Regimul alimentar in bolile de ficatPrincipii generale

Regimul alimentar in bolile de ficat este diferentiat in functie de boala si bolnav:- regimul alimentar in ciroza este mai restrictiv, in timp ce regimul alimentar in hepatita cronica, este mult mai lax- alte boli asociate (bolnavii de ficat fac frecvent si gastrite/ulcer), necesita regim alimentar suplimentar deosebit, in functie de boala- starea de moment a bolnavului, poate impune ca in unele momente regimul poate fi mai larg, iar in altele mai restrictiv.

Principii generale de regim in boli de ficat:- Alimentatie bogata in glucide (dulciuri/fainoase)- Consum moderat de grasimi in special animale- Proteine in cantitate normala - mai reduse in ciroza cu encefalopatie (tulburari de memorie si constienta);- Sare in cantitate normala in hepatite, redusa sau zero in ciroze cu lichid- Lichidele - dupa sete- Renuntarea totala la alcool.

Alimente permise

In bolile de ficat sunt permise urmatoarele alimente:

- Ciorbe si supe de carne de pui, vita, de legume, neprajite, de ovaz, de orez, gris, perisoare, galusti;- Sote-uri si piureuri de legume - fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei, gulii, conopida, spanac, salata verde, sfecla, rosii, sub forma de salate sau pregatite fara ceapa ori rantasuri si cu unt sau ulei nefiert;- Cartofi natur, piure, copti in coaja cu putin unt sau ulei, cu branza de vaca;- Carne fripta: pui, vita, iepure de casa, curcan, carne slaba, fara piele si grasime, peste slab alb rasol simplu sau impanat cu legume, perisoare sau chiftele fierte, peste slab, fiert, rasol cu legume;- Mezeluri: sunca de Praga, cremwursti, parizer slab condimentat;- Peste slab (salau, stiuca, biban);- Grasimi: unt, ulei de floarea soarelui sau de masline neprajit;- Oua fierte moi doua/saptamana albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, omleta dietetica;- Sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat;- Lapte si lactate: lapte dulce slabcu cafea, lapte batut, iaurt slab, kefir, branza dulce de vaca, cas, urda, telemea desarata;- Paste fainoase de orice fel;- Paine: paine veche de o zi, biscuiti simpli (populari), chifle, mamaliguta;- Dulciuri si prajituri: pregatite cu putine oua si foarte putina grasime, prajituri uscate, prajituri

cu miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmelada, placinta cu mere sau branza dulce; gemuri, dulceturi, miere;- Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri: mere, prune, citrice, fragi, capsuni, zmeura, pepene verde, struguri, smochine;- Bauturi: apa plata - preferabil, sucuri si siropuri de fructe sau legume;- Condimente: patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, lamaie, sare normal daca nu este contraindicata - ciroza;- Se recomanda 5-6 mese pe zi mai reduse cantitativ.

Alimente interzise

Sunt interzise:

- Supe: supe grase de porc, rata, gasca, afumaturi;- Ciorba de burta, fasole, afumaturi, porc;- Legume: fasole si mazare uscata, varza, vinete, rosii in cantitati mari si necojite, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapa, usturoi, telina, praz, muraturile;- Carne: de porc, rata, gasca, vanat, carnea prajita, carnea conservata prin afumare, mezeluri, sunca grasa, organe (creier, rinichi, ficat, plamani);- Peste gras (nisetru, cega, somn, morun, sardele, heringi), icre de peste, raci, fructe de mare, peste afumat, conserve de peste;- Grasimi: untura, slanina, kaiser si similare;- Oua - omleta, ochiuri prajite, maioneza;- Lapte si lactate: lapte gras,branzeturi fermentate, smantana;- Paine: calda, paine neagra, biscuiti preparati cu grasime sau cacao;- Dulciuri si prajituri: cu creme grase, pregatite cu oua, cacao, frisca ori grasime, tort, inghetata, ciocolata;- Fructe cu coaja si samburi - nuci, alune, migdale, masline sarate;- Condimente: piper, hrean, boia, dafin, mustar, otet;- Bauturi: cafea, bauturi pe baza de cola, alcool (bere, vin, tuica, etc.), bauturi gazoase (daca exista meteorism);

