regenerarea peisajului urban lunca mare - arh.upt.ro · gspublisherengine 0.10.100.100 u.p.t.,...

PEISAJUL AUTO-CONSTRUITRegenerarea peisajului urban Lunca Mare

student: Egyed Szabolcsîndr.: Simionescu Oana

GSPublisherEngine 0.10.100.100

U.P.T., FACULTATEA DE ARHITECTURĂȘI URBANISM, DEP. DE ARHITECTURĂ

LUCRARE PENTRU EXAMENUL DE DIPLOMĂDISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURĂ

Candidat: Numele și prenumele

EGYED SZABOLCSDenumirea proiectului:

Sesiunea

Iunie 2015

Planșa nr.

ScaraDenumirea planșei:

REGENEREA PEISAJULUI URBAN LUNCAMARE, MIERCUREA-CIUC

IzvoruMureșului

Sândominic

Tomești

Ineu

Cârţa

Dănești

Mădăraș

Racu

Livezi

Nădejdea

MihăileniVăcărești

Gârciu

Frumoasa

NicoleștiBârzava

DelniţaCiceu

Siculeni

Valea Rece57 KM1 h

Făgetu deSus

Lunca deJos

Lunca deSus

Făgeţel

Păuleni-Ciuc

Șoimeni

MIERCUREA-CIUC

Harghita-Băi Ciba

Fitod

Leliceni

Misentea

Sâncrăieni

Sântimbru

Armășeni

Ciucsângeorgiu

Bancu

Sânsimion

Cetăţuia

Sânmartin

Cozmeni

Vrabia

Tușnad

TușnaduNou

Lăzărești

13A

12A

12A

123C

123B

123A

11B

123C123B

124A

123E

123B

123A

123

12A

12A

124

123

124

127A

123A

Gheorgheni65 KM1 h

Topliţa90 KM1 h 26 min

Bălan50 KM55 min

Comănești97 KM1 h 15 minBacău144 km2 h 34 min

OdorheiuSecuiesc53 KM1 hTârgu Mureș147 KM2 h 23 min

SfântuGheorghe67 KM1 h 15 min

TârguSecuiesc63 KM56 min

Valea Uzului60 KM1 h 24 min

SfântuGheorgheBrașov100 KM1 h 30 min

E578

13A

123A

JUD.COVASNA

Limita de 15min

Limita de 25min

JUD.BACĂU

138A

13A

Centură ocolitoare(Propusă prin PUG 2010)

