REGIMUL JURIDIC AL CREAŢIEI INTELECTUALEExtras din Legea nr. 64 / 11 octombrie 1991 - privind brevetele de

invenţie– republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 28/2007 pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 8 august 2007 dându-se

textelor o nouă numerotare).

INTRODUCEREConform legislaţiei în vigoare, pe teritoriul României, sunt recunoscute şi

apărate drepturile asupra unei invenţii brevetate de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) şi de asemenea, drepturile care decurg din brevetul european.

În înţelesul prezentei legi, se definesc următorii termeni şi expresii:a) brevet european brevetul acordat conform Convenţiei brevetului

european; b) cerere internaţională cererea de protecţie a unei invenţii, înegistrată

conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor; c) consilier în proprietate industrială persoana specializată în acordarea

asistenţei în domeniul proprietăţii industriale (invenţii, mărci, desene, modele etc.), care desfăşoară legal această activitate;

d) Convenţia brevetului european – Convenţia privind brevetul european, adoptată la München la 5 octombrie 1973, astfel cum a fost amendată prin Actul de revizuire a art. 63 din Convenţia din 17 decembrie 1991 şi prin deciziile Consiliului de administraţie al Organizaţiei Europene a Brevetelor din 21 decembrie 1978, 13 decembrie 1994, 20 octombrie 1995, 5 decembrie 1996 si 10 decembrie 1998, precum şi prin Actul de revizuire a acesteia, adoptat la München la 29 noiembrie 2000;

e) Convenţia de la Paris Convenţia pentru protecţia proprietăţii industriale din 20 martie 1883, Paris, astfel cum a fost revizuită şi modificată;

f) descriere prezentarea în scris a invenţiei; g) inventator persoana care a creat invenţia; h) mandatar autorizat consilierul în proprietate industrială, care poate

avea şi calitate de reprezentare în procedurile în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci;

i) OSIM Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci; j) predecesor - persoană fizică sau juridică îndreptăţită la brevet anterior

depunerii cererii de brevet;k) publicare difuzarea informaţiei într-un mod accesibil publicului;

l) solicitant persoana fizică sau juridică care cere acordarea unui brevet de invenţie;

m) succesor în drepturi orice persoană fizică sau juridică căreia i s-a transmis fie dreptul la acordarea brevetului de invenţie, fie drepturile care decurg dintr-un brevet de invenţie eliberat;

n) revendicare partea de brevet care cuprinde obiectul protecţiei solicitate şi al cărei conţinut determină întinderea protecţiei;

o) titularul brevetului persoana fizică sau juridică căreia îi aparţine dreptul conferit prin brevet;

p) unitate persoana juridică care funcţionează legal; r) persoana care exploatează invenţia persoana fizică sau juridică care

pune în aplicare invenţia în mod legal. Persoana care exploatează invenţia poate să fie identică cu titularul brevetului.

1. Ce este invenţia brevetabilă ?O invenţie este brevetabilă dacă este nouă, rezultă dintr-o activitate

inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială. Invenţia brevetabilă poate avea ca obiect un produs, un procedeu sau o metodă. O invenţie este susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi folosit cel puţin într-un domeniu de activitate din industrie, din agricultură sau din oricare altă activitate şi poate fi reprodus cu aceleaşi caracteristici ori de câte ori este necesar. (Ana Carată, Management, Marketing şi legislaţie farmaceutică, vol. II, EDP 2000 Extras din Legea 64/1991, p.290-292)

Invenţiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile dacă se referă la:a.- un material biologic de orice natură, (natural sau produs prin orice

procedeu),b.- plante sau animale, de diferite soiuri sau rase, (nu se limitează la

unul/una),c.- procedee microbiologice sau alt procedeu tehnic sau produs, altele

decât plante sau animale,d.- un element al corpului uman.O invenţie este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile

publicului printr-o descriere scrisă sau orală, prin folosire sau prin orice alt mijloc, până la data depozitului cererii de brevet de invenţie.

Stadiul tehnicii mai cuprinde: - conţinutul cererilor depuse la OSIM şi al cererilor internaţionale pentru

care s-a deschis faza naţională în România sau europene desemnând România, aşa cum acestea au fostcare au o data de depozit anterioară cererii de brevet şi care au fost publicate la sau după această dată, potrivit legii.

- substanţe sau compoziţii cuprinse în stadiul tehnicii, (n.n. cunoscute), utilizate în chirurgia ori terapia umană sau animală, printr-o altă metodă de tratament sau diagnosticare practicate pe corpul uman sau animal, decât cele cunoscute.

Divulgarea invenţiei nu este luată în considerare dacă a intervenit cu 6 luni înainte de data depozitului cererii de brevet ca urmar: a unui abuz sau a expunerii într-o expoziţie internaţionala oficială sau oficial recunoscută, în sensul Convenţiei privind expoziţiile internaţionale, semnată la Paris la 22 noiembrie 1928, cu revizuirile ulterioare.

O invenţie implică o activitate creativă dacă nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii. O invenţie este susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul său poate fi realizat sau utilizat cel puţin în unul dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură.

