

Nu pot fi exportate și acele mărfuri ce sunt supuse unor măsuri de prohibiție sau restricție în cadrul politicei economice promovate de stat. În cazul de față trebuie de atras atenție la prevederile hotărîrii de guvern nr.478 din 22 aprilie 2003. Aceste măsuri restricitive pot fi adoptate doar de guvern sau parlament, deobicei ele apar atunci cînd exportul de mărfuri ar periclita grav economia națională și ar influența grav statul. (ex: exportul grînelor după o secetă ce a afectat grav agricultura). Aceste restricții se referă la categorii specifice de mărfuri și deobicei sunt pentru anumite perioade de timp , în rest statul Republica Moldova promovează o politică de stimulare a exportului.

1 „Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice.”2 „Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează.”

3

În cazul regimul vamal de export vom deosebi următoarele 3 componente de bază ale acestuia:

1.1 Aplicarea măsurilor de politică economică1.2 Aplicarea măsurilor necomerciale1.3 Punerea mărfurilor în circulație în afara teritoriului vamal

1.1 În cazul de față putem deosebi următoarele măsuri de politică economică: Tarifare, aplicarea drepturilor de export Netarifare, aplicarea anumitor restricții sau prohibiții

A.Aplicarea măsurilor economice tarifare.

Exportul se realizează cu condiția respectării drepturilor de export , respectării măsurilor de politică economică luate de stat și îndeplinirea altor condiții prevăzute de legislația vamală.3

În baza art.117 din Codul Vamal , ca și în cazul importului ,dreputile de export sunt următoarele:

- Taxa vamală- Taxa pe valoare adăugată- Accizele- Taxa pentru proceduri vamale

Taxa vamală. De menționat că legislația vamală a Republicii Moldova niciodată nu a conținut reglementări ce ar impune exportatorilor vre-un tarif vamal de export. Legea cu privire la tariful vamal și alte acte normative stabilesc plata taxelor vamale doar în cazul importului. Explicația acestui fenomen este una destul de simplă, situația socio-economică a Republicii Moldova impune promovarea unei politici convenabile exportului care asigură o dezvoltare continuă a economiei. Astfel politica promovată de stat în acest domeniu este îndreptată nemijlocit în favoarea exportatorilor , această politică mai are ca scop și cucerirea a noi piețe de desfacere pentru mărfurile autohtone. La momentul actual o bună parte din state adoptă o politică asemănptoare statului nostru , în același timp unele state impune restricții inclusiv prin intermediul taxelor vamale pentru exportul materiei prime, statului fiindu-i mai convenabil ca materia prima să fie prelucrată pe teritoriul său decît să vîndă nemijlocit materia primă.

Accizele.În cazul accizelor avem o situație similară taxei vamale. Republica Moldova nu cunoscut reglementări referitoarea la supunerea achitării accizelor pentru mărfurile ce urmează a fi exportate. Acest lucru îl deducem și din art 124 alin(4) al Codului Fiscal al Republicii Moldova :„ Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, cu condiţia respectării prevederilor art.123 alin.(4).”

3 Art.39 Codul Vamal al RM

4

TVA. În cazul Republicii Moldova taxa pe valoare adăugată se aplică la cota „ZERO” 4. De aici rezultă că taxa nu se aplică pe segmentul livrării mărfurilor peste hotarele țării, precum și restituirea tutror sumelor TVA achitate anterior – readucerea sumelor achitate la starea „zero”

Taxele pentru proceduri vamale. Acestea se achită în corespundere cu anexa nr.2 a Legii cu privire la Tariful Vamal.

Observăm că statul Republica Moldova scutește exportatorii de o serie de taxe în scopul promovării exportului și aducerii unor noi resurse financiare în interiorul statului.

B.Aplicarea măsurilor economice netarifare

În cazul Republicii Moldova observăm o politică economică externă liberalizată ce presupune existența a unui număr minim de limitări și restricții în domeniul exportului. Totuși în funcție de politica economică promovată acestea pot exista mai ales datorită necesității asigurării financiare a statului.

- Controlul strict întru evitarea cazurilor de export fals- Mecanismul Repatrierii mijloacelor bănești pentru mărfurile exportate. Mecanism

introdus prin legea nr.1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești ,mărfuri și servicii provenite din tranzacții economice externe.5

1.2 Aplicarea măsurilor necomerciale

Aceste măsuri pot fi stabilite în scopul atingerii următoarelor obiective:

Păstrarea unui patrimoniu național sau asigurarea unui nivel de prezență a mărfurilor în țară

Asigurarea securității financiare a statului Promovarea unei imagini de calitate a mărfurilor provenite din Republica

Moldova, sau prelucrate aici. Participarea la sistemul mondial de securitate Scopurile politice ale statului.