Ficatul gras - steatoza hepaticaSteatoza hepatică sau ficatul gras este o afecţiune care se defineşte prin acumularea excesivă de grăsime la nivelul ficatului. Factorii care favorizează această afecţiune sunt: diabetul zaharat, intoxicaţia cronică cu alcool, dezechilibrele alimentare sau unele afecţiuni ale glandelor endocrine.

Cum apare steatoza hepatică ?

Atunci când consumăm alcool în mod excesiv, celulele ficatului trebuie să depună un efort suplimentar pentru a metaboliza alcoolul. Pentru a face acest lucru, la nivelul acestor celule se acumulează acizi graşi care constituie sursa de energie de care ele au nevoie în plus. În cazul în care consumul de alcool este unul frecvent, se ajunge ca celulele hepatice să fie invadate de granule de grăsime, ceea ce duce la degenerarea ficatului şi la imposibilitatea sa de a mai funcţiona corect.

Un mecanism similar se produce şi în cazul consumului în exces al alimentelor cu multe grăsimi, în afecţiunile pancreasului, în carenţele proteice şi în lipsa vitaminelor din alimentaţie.

Şi folosirea abuzivă a unor medicamente toxice pentru ficat (tetraciclina, cortizonul, fosforul etc.),

a unor medicamente împotriva hipertensiunii sau a unor medicamente împotriva aritmiilor poate duce la apariţia steatozei hepatice.

Evoluţia steatozei hepatice

În cazul în care steatoza hepatică nu este tratată corespunzător, iar bolnavii nu îşi schimbă în bine stilul de viaţă şi cel alimentar (renunţând la alcool şi alimente grase), evoluţia acestei boli poate fi foarte gravă. Dacă se continuă consumul de alcool, leziunile produse ficatului progresează, studiile arătând că unul din cinci bolnavi de ficat gras evoluează spre etape mai grave precum steato-hepatita sau hepatita acută etanolică (manifestată prin febra, icter, chiar hemoragie digestivă şi ascită - lichid în burtă). De asemenea, la o treime din bolnavii de steatoză poate apărea fibroza ficatului, iar dintre bolnavii cu fibroză jumătate se îndreaptă spre ciroză.

Alimentaţia şi stilul de viaţă la bolnavii cu steatoză hepatică

1. Prima măsură importantă pe care bolnavii de steatoză hepatică trebuie să o ia este să urmeze o alimentaţie care să conţină toate principiile alimentare necesare organismului. Se va insista pe consumul zilnic de sucuri de legume (minim 600 ml în cursul unei zile). Se va urmări satisfacerea nevoilor de vitamine ale organismului prin introducerea în dietă a polenului de albine (câte 20 g pe zi). De asemenea se indică să se consume alimente care conţin acizi graşi nesaturaţi: uleiuri vegetale (în special de soia), germeni de porumb şi grăsime de peşte.

2. Se interzice consumul următoarelor alimente: alcool, grăsimi de origine animală, carne de porc şi de oaie, pielea de pasăre, mezeluri, gălbenuş, lactate de oaie, afumături, alimente cu conservanţi, prăjeli, tocăniţe şi dulciuri.

3. Consumaţi zilnic sucuri de roşii, ţelină, spanac, salată, morcov, pătrunjel, mărar sau mere.

4. Reduceţi cantitatea de pâine, cartofi şi făinoase consumate concomitent deoarece generează glucide care se stochează în ficat sub formă de grăsimi.

5. Mâncaţi încet, deoarece atunci când mâncaţi repede ficatul trebuie să depună un efort suplimentar pentru a prelucra avalanşa de alimente ingerate. Astfel, neputând face faţă, ficatul va depozita surplusurile sub formă de grăsime.