Drum europeanDrum naţionalDrum judeţean

Drum comunal

Calea ferată

Limita dintre judeţe

Curs de apă

Olt

Olt

Situl studiat

0

500 m

1 km

2 km

5 km

10 km

CFR

CFR

CFR

CFR

CFR

CFR

CFR

CFR

E578

E578

E578

E578

E578

E578

125

123D

E578

E578

E578

MIERCUREA-CIUC

JUD.BACĂU

Olt

Olt

IzvoruMureșului

Sândominic

TomeștiIneu

Cârţa

Dănești

Mădăraș

Racu

Livezi

Nădejdea

MihăileniVăcărești

GârciuFrumoasa

NicoleștiBârzava

DelniţaCiceu

Siculeni

Făgetu deSus

Lunca deJos

Lunca deSus

Făgeţel

Păuleni-Ciuc

Șoimeni

Harghita-Băi

Ciba

Fitod

Leliceni

Misentea

Sâncrăieni

Sântimbru

Armășeni

Ciucsângeorgiu

Bancu

Sânsimion

Cetăţuia

Sânmartin

CozmeniVrabia

Tușnad

TușnaduNou

Lăzărești

JUD.COVASNA

Limita de 20minute

Limita de 30minute

Limita de 40minute

Limita de 60minute

Excursie cu bicicleta

Piscină apă mineralăMâncăruri tradiţionale

Fructe și legumeorganice

Sporturi de iarnă

Drumeţii montane

Biserică monument

Vedere asupradepresiunii

Ruine cetate

Peisaj pitoresc

Evenimente care ţin deobiceiuri tradiţionale

Posibilitate de cazare

Muzeu local

Arhitectură tradiţională


Curs de apă

Situl studiat

0

500 m

1 km

2 km

5 km

10 km

Drum /Potecă

Ruta de pelerinaj Central-European Via Mariæ

NATURA 2000, ariespecială de conservareSCI

NATURA 2000 - Ariede protecţie specialăavifaunistică SPA

Pădure

Izvor de apă minerală


Curs de apă

Situl studiat

Propus pentru protecţielocală

0

500 m

1 km

2 km

5 km

10 km

SISTEMEAnaliză micro-regională / Depresiunea Ciucului

Analiză micro-regională 11:200.000

1. Sistemul infrastructuralMiercurea-Ciuc se situează în centrul strategic a depresiunii, fiindnodul infrastructural colegat cu traseele importante auto și feroviarecare structurează principalele coridoare de tranzacţie a regiunii.Drumul european este în prezent tangenţial sitului studiat, fapt careprovoacă efecte negative: datorită fluxului de tranzit și acaracterului trans-local al teritoriului este zona cea mai presată deinvestiţiile recente, care au fost inserate fără o integrare judicioasădin punct de vedere spaţial şi funcţional a acestora in oraş: uneleinvestiţii ocupă locaţii mult prea valoroase pentru dezvoltareaoraşului pe termen mediu şi lung riscând astfel inchiderea relaţieiecologice oraş-cadru natural prin crearea unor centuri etanşe dehale şi parcaje pe limita cartierului de mare densitate Lunca Mare.

2. Peisajul culturalRegiunea este printre regiunile sub-urbanizate ale ţării, împreună cu dezavantajele și avantajele ce decurgdin aceasta: prezenţa discretă a vieţii tradiţonale, de unde derivă și o activitate gospodăreascăasemănătoare, de autosusţinere. Reţeaua de așezări din depresiune are un potenţial ecoturistic șiagroturistic ridicat, pe lângă turismul balnear, cultural și pelerinajele religioase. Miercurea Ciuc, ca aşezareurbană în context rural, poate reprezenta nodul de schimb, de unde traseele care împletesc zona pot fiaccesate printr-un mod non-vehicular, activ atât de către locali cât și de turiști. Acest fapt ridică problemazonelor limitrofe a orașului, care prin accesibilitatea, configurarea și programul lor trebuie să se comporteca locuri de tranziţie, pre-peisaje realizând transferul de la densitatea orașului către spaţiile verzi naturalesau agriculturale.

3. Suprafeţe antropizate operaţionaleÎn Depresiunea Ciucului, similar cu restul zonelor din regiune, între mediul construit și mediulnatural găsim întotdeauna arii vaste de peisaje productive, care îndeplinesc un rol multiplu: înprimul rând oferă comunităţii hrană, energie, habitat, materiale de construcţie, muncă șirecreere - aspectele definitorii ale vieții, și pe cealaltă parte, în urma proceselor de agriculturătradiţională rezultă petece, care oferă condiţii ideale pentru dezvoltarea unor ecosisteme, carese găsesc numai în asemenea condiţii.În cazul orașului Miercurea-Ciuc, urbanizarea, îngroparea peisajelor productive și dezvoltarealor prin mecanisme politice-totalitare, sau bazate exclusiv pe un discurs economic au rezultatcondiţii de margine fără stimuli de mediu și stimuli sociali. Rolul strategic al sitului necesită osoluţie inteligentă și dinamică, prin care interacţiunea dintre mediu și construit să fieasemănătoare cu cea a terenurilor agricole în cazul saturilor: un peisaj antropizat, ”o linieverde”, o zonă de acces la sporturi, recreere, cultură și relaxare, un parc conceput la scarăregională, care își definește identitatea în funcție de ciclurile naturii.

4. Habitate naturale protejateZonele în cadrul reţelei Natura 2000 în Depresiunea Ciucului au fost nominalizate pe baza amai mult de 20 de tipuri diferite de habitate. Potenţialul turistic ridicat este dat în special deeco-turism, prin ariile protejate , valori naturale protejate, de peisaj distinctiv specificzonelor vulcanice, păduri întinse, ape minerale și mofete. Valorificarea acestor resuretrebuie gândită împreună cu cele agroturistice, printr-o strategie durabilă holistică.

Sistemul de pajiști

Sistemul de terenuri agricole

Complex comercial, cash&carry, retail, benzinărie -construit în ultimii 15 ani

Parcare

Cartier rezidenţial

58% rural 42% urban

50% servicii 34% industrie 10%agr.

6% constr.

Pistă velo (propunere PUG 2010)

20% arabil 34% fâneţe 22% pășuni 25% pădure

Structurarea economiei

Componenţa așezărilor

a săpa

a planta

a îngrijia recolta

a învăţa






Sesiunea

Iunie 2015

Planșa nr.




75.48

STRUCTURIAnaliză urbană / Miercurea-Ciuc

1. Evoluţia teritoriului

Sala Sporturilor

Școală generală

Stadion Municipial

Bibliotecă Judeţeană

Cartierul Lunca Mare

Cartier nou delocuinţe individuale

Liceu Teoretic

Parc dendrologic

Protecţia ecologicăLunca Mare

Stradă pietonală

Casă de cultură

Liