8/17/2019 Regimul Nocturn al Imaginii-coborârea și cupa- Gilbert Durand

1/2

Regimul nocturn al imaginii

De Gilbert Durand

Partea I: Coborârea i cupaș1.  Simbolurile inversării:a) !presia eu"emismului i a anti"ra#eișb) Inversarea i dubla nega ieș ț

  Precau ie i coborâreț ș  $ncetineală viscerală  Căldura coeneste#ică  u"emi#area pântecelui se!ual i al pântecelui digestivș  Ca#ul S"ântului C%ristop%e& cinoce"alul

Autorul define te termenul pur, ce con inea în sine, pentru imagina ia metafiziciană a transcenden ei,ș ț ț ț

simboluri ale separării, ale rupturii.

Desoile, în cea de a doua lucrare a sa studiază visele  privind coborârea, care sunt vise de întoarcere ișîn acela i timp o acceptare a condi iei temporale. E vorba despre a ne dezvă a de frică. E una dintreș ț țcauzele pentru care imagina ia coborârii va necesita mai multe precau ii decât ascensiunea. Ea va cereț ț

 plato e, costume de scafandru sau chiar înso irea de către o călăuză, un întreg arsenal de ma ini iș ț ș șma ina ii mai complexe decât aripa.ș ț

Ceea ce deosebe te din punct de vedere afectiv coborârea de fulgera ia căderii sau de lansarea în zborș țeste încetineala. Astfel orice coborâre lentă, nu cunoa te graba, uneori putem vorbi i de o pătrundereș șlaborioasă. Aceastei încetineli viscerale i se adaugă i o calitate termică. Este vorba de o căldurăș

 blândă, lentă depărtată de orice strălucire arzătoare. După cum consideră ovalis Prin căldură totuldevine profund căldura este semnul i sensul unei profunzimi.ș  Această imagine a caldei intimită i estețunită cu pătrunderea delicată a pântecului digestiv cât i a pântecului sexual. !magina ia coborâriiș țverifică intui ia freudiană, care face din tubul digestiv axa descendentă a libidoului înainte de fixa iaț țlui sexuală. "nsă confuzia eviden iată de #reud între sexual i digestiv este atât de profundă, încîtț școborârea în pântecele incubator se face nediferen iat. Acest pântece polivalent poate avea trăsăturițnegative, simbolizând abisul căderii, microcosmosul păcatului.

$e poate spune că luarea în considerare a trupului este simbolul schimbării de regim aimaginarului.!nteresul i afec iunea fa ă de trup marchează, la schizofrenic, o etapă pozitivă pe caleaș ț țvindecării.

Coborârea ne invită la o transmutare directă a valorilor de imagina ie, după cum consideră %la&ețcoborârea este i o cale spre absolut.ș 'aradoxal coborâm spre a urca din nou pe scara timpului i așregăsi pacea prenatală a sufletului.

Dubla nega ie este un proces eviden iat de numeroase legende i povestiri populare în care îlț ț șîntâlnim pe ho ul (efuit, pe în elătorul în elat.. i semnalat de zicalele bazate pe dublare ca de ex)ț ș ș ș Cine

 sapă groapa altuia, cade singur în ea., Tot na ul î i are na ul.ș ș ș 'rocedeul constă din faptul că prinnegare se reconsituie afirmarea sau printr*un act negativ se distruge efectul unei prime negativită i.țAcest procedeu contituie o transmutare a valorilor, leg legătorul, ucid moartea, folosesc propriile armeale adversarului.

+n exemplu remarcabil al acestei inversări prin supradeterminarea negativului găsim în

studiul pe care .%onaparte îl consacră $fântului Christophe cinocefalul din muzeul bizantin de laAtena. 'e această icoană $f. Christophe este împopo onat cu un cap de câine. "n figura christoforuluiț

8/17/2019 Regimul Nocturn al Imaginii-coborârea și cupa- Gilbert Durand

2/2

se împletsc două mituri) mitul barcagiului* călăuză i mitul uria ului păgân cu cap de câine.ș ș  -r, sfântulChr. e invocat împotriva mor ii subite i a accidentelor fatale. Atributulț ș cinocefal n*ar fi decât osupravie uire i o transpunere a principalului atribut al zeului egiptean Anubis, de unde aluzia înț șlegendă la o origine păgână i la un nume păgân a lui Chr. ș Reprobatus /blestematul0 1egenda îlînfă i ează pe 2eprobatus sub forma unui uria plin de cruzime, mâncător de oameni, cu din i de câine.ț ș ș ț

2olul său de barcagiu*călăuză e tot un rol chtonico*funerar) zeul Anubis ca i dubletul său Caron dinșmitologia greacă, trece mor ii pe celălalt mal al fluviului infernal. %onaparte relatează cum sețconverte te acest căpcăun cinocefal.ș

+n alt exemplu) 3ristos purtat de moarte e cel care transformă i inversează sensul însu i al mor ii.ș ș ț3ristos i imaginea cinocefalului îmblânzit, devenit christofor, î i inversează sensul, devineș ș

 protectoare, talisman împotriva violen ei mor ii. Această inversare este simbolizată de toiagul pe care*lț ț poartă uria ul i care în legendă va înflori după convertirea blestematului. Convertirea uria uluiș ș șreprezintă un simbol al inversării semantice, deoarece prin acest uria se cere o moarte bună. Astfel $f.șChristophe ca i !ona din %iblie întruchipează moartea.ș

c) $ncastrare i dedublareș  Comple!ul lui Iona  Dedublarea 'ng%i iriiț  (ema 'ncastrării&Gulliveri#area  Dege elț  Pe tele animal care se pretea#ă 'ncastrăriiș

Autorul crede că) !ona este eufemizarea înghi irii, apoi antifraza con inutului simbolic al înghi irii.ț ț ț"nghi irea nu deteriorează, foarte adesea valorifică sau sacralizează.ț  

Autorul vorbe te despre gulliverizare, care este o minimalizare inversată a puterii virile.ș

1iliputanul 4i 5dege6eii7 din legendele noastre nu sunt altceva decât vulgarizarea folclorică a unei teme

ve4nice pe care doctrina paracelsiană referitoare la homunculus o difuzase larg în mediile cultivate,homunculus 5încastrat7 în licoarea spermatică, apoi în oul filosofic al alchimi4tilor Acestagulliverizare porne4te întotdeauna de la o fantezie a înghi6irii. 'iticul 4i guliverizarea sunt a4adarelemente constitutive ale unui complex de răsturnare a uria4ului.

Aceste figurine ale imagina6iei care execută inversarea solicitată, îngăduindu*ne să pătrundem 4i săîn6elegem reversul lucrurilor, sunt adeseori, a4a cum a remarcat 8ung puternic sexualizate.

9ulliverizarea se integrează arhetipurilor inversării, având ca substrat schema sexuală sau digestivă aînghi6irii 4i fiind supradeterminată de simbolismele dedublării, încastrării. Ea fiind inversarea puteriivirile, confirmă tema psihanalitică a decăderii sexualului în bucal 4i în digestiv. Dar marele arhetipcare înso6e4te aceste scheme ale dedublării 4i simbolurile gulliverizării e arhetipul recipientului 4i alconţinutului.

Petele e simbolul recipientului dublat, al recipientului con6inut. E animalul care se pretează prinexcelen6ă încastrării. 9eometric vorbind, clasa pe4tilor e cea care se pretează cel mai bine infinitelor

 posibilită6i de încastrare a similitudinilor.