Păstrarea unui patrimoniu național. Aici se atribuie totalitate condițiilor adoptate pentru apărarea pieței interne și a

securității statului și se rezumă în interdicțiile de scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova a anumitor mărfuri sau categorii distincte de mărfuri.6

4 Art.104 Codul Fiscal al RM5 Vezi anexa6 Eduard Sîrbu, Viorel Melnic „Reglementări vamale: Sistemul destinaţiilor vamale în Republica Moldova”, Editura „Combinatul poligrafic” Chişinău 2009,pag.54

5

O altă posibilitatea este stabilirea unor proceduri administrative speciale pentru exportul anumitor categorii de mărfuri. De exemplu în cazul deșeurilor de feroase și neferoase legiuitorul expres stabilește anumite limite.7

Promovarea unei imagini de calitate. În unele cazuri statul este interesat ca agenții economici atutohtoni să promoveze și să producă mărfuri de calitate înaltă stabilind anumite standarte pentru mărfurile ce urmează a fi exportate. Aceste standarte nu apar pentru apărarea intereselor consumatorului autohton ci mai degrabă pentru o bună imagine a mărfurilor pe diferite pieți de desfacere.

Dacă mărfurile exportate nu vor corespunde standartelor impuse acestea ar putea influența negativ exportul în ansmablu , înrăutățind imaginea produselor moldovenești pe piețele externe.8

În aceste condiții statul a adoptat măsuri legislative prin care să impună anumite standarte de export. Aceste măsuri legislative se referă , la exportul de carne ,animale , ouă, materialului seminal, ovulelor ,viermilor de mătase etc.9

Alte restricții putem descoperi în domeniul vinicol , acestea fiind determinat din conținutul Legii vinului sau a hotărîrii guvernului nr.809 din 11.12.1995 cu privire la reglementarea exportului producției alcoolice. Astfel exportul producției alcoolice se realizează exclusiv în baza licenței pentru fabricarea și/sau păstrarea , comercializarea angro a alcoolului etilic, a producției alcoolice, eliberate în condițiile legii de către Camera de Licențiere. Concomitent, exportatori sunt obligați să prezinte sumplimentar organelor vamale, pentru fiecare lot de producție certificate de calitate,conformitate și origine , iar pentru exportul în țările din occident și un certificat modelul VI-I,eliberate in modul stabilit de catre organele abilitate, precum și copia contractului încheiat între exportatorul și producătorul producției alcoolice, autentificat de către acesta din urma și copia licenței pentru dreptul producătorului de a fabrica produse alcoolice.

Participarea la sistemul mondial de securitateDacă politica de securitate la import reiese din considerentele apărării naționale,

atunci în cazul exporturilor ,aceasta, de cele mai dese ori ,urmărește obiective de securitate internațională și se bazează pe careva tratate internaționale sau decizii ale organismelor internaționale .

Astfel, în unele state , prin acte naționale , dar în strctă conformitate cu rezoluțiile ONU, este interzis exportul în Irak a anumitor produse care pot periclita sistemul de securitate mondială (arme, material strategice și tehnologi de dublă utilizare).

7 Pct.21 art 8 al legii privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător.8 Eduard Sîrbu, Viorel Melnic „Reglementări vamale: Sistemul destinaţiilor vamale în Republica Moldova”, Editura „Combinatul poligrafic” Chişinău 2009,pag.579 Hotărîrea de guvern nr 1203 din 08 octombrie 2003 cu privire la importul și exportul resurselor de prăsilă.

6

În Republica Moldova, reieșind din diferite acorduri și tratate internaționale la care aceasta este parte, se supun licențierii urmatoarele genuri de activitate:

a)activitatea legală de exportul surselor de radiații ionizante și al materialelor radioactive (inclusiv a deșeurilor radioactive) și de efectuare a măsurărilor cîmpurilor de radiații ionizante.

b) exportul substanțelor care distrug stratul de ozon,precum și al echipamentelor și produselor ce conțin asemenea substanțe.

c)exportul armamentului și munițiilor

d)exportul mijloacelor criptografice și tehnice de pretecție a informației, dispozitivelor tehnice speciale pentru obținerea ascunsă a informației,

De asemenea,prin Legea cu privire la controlul exportului, reexportului,importului și tranzitului de mărfuri strategice, este instituit un sistem de control strict asupra mărfurilor respective, exportul cărora se permite numai în baza unei autorizații speciale.10

Scopuri politice specifice

Este o categorie destul de rară de măsuri care pot condiționa anumite interziceri sau restricții față de exportul mărfurilor .