6. Respectaţi orele de somn de minim 8 ore şi mentineţi greutatea corpului la valori aproape de normal.

7. Menţineti colesterolul, trigliceridele şi glicemia în limite normale, repetaţi analizele de sânge şi ecografia abdominală la 6 luni sau 1 an, în funcţie de indicaţia medicului.

Tratamentul steatozei hepatice

- Cel mai bun tratament naturist contra steatozei ficatului este ceaiul de anghinare consumat zilnic. Acesta ajută la diminuarea cantităţii de grăsime acumulată la nivelul ficatului.

- Luaţi dimineaţa 1-2 linguriţe de ulei de măsline, după care beţi un pahar cu suc de mere.

- Luaţi de 3 ori pe zi câte 2 picături de ulei volatil sau de tinctură de portocal puse în miere de albine. Aceste extracte de portocal ajută la scăderea grăsimilor.

- De asemenea se mai pot lua seminţe de armurariu care ajută la refacerea celulei hepatice.

- Pentru drenarea eficientă a ficatului cel mai indicat este extractul din mlădiţe de rozmarin. Acest tratament este excelent în cazul bolnavilor de steatoză hepatică pentru că ajută la dizolvarea şi metabolizarea grăsimilor stocate în ficat.

Dieta anti-colesterolLipidele sau grasimile sunt o sursa majora de energie pentru organismul uman, insa nu e singura si, in plus, o cantitate prea mare de grasimi in dieta este daunatoare. Sistemul circulator este cel mai afectat, deoarece nivelul crescut al colesterolului contribuie la cresterea incidentei accidentelor vasculare si a numarului de infarcturi cardiace.

Pe scurt, inima pompeaza sange prin intermediul unor vase sanguine numite artere. Acest sange transporta oxigenul vital si nutrientii necesari tesuturilor si organelor intregului corp. Atunci cand nivelul colesterolului creste peste limita normala si pentru perioade indelungate, acesta se depune ca o ceara pe peretii interiori ai arterelor si reduce sau blocheaza circulatia sanguina. Organele care primesc sange de la aceste artere au de suferit, deoarece nu primesc suficient oxigen si nutrienti, cat ar avea nevoie. De exemplu, atunci cand circulatia cerebrala este blocata, se produc accidentele cerebrale.

Colesterolul provine din doua surse: cel mai mult se produce in ficat, prin transformarea diversilor nutrienti, in special grasimi saturate. Din moment ce toate animalele isi produc propriul colesterol, cealalta parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit in intestine si se adauga la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul ca o dieta bogata in grasimi saturate conduce la cresterea productiei de colesterol din organism. Asadar, prin reducerea cantitatii de grasimi din dieta se poate mentine nivelul colesterolului sanguin total in limite normale.

La randul lor, grasimile pot fi saturate si nesaturate. Cel mai simplu mod prin care le putem deosebi este aspectul lor: grasimile saturate se solidifica sau raman solide la temperatura camerei, iar cele nesaturate sunt lichide in aceleasi conditii. Pentru a se reduce colesterolul sanguin total este necesar sa se limiteze aportul grasimilor saturate. Grasimile saturate se gasesc in special in carne si lactate facute din lapte nedegresat.

Grasimile nesaturate (mono-nesaturate si poli-nesaturate) se gasesc in principal in plante si conduc in mai mica masura la cresterea colesterolului total. Exista evidente experimentale ca grasimile mononesaturate (ulei de masline) chiar ajuta la scaderea colesterolului sanguin. Exista o serie de grasimi vegetale care se comporta ca si cele saturate: uleiul, nuca de cocos si untul de cacao (component al ciocolatei) si care trebuie evitate.