Nu se acordă brevet invenţiilor care: prin exploatare sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri, sunt dăunătoare sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor, plantelor, afectează grav mediul, se referă la soiurile de plante şi rasele de animale, la procedeele esenţial biologice pentru obţinerea plantelor sau a animalelor, sau pentru cele care au ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării sale, simpla descoperire a unei secvenţe sau secvenţa parţială a unei gene, metode de tratament (prin chirurgie sau terapie) sau diagnosticare a corpului uman sau animal

Nu sunt considerate invenţii brevetabile:- teoriile ştiinţifice şi metodele matematice,- creaţiile estetice, programele de calculator, prezentări de informaţii,- planurile, principiile şi metodele de gândire pentru jocuri ş.a. activităţi. 2. Elementele determinante ale noţiunii de invenţie: - creaţie ştiinţifică

sau tehnică; - noutate; - progres tehnic; - soluţie tehnică; - aplicabilitate industrială; - reproductibilitate.

3. Condiţii de brevetare:- pentru obţinerea brevetului pentru o invenţie trebuie îndeplinite

cumulativ, elementele determinante ale noţiunii de invenţie şi anume: creaţie ştiinţifică sau tehnică, noutate, progres tehnic, soluţie tehnică, aplicabilitate industrială, reproductibilitate;

- să nu contravină regulilor de convieţuire socială;- prin aplicare să nu afecteze negativ dezvoltarea societăţii.

4. Metodologia de înregistrare a invenţiilor (Cererea de brevet şi depozitul reglementar al cererii de brevet de invenţie)

Cererea de brevet este actul oficial prin care se solicită acordarea unui brevet pentru o invenţie, în condiţiile legii.

Cererea de brevet cuprinde: - solicitarea acordării unui brevet; - datele de identificare ale solicitantului; - o descriere a invenţiei; - una sau mai multe revendicări; - desenele la care se face referire în descriere sau revendicări.

Dacă solicitantul nu este acelaşi cu inventatorul, cererea de brevet de invenţie va conţine şi indicaţii care să permită stabilirea identităţii inventatorului şi va fi insoţită de un document din care să reiasă modul în care solicitantul a dobândit dreptul la acordarea brevetului.

Cererea însoţită de documentaţia tehnică (rezumatul cererii, procura de desemnare a mandatarului autorizat, actul de prioritate, autorizaţia privind transmiterea drepturilor de prioritate, documentul de certificare a depunerii materialului biologic la o autoritate de depozit internaţională, documentul privind desemnarea inventatorilor, actul de transmitere a dreptului la acordarea brevetului de invenţie, certificatul de expoziţie) se depune la OSIM.

Orice persoană poate depune o cerere de brevet de invenţie: pe suport de hârtie, direct la Registratura generală a OSIM, prin poştă sau prin mijloace electronice, respectând instrucţiunile emise de directorul general OSIM (art. 4 şi 5 din regulamentul de aplicare).

Un exemplar al formularului cererii, completat, se returnează solicitantului, sau mandatarului autorizat, pe suport de hârtie.

Taxa de înregistrare trebuie achitată în termen de trei luni de la data de depozit, altfel, cererea este considerată a fi retrasă.

Depozitul reglementar al cererii de brevet de invenţie: Toate documentele menţionate depuse la OSIM constituie depozitul

naţional reglementar al cererii de brevetData de depozit este data la care au fost înregistrate la OSIM toate

documentele din depozitul reglementar.Condiţiile de depunere ulterioară şi cele de retragere a unei părţi lipsă

iniţial, dar depusă ulterior, se stabilesc prin Regulamentul de aplicare a legii.Cererea de brevet se înscrie în acest registru şi nu sunt publice, până la

publicarea datelor din registru în Buletinul Oficial de Proprietate industrială, potrivit legii speciale.

Data de depozit pentru brevet internaţional sau brevet european, este data care rezultă din tratatele şi convenţiile internaţionale, la care România este parte. Această dată se înscrie în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse.

Dacă persoane fizice sau juridice străine, din motive bine întemeiate au depus descrierea, revendicările şi desenele într-o limbă străină, pot să depună la OSIM o traducere în limba română, în termen de două luni de la înregistrarea cererii, sau de la data deschiderii fazei naţionale şi să plătească taxa legală.

Revendicările şi desenele pot fi depuse şi în termen de două luni de la data de depozit, cu plata taxelor legale.

Forma şi conţinutul cererii de brevet trebuie să corespundă:- Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat de Conferinţa

diplomatică de la Washington, la 19 iunie 1970, cu modificările ulterioare, pentru cererile internaţionale,

- Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor şi cerute de OSIM sau de Oficiul European de Brevete,

- oricăror alte cerinţe cu privire la forma şi conţinutul cererii prevăzute în Regulamentul de aplicare a legii.

Descrierea, revendicările şi desenele trebuie să fie: suficient de clare, concise, complete şi corecte d.p.d.v. ştiinţific şi tehnic, în vederea realizării invenţiei de către o persoană de specialitate. Revendicările se redactează (conform art. 18, al. 3 din regulamentul în vigoare) de obicei, în două părţi: în prima parte se defineşte obiectul protecţiei solicitate şi caracteristicile tehnice, iar în cea de-a doua, precedată de expresia „caracterizată prin aceea că”, caracteristicile tehnice care împreună cu caracteristicile prezentate în preambul definesc protecţia solicitată.

O cerere de brevet poate conţine, în funcţie de caracteristicile esenţiale ale invenţiei, una sau mai multe revendicări independente, urmate la rândul lor, de una sau mai multe revendicări subordonate. Acestea din urmă:

- dezvoltă sau explicitează caracteristicile tehnice esenţiale ale invenţiei (enunţate în revendicarea independentă),

- se referă la exemple particulare de realizare a invenţiei,- conţin şi alte caracteristici tehnice neesenţiale, decât cele de

revendicarea dependentă. Cererea de brevet trebuie să se refere la o singură invenţie, sau la un grup

de invenţii care formează un singur concept inventiv general, sau poate fi divizată, respectând prevederile legale.