În Republica Moldova o asemenea măsură era prevăzută de Regulamentul privind

aplicarea sistemului de control dublu al exportului unor produse siderurgice din Republica Moldova în Comunitatea Europeană,apronat prin Hotărîrea Guvernului nr.1171 din 25 octombrie 2004. In conformitate cu acesta,exportul anumitor produsele siderurgice in Comunitatea Europeana se efectueaza numai in baza autorizatiei de export, eliberate de către Serviciul Vamal. În absența unei astfel de autorizații produsele siderurgice nu vor putea fi importante în statele de destinații.Condiția eliberării ecestei autorizații se explică prin necesitatea impunerii agenților economici din raioanele din est ale Republicii Moldova să se supună reglementarilor vamale constitutionale.Alte scopuri ( de exemplu –economice) la eliberarea autorizației de export nu erau stabilite.Totuși, la moment mecanismul descris nu se mai aplică ,fiind expirat termenul de valabilitate a înțelegerilor pe care acesta se baza.

1.3Punerea mărfurilor în circulație în afara teritoriului vamal.

La exportul marfurilor acestea urmeaza a fi scoase in afara teritoriului național.

10 Eduard Sîrbu, Viorel Melnic „Reglementări vamale: Sistemul destinaţiilor vamale în Republica Moldova”, Editura „Combinatul poligrafic” Chişinău 2009,pag.59

7

Ca și în cazul importului, o a treia componentă a regimului difinitiv p constituie punerea mărfurilor în circulație pe un teritoriu vamal.Deosebirea esențiala în acest caz este aceia, că teritoriul vamal pe care acestea se pun în circulație trebuie să fie altul decît țara de unde se realizeaza exportul.

Astfel,nu pot fi clasificate drept export,livrările de mărfuri în cadrul unui si același teritriul vamal,chiar și cu caracter juridic diferit, cum ar fi de exemplu livrări pe teritoriul zonelor libere.

Drept consecință a acestui fapt,precum și reieșind din principiul teritorialității (aplicării legilor numai pe teritoriul statului emitent), organele vamale nu suprevegheazp și nu controleaza marfurile puse in libera circulatie pe teritoriul altui stat.O dată fiind exportate,ecestea pot fi plasate, în statul de destinație sub orice regim vamal prevăzut de legislația acestu stat.Totuși,fără a pprejudicia dreptul persoanei de a dispune de mărfuri ,potrivit legislației statului de destinație,în țara de export poate fi prevăzută sau nu obligația returnării acestora în republică. În dependență de aceasta,exportul poate fi cu titlu definitiv și cu titlu temporar.Modalitățile de export menționate se deosebesc atît sub aspect de precedură,cat și prin obligația vamală pentru mărfurile exportate.

Clasificarea Exportului conform Codului Vamal al Republicii Moldova

Exportul cu titlu definitiv.

Exportul cu titlu definitiv este acel regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligația reîntoarcerii acestora pe terirotiul vamal al Republicii Moldova.

În aceasta situație exportatorul este obligat de lege să depună o declarație vamală de export pentru mărfurile pe care intenționează să le exporte , fie la biroul vamal în raza căruia se află locul de încărcare a mărfurilor destinate spre export, fie în cazurile prevăzute de lege declarația vamală poate fi depusă și la unul din birourile vamale de frontieră.

Mărfurile vămuite la export, la un birou vamal din interiorul țării se consideră plasate sub regimul vamal de export din momentul prevăzut validării declarației vamale de export. Imediat după aceasta mărfurile se sigiliază în modul corespunzător și se plasează sub un rgeim vamal de tranzit intern pînă la un birou vamal de forntieră. Fiind un regim vamal definitiv , regimul vamal de export se realizează și își produce efectele momentan la momentul validării declarației vamale de export.11

11 Eduard Sîrbu, Viorel Melnic „Reglementări vamale: Sistemul destinaţiilor vamale în Republica Moldova”, Editura „Combinatul poligrafic” Chişinău 2009,pag.60

8

Concomitent avem și existența unui regim vamal suspensiv și anume fiind vorba de regimul de tranzit intern. Adică un regim ce urmează a fi realizat în cel mult 8 zile ( în baza prevederilor alin(2) art.42 Codul Vamal)12