Pe etichetele alimentelor se intalneste adesea termenul de grasimi vegetale hidrogenate. Hidrogenarea este un proces chimic prin care uleiurile vegetale sunt solidificate la temperatura camerei si care sunt, deci, saturate. Aceste grasimi hidrogenate sunt folosite la producerea snack-urilor si margarinelor. Prin urmare, grasimile, in general, trebuie reduse in dieta, insa cele saturate trebuie excluse din alimentatia zilnica.

Practic, este necesar sa se urmeze un program alimentar sarac in colesterol si care sa aiba urmatoarele obiective:

scaderea cantitatii de grasimi saturate din dieta;scaderea nivelului de colesterol;limitarea sodiului din alimentatie;cresterea cantitatii de fibre si carbohidrati complecsi;scaderea aportului caloric zilnic, daca e necesara ajungerea la o greutate corporala sanatoasa.

Din punct de vedere practic, se impun o serie de modificari ale stilului de viata si mai ales de alimentatie.

1. Trebuie limitate zaharul si alcoolul. Ele nu furnizeaza multi nutrienti, dar aduc multe calorii. Isi aduc deci contributia la cresterea colesterolului prin cresterea in greutate. Un organism supraponderal contine in exces grasimi saturate.

2. Anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul si sedentarismul, pot mari riscul unor afectiuni cardiace. Fumatul ar trebui abandonat, iar exercitiile fizice (20-30 de minute, de 3 ori pe saptamana) ajuta la reducerea nivelului colesterolului si previn construirea depozitelor de colesterol. Tot miscarea duce si la reducerea stresului, un alt factor de risc important in cazul bolilor cardiovasculare.

3. Trebuie consumat des peste, de cel putin 3 ori pe saptamana. Anumiti pesti marini si oceanici cum ar fi macroul, somonul, heringul, tonul, contin un ulei numit acid gras Omega-3. Acesta contribuie la mentinerea unui nivel scazut al colesterolului in sange. Suplimentele pe baza de ulei de peste nu sunt totusi recomandate pentru ca aduc prea multe calorii.

4. Sunt de evitat alimentele cu continut ridicat de sodiu. Anumiti pacienti cu nivel de colesterol mare au si tensiune arteriala mare. Prin reducerea sodiului, se poate pastra tensiunea in limite normale. Sarea de masa este 50% sodiu. Sodiul este de asemenea un ingredient in multe alimente procesate. Se recomanda citirea etichetelor si alegerea numai a produselor care nu contin mai mult de 300mg de

sodiu intr-o portie. Verdeata si mirodeniile pot fi folosite in locul sarii pentru a da gust mancarurilor. Nu trebuie folositi inlocuitorii sarii decat la recomandarea medicului.

5. Trebuie crescuta cantitatea de carbohidrati (paste, seminte, cartofi) consumata. Ca si grasimile, sunt o excelenta sursa de energie, dar fara efectul negativ pe care grasimile il pot avea asupra organismului. Dar, din nou, trebuie citite cu atentie etichetele produselor de patiserie, prajiturilor sau biscuitilor. De multe ori, pentru producerea acestora se foloseste ulei de cocos, ulei de palmier sau grasimi hidrogenate.

6. Consumati 20-30 de grame de fibre in fiecare zi. Alimente cum ar fi legumele, cerealele integrale, orezul brun, merele, capsunile si morcovii, trebuie consumate pentru ca ele contin fibra solubila. Aceasta ajuta la scaderea colesterolului din sange.

8. Mancatul la restaurant poate fi o problema. Trebuie evitate restaurantele fast foods, care de obicei ofera produse cu continut ridicat de grasimi si sodiu. Sunt bineinteles si multe restaurante care s-au aliniat necesitatii de a oferi o gama de produse cu grasimi si colesterol scazute. Se poate intreba despre ingrediente si despre cum au fost preparate mancarurile, iar alegerea trebuie facuta cu grija si se pot cere portii cat mai mici.