Desenele vor conţine semne de referinţă constând în cifre şi/sau litere care indică elementele componenete ale figurii pe care o reprezintă (art 19 regulament). Filele cu desene (o filă poate să includă mai multe figuri), de format A4 (mai rar A3) sunt din calc, carton alb sau alt suport, cu margini libere de 2,5 cm. Desenul trebuie să poată fi reprodus prin metode electrostatice. Nu se acceptă chenarul sau linii care să delimiteze desenele. Nu se vor include texte; se acceptă doar cuvinte izolate strict necesare: “apă”, “abur”, “deschis”, “închis”, sau cuvinte cheie absolut necesare pentru înţelegerea etapelor unui procedeu.

5. Eliberarea brevetului

Brevetul de invenţie este eliberat de directorul general al OSIM, în temeiul hotărârii de acordare a acestuia. Pentru brevetul european OSIM certifică validitatea brevetului în România, conform legii.

Data eliberării brevetului de invenţie este data la care menţiunea hotărârii de acordare este publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Dacă sunt indeplinite condiţiile prevăzute de lege, brevetele de invenţie româneşti sau europene se înscriu în Registrul naţional al brevetelor de invenţie.

Durata brevetului de invenţie este 20 de ani, cu începere de la data de depozit.

Pentru medicamentele sau produsele fitofarmaceutice brevetate se poate obtine un certificat suplimentar de protecţie, în condiţiile Regulamentului (CEE) nr. 1.768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.610/96 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 iulie 1996 privind instituirea unui certificat suplimentar de protectie pentru produse fitofarmaceutice.

Conform art. 60 din regulament, referitor la eliberarea brevetelor de invenţie, în cazul pierderii sau distrugerii originalului brevetului, titularului i se poate elibera, la cerere şi după publicarea menţiunii pierderii sau distrugerii în Monitorul Oficial, partea a III-a şi plata taxei legale, un duplicat al brevetului.

6. Drepturi şi obligaţii:,,Brevetul de invenţie conferă titularului său un drept exclusiv de

exploatare pe întreaga sa durată”.Brevetului de invenţie conferă titularului dreptul de a interzice terţilor să

efectueze fără autorizaţia sa următoarele acte (art. 33):a.- pentru produse: fabricarea, importul sau stocarea în vederea

comercializării, oferirii spre vânzare sau folosirii;b.- pentru procedee sau metode: folosirea acestora.Perioada protecţiei conferite prin brevet este determinată de conţinutul

revendicărilor, descrire şi desenele invenţiei.Dacă titularul este altul decât inventatorul, acesta din urmă, are dreptul să

i se menţioneze numele şi calitatea în brevet, în carnetul de muncă precum şi în orice acte sau publicaţii privind invenţia sa.

Legea precizează actele care nu constituie încălcarea drepturilor autorului:a) folosirea invenţiilor în construcţia şi în funcţionarea vehiculelor

terestre, aeriene, a navelor aparţinând statelor membre ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale privind invenţiile, la care România este parte, când aceste vehicule sau nave pătrund pe teritoriul României, temporar sau accidental, cu condiţia ca această folosire să se facă exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor;

b) în cazul în care o persoană (alta decât titularul brevetului), foloseşte la una din operaţiunile următoare: fabricare, import, stocare, obiectul brevetului de invenţie sau al cererii de brevet, aşa cum a fost publicat, sau ia măsuri efective şi serioase în vederea producerii sau folosirii lui cu bună-credinţă pe teritoriul României, cât şi înainte de constituirea unui depozit naţional reglementar privind invenţia sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută, invenţia poate fi folosită în continuare de acea persoană, în volumul existent la data de depozit sau a priorităţii recunoscute şi dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei ori cu o fracţiune din patrimoniul afectat exploatării invenţiei;

c) efectuarea oricăruia dintre actele prevăzute mai sus (fabricare, import, stocare, folosirea procedeelor sau metodelor) exclusiv în cadru privat şi în scop necomercial; producerea sau, după caz, folosirea invenţiei exclusiv în cadru privat şi în scop necomercial;

d) comercializarea sau oferirea spre vânzare pe teritoriul Uniunii Europene a acelor exemplare de produs, obiect al invenţiei, care au fost vândute anterior de titularul de brevet ori cu acordul sau expres;

e) folosirea în scopuri experimentale, exclusiv cu caracter necomercial, a obiectului invenţiei brevetate;

f) folosirea cu bună-credinţă sau luarea măsurilor efective şi serioase de folosire a invenţiei de către terţi în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet şi revalidarea brevetului. În acest caz invenţia poate fi folosită în continuare de acea persoană, în volumul existent la data publicării menţiunii revalidării, şi dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei care utilizează invenţia ori cu o fracţiune din patrimoniul care este afectat exploatării invenţiei;

g) exploatarea de către terţi a invenţiei sau a unei părti a acesteia la a cărei protecţie s-a renuntat.

Drepturile patrimoniale se stabilesc în funcţie de efectele economice şi/sau sociale rezultate din exploatarea brevetului sau în funcţie de aportul economic al invenţiei. Renunţarea se înregistrează la OSIM în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi produce efecte începând cu data publicării acesteia în Buletinul Oficial de proprietate industrială.

Este interzisă divulgarea invenţiei, obiect al cererii de brevet depus la OSIM, fără acordul inventatorului, anterior publicării acesteia.