În scopul de a favoriza situația agenților economici exportatori , legiuitorul a prevăzut mai multe metode de scoatere în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova a mărfurilor plasate în regim de export:

Tranzit direct pînă la biroul vamal de frontieră Tranzit pînă la un antrepozit vamal ( pentru depozitarea acestora în baza

declarației 7210) , iar ulterior relizîndu-se deja tranzitul pînă la birul vamal de frontieră

Tranzit pînă lao zonă liberă , depozitarea de cel mult 6 luni ( în baza declarației de 7810 ) , ce trebuie să fie urmat ulterior de tranzitul pînă la biroul vamal de frontieră

Plasarea concomitentă în regimul de tranzit se realizeazaă fără depunerea garanției financiare, respectiv și de achitare a drepturilor de import a mărfurilor respective. Iar în condițiile în care legiuitorul nostru nu a stabilit ahcitarea unor drepturi de export devine inutilă și garantarea acestora.

Prin urmare în declarația vamală nu se completează rubricile cu referire la garanție în cazul exportului. Totuși de la aceasta pot fi și anumite excepții ținînd cont de faptul că sunt posibile și situații de export a mărfurilor autohtone ( produse compensatoare rezultate din perfecționarea activă) , dar conținind un component de import pentru care nu au fost achitate drepturile de import.13 În acest caz , deși mărfurile urmează a fi exportate , garanțiile pentru drepturile de import sunt solicitate de către legislația în vigoare.

Scoaterea fizică a mărfurilor destinate exportului de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se înregistrează de către organul vamal de frontieră , numai dacă mărfurile sunt scoase în aceeași stare ca la momentul acordării liberului de vamaă la export cu excepția uzurii normale a lor.

Dacă mărfurile care au primit liberul de vamă la export nu părăsesc teritoriul vamal al Republicii Moldova , exportatorul este obligat să informee imediat biroul vamal de export. Exemplarul 3 al declarației urmînd să fie înapoiat biroului mai sus menționat, care urmează să fie anulată de către acesta conform art 1822.Codul Vamal al Republicii Moldova.

12 „Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale. Termenul de încheiere a regimului vamal de tranzit se prelungeşte de către organul vamal proxim în cazurile stabilite de Serviciul Vamal, în limitele termenului de 8 zile, inclusiv după expirarea termenului acordat iniţial.”13 Export de tip 1051,1055 și 1056.

9

Exportul cu titlu Temporar

Legiuitorul nostru a reglementat și exportul cu titlu temporar . Reglemenînd exportul temporar de mărfuri și de al mijloacelor de transport. 14De aici rezultă că mărfurile authtone pot fi exportate temporar cu condiția reîntoarcerii acestora pe teritoriul vamal al Republicii Moldova fără a suferi modificări cu excepția uzurii normale ale acestora.

Pentru mărfurile ce urmează a fi plasate sub regimul exportului temporar se depunde declarația vamală în detaliu cu codul regimului „23”.

Ca și în cazul exportului definitiv , exportul temporar este supus politicii economice a statului și politicii de asigurare a economiei statului. În esența sa exportul temporar ar repreenta un risc mia mare decît exportul definitiv , în cazul căruia au fost create mecanisme specifice de reîntoarcere a valorii mărfurilor în țară.

Exportul cu titlu temporar nu are și nici nu poate avea un impact economic ( cel puțin un impact economic pozitiv) de aceea realizarea acestuia nu necesită obținerea unei autorizații prealabile scrise din partea organului vamal. Totuși o coordonare 15 prealabilă ( în formă liberă ) este necesară , dat fiind faptul că anume organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să primească o altă destinație vamală.

Termenul de export cu titlu temporar trebuie să permită realizarea scopului sau obiectivului pentru care a fost stabilit acest regim dar nu trebuie să depășească termenul de 3 ani. Autoritatea centrală a serviciului Vamal poate prelungi acest termen , la solicitarea titularului operațiunii , în cazuri excepționale și justificate. Legislația nu prevede lista expresă a cazurilor cînd este posibilă prelungirea termenului , aceasta rămânînd la discreția organului vamal.