Acestea ar fi cateva sfaturi, care aplicate cu grija si perseverenta pot preveni cresterea colesterolului sanguin dar si reducerea nivelului acestuia. Noile etichete ale alimentelor, ofera consumatorilor informatii asupra continutului in grasimi, grasimi saturate, colesterol, sodiu si fibre. Daca aveti nevoie de ajutor in interpretarea acestor informatii, se poate consulta un medic sau un nutritionist.

Alimentaţie şi tratament în cazul colesterolului mărit

La nivel celular, colesterolul este utilizat în formarea membranelor care separă componentele structurale. De aici rezultă că, în limite cantitativ normale, colesterolul este absolut necesar organismului. Foarte adesea, însă, plafonul colesterolului din sânge creşte semnificativ, devenind un important factor de risc în evoluţia sclerozării vaselor sanguine şi o cauză principală a deceselor provocate de bolile cardiovasculare, hipertensiune arterială, ateroscleroză, accidente cerebrale sau coronariene.

Saltul peste barierele optime ale colesterolului este declanşat, în principal, de o alimentaţie greşită, cu exces de grăsimi animale care se depun pe pereţii interiori ai arterelor, unde formează plăci compacte de aterom. Creşterea nivelului colesterolului peste valorile optime constituie o problemă de sănătate atât în mediul rural, cât, mai ales, în cel urban. Statisticile arată că în

România peste 30% din persoanele adulte au colesterolul ridicat, cel mai mare procent existând între locuitorii Capitalei (46%), după care urmează locuitorii din Muntenia (38%), Banat şi Transilvania (33%), Moldova (28%) şi Oltenia (24%).

Primele simptome ale hipercolesterolemiei apar destul de târziu, când s-au declanşat reacţiile de ateroscleroză, hipertensiune, accidente vasculare sau infarct de miocard. La persoane cu deficienţe metabolice de origine genetică pot să apară depuneri de colesterol pe tendoanele extensoare, îngroşări ale tendonului lui Achile sau la nivelul articulaţiilor, a falangelor, precum şi la încheieturile genunchilor, cotului sau ale şoldurilor. La unele persoane mai tinere, cu nivel ridicat de colesterol, se constată îngroşări la nivelul corneei şi pete alb-gălbui pe pleoapele superioare.

Studii statistice arată că plafonul mediu al colesterolului total este ceva mai mare la bărbaţi decât la femei şi, în general, mai ridicat în lunile de toamnă-iarnă şi semnificativ mai scăzut în lunile de primăvară-vară, când regimul alimentar se bazează pe consumul bogat în legume proaspete şi fructe, completat cu o activitate fizică mai intensă, cu expunere la soare şi preocupări de eliminare a excesului în greutatea corporală.

Valorile normale ale colesterolului

Valoarea optimă a HDL (bun) este, în medie, 40 mg/dl la bărbaţi şi 45 mg/dl la femei, în timp ce LDL (rău) trebuie să fie de cel mult 4 ori mai mare decât HDL. La bolnavii hipertensivi, cu diabet şi fumători acest raport trebuie să fie mai mic pentru a evita apariţia unor factori de risc.

Creşterea nivelului de colesterol este cauzată de încărcarea sângelui cu grăsimi pe care le preia din ficat, din intestin sau din alte depozite grase ale corpului. Aceste grăsimi din sânge pot să apară şi în urma unor tulburări metabolice provocate de diabet zaharat, insuficienţă renală cronică, hipotiroidism, afecţiuni hepatice, obezitate, consum exagerat de tutun, alcool sau de medicamente chimice.

S-a constatat că forma LDL (rău) se ataşează pe pereţii interiori ai arterelor, se unesc în formă de „plăcuţe de aterom“ şi micşorează diametrul vaselor sanguine. Treptat, vasele se sclerozează, îşi pierd elasticitatea, devin friabile şi se obturează, parţial sau total, ducând la ateroscleroză apărută în diferite părţi ale organismului. În unele cazuri se ajunge la rupturi de vase şi formarea de cheaguri care astupă vasul.

