bila si ficat - terapii naturiste

7/25/2019 Bila Si Ficat - Terapii Naturiste

http://slidepdf.com/reader/full/bila-si-ficat-terapii-naturiste 1/16

Soluţii din natură pentru bilaleneşă1. Amesteci, cu o lingură de lemn, într-un vas de porţelan sau de plastic, două

ceşcuţe cu ulei de măsline presat la rece cu două ceşcuţe miere de albine şi douăceşcuţe suc de lămâie (coaja o dai prin maşina de tocat). Se ia câte o lingură cu ooră înainte de mesele principale. ratamentul se poate repeta până la consumul a!"" ml de ulei.

2. #$ecte e%cepţionale de drenaj au curele cu suc de ridic&e neagră şi cu grep$rut.'rima e recomandată de două ori pe an, timp de trei săptămâni $iecare. ealaltă, de-* ori pe an, timp de *" de +ile, câte două-trei căni de suc pe +i. 'entru un re+ultatcât mai bun, mesele compuse preponderent din crudităţi, pe cât posibil neprelucratetermic, vor $i luate la ore $i%e, $iind urmate de minimum o jumătate de oră de repaus.

3. altă variantă poate $i din pelin (" g), iederă ($run+e, " g), &amei (" g), turiţă

mare (" g), i+mă (*" g). Se pun trei linguri din acest amestec într-un litru de vin demere, se lasă să stea la rece o noapte, apoi se încăl+eşte maceratul până aproapede pun-ctul de $ierbere. Se ia de pe $oc şi se lasă * minute să se depună plantele pe$undul vasului. Se bea de-a lungul unei +ile, la $iecare oră, câte o lingură, în total camde opt-nouă ori.

4. combinaţie e$icientă este din ceai din muşeţel (" g), albăstrele (*" g), mentă($run+e, " g), turiţa mare (planta, " g), rostopască (planta, " g), măceşe ( g),mătase de porumb ( g). Se prepară o in$u+ie din acest amestec, la o cană cu apă(" ml).Se beau două-trei căni pe +i.

5. Anumite uleiuri pot $i de mare ajutor într-o cri+ă de bilă. /ată o mi%tură de uleiurie$icientă0 ulei volatil de brad ( g), ulei volatil de mentă ( g), ulei de $loarea-soarelui(1 g). Se administrea+ă de * ori pe +i câte picături pe +a&ăr sau în puţină apă, cu minute înainte de masă.

6. 2a $el de e$icient este şi tratamentul cu tinctură de gălbenele, din care se ia câte olinguriţă diluată în apă, cu " de minute înainte de $iecare masă. cură durea+ă treisăptămâni şi are e$ect antiin$lamator asupra colecistului, normali+ea+ă secreţia debilă şi ajută la vărsarea ei în duoden. 3e asemenea, are e$ecte de stimulare adigestiei.

7. 4leiurile volatile de brad, jneapăn şi i+mă, câte g din $iecare, amestecate în 1 gde ulei de $loarea soarelui. Se administrea+ă de * ori pe +i, câte picături pe +a&ărsau în puţină apă, înainte de masă. Acest tratament este indicat celor care autendinţa de a depune în ve+ica biliară nisip.

Ce este vezica biliară

5e+ica biliară este un 6săculeţ7 în $ormă de pară, $i%at de $icat. #a stoc&ea+ă lic&idulbiliar secretat de $icat şi îl eliberea+ă în intestin după $iecare masă, pentru a $acilitaabsorbţia alimentelor.

Stresul, obosela, diversele boli îi împiedică buna $uncţionare. Aşa apar durerile decap, ameţelile, greţurile şi vărsăturile, durerile vii în regiunea $icatului. ri+a te punela pământ şi nu este simplu să $aci pace cu o bilă revoltată. #a apare în special dupămese copioase, cu tocături, mâncăruri grase, sosuri grele şi prăjeli.

1



Tratament "de urgenţă"

3acă ştii sigur că nu ai altceva decât o bilă leneşă, adică ai $ăcut ecogra$ie şi mediculspecialist ţi-a con$irmat că nu ai calculi şi nici alte probleme, iată ce ai de $ăcut. 'rima

măsură e regimul alimentar drastic, aşa cum ţi l-a recomandat medicul0 nimic prăjit,legume în special, carne slabă $iartă, ceaiuri, brân+ă de vaci slabă şi iaurt $ărăgrăsime.

4nii specialişti îşi s$ătuiesc pacienţii ca 8-" ore să $acă... $oamea. 9n acest timp, poţişi tu să intervii cu mijiloacele bene$ice o$erite de natură şi anume câteva ceaiuri deplante care stimulea+ă eliberarea lic&idului biliar0

Măceul. /n$u+ie din linguri de $ructe, la "" de ml de apă. Se bea întreagacantitate în cursul unei +ile.

!lbăstrelele. /n$u+ie dintr-o lingură de $lori, la o cană cu apă (" ml).

rusturele. 3ecoct din -: linguri de rădăcini, la un litru de apă, cantitate care sebea în cursul unei +ile.

Menta. /n$u+ie dintr-o linguriţă de $run+e, la o cană cu apă (" ml).

#l$rile de salc%m. Sunt un bun remediu pentru bila leneşă. 'une două linguri de $lorila o cană de apă clocotită (" ml) şi vei ieşi mai repede din cri+ă.

Doctor Click! vă sfătuieşte

9n ca+ul bilei leneşe sunt utile ceaiurile care stimulea+ă secreţia bilei şi eliberareaacesteia dinve+ica biliară. 'rintre acestea se numără păpădia, ang&inarea, cicoarea,pelinul, sunătoarea, gălbenelele. /n$u+iile se prepară ast$el0 - linguriţe de plantă la" ml apă $iartă; se lasă la in$u+at *- minute; se beau -* căni pe +i, înainte demese.

3e asemenea, se poate $olosi cu succes gemoterapia, cu e%tracte din muguri dearţar şi $rasin, mlădiţe de ro+marin. 4leiul de măsline este un $oarte bun drenor alve+icii biliare. 'aralel cu tratamentul cu ceaiuri este deosebit de utilă re$le%oterapia,pentru stimulare &epato - biliară şi pentru drenaj general.

Trei metode de purificare a vezicii biliare

Majoritatea problemelor vezicii biliare nu necesita vizita la un medic specialist si pot fi

rezolvate cu ajutorul unei curatiri a acesteia. Si din ce in ce mai multe persoane apeleaza

la tehnici naturiste pentru a se pune pe picioare.

Vezica biliara este in stare sa creeze organismului tot felul de probleme: de la dureri ale

pieptului la gustul amarui in gura. Si, in caz de nu stiti, stresul poate cauza probleme serioaseacestui organ.