Reprezintă secret de stat:- conţinutul cererilor de brevet de invenţie create pe teritoriul României,

cărora li se atribuie acest regim de către instituţiile în drept pentru apărarea naţională şi pentru păstrarea siguranţei naţionale, cu înştiinţarea solicitantului şi acordarea unei compensaţii materiale acestuia de către instituţia care a atribuit

caracterul de secret de stat. Acest caracter încetează numai prin hotărâre a aceloraşi instituţii.

OSIM păstrează caracterul atribuit documentelor depuse de către instituţiile în drept.

În lege se mai menţionează şi alte prevederi privind drepturi şi obligaţii, referitoare la: - brevetarea în străinătate, - obligaţii privind taxele anuale pentru menţinere în drepturi,- decăderea titularului din drepturi, - taxe în valută pentru persoane fizice sau juridice străine,- condiţii de repunere în drepturi pentru o persoană care, din motive întemeiate, nu a respectat termenele conform procedurilor OSIM.

7. Transmiterea drepturilor (capitolul V art.47-52)Dreptul la brevet, la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg din

brevet pot fi transmise în tot sau în parte, prin - cesiune sau licenţă, exclusivă sau neexclusivă, prin succesiune legală ori testamentară.

Transmiterea produce efecte faţă de terţi numai începând din momentul publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială a menţiunii transmiterii înregistrate la OSIM.

8. Apărarea drepturilor privind invenţiile (capitolul VI - art. 53-66)Hotărârile OSIM pot fi contestate în termen de trei luni de la comunicare.Orice persoană interesată are dreptul să formuleze în scris şi motivat, la

OSIM, o cerere de revocare împotriva hotărârii de acordare a brevetului de invenţie, în termen de 6 luni de la publicarea acesteia, dacă hotărârea a fost luată fără respectarea dispoziţiilor legale.

9. Atribuţiile Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) privind invenţiile(Capitolul VII - Art. 67-68)

OSIM este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, autoritate unică pe teritoriul României în domeniul protecţiei proprietăţii industriale, în conformitate cu legea şi cu prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale, la care statul român este parte.

Atribuţii:- coordonează politica de proprietate industrială în România,- înregistrează, publică şi examinează cererile de brevet de invenţie,- este depozitarul Registrului naţional al cererilor de brevet de invenţie

depuse şi al Registrului naţional al brevetelor de invenţie- este Oficiul receptor pentru cererile de brevet de invenţie înregistrate

internaţional de către solicitanţi români, în conformitate cu prevederile Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor,

- administrează, conservă şi dezvoltă prin schimburi internaţionale colecţia naţională de descrieri de invenţie,

- realizează baza de date informatice în domeniul investiţiilor, pe orice fel de suport informaţional,

- efectuează, la cerere, servicii de informare tehnică din descrierile de invenţii româneşti şi străine şi din publicaţiile oficiale de proprietate industrială,

- ţine evidenţa descrierilor de invenţii româneşti şi străine în Registrul naţional,

- publică periodic date din registrul naţional,- întreţine relaţii cu organizaţiile guvernamentale şi interguvernamentale

similare, cu organizaţii internaţionale de specialitate la care statul român este parte,

- organizează cursuri de instruire pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor în domeniu,

- editează şi publică periodic în Buletinul Oficial de proprietate industrială, date cu privire la cererile de brevet de invenţie şi brevetele de invenţie.

10.Dispoziţii tranzitorii şi finale (capitolul VIII - art. 69-74)Acest capitol aduce precizări referitoare la:- cereri înregistrate anterior prezentei legi, cu modificările şi completările

ulterioare,- drepturi băneşti administrate anterior prezentei legi,-,,brevetele de invenţie în vigoare reprezintă active necorporale şi se

înregistrează în patrimoniul titularului, persoană juridică”,- drepturi băneşti pentru brevete de invenţie actuale,- despăgubiri, unde este cazul,- profitul sau venitul obţinut prin aplicare, este scutit de impozit în primii

5 ani,- intrare în vigoare a legii11. Organisme internaţionale de protecţie a drepturilor de

proprietate intelectualăInstituţia care protejează drepturile de proprietate intelectuală la nivel

mondial este Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI, WIPO).Acest organism interguvernamental, creat în 1967, a devenit în 1974 una

dintre agenţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. La ora actuală, OMPI are 184 de state membre.

OMPI revizuieşte periodic sistemele de înregistrare pentru brevete, mărci, desene şi modele industriale conform reglementărilor statelor membre.

Obiectivele urmărite de OMPI vizează promovarea protecţiei proprietăţii intelectuale pretutindeni în lume şi asigurarea colaborării şi cooperarea între statele lumii. Pentru îndeplinirea acestor deziderate, OMPI desfăşoară următoarele activităţi:

1. stabileşte standarde pentru protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală prin încheierea de tratate internaţionale;

2. acordă asistenţă tehnico-juridică statelor membre în domeniul proprietăţii intelectuale;

3. de clasificare internaţională şi standardizare a documentaţiei aferente (pentru brevete, mărci, desene şi modele industriale);

4. înregistrarea cererilor internaţionale de brevete, mărci, desene şi modele, la nivel mondial.

Se poate concluziona că OMPI joacă un rol decisiv în elaborarea de tratate multilaterale prin acordarea de asistenţă juridică şi tehnică şi prin cursurile de pregătire pe care le organizează.