Consecinţele acestei afecţiuni în zona inimii pot fi: cardiopatie ischemică, angină pectorală, infarct miocardic, iar la membrele inferioare se manifestă prin dureri acute în pulpe (mai ales la mers) şi înnegrirea degetelor de la picioare.

Procesul de sclerozare începe cu arterele mici ale inimii, creierului şi ale picioarelor care se înfundă mult mai uşor provocând dureri acute. Treptat, se îngustează şi vasele mari. Acestea au suprafaţa internă aspră şi pot reţine cheagurile de sânge care împreună cu moleculele de colesterol duc la tromboze. La o hipertensiune crescută

brusc, cheagurile se desprind de pe suprafaţa vaselor, intră în circuitul sanguin şi pot provoca o embolie, cu accidente cerebrale şi vasculare grave.

Cure de crudităţi şi sucuri de legume

Sunt admise cure de durată cu crudităţi şi sucuri de legume şi fructe bogate în vitamine şi minerale, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb şi, mai ales, de măsline cu acizi graşi mononesaturaţi), carne slabă (de pasăre, viţel, peşte) preparată prin fierbere, lapte degresat cu maximum 1,5% grăsime, iaurt, caş, urdă, brânză dietetică de vaci, paste făinoase, cereale (fulgi de ovăz, grâu germinat, orez nedecorticat), oţet de mere cu miere de albine, condimente proaspete şi 2-3 bulbi de usturoi, seara, care conţin cantităţi mari de alicină, eficientă în scăderea colesterolului şi a tensiunii arteriale. Dintre fructe sunt preferate coacăze negre, afine, zmeură, lămâi, grapefruit.

Alimentaţia în hipercolesterolemie

În ultimii 50 de ani, creşterea nivelului de colesterol s-a aflat în corelaţie directă cu modificările profunde în alimentaţie, atât în ţara noastră, cât şi în exterior. Se mănâncă prea multă carne, grăsimi de origine animală, dulciuri, cafea şi aditivi alimentari (E-uri). La acestea se adaugă un exces de tutun, alcool şi medicamente de sinteză chimică, pe un fond de stres şi de poluare a mediului de viaţă.

O dietă sănătoasă, cu un regim alimentar controlat, poate preveni o colesterolemie ridicată. O hrană sănătoasă înseamnă o reducere a nivelului colesterolului „rău“ şi implicit o diminuare a riscului bolilor cardiovasculare.

În primul rând, o bună alimentaţie „anticolesterol“ impune o atenţie deosebită în consumul judicios al grăsimilor. Prin aceasta nu se va înţelege o interzicere totală a grăsimilor. În raţia zilnică, grăsimile trebuie să reprezinte aproximativ 15-20% din totalul caloriilor necesare organismului. Din acestea, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăşi 10%.

Alimente interzise

Alimentele cu grăsimi saturate care vor fi consumate cu restricţie sunt, cu mici excepţii, din surse animale: slănină, şuncă, untură, organe (ficat, creier, rinichi), carne grasă (de porc, vită, vânat, raţă, gâscă), mezeluri grase, salamuri, cremvurşti, parizer, hamburgeri, creveţi, sardele, crustacee.

Colesterolul din sânge creşte şi la consumul excesiv de frişcă, brânzeturi grase, unt, caşcaval, maioneze, gălbenuş de ou, plăcinte cu carne, prăjituri, ciocolate, produse de patiserie cu zahăr rafinat, îngheţate, băuturi îndulcite cu zahăr, alcooluri tari.

Unele dintre aceste preparate conţin cantităţi ridicate de colesterol: caviar - 440 mg%, ficat gras - 380 mg%, omletă - 350 mg%, unt - 250 mg%, pate din ficat de porc - 200 mg%, maioneze - 165 mg%, ceea ce impune reducerea sau chiar suprimarea lor din consumul alimentar.