2



Produsele lactate foarte reci, mancarurile ce contin foarte multe condimente si stresul pot irita

vezica biliara. Lichidul biliar produs de vezica biliara are un rol extrem de important in

digestia si absorbtia grasimilor din alimentatie. eseurile din organism sunt eliminate, caci

acesta impiedica putrefactia alimentelor in intestine.

!na din cele mai frecvente metode pentru a curata bila dureaza doar o zi. aca vreti sa

incepeti aceasta cura, incepeti de dimineata cu mere organice. "rebuie sa consumati minim #

intr$o zi. S$a demonstrat ca merele verzi sunt mult mai eficiente pentru aceasta curatare decatmerele rosii. %u beti pe timpul zilei decat apa si ceaiuri din plante.

&nainte sa va culcati, amestecati ulei de masline la temperatura corpului '2() dintr$o ceasca* cu

suc de lamaie proaspat '1() dintr$o ceasca*. +eti acest amestec si culcati$va imediat. ormiti

numai pe partea dreapta, iar dimineata toate pietrele vor aunge dea in scaun.

-xista o alta metoda pentru curatarea vezicii biliare, ce dureaza insa # zile. ceasta implica

alimentarea cu mere si ridichi timp de # zile. &n acelasi timp, se vor lua 2 linguri de ulei de

masline si doua de suc de lamaie pe stomacul gol.

/uratarea in 21 de zile este un tratament mai temperat si mai usor de acceptat de catre

organism. cesta poate fi dus pana la capat de 2$) ori pe an. &n aceasta perioada nu se vor

consuma carne, mancaruri bogate in grasimi si nici un tip de produse lactate.

Se vor manca produse din cereale ce nu au fost inca procesate, fructe si legume. 0idichiile

indeparteaza pietrele, asa ca, in acesta perioada, se vor consuma 2$) ridichi pe zi, ca mici

gustari intre mese. Se vor bea # cani de ceai de musetel in fiecare zi.

/alculati$va greutatea si pentru fiecare 1 g adaugati o lingurita de ulei presat in mancarea

dumneavostra.

aca preferati puteti imparti aceasta perioada de cura in doua. 0ecurgeti la aceasta cura

indelungata cand va simtiti in stare sa o duceti pana la capat.

/el mai important mod in care puteti sa va mentineti vezica biliara curata si in forma optima

este prin controlul alimentatiei. 3ancati sanatos si mentineti$va un plan de exercitii zilnic. S$a

demonstrat ca acest stil de viata va va face sa va simtiti mai bine si veti avea mai multa

energie.

LITIAZA BILIARA (CALCULI BILIARI, PIETRE LA FIERE)Ce este litiaza biliara?

Litiaza biliara este o afectiune ce consta in prezenta calculilor in vezica biliara. Calculii biliari sunt

depozite solide care se formeaza in vezica biliara sau caile biliare atunci cand substantele din bila,

cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizeaza.

Pacientii pot prezenta un singur calcul biliar pana la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici sau pot

ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm.

Riscul de aparitie a calculilor biliari creste odata cu varsta. Incidenta litiazei biliare creste cu 1 !"

pe an. Peste #$ ani, intre 1$ si 1%" din barbati sunt afectati, comparativ cu 2% !$" femei. La copii

prezenta calculilor este asociata cu anomalii congenitale, malformatii biliare sau afectiuni. Litiaza

biliara este mai frecventa la femei decat la barbati. &'plicatia poate consta in faptul ca (ormonii

estrogeni determina cresterea secretiei de colesterol, iar progesteronul favorizeaza staza biliara.

)



Cum apare litiaza biliara?

)ezica biliara este un organ sub forma de para situat in partea dreapta a abdomenului, c(iar sub

ficat. Canale mici numite caile biliare conecteaza vezica biliara la ficat si intestinul subtire. )ezica

biliara depoziteaza si elibereaza bila, un lic(id brunverzui produs in ficat si care ajuta la digestia

grasimilor.

*ila contine apa, colesterol, sarurilor biliare, bilirubina si lipide. +tunci cand organismul are nevoie

de bila pentru a digera grasimile, vezica biliara se contracta si impinge bila in canalele biliare care

o transporta in intestinul subtire duoden-. In intestin, bila dizolva colesterolul in e'ces si sarurilor

biliare ajuta la descompunerea grasimilor.

Calculii biliari se pot forma in momentul in care compozitia bilei se modifica. Cand e'ista prea mult

colesterol, celalte componente nu pot dizolva colesterolul si o parte din bila se intareste formand

calculii biliari pietre-. actorul critic pentru initierea formarii calculilor este aparitia cristalelor

mono(idrat de colesterol, nucleul viitorului calcul pe care se vor depune ulterior sarurile biliare si

calciul. /ivelurile scazute de proteine din bila poate provoca deasemenea cristalizarea

colesterolului. In cazul in care vezica biliara nu se contracta regulat si nu elimina eficient bila,

concentratia de colesterol din bila poate creste favorizand formarea calculilor biliari.

Care sunt tipurile de aluli biliari?

&'ista doua tipuri principale de calculi biliari0

• Calculi biliari de colesterol. Aproximativ 80% din calculii biliari sunt calculi biliari de

colesterol. Acestia sunt deobicei de culoare galben-verzui si compozitia este in principal

din colesterol, cu toate ca acestea pot contine alte substante cum ar fi calciu si bilirubina.

• Calculi biliari pigmentari. Sunt mici, de culoare maro-inchis sau negru si se formeaza

atunci cand bila contine prea multa bilirubina. Calculii biliari pigmentari sunt mai

frecventi in randul asiaticilor.

Care sunt !at"rii de ris pentru litiaza biliara?

Cauzele aparitiei calculilor biliari nu sunt pe deplin intelese, dar e'ista mai multi factori care

contribuie la aparitia acestora0• xcesul de colesterol. !n cazul in care bila contine prea mult colesterol, acesta nu poate fi

dizolvat de catre sarurile biliare. Acest lucru determina cristalizarea colesterolului si,

eventual, formarea de calculi biliari.

• "olirea inadecvata a vezicii biliare. !n cazul in care vezica biliara nu se goleste suficient de

des sau destul de complet, bila poate deveni prea concentrata. Acest lucru contribuie la

formarea calculilor biliari. Acest lucru se poate intampla in timpul sarcinii. Consumul unor

cantitati mici de alimente pe perioade lungi de timp poate diminua contractiile vezicii

biliare.