12.Abrogări de acte legislative şi reglementare anterioareLa data intrării în vigoare a prezentei legi ( în termen de 3 luni da la data

publicării în Monitorul Oficial), se abrogă:- Legea nr. 62/1974 - privind invenţiile şi inovaţiile,- Decretul 93/1976 referitor la Normele privind calcularea recompenselor

băneşti cuvenite autorilor invenţiilor aplicate în economia naţională,- Decretul 363/1976 privind taxele pentru cererile de brevet de invenţie şi

pentru brevet de invenţie, precum şi oricare dispoziţii contrare,- dispoziţiile art. 30 al.2 liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind

taxele judiciare de timbru (monitorul Oficial I, nr. 173/29 iulie 1997), cu modificările şi completările ulterioare, şi alte dispoziţii contrare,

Alte precizări:- Regulamentul de aplicare a Legii 64/1991 cu modificările şi

completările ulterioare se aprobă de către Guvern prin Hotărâre, în termen de 3 luni de la publicarea legii,

- Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, numerele curente 4 teza I si 37 ale anexei nr. 1 "Cuantumul si termenele privind plata taxelor pentru cererile de brevet de invenţie şi brevetele de invenţie" la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, republicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006, vor avea următorul cuprins:

Obiectul plăţii/ Termenul de plată/ Cuantumul în lei/ Cuantumul în euro:

Nr. 4, teza I - Pentru publicarea şi tipărirea brevetului de invenţie (descriere, revendicări şi desene care nu depăşesc 20 de pagini), precum şi eliberarea acestuia, termenul de plată este de 4 luni de la data comunicării hotărârii de acordare a brevetului în cuantum de 360 lei şi 100 euro.

Nr. 37 – Pentru eliberarea unui certificat de recunoaştere a efectelor brevetului european în România, termenul de plată este de 3 luni sau, după caz, 6 luni de la data publicării de către Organizaţia Europeană a Brevetelor a menţiunii eliberării brevetului european, în cuantum de 36 lei şi 10 euro.

Tabelul 26 Cadrul legislativ privind brevetele de invenţie, 1991-2008Actul legislativ Monitorul Oficial/

Partea I nr.Observaţii

1.-Lege nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie şi Regulamentul de aplicare a legii aprobat prin HGR nr.152/ 27.03.1992,

212/21 oct.1991 modificată şi completată

2.-HGR nr.152 / 27.03.1992, privind Regulamentul de aplicare a legii 64/1991

3.- Ordonanţa nr. 70/1994 246 / 31 aug. 1994 abrogată prin Legea 414/2002

4.- Legea nr. 22 / 1995 53 / 22 martie 19955.- Legea nr. 73/1996 174 / 2 aug. 19966.- Legea nr. 146/1997 173 / 29 iulie 1997

7.- Legea nr. 255/1998 525 / 31 dec. 19988.- Ordonan.Urgen.nr.217/1999 650 / 30 dec. 19999.- Legea nr. 189/ 2001 196 / 19 aprilie 2001 aprobă cu modif.

OUGR 217/199910.- O.U.G.R nr.6/2000 74 / 21 febr. 2000 respinsă prin

Lg. 294/200111.- Legea nr. 294/2001 303 / 8 iunie 2001 respinge OU 6/200012.- Legea nr. 203/2002 340 / 22 mai 200213.- Legea nr. 414/2002 456 / 27 iunie 2002 abrogă O.G.70/199414.- Legea nr. 28/ 2007 541 / 8 august 200715.- HGR nr. 547/ 2008 456 / 18 iunie 2008 abrogă HGR nr.

499/ 2003

Concluzii

Statul român recunoaşte şi protejază proprietatea industrială rezultată dintr-o activitate creativă, inventivă cu aplicabilitate în economia naţională.

În activităţile de reglementare şi aplicarea acesteia, privind recunoaşterea şi protejarea proprietăţii industriale sunt implicate instituţii ale statului precum: Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), depozitar şi administrator al Registrelor naţionale ale cererilor de brevet de invenţie şi al brevetelor de invenţie.

Inventatorii au drepturi şi obligaţii şi sunt remuneraţi pentru invenţiile aplicate care contribuie la asigurarea calităţii şi dezvoltarea economiei naţionale şi/sau sectoriale.

11.2. HGR NR. 547 / 21 mai 2008 – pentru Aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii 64 / 1991, (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 456 din 18 iunie 2008), vezi Anexa 1.

11.3. DREPTUL DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE - LEGEA nr.8/14 martie 1996 PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR

ŞI DREPTURILE CONEXE (actualizată până la data de 9 august 2006; include modificările aduse prin Legea 285/2004, Ordonanţa de Urgenţă nr. 123/2005 şi Legea 329/2006)

1. Subiectul dreptului de autorPot fi autori:

- una sau mai multe persoane fizice care au creat opera,- persoana sub numele căreia, opera a fost adusă pentru prima dată la

cunoştinţa publică,- persoana fizică sau juridică care o face publică numai cu

consimţământul autorului, atât timp cât acesta nu-şi dezvăluie identitateaOpera comună este creată de mai mulţi autori, în colaborare, dintre care

unul va fi autor principal. Dreptul de autor va aparţine tuturor coautorilor.Spre deosebire de aceasta, opera colectivă reprezintă o însumare într-un

tot unitar a contribuţiilor personale ale coautorilor, fără a fi posibilă atribuirea unui drept distinct, unuia dintre autori, asupra ansamblului operei create. Dreptul de autor, în opera colectivă, aparţine persoanei fizice sau juridice, din iniţiativa, sub responsabilitatea şi în numele căreia a fost creată.

2. Obiectul dreptului de autor. Conform legislaţiei în vigoare, obiectul dreptului de autor îl

reprezintă operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau

ştiinţific, indiferent de modalitatea de creaţie, modul sau forma concretă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor.