14  Art.41 CVExportul temporar de mărfuri    (1) Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.    (2) Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării, dar să nu depăşească 3 ani.    (3) Biroul vamal emitent, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri justificate, poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.  (4) Titularul regimului vamal suspensiv nu este responsabil de încheierea acestui regim în cazul mărfurilor şi mijloacelor de transport distruse  în urma acţiunii unei forţe majore, confirmate în modul stabilit.Articolul 411. Exportul temporar al mijloacelor de transport    (1) Mijloacele de transport înmatriculate în Republica Moldova pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale.     (2) Exportul temporar al mijloacelor de transport utilizate la transportarea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe se autorizează de către organul vamal fără obligaţia depunerii unei declaraţii vamale sau perfectarea altor formalităţi vamale.     (3) Prin derogare de la alin. (2), în cazul în care legislaţia naţională sau internaţională solicită efectuarea unui control asupra circulaţiei mijloacelor de transport înmatriculate în ţară, organele vamale pot condiţiona exportul temporar al mijlocului de transport de depunerea declaraţiei vamale respective, cu evidenţa operaţiunii.    (4) La reimportul mijloacelor de transport exportate temporar, cu excepţia mijloacelor de transport aflate la evidenţa temporară a organului vamal stabilită la alin. (3), declaraţia de reimport nu se depune.15 Pag.58

10

În practică se cunosc diferite cazuri în care a fost necesară prelungirea termenului : forță majoră , prelungirea relațiilor contractuale între parteneri scopul cărora și a fost scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al RM.

Pe parcursul derulării regimului , atît organele vamale , cît și titularul operațiunii sunt obligați să țină evidența exporturilor temporare – pînă la încheirea totală a acestora. Astfel deși teoretic exportul temporar este o parte a regimurilor definitive el urmează să fie încheiat.

Operațiunile de export temporar pot fi încheiate prin oricare dintre următoarele modalități:

Reimportul mărfurilor scoase temporar , adică prin depunerea unei declarații vamale cu regim extrins de tip 6123

Exportul definitiv al mărfurilor scoase temporar ( declarația de tip 1023) – în cazul de față organul vamal examinează și validează declarația vamală de export, fără prezentarea fizic a mărfurilor ( returnarea mărfurilor nu se cere în situația dată conform legislației vamale)

În cazul în care mărfurile nu se înapoiază din considerente economice, operațiunea se încheie din oficiu, de către biroul vamal ce are operațiunea în evidență. În acest caz biroul vamal emite un act constatator , cu încasarea drepturilor de export aferente și scoaterea operașiunii din evidență.

Concomitent:- În cazul în care nu se respectă termenul stabilit ,organul vamal sesizează organele

ce efectuează controlul fiscal, în vederea verificării legalității operațiunii realizate de exportator.

- Cînd mărfurile , care fac obiectul regimului de export temporar , sunt supuse licenței la export , considerentele economice se epxlică de către Guvernul Republicii Moldova

Încheirea poate fi realizată atît de organul vamal ce a perfectat declarația de scoatere cît și de un alt organ ( inclusiv organul de forntieră) . În acest ultim caz , organul ce a realizat operațiunea este obligat să transmită o copie certificată de pe declarația vamală de încheiere către biroul vamal ce a validat declarația de export temporar în termen de 15 zile.

Operațiunea de export temporar se poate încheia pentru toate mărfurile care fac parte din obiectul operațiunii , sua pentru o parte din ele. La încheierea totală sau parțială a exporturilor temporare titularul operațiunii este obligat să prezinte organului vamal – declarația vamală cu care s-a realiat exportul temporar împreună cu documentele necesare pentru identificarea mărfurilor.

11

Conform legislației vamale a Republicii Moldova mărfurile exportate sunt acele mărfuri cărora li s-a atribuit următoarele coduri ale prcoedurii vamale:

1000 – mărfurile ce urmează a fi exportate definitiv 2100 – export temporar în cadrul perfecționării pasive 2148 – export temporar pentru perfecționarea activă 2300 – export temporar în vederea returnării ulterioare a mărfurilor în aceeași

stare.

Concluzii

Statul Republica Moldova promovează o politică intensivă de promovare a exportului astfel pentru agenții economici sunt create o serie de facilități în acest domeniu. Regimul vamal de export este unul liberalizat și permite exportatorilor realizarea acțiunilor necesare prin achitarea unor costuri minime. În același timp au fost instituite mecanisme prin care veniturile realizate prin expor să se întoarcă în Republica Moldova pentru ca acestea să nu afecteze economia națională.

În momentul actual una din problemele cu care se confruntă exportatorii autohtoni este aceea ca sa creeze mărfuri conform standartelor necesare pentru a fi exportatate. Astfel acum este necesar ca mărfurile să fie în conformitate cu stndarte ridicate pentru a fi exportate în UE , China sua Rusia. Deasemenea o influență negativă asupra exporturilor o are situația geo-politică din zona de est și sud-est a Europei care afectează nemijlocit nu doar exporturile ci și economia națională.