Ce alimente sunt recomandate

Alimentele cu grăsimi nesaturate şi cele sărace în colesterol sunt: fructele proaspete (mere, pere, portocale, lămâi, grapefruit, banane, caise, piersici, coacăze, afine, zmeură), fructe uscate (alune, nuci, migdale, smochine), legume crude (zarzavaturi), carne slabă (pui, curcan, viţel, peşte) preparată prin fierbere, supe de pui cu fidea, lapte degresat cu max. 1,5% grăsime, iaurt, caş, urdă, brânză dietetică de vaci, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb, soia, rapiţă şi, mai ales, de măsline bogat în acizi graşi mononesaturaţi).

Sunt indicate şi pastele făinoase, cereale (pâine integrală şi de secară, chifle, griş, fulgi de ovăz, grâu germinat, orez nedecorticat).

La alimente se poate adăuga oţet de mere cu miere de albine, condimente care nu sunt iuţi, o ceapă crudă şi 2-3 căţei de usturoi (bogaţi în alicină cu rol în scăderea colesterolului din sânge şi a tensiunii arteriale).

Un pahar de vin roşu la masă

Consumul moderat de alcool poate duce la creşterea nivelului de colesterol HDL (bun). Vinul roşu (un pahar la masă) este sănătos pentru artere pe care le dilată, mărind afluxul de sânge către muşchiul inimii şi către alte ţesuturi. Vinul roşu conţine antioxidanţi de tipul flavonoidelor.

Statisticile din Occident arată că francezii sunt cei mai mari consumatori de grăsimi, dar, în acelaşi timp, ei sunt cel mai puţin atinşi de maladiile cardiovasculare. Acest paradox a fost explicat prin faptul că francezii consumă zilnic 2-3 pahare cu vin roşu (nu mai mult), care asigură o cantitate suficientă de antioxidanţi, respectiv de polifenoli, cu rol de neutralizare a radicalilor liberi şi de diminuare a riscurilor faţă de maladiile cardiovasculare.

Efecte de reducere a grăsimilor dăunătoare pot fi obţinute prin consumul de peşte, care scade vâscozitatea sângelui şi tensiunea arterială şi creşte nivelul colesterolului HDL (bun). Aceste efecte se pot realiza cu acizi graşi Omega-6 şi mai ales cu acizi graşi Omega-3 (din peşte gras şi seminţe de dovleac).

Tratamente fitoterapeutice

Se fac cu o serie de plante medicinale care au dovedit o mare eficacitate:

- anghinare (frunze uscate) din care se prepară o infuzie care se bea ½ dimineaţa, pe stomacul gol, iar restul cu 30 minute înainte de mese, după care urmează repaus la pat, culcat pe partea dreaptă;

- păducel (flori şi frunze uscate), din care se face infuzie (1 linguriţă la 200 ml apă clocotită); se beau 3 ceaiuri pe zi într-o cură de 3 săptămâni;

- mesteacăn (frunze uscate), pentru a face o infuzie concentrată (două linguri la 250 ml apă clocotită), la care se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu;

- păpădie (frunze) pentru infuzie, din care se beau 2-3 căni pe zi într-o cură de 2-3 săptămâni;

- pătlagină (frunze) pentru infuzie din care se bea câte o lingură la două ore.

Apiterapia recomandă toate formele de produse apicole: miere de albine, lăptişor de matcă, polen, tinctură de propolis.

Regimul de viaţă

În vederea reducerii colesterolului, îndeosebi a fracţiunii LDL (rău) şi a trigliceridelor sanguine, este necesară o intensificare a activităţii fizice, cu un efort fizic în limite moderate, care va spori arderea surplusului de grăsimi. Prin aceasta se va reduce riscul îmbolnăvirii de cardiopatie ischemică şi hipertensiune arterială şi se combate excesul ponderal.

În tratarea colesterolului ridicat nu trebuie să se aştepte la rezultate foarte spectaculoase şi imediate dar, treptat, se poate ajunge la reducerea riscurilor bolilor cardiovasculare.