Tabelul 27 Obiectul dreptului de autor opere originale de creaţie

intelectualăopere derivate

- scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;

- traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie;

-operele stiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile stiintifice; compoziţiile muzicale cu sau fără text.

- culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi: enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii intelectuale.

-operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;

-operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale, etc

Nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor următoarele:a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile şi invenţiile, conţinute intr-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;b) textele oficiale de natura politică, legislativă, administrativă, judiciară şi traducerile oficiale ale acestora;c) simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;d) mijloacele de plată;

e) ştirile şi informaţiile de presă;f) simplele fapte şi date.

3. Conţinutul dreptului de autorSunt considerate drepturi morale, conform legii:

a. dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţa publică;b. dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei;c. dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţa publică;dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa; e. dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare, prejudiciaţi prin exercitarea retractării.

Dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi utilizată sau exploatată opera sa este considerat a fi un drept patrimonial.

În legea dreptului de autor şi a drepturilor conexe sunt definiţi următorii termeni:- reproducere – realizarea de copii ale operei;- distribuire - vânzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului sau a copiilor unei opere, precum şi oferirea publică a acestora;- import - introducerea pe piaţa internă, cu scopul comercializării, aoriginalului sau a copiilor legal realizate ale unei opere fixate pe orice fel de suport;- închiriere - punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat şi pentru un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere;- împrumutul - punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat şi fără un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere prin intermediul unei instituţii care permite accesul publicului în acest scop. Dispoziţiile legii referitoare la închiriere şi împrumut nu se aplică în cazurile:• construcţiilor rezultate din proiecte arhitecturale;• originalelor sau copiilor operelor de design ori de artă aplicată, utilizate pentru realizarea produselor de consum;• originalelor sau copiilor operelor, realizate în scopul comunicării publice ori pentru a căror utilizare există un contract;• lucrărilor de referinţă pentru consultare imediată sau pentru împrumut între institutii;• operelor create de autor în cadrul contractului individual de muncă, dacă acestea sunt utilizate de către cel care a angajat autorul, în cadrul activitătii obişnuite.

- comunicarea publică - orice comunicare a operei într-un loc deschis publicului, direct sau prin mijloace tehnice; reprezentarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de execuţie ori de prezentare directă a operei;- radiodifuzarea - emiterea unei opere de către un organism de radiodifuziune ori de televiziune, în scopul recepţionării de către public; transmiterea unei opere prin fir, prin cablu, prin fibra optică sau prin orice alt procedeu similar, cu excepţia reţelelor de calculatoare, în scopul recepţionării ei de către public. - retransmiterea prin cablu, presupune retransmiterea simultană nealterată şi integrală a unei transmisii iniţiale destinate recepţionării de către public.- opere derivate - traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea orice altă transformare a unei opere preexistente.- drept de suită - dreptul autorului de a încasa o cotă din preţul net de vânzare obţinut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări de către autor; dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa.

Suma datorată se calculează conform următoarelor cote, fără a putea depaşi 12.500 euro sau contravaloarea in lei:a) de la 300 la 3.000 euro - 5%;b) de la 3.000,01 la 50.000 euro - 4%;c) de la 50.000,01 la 200.000 euro - 3%;d) de la 200.000,01 la 350.000 euro - 1%;e) de la 350.000,01 la 500.000 euro - 0,5%;f) peste 500.000 euro - 0,25%.

4. Durata protecţiei dreptului de autor şi limitele exercitării dreptului de autor

Dreptul de autor se naşte în momentul creării operei. Drepturile patrimoniale durează tot timpul vieţii autorului şi se transmit prin moştenire, pe o perioadă de 70 de ani. Exerciţiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă mandatat de autor şi / sau organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri.

Durata drepturilor patrimoniale în cazul operelor semnate cu un pseudonim, fără indicarea autorului sau realizate în colaborare este de 70 de ani (în ultima situaţie, termenul curge de la momentul aducerii acestora la cunoştinţa publică).

5. Limitele exercitării dreptului de autorConform legii, sunt permise utilizări ale operei în următoarele situaţii:

- reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare, parlamentare sau administrative ori pentru scopuri de siguranţă publică;

- utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului;

- utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicaţii, în emisiuni de radio sau de televiziune ori în înregistrări sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv învăţământului, precum şi reproducerea pentru învăţământ, în cadrul instituţiilor de învăţământ sau de ocrotire socială, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, în măsura justificată de scopul urmarit;

- reproducerea pentru informare şi cercetare de scurte extrase din opere, în cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institutiilor publice culturale sau ştiinţifice, care funcţionează fără scop lucrativ; reproducerea integrală a exemplarului unei opere este permisă, pentru înlocuirea acestuia, în cazul distrugerii, al deteriorării grave sau al pierderii exemplarului unic din colecţia permanentă a bibliotecii sau a arhivei respective;

- reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de instituţiile de învăţămînt sau de muzee ori de către arhive, care nu sunt realizate în scopul obţinerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect

Se pot reproduce, distribui, radiodifuza sau comunica către public:a) scurte extrase din articole de presă şi reportaje radiofonice sau televizate, în scopul informării asupra problemelor de actualitate, cu excepţia celor pentru care o astfel de utilizare este, în mod expres, rezervată; b) scurte fragmente ale conferinţelor, alocuţiunilor, pledoariilor şi ale altor opere de acelaşi fel, care au fost exprimate oral în public, cu condiţia ca aceste utilizări să aibă ca unic scop informarea privind actualitatea; c) scurte fragmente ale operelor, în cadrul informaţiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai în măsura justificată de scopul informării; d) de opere, în cazul utilizării exclusiv pentru ilustrare în învăţământ sau pentru cercetare ştiinţifică

Excepţie fac actele provizorii de reproducere tranzitorii sau accesorii care să permită transmiterea, de către un intermediar, sau utilizarea licită a unei opere ori a altui obiect protejat şi care nu au o semnificaţie economică de sine stătătoare.