• Sexul feminin. #emeile cu varste cuprinse intre $0- 0 ani sunt mai susceptibile de a

dezvolta calculi biliari decat barbatii. !ncidenta litiazei biliare este de $ -& ori mai mare la

femei decat la barbati. Cauza este considerata a fi reprezentata de hormonii estrogeni care

provoaca o crestere a nivelului de colesterol in bila.

• 'bezitatea. (ersoanele care sunt obeze )in special femeile* si cele scad rapid in greutate,

au un risc mai mare de a dezvolta calculi biliari. Alimentatia bogata in zaharuri simple, in

grasimi si in calorii este o cauza de obezitate, care este un factor de risc important pentru

formarea calculilor biliari.

• Scaderea rapida in greutate.Cercetarile au aratat faptul ca barbatii care scad si apoi

recastiga rapid greutatea corporala au un risc crescut de a dezvolta calculi biliari. Conform

unui studiu, adoptarea unui regim hipocaloric )cca 800 calorii pe zi* duce la formarea

calculilor biliari la +0% - $% persoane. ' treime din acesti calculi sunt asimptomatici,

adica nu antreneaza o criza de colica hepatica.

• (ostul alimentar. Atunci cand vezica biliara este putin solicitata pe perioade lungi de timp,

ea nu se goleste cu regularitate, iar stagnarea bilei poate antrena formarea calculilor.

4



• arsta. iscul de a dezvolta calculi biliari creste cu varsta. (ersoanele cu varsta peste 0

de ani au riscul cel mai mare de a face litiaza biliara.

• tnie. Calculii biliari se dezvolta mai frecvent la persoanele hispanice si caucaziene.

Africanii si /aponezii au rata cea mai scazuta.

• Antecedentele personale. (ersoanele care au avut litiaza biliara au un risc mai mare de a

face din nou litiaza.

• Antecedentele familiale. ezvoltarea calculilor biliari tinde sa afecteze anumite familii.

•1ivelul de estrogen. 1ivelurile crescute de estrogen, hormonul feminin, pot creste risculde calculi biliari prin cresterea nivelului de colesterol in bila si scaderea motilitatii vezicii

biliare. #emeile gravide, femeile care utilizeaza contraceptivele orale, precum si femeile

in postmenopauza care primesc terapie hormonala de substitutie au o probabilitate mai

mare de a dezvolta calculi biliari.

• 2ultiparitatea. #emeile care au avut mai multe sarcini prezinta un risc sporit de litiaza

biliara, datorita cresterii nivelului de estrogeni in timpul sarcinii. Cu cat femeia a avut mai

multe sarcini, cu atat riscurile de litiaza biliara sunt mai mari.

• 3oli ale vezicii biliare si cai biliare. (ersoanele cu afectiuni ale vezicii biliare sau ale cailor

biliare, cum ar fi chisturi de duct biliar, au un risc crescut de calculi biliari.

• Alte boli. (ersoanele cu boli care intereseaza intestinul subtire )boala Crohn* si boli

metabolice )diabetul zaharat* se confrunta cu un risc mai mare de calculi biliari. 3olilehepatice, cum sunt ciroza hepatica, pot creste riscul de calculi biliari.

• Anemiile hemolitice. Afectiunile asociate cu distrugerea rapida a eritrocitelor din sange,

cum ar fi anemiile hemolitice, cresc riscul de a dezvolta calculi biliari prin provocarea in

exces a bilirubinei.

• 2edicamente. 2edicamentele pe baza de hormoni )in special cele care contin estrogeni*

pot favoriza aparitia calculilor biliari. 4n medicament folosit in tratamentul acromegaliei )

boala caracterizata prin producerea in exces de hormon de crestere* poate favoriza

aparitia calculilor biliari. 2edicamentele hipolipemiante )medicamente utilizate pentru

scaderea colesterolului* deasemenea cresc riscul de a dezvolta calculi biliari prin cresterea

cantitatii de colesterol secretat in bila. easemenea exista presupuneri ca medicamentele

prescrise pentru scaderea greutatii pot creste riscul de calculi biliari.• 1utritia parenterala )alimentatia pe cale intravenoasa*. 1utritia parenterala este utila

bolnavilor la care aporturile alimentare sunt imposibile, insuficiente sau ineficace pe cale

orala sau enterala )pe cale digestiva*. Aceste persoane au un risc crescut de a dezvolta

calculi biliari.

• Sedentarismul. 4n studiu a demonstrat ca lipsa activitatii fizice este un factor de risc

important. Conform acestui studiu, barbatii de ani care se uita la televizor mai mult de

50 ore pe saptamana sunt de & ori mai supusi riscului de formare a calculilor biliari decat

cei care urmaresc mai putin de ore pe saptamana.

Care sunt simpt"mele litiazei biliare?

Majoritatea persoanelor cu calculi biliari nu au simptome, in special in cazul in care calculii biliari

raman in vezica biliara.

Durerea abdominala colica biliara-. Cel mai frecvent simptom al litiazei biliare este colica biliara.

Colica biliara colica (epatica- se datoreaza contractiei dureroase a musc(ilor vezicii biliare sau a

cailor biliare. Caracterisiticele colicii biliare sunt0

durerea debuteaza brusc la nivelul abdomenului superiorzona epigastrica sau in partea dreapta -

si iradiaza in spate, intre omoplati sau umarul drept.

impiedica respiratia normala

dureaza intre 1% minute si 2 de ore cel mai frecvent intre 1% ore-

apare dupa mese copioase, bogate in grasimi, oua, smantana, creme, dupa branzeturi fermentate,

sarmale,alcool. e asemenea, oboseala fizica, starile nervoase, supararile, emotiile puternice,

frigul pot favoriza aparitia colicii biliare apare adesea in cursul noptii si durerea poate trezi persoana din somn.

din cauza durerii bolnavul este agitat, ia diferite pozitii, nu poate sta in pat.

#



3 4reata sau varsaturi care pot duce la usurarea intro oarecare masura a durerii si presiunii

abdominale-

3 istensie abdominala

3 5caderea poftei de mancare

Care sunt "mpliatiile litiazei biliare?

• !nflamatia vezicii biliare )colecistita*. 4n calcul biliar care se opreste la nivelul colului

)gatul* vezicii biliare pot provoca inflamatia vezicii biliare. urerea ce asociaza febra, greata si varsaturi sau inapetenta )pierderea apetitului alimentar*, poate fi un semn de

infectie la nivelul vezicii biliare )colecistita acuta*.

• 'bstructia canalului biliar comun. Calculii biliari poate bloca canalele prin care curge bila

din vezica biliara sau ficat spre intestinul subtire. Simptomele care sugereaza obstructia

canalului biliar comun includ ingalbenirea pielii si a portiunii albe a ochiului )icter*,

inchiderea la culoare a urinii )urini hipercrome*, scaune deschise la culoare )acolice*, febra

si frisoane.

• 'structia ductului pancreatic si pancreatita. uctul pancreatic este un canal care

traverseaza pancreasul si comunica cu canalul biliar comun. Sucul pancreatic care a/uta la

digestie trece prin ductul pancreatic. 4n calcul biliar poate provoca obstructia ductului

pancreatic, ceea ce poate duce la inflamatia pancreasului )pancreatita*. (ancreatita secaracterizeaza prin durere abdominala epigastrica, cu debut in general brusc, constanta si

severa, exacerbata adesea de mers si pozitia decliva si ameliorata in pozitie sezanda sau

flectata inainte. (acientii prezinta greata si varsaturi iar in crizele severe pot prezenta

transpiratii, astenie si anxietate. (ancreatita acuta necesita spitalizare.

• Cancerul de vezica biliara. (ersoanele cu antecedente de calculi biliari au un risc crescut

de cancer al vezicii biliare. Cancerul vezicii biliare este o afectiune foarte rara, astfel

incat, chiar daca riscul de cancer este crescut, incidenta cancerului vezicii biliare la

persoanele cu litiaza biliara este inca foarte mica.

• 6idropsul vezicular este consecinta obstructiei complete si prelungite a canalului cistic, cu

acumularea in vezicula biliara a unei secretii albicioase.urerea este de mica intensitate,

iar vezica biliara destinsa este palpabila.• ezica calcificata )vezica de portelan*. ezica de portelan se caracterizeaza prin

depozitarea calciului in peretele vezicii biliare, care nu mai poate functiona.

E#amenul lini

In cazul in care pacientul nu prezinta simptome, calculii biliari sunt uneori descoperiti intamplator

atunci cand sunt efectuate teste imagistice pentru alta problema medicala. Cand pacienti prezinta

simptome, litiaza biliara poate fi suspicionata in timpul unui e'amen fizic, care include un istoric

medical complet.

Testele de san$e

6este de laborator, precum (emoleucograma si teste ale functiei (epatice transaminaze, bilirubina-

si pancreatice amilaza-, pot ajuta la evaluarea simptomelor produse de litiaza biliara. +ceste teste

pot indica e'istenta unei alte afectiuni ce determina simptome asemanatoare litiazei biliare.

E"$ra!ia abd"minala

&cografia abdominala este testul imagistic cel mai frecvent utilizat pentru diagnosticul calculilor

biliari. &cografia abdominala foloseste undele acustice reflectate pentru a produce o imagine de

organe si alte structuri abdominale.7n mare avantaj al metodei este caracterul ei complet

nedaunator in cele mai multe situatii. &cografia abdominala detecteaza calculi biliari litiaza

biliara-, inflamarea colecistului colecistita- sau conducte biliare blocate de o piatra sau dilatate de

alte cauze inclusiv pancreatice. . &c(ografia abdominala poate evidentia calculii biliari cu diametrul

8 2 mm, sub forma de opacitati cu con de umbra ce isi modific9 pozitia.

E"$ra!ia end"s"pia (EU%)&cografia endoscopica combina endoscopia si ecografia pentru a obtine imagini si informatii cu

privire la tractul digestiv si tesuturile si organele care il inconjoara. 5e obtin imagini mult mai bune

decat in cazul ecografiei abdominale standard. Medicul manevreaza un tub subtire, fle'ibil,



endoscopul, ce are atasata o sonda de ultrasunete, dea lungul esofagului si al stomacului pentru

e'aminarea canalelor ce dreneaza ficatul, vezica biliara si pancreasul. &cografia endoscopica este

utila pentru diagnosticarea calculilor biliari din canalele biliare.

Radi"$ra!ia abd"minala

Radiografia abdominala este o imagine a organelor abdominale obtinuta prin utilizarea dozelor mici

de radiatii. Razele : sunt utile in diagnosticarea calculilor biliari care contin suficient calciu pentru

a fi vizibile pe o radiografie, astfel incat aceasta e'plorare nu este folosita de rutina in acest scop.

C"leist"$ra!ia "rala

Colecistografia orala este o procedura radiologica folosita pentru evidentierea vezicii biliare si a

ductelor biliare cu scopul de a diagnostica pietrele formate la nivelul vezicii bilare. +cest test este

util in determinarea functiei vezicii biliare.

%inti$ra!ia radi"iz"t"pia (&I'A)

5cintigrafia radioizotopica consta in injectarea intravenoasa a unei cantitati mici de substanta

radioactiva si ulterior se face un e'amen radiologic. 5ubstanta radioactiva ajunge la ficat si este

secretata in bila. 5cintigrafia radioizotopica identifica obstructia canalelor biliare si evalueaza

capacitatea vezicii biliare de a se contracta.

C"lan$i"panreat"$ra!ia end"s"pia retr"$rada (ERCP)Colangiopancreatografia endoscopica retrograda reprezinta opacifierea directa a cailor biliare prin

cateterism transendoscopic al papilei )ater. 7n endoscop se introduce prin gura pana in intestinul

subtire. +ceasta te(nica implica plasarea unui instrument cu vedere laterala duodenoscop- in

duoden. 5e cateterizeaza ampula lui )ater, se injecteaza substanta de contrast si ulterior se

vizualizeaza radiografic ductele pancreatice si arborele biliar. +ceasta investigatie este

recomandata de medic in cazul suspicionarii e'istentei unui calcul biliar inclavat la nivelul canalelor

biliare ce leaga ficatul de vezica biliara, pancreas si intestinul subtire.aca e'ista un calcul inclavat

la nivelul canalului biliar comun, medicul il poate elimina cu ajutorul instrumentarului introdus dea

lungul endoscopului.

C"lan$i"$ra!ia u rez"nanta ma$netiaRezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de

radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc.

Colangiografia cu rezonanta magnetica poate fi efectuata in loc de &RCP deoarece este mai putin

invaziva. Poate fi folosita pentru localizarea calculilor inaintea interventiei c(irurgicale

colecistectomie laparoscopica- sau pentru detectarea diverselor afectiuni de la nivelul canalului

biliar sau al vezicii biliare. /u poate fi folosita pentru indepartarea calculilor inclavati la nivelul

canalelor biliare.

C"mputer t"m"$ra!ia abd"minala (CT)

5e bazeaza pe formarea unor imagini tridimensinale ale structurilor interne ale organismului cu

ajutorul unui scaner. +ceasta investigatie nu este folosita de rutina in evaluarea litiazei biliare, dar

poate fi utila in planificarea unui alt tip de tratament decat interventia c(irurgicala.

Persoanele cu calculi biliari care nu prezinta simptome deobicei nu primesc tratament. In anumite

situatii, medicii pot recoamnda tratamentul c(irurgical pentru calculii asimptomatici.

C"leistet"mia

Pentru pacientii cu calculi situati in vezica biliara, tratamentul presupune indepartarea c(irurgicala

a vezicii biliare colecistectomie-. Cu toate ca vezica biliara joaca un rol important in digestie, ea

nu este vitala pentru supravietuire. upa ce vezica biliara este eliminata, bila produsa in ficat este

transportata prin intermediul cailor (epatice in canalul biliar comun si direct in intestinul subtire.

Indepartarea vezicii biliare poate avea un impact redus asupra digestie si deobicei nu necesita o

modificare drastica a dietei. La un procent mic de pacienti pot apare simptome usoare cum ar fi

scaune moi, gaze si balonare.

5e recomanda interventia c(irurgicala in caz de0

prezenta de simptome severe si frecvente

5



antecedente de complicatii colecistite acute, pancreatite acute, fistule biliodigestive-

asocierea unei patologii ce creste riscul de complicatii0 vezicula de portelan

calculi cu diametrul 8 2 cm

vezica biliara ectopica.

Colecistectomia este o procedura sigura si care pot fi efectuata prin clasic c(irurgia desc(isa- sau

laparoscopic mai putin invaziva-. Interventia pe abdomen desc(is poate fi efectuata in cazul in

care laparoscopia nu este o optiune. Marea majoritate a interventiilor c(irurgicale pe abdomen

desc(is sunt efectuate dupa ce sa incercat efectuarea unei colecistectomii laparoscopice.

Interventia pe abdomen desc(is poate fi considerata o alegere mai buna daca sangele nu se

coaguleaza normal, anatomia zonei vezicii biliare nu este normala sau e'ista foarte multe cicatrici

de la interventiile c(irurgicale anterioare.Colecistectomia clasica necesita deobicei !% zile de

spitalizare, urmate de mai multe saptamani de recuperare la domiciliu.

+pro'imativ ;$" din colecistectomii sunt efectuate laparoscopic. In timpul colecistectomiei

laparoscopice sunt efectuate % incizii foarte mici la nivelul abdomenului prin care se introduce o

camera video si instrumentele c(irurgicale. +vantajele interventiei laparoscopice sunt0

perioada de spitalizare dupa interventia laparoscopica este mai redusa decat cea pentru

interventia efectuata pe abdomen desc(is< pacientii sunt de obicei e'ternati in aceeasi zi sau dupa

o zi de spitalizare in comparatie cu 2 pana la zile pentru cei cu interventie pe abdomen desc(is. recuperarea este mult mai rapida si mai putin dureroasa dupa interventia laparoscopica decat

dupa cea efectuata pe abdomen desc(is

perioada de timp pana la reluarea activitatilor cotidiene, inclusiv revenirea la serviciu, este mai

scurta dupa interventia c(irurgicala # pana la 1$ zile comparativ cu pana la = saptamani in cazul

interventiei pe abdomen desc(is-.

C"lan$i"panreat"$ra!ia end"s"pia retr"$rada (ERCP)

Investigatia presupune manevrarea de catre medic a unui tub fle'ibil ce prezinta atasat o camera

de luat vederi, numit endoscop, dea lungul esofagului si al stomacului pana la nivelul canalelor ce

dreneaza ficatul si vezica biliara. aca la nivelul canalului biliar comun se gaseste un calcul, acesta

poate fi uneori indepartat cu ajutorul endoscopului. Medicul largeste desc(izatura canalului biliar

de la nivelul intestinului si indeparteaza calculului cu ajutorul unui cos mic. In conditiile in care

tratamentul c(irurgical de indepartare a vezicii biliare previne reaparitia calcullilor biliari, &RCPul

este de obicei cea mai buna optiune calculii aflati la nivelul canalelor biliare. 6otusi, aceasta

metoda de tratament poate fi folosita si la pacientii ce nu sunt apti pentru o interventie

c(irurgicala.

Tratamentul mediament"s

Medicamentele care contin acizi biliari sunt folosite pentru a dizolva calculii biliari de colesterol. Cu

toate ca aceste medicamente sunt sigure si bine tolerate, ele pot fi utilizate numai in cazul

pacientilor cu calculi biliari mici. Majoritatea pacientilor trebuie sa ia medicamentele timp de lunisau c(iar ani pentru a fi eficiente. 5unt contraindicatii relative pentru tratamentul medicamentos0

calculii pigmentari, calculii radioopaci, calculii cu diametrul 8 1,% cm, vezica biliara ce nu se

opacifiaza la colecistografia orala.

Lit"tritia e#tra"rp"reala

7na dintre cele mai moderne te(nici litotritie e'tracorporeala- consta in distrugerea acestor

calculi cu ajutorul undelor electromagnetice, fara utilizarea bisturiului.Poate fi utilizata singura sau

in asociere cu medicatia bazata pe acizi biliari. Metoda, care astazi este rar folosita, a fost utilizata

in cazul persoanelor ce prezinta o inflamatie cronica a vezicii biliare si care nu sunt suficient de

puternici pentru a suporta o interventie c(irurgicala< totusi, nu este indicata in tratamentul

colecistitei acute.

+cest tratament nu este utilizat deobicei la pacientii cu mai multi calculi sau un calcul mare.

Litotritia este asociata cu o rata de succes scazuta si un grad mare de durere postoperatorie.

6



C"leist"st"mie perutana

+cest procedeu poate duce la indepartarea temporara a simptomatologiei in cazul unei vezici biliare

inflamate pana cand &RCPul sau interventia c(irurgicala pot fi efectuate. +ceasta procedura

presupune plasarea unui tub de dren prin peretele abdominal pana la nivelul vezicii biliare. +ceasta

interventie este efectuata uneori pentru cei ce nu sunt apti pentru o interventie c(irurgicala.

Tratamente naturiste

Pentru a preveni formarea calculilor biliari, dar si pentru a favoriza eliminarea lor poti apela laceaiurile din plante cu actiune coleretica stimuleaza faciliteaza activitatea veziculei biliare- si

colagoga stimuleaza eliminarea bilei-.

3 *rusturele stimuleaza functiile (epatobiliare. 5e pun 12 lingurite de radacina maruntita la un

litru de apa clocotita, se fierb timp de doua minute, apoi se acopera vasul si se lasa la infuzat 1%

minute. Ceaiul se bea caldut, in decursul unei zile.

3 Papadia este un remediu eficient impotriva constipatiei, insuficientei biliare, colecistitei.

Infuzia se prepara cu o lingurita de planta uscata la 2$$ ml apa clocotita, se acopera 1$ minute. 5e

beau douatrei cani pe zi, dupa mesele principale.

3 Rozmarinul este, de asemenea, util in disc(inezia biliara. 5e foloseste sub forma de infuzie0 o

lingurita de planta la 2$$ ml apa clocotita, se acopera si se lasa sa infuzeze timp de 1$ minute,

dupa care se strecoara. Ceaiul se bea caldut, cate douatrei cani pe zi.3 Cicoarea are efect colagog, coleretic si depurativ. &ste de ajutor in colecistita, constipatie,

(epatita cronica. > lingurita de radacina de cicoare sau de frunze taiate marunt sau un amestec

din acestea doua- se pune in 2%$ ml apa clocotita si se lasa sa infuzeze 1$ minute. 5e beau doua

trei cani de ceai pe zi, inaintea meselor principale.

3 +ng(inarea are efect colagog, coleretic si antimicrobian. 5e utilizeaza infuzia preparata din

doua lingurite de planta la !$$ ml apa in clocot. 5e indulceste cu miere de albine si se beau cate

1$$ ml de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. In acelasi mod se poate prepara infuzia din

frasin, care are si efect antiinflamator. in ceaiul de frasin se bea o jumatate de pa(ar de trei pe

zi, dupa mesele principale.

3 5e amesteca radacina de papadie 1$ g-, flori de musetel 1$ g- si sunatoare $ g-. 5e pun doua

lingurite din acest amestec in !$$ ml apa fiarta, se lasa vasul acoperit 1$ minute, apoi se strecoara.5e beau doua cesti de ceai pe zi, pe stomacul gol.

3 Pentru eliminarea calculilor biliari se poate urma o cura de = saptamani cu suc de ridic(e

neagra0 se beau dimineata, pe stomacul gol, 1$$ ml suc proaspat, cantitate care se creste progresiv

pe parcursul a trei saptamani, pana se ajunge la $$ ml pe zi se creste cu 1$$ ml pe saptamana-.

7rmatoarele trei saptamani cantitatea de suc consumata zilnic se scade treptat, pana se ajunge din

nou la 1$$ ml.

Pr"!ila#ie

3 Mentinerea unei greutati optime &ste importanta mentinerea unei greutati optime. 5tudiile

arata ca pierderea voita in greutate dieta, nu pierderea datorata unor afectiuni- urmata de

cresterea in greutate nedorita, poate creste riscul de formare a calculilor biliar, in special in cazul

femeilor. aca este necesara pierderea in greutate, aceasta trebuie facuta gradat. In cazul unei

diete, telul este de a pierde intre $,% ?g si $,# ?g pe saptamana.5unt de evitat dietele ce duc la o

pierdere rapida in greutate si cele de infometare. ietele ce duc la o pierdere rapida in greutate

trebuie supervizate de un medic specialist. e asemenea, este recomandabila consultarea medicului

specialist in ceea ce priveste administrarea pe parcursul dietei a medicamentelor ce reduc riscul de

aparitie a calculilor biliari.

3 ieta ec(ilibrata cu mese regulate 5tudiile arata ca mesele luate regulat si care au in

compozitia lor si grasimi acestea determina golirea vezicii biliare- pot ajuta la prevenirea aparitiei

litiazei biliare. &ste recomandat consumul de cereale integrale si fibre, precum si de alimente ce

contin calciu acesta se gaseste in legumele verzi si in produsele lactate-. Consumul de grasimi

animale saturate- si de alimente cu un continut ridicat de colesterol trebuie limitat.

3 &'ercitiile fizice regulate &'ercitiul fizic sustinut poate reprezenta un mod de reducere a

riscului de aparitie a litiazei biliare. 7n studiu a demonstrat ca femeile, ce efectueaza in mod

7



regulat e'ercitii fizice, au un risc redus de a fi supuse unei operatii de indepartare a vezicii biliare.

&fectuarea de e'ercitii fizice timp de 2! ore pe saptamana a redus riscul la aceste femei cu 2$".

C$lecistita& bila lenesa

olecistita- este o in$lamare a ve+icii biliare- organ situat in partea dreapta a abdomenului,

imediat sub $icat ($i%at de $icat); acest organ mai este cunoscut si sub denumirile de colecist

sau $iere. 5e+ica biliara are un rol importanta in digerarea grasimilor, prin substanta pe care o

contine in ea, bila. ea mai $recventa cau+a a colecistitei este litia+a colecistica (blocajul

cau+at de calculi). au+ele care provoaca aceasta a$ectiuni sunt0 o alimentatie cu prea multe

grasimi, stresul, obe+itatea, diabetul, supararea, sarcina, contraceptivele orale. olecistita

este mai $recventa la $emei decat la barbati.

Simptomele0 dureri de cap, $ebra, dureri abdominale (care pot radia in spate sau in umarul

drept), varsaturi, greata, diaree, oboseala. /n cele mai multe ca+uri aceste mani$estari disparde la sine, iar a$ectiunea trece $ara vreun tratament specia, alteori se cronici+ea+a. /ar in

ca+urile cele mai grave ve+ica se poate sparge , ducand la peritonita.

'emedii naturiste in c$lecistita(uc de ridic)ie neagra* o cura de trei saptamani cu suc de ridic&ie neagra (" ml impartit

in * do+e +ilnice) de doua ori pe an. 'entru re+ultate mai bune mesele sa $ie compuse

preponderent din cruditati, pe cat posibil neprelucrate termic, luate la ore $i%e si cu pau+a

pentru odi&na de minim jumatate de ora dupa ele. Si sucul de grep$rut este bun iar curele se$ac de trei ori pe an si au o durata de *" +ile ( *"" ml suc de grep$rut, impartit in * d"+e

+ilnice).

Tinctura de galbenele- se ia cate o lingurita diluata in apa cu o jumatate de ora inainte de

mesele principale. cura durea+a trei saptamani si are e$ect antiin$lamator asupra

colecistului, normali+and secretia de bila si ajuta la varsarea ei in duoden. Are si e$ect de

stimulare a digestiei. /ncercati acest remediu si bila lenese va $i o amintire.

+rune* sunt indicate in colicistita, proaspete, in cura de minim doua saptamani cel puţin cate

"" g in perioada in care sunt aceste $ructe. urata bila si sunt si la%ative.

'idic)ile* ajuta la macinarea calculilor biliari, se consuma de mai multe ori pe +i in cura de

cel putin o luna de +ile pentru a da re+ultate.

(emintele de negrilica- luate ca atare sau sub $orma de ulei, ajuta in colicistita distrugand

7pietrele<, si mai sunt bune si in combaterea in$ectiilor.