Transformarea unei opere, fără consimţământul autorului şi fără plata unei remuneraţii este permisă în urmatoarele cazuri:a) dacă este o transformare privată, care nu este destinată şi nu este pusă la dispoziţia publicului; b) dacă rezultatul transformării este o parodie sau o caricatură, cu condiţia ca rezultatul să nu creeze confuzie în ce priveste opera originală şi autorul acesteia; c) dacă transformarea este impusă de scopul utilizării permise de autor; d) dacă rezultatul transformării este o prezentare rezumativă a operelor în scop didactic, cu menţionarea autorului.

6. Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor şi Dispoziţii speciale

Pot fi cedate prin contract drepturile patrimoniale, dar şi drepturi, pentru un anumit teritoriu şi pentru o anumită durată.

Drepturile patrimoniale se pot transmite prin: cesiune exclusivă şi cesiune neexclusivă. Cesiunea dreptului de reproducere implică cesiunea dreptului de distribuire a copiilor, dar acesta din urmă, nu presupune cesiunea dreptului la import.

Contractul de cesiune al drepturilor patrimoniale cuprinde următoarele elemente: drepturile patrimoniale transmise - modalităţile de utilizare; durata; întinderea cesiunii; remuneraţia titularului; existenta şi conţinutul contractului de cesiune se pot dovedi numai prin forma scrisă; remuneraţia se stabileşte prin acordul părţilor: proporţional cu încasările, în sumă fixă, în alt mod. alte modalităţi de stabilire a remuneraţiei: sumele plătite uzual; destinaţia; durata utilizării; alte circumstanţe ale cazului.

În cazul operelor create în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, legea face următoarele menţiuni:o drepturile patrimoniale aparţin autorului;o autorul poate autoriza utilizarea operei de către terţi, numai cu consimţământul angajatorului şi cu recompensarea acestuia pentru contribuţia la costurile creaţiei;o utilizarea operei de către angajator, în cadrul obiectului de activitate, nu necesită autorizarea angajatului autor;o termenul de cesionare a drepturilor patrimoniale de autor este de trei ani de la data predării operei, dacă nu se precizează altfel.

Titularul dreptului de autor al operelor apărute într-o publicaţie periodică păstrează dreptul de a o utiliza sub orice formă şi poate dispune liber de operă, dacă aceasta nu a fost publicată în termen de o lună de la data acceptării, în cazul unui cotidian, sau în termen de 6 luni, în cazul altor publicaţii.

Contractul de comandă pentru opere viitoare are următoarele caracteristici: drepturile patrimoniale aparţin autorului; termenul de predare; termenul de acceptare a operei; persoana care comandă opera are dreptul să denunţe contractul dacă opera nu indeplineşte condiţiile stabilite - sumele încasate de autor îi rămân acestuia; restituirea cheltuielilor efectuate de autor;

autorul poate solicita desfiinţarea contractului de cesiune a dreptului patrimonial dacă:

- cesionarul nu îl utilizează;- îl utilizează într-o masură insuficientă; - interesele justificate ale autorului sunt afectate considerabil;

autorul nu poate solicita desfiinţarea contractului de cesiune dacă motivele de neutilizare sau de utilizare insuficientă se datorează: propriei culpe, faptei unui tert, unui caz fortuit sau de forţă majoră.

În contractul de editare, titularul dreptului de autor cedează editorului, în schimbul unei remuneraţii, dreptul de a reproduce şi de a distribui opera; titularul poate ceda editorului şi dreptul de a autoriza traducerea şi adaptarea acesteia.

Clauze contractuale fac referire la:a)durata cesiunii;b) natura exclusivă sau neexclusivă şi întinderea teritorială a cesiunii;c) numărul maxim şi minim al exemplarelor;d) remuneraţia autorului;e) numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit;f) termenul pentru apariţia şi difuzarea exemplarelor fiecărei ediţii sau, după caz, ale fiecărui tiraj;g) termenul de predare a originalului operei de către autor;h) procedura de control a numărului de exemplare produse de către editor.

Editorul este obligat: să aducă imbunătăţiri sau alte modificări operei; să înapoieze autorului originalul operei, originalele operelor de artă,

ilustraţiile şi orice alte documente primite pentru publicare;Încetarea contractului de editare se face în cazurile următoare: după expirarea duratei stabilite; după epuizarea ultimei ediţii convenite; dacă editorul nu publică opera în termenul convenit;

7. Drepturile conexe dreptului de autorTitulari de drepturi conexe dreptului de autor pot fi:- artiştii interpreţi sau executanţi, pentru propriile interpretări ori

execuţii, - producătorii de înregistrări sonore şi audiovizuale, pentru propriile

înregistrări,- organismele de radiodifuziune şi de televiziune, pentru propriile

emisiuni şi servicii de programe.8. Gestiunea şi apărarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe

Gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea următoarelor drepturi:

a) dreptul la remuneraţie compensatorie pentru copia privată;b) dreptul la remuneraţie echitabilă pentru împrumutul public;c) dreptul de suită;d) dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale;e) dreptul de comunicare publică a operelor muzicale, cu excepţia

proiecţiei publice a operelor cinematografice;f) dreptul la remuneraţie echitabilă recunoscut artistilor interpreţi şi

producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică şi radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora;

g) dreptul de retransmitere prin cablu.Pot fi gestionate colectiv următoarele drepturi:a) dreptul de reproducere a operelor muzicale pe fonograme sau

videograme;b) dreptul de comunicare publică a operelor, cu excepţia operelor

muzicale, şi a prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual;c) dreptul de radiodifuzare a operelor şi a prestaţiilor artistice in domeniul

audiovizual;d) dreptul la remuneraţie echitabilă rezultată din cesiunea dreptului de

închiriere;e) dreptul la remuneraţie echitabilă recunoscut artiştilor interpreţi şi

producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică şi radiodifuzarea fonogramelor publicate in scop comercial sau a reproducerilor.

Consultarea repertoriului de opere gestionat, dintre cele utilizate de solicitant şi a listei titularilor de drepturi de autor şi de drepturi conexe, români şi stăini, pe care ii reprezintă este permisă, la cererea utilizatorilor.

Sunt organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi a drepturilor conexe:

- persoane juridice care realizează colectarea şi repartizarea drepturilor,

- persoane care au obligaţia să comnunice publicului, prin mijloace de informare în masă, următoarele date:

a. categoriile de titulari de drepturi pe care îi reprezintă,b. drepturile patrimoniale pe care le gestionează;c. categoriile de utilizatori, da persoane fizice şi juridice care au obligaţii

de plată a remuneraţiilor compensatorii pentru copia privată către titularii de drepturi;

d. actele normative în temeiul cărora funcţionează şi colectează remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi;

e. modalităţile de colectare şi persoanele responsabile de această activitate pe plan local şi central.

Organismele de gestiune colectivă vor fi implicate în:1. elaborarea metodologiilor pentru domeniile lor de activitate

(drepturile patrimoniale cuvenite, care trebuie negociate cu utilizatorii în vederea plăţii acestor drepturi);

2. încheierea de contracte generale cu utilizatorii care desfăşoară activităţi de comunicare publică;

3. protejarea intereselor membrilor în ceea ce priveşte gestionarea drepturilor cuvenite ca urmare a utilizării repertoriului propriu;

4. colectarea sumelor datorate de utilizatori şi repartizarea între titularii de drepturi.

9. Oficiul Român pentru Drepturile de AutorAutoritatea unică de reglementare, evidenţă, supraveghere, autorizare,

arbitraj şi constatare tehnico-ştiinţifică în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe este Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.

Oficul este un organ de specialitate aflat în subordinea Guvernului, finanţat de la bugetul de stat prin intermediul bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor, ministrul coordonator fiind ordonator principal de credite.

Dintre atribuţiile principale, enumerăm:a. reglementarea activităţii din domeniu prin decizii ale directorului

general;b. elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul său de activitate;c. organizarea şi administrarea contra cost, înregistrarea în registrele

naţionale şi în alte evidenţe naţionale specifice prevăzute de lege;d. controlarea şi funcţionarea organismelor de gestiune colectivă şi

stabilirea măsurilor de intrare în legalitate sau aplicarea de sancţiuni, după caz.10. Măsuri de protecţie, proceduri şi sancţiuni

La stabilirea despăgubirilor în instanţa de judecată, se va lua în considerare: câştigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de daunele morale cauzate titularului dreptului, precum şi acordarea de despăgubiri reprezentând triplul sumelor legal datorate pentru tipul de utilizare.

Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a. realizarea în scopul distribuirii fără a se urmări direct sau indirect un avantaj material, cu orice mijloace şi în orice mod, de mărfuri pirat;

b. plasarea mărfurilor pirat sub un regim vamal definitiv de import sau de export, sub un regim vamal suspensiv ori în zone libere;

c. orice altă modalitate de introducere a mărfurilor pirat pe piaţa internă.

Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă următoarele fapte comise fără autorizarea sau consimţământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege:

a. reproducerea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe;b. distribuirea, închirierea sau importul pe piaţa internă a operelor ori a

produselor purtătoare de drepturi conexe, altele decât mărfurile pirat;c. comunicarea publică a operelor sau produselor purtătoare de drepturi

conexe;d. radiodifuzarea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe,

etc11. Dispoziţii tranzitorii şi finale

Sunt protejate prin prezenta lege:a. operele ai căror autori sunt cetăţeni români, chiar dacă nu au fost

aduse la cunoştinţa publică;b. operele ai căror autori sunt persoane fizice sau juridice cu domiciliul

ori cu sediul în România, chiar dacă nu au fost aduse la cunoştinţa publică;c. operele de arhitectură construite pe teritoriul României;d. interpretările sau execuţiile artiştilor interpreţi ori executanţi care au

loc pe teritoriul României;e. interpretările sau execuţiile artiştilor interpreţi ori executanţi care nu

au fost fixate în înregistrări, dar sunt transmise prin emisiuni de radiodifuziune sau de televiziune protejate de prezenta lege.

Concluzii

În România sunt recunoscute operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific având un singur autor, comune sau colective.

Oficiul Român pentru Drepturi de Autor este autoritatea competentă în domeniul, care, ţine evidenţa, supraveghează, autorizează, face arbitraj şi constatare tehnico-ştiinţifică.

Dreptul de autor şi drepturile conexe sunt protejate, potrivit legii, încălcarea lor determină atragerea răspunderii, atât în plan penal cât şi civil.