Ceaiul de meris$r - este bun pentru drenarea ve+icii biliare si di+olvarea 7pietrelor<.

,)imbirul* este un remediu bun pentru tratamentul 7bilei lenese<, adica in drenarea ei .

Atentie= trebuie evitat in colecistita acuta, caci agravea+a durerile si putand impinga pietrele

direct in caile biliare, provocand blocaje care necesita interventii c&irurgicale de urgenta.

18

http://remedii.net/colecistita_bilalenesa/

http://remedii.net/colecistita_bilalenesa/



M$rc$v- este util pentru de+into%icarea organismului, tratarea &epatitei si a tuturor

a$ectiunilor biliare. >eglea+a deasemenea tran+itul intestinal $iind un remediu util atat in

diaree, cat şi în constipatie. ?orcovii se poat consuma atat cru+i cat şi preparati. 4n pa&ar

de suc de morcovi baut în $iecare dimineata este un remediu in toate a$ectiunile biliare si da

o culoare sanatoasa tenului.

-rz verde- este indicat sub $orma de germeni cate ""g pe +i impartiti in doua portii, pentrumultele vitamine şi substanţele minerale pe care le contin. 3e asemenea $oarte bun si sucul

de or+ verde, obtinut din mladite de pana la " cm cu ajutorul storcatorului de $ructe. Se ia

cate " ml subtiat cu apa, de trei ori pe +i, cu o jumatate de ora inainte meselelor principale.

#ste un remediu $oarte bun in colecistita. 'reparate din or+ verde puteti gasi si in comert in

maga+inele naturiste.

+aadia* este planta cea mai des $olosita pentru e$ectul ei depurativ $iind si un e%celent

stimulator al $uncţiei &epatice provocand contracţia ve+icii biliare si implicit evacuarea ei.

#ste bine sa se consume minim cani de ceai de papadie pe +i, ceai ce ajuta la dublarea

evacuari bilei. #ste de asemenea un bun regenerator al sangelui datorita multiplelorvitamine pe care le contine papadia (@, @, @*, @!, şi # dar si minerale0 calciu, potasiu,

magne+iu, sodiu si $ier. Se pot utili+a si $run+ele de papadie in di$erite combinatii de salate

crude, $iind mult mai valoroase.

(/ecla r$sie* se consuma $iarta sau cruda sub $ormă de salata in combinatie si cu alte

radacinoase sau c&iar sub $orma de suc. Sucul de s$ecla rosie este indicat sa se ia in do+e

de cate "" ml de trei ori pe +i simplu sau in combinatie si cu alte sucuri. ontribuie la

drenarea ve+icii.

(unat$area* se in$u+ea+a o lingurita de planta maruntita in " ml apa $iarta timp de "

minute si se consuma minim trei cani pe +i. Ajut in colecistita, avand un e$ect de drenare a

ve+icii si este buna si in calmarea sistemului nervos. Se poate utili+a si ulei de sunatoare,

cate o lingurita dimineata pe stomacul gol.

/n$u+ii in colecistita se mai pot $ace si din urmatoarele plante0 albastrele, menta, macese, $lori

de salcam, galbenele.

0renarea vezicii-se incal+este "-*" ml ulei de masline si il amestecati cu sucul unei

jumatati de lamaie; beti amestecul cu ing&itituri mici, apoi culcati-va pe partea dreapta, in

po+itia $etala (cu genunc&ii indoiti).

11



Utilizarea de plante medicinale in tratarea

"bilei lenese"

Se pot $olosi urmatoarele plante medicinale0 aloe, ang&inare, brustur, calom$ir, cerentel, isop,lamaie, lic&en de /slanda, linarita, maces, maslin, or+, paducel, porumb, pu$ulita cu $lorimici, revent, ridic&e, roiba, roinita, rostopasca, rotunjoara, ro+marin, scanteiuta, sc&inel,s$ecla rosie, siminoc, sparang&el, splinuta, sporis, sunatoare, so$ran, talpa gastei, tei,tri$oi de balta, telina, turita mare, unguras, valeriana, visin.

?odul de $olosire al plantelor medicinale0

!l$e !l$e vera se ia cate cm de planta care se ing&ite de * ori pe +i, cu minute,inainte de mesele principale. Se poate $ace +ilnic. Are si un e$ect la%ativ. Se poate $olosisi gelul care e%ista la toate maga+inele naturiste si care se va $olosi con$orm indicatiilorproducatorului.

!ng)inare Cnara sc$lmus- din acest ceai se va pune lingurite de planta la "ml apa ( cana) apa clocotita. Se lasa apoi timp de minute acoperit. Se strecoara sise va bea tot indulcit cu miere. Si dupa acest ceai este bine sa se stea culcat pe parteadreapta minute si sa se bea cald. Se pot bea ceaiuri pe +i. Se poate consumaperioade lungi de timp.

rustur !rctium laa se pun lingurite de radacina maruntita la "" ml apa si se$ierb pentru " minute. Se strecoara. Se consuma in cursul +ilei ajutand la drenarea

ve+iculei biliare si $iind si la%ativ.

Cal$m/ir Melittis meliss$)llum lingurita de planta maruntita se pune la " mlapa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consumecate cana dupa $iecare masa.

Cerentel ,eum urbanum lingurita de planta maruntita se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecare masa. #ste indicata la cei care su$ere si de diaree.

s$ is$us $//icinalis lingurita de planta maruntita se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecare masa .

amaie Citrus lem$n se spala o lamaie cu multa apa, apoi se taie in doua si sestoarce sucul. 'ulpa si coaja se taie marunt si se pune cu " ml apa la $iert. Se lasa sa$iarba pana se moaie coaja. Se stinge $ocul si se lasa acoperit sa se raceasca. 3uparacire se strecoara peste sucul obtinut anterior. Se indulceste cu miere (daca nu e%istacontra indicatii) si se consuma +ilnic cate un ast$el de ceai ajutand la di+olvarea

depunerilor din bila si la eliminarea malului.

ic)en de slanda Cetraria islandica lingurita de planta maruntita se pune la "

12



ml apa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa seconsume cate cana dupa $iecare masa.

inarita inaria vulgaris lingurita de planta maruntita se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecare masa

Maces '$sa canina lingurita de planta maruntita (Seminte) se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecare masa. Ajuta si la di+olvarea calculilor.

Maslin-lea eur$eae) se indica $olosirea a cate unei linguri de ulei pre$erabil e%travirgin sau presat la rece in $iecare dimineata la tre+ire, apoi se sta minute, culcat pepartea dreapta.

-rz $rdeum vulgare) se macina semintele si se consuma sub di$erite $orme +ilnic. 3easemenea este indicata $olosirea sucului obtinut din mladite tinere cate " ml de * ori pe+i, perioade mai lungi de timp. /n comert e%ista preparate cu acesta si in acest ca+ se varespecta indicatia producatorului.

+aducel Crataegus m$n$gra se indica sa se $oloseasca daca e%ista asociata si oa$ectiune a inimii, se va pune cate lingurita de planta maruntita ($run+e si $lori) la "ml de apa clocotita. Se lasa apoi acoperit timp de minute. Se strecoara si se pot bea-* cani pe +i. /n ca+urile in care se $olosesc $ructele se ia cantitate dubla de plante.

+$rumb ea ma8s lingurita de planta maruntita (matase de porumb) se pune la "ml apa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa seconsume cate cana dupa $iecare masa

+u/ulita cu /l$ri mici 9il$bium arvi/l$rum lingurita de planta maruntita se punela " ml apa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa seconsume cate cana dupa $iecare masa

'event ')eum almatum lingurita de planta maruntita (pre$erabil radacina) se pune

la " ml apa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa seconsume cate cana dupa $iecare masa. Are si e$ect la%ativ si diuretic.

'idic)e 'a)anus sativum niger se indica $olosirea sucului de ridic&e cate linguritede * ori pe +i, pentru drenarea $ierei. Se poate si sa marunteasca calculii.

'$iba 'ubia tinct$ria lingurita de planta maruntita la " ml apa clocotita. Se lasaapoi timp de minute acoperit si apoi se strecoara. Se pot consuma -* cani pe +i.3i+olva pietrele si ajuta c&iar si la cancer. Se poate $olosi perioade lungi de timp.

'$inita Melissa $//icinalis - se va pune cate lingurita de planta maruntita la " ml

1)



apa clocotita. Se lasa apoi timp de minute acoperit si apoi se strecoara. Se potconsuma -* cani pe +i.

'$st$asca C)elid$nia ma8us se pune o crenguta (pre$erabil proaspata) de planta la" ml apa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se $oloseste incursul intregii +ile $ara a se depasi, $iind to%ica in cantitate mai mare. Asigura si calmareadurerilor.

'$tun8$ara ,lec)$ma )ederaceum lingurita de planta maruntita se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecare masa

'$zmarin '$zmarinus $//icinalis se va pune lingurita din planta maruntita la "ml apa clocotita. Se lasa apoi timp de minute acoperit si apoi se strecoara. Se potconsuma -* cani pe +i.

(canteiuta !nagallis erecte lingurita de planta maruntita se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecare masa

(c)inel Cnicus benedictus lingurita de planta maruntita se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecare masa

(/ecla r$sie eta vulgaris rubra se indica consumul radacinii crude in salate,eventual cu suc de lamaie si &rean (care si el ajuta la drenarea bilei), de asemenea sepoate consuma sub $orma de suc $iind $oarte util la curatirea $icatului.

(imin$c elic)risum arenarium lingurita de planta maruntita se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecare masa

(arang)el !saragus $//icinalis lingurita de planta maruntita se pune la " ml

apa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consumecate cana dupa $iecare masa

(linuta ($lidag$ vrigaurea lingurita de planta maruntita se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecare masa

($ris :erbena $//icinalis lingurita de planta maruntita se pune la " ml apaclocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate

cana dupa $iecare masa

(unat$are, 3aca este pre+enta si insomnia, adica omul nu poate dormi atunci se va

14



$ace si un ceai din; Tala gastei e$n$rus cardiaca cu sunat$are iericumer/$ratum)- se vor pune cate lingurita din $iecare din aceste plante la " ml apaclocotita. Se acopere pentru " minute, dupa care se strecoara. Se va consuma la ore8- cana de ceai indulcit cu miere. Se consuma cald.

($/ran Cr$cus sativus lingurita de planta maruntita se pune la " ml apa clocotita.Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate canadupa $iecare masa

Tala gastei e$n$rus cardiaca se $oloseste pentru e$ectele de calmare in ca+ulnervo+itatii, lingurita de planta maruntita se pune la " ml apa clocotita. Se acoperepentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate cana dupa $iecaremasa 3aca este pre+enta si insomnia, adica omul nu poate dormi atunci se va $ace si unceai din; talpa gastei cu sunatoare- se vor pune cate lingurita din $iecare din acesteplante la " ml apa clocotita. Se acopere pentru " minute, dupa care se strecoara. Seva consuma la ore 8- cana de ceai indulcit cu miere. Se consuma cald.

Tei Tlia t$ment$sa lingurita de planta maruntita ($lori $ara bractee) se pune la "ml apa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa seconsume cate cana dupa $iecare masa

Tri/$i de balta Menant)es tri/$liata lingurita de planta maruntita se pune la " mlapa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consumecate cana dupa $iecare masa

Traista ci$banului Casela bursa ast$ris lingurita de planta maruntita se pune la" ml apa clocotita. Se acopere pentru minute, apoi se strecoara. Se indica sa seconsume cate cana dupa $iecare masa

;elina !ium grave$lens lingurita de planta maruntita la " ml apa clocotita. Selasa apoi timp de minute acoperit si apoi se strecoara. Se pot consuma -* cani pe+i. Se poate consuma si radacina cruda ca salata $iind $oarte utila sau suc " ml de * oripe +i, impreuna cu alte sucuri de legume.

Turita mare !grim$nia euat$ria lingurita de planta maruntita la " ml apa

clocotita. Se lasa apoi timp de minute acoperit si apoi se strecoara. Se pot consuma-* cani pe +i. Se indica in special atunci cand e%ista pietre care trebuie eliminate. u sedepaseste do+a putand produce eliminarea prea multor depuneri si atunci se in$undacanalele.

<nguras Marrubium vulgare se va pune apoi lingurita din acest ceai la o cana de apaclocotita. Se lasa apoi acoperit pentru minute. Se strecoara si se bea acest ceaieventual indulcit cu miere. 3upa ce se bea imediat se va culca pe partea dreapta timpde minute. #ste unul din ceaiurile cele mai utile la aceasta a$ectiune si reglea+a sia$ectiunile inimii, intarind inima.

:aleriana :aleriana $//icinalis 3aca aceste ceaiuri nu ajuta se va lua insa " picaturi

1#



de inctura de valeriana tot seara inainte de culcare cu - ore. Aceasta se pune in ""ml apa si se bea.

:isin Cerasus vulgaris lingurita de co+i de cirese sau visine se pun la " ml apa sise $ierb timp de " minute, apoi se strecoara. Se pot consuma * cani pe +i, pentrue$ectul diuretic si de curatire a organismului de depuneri.

1

bila si ficat - terapii naturiste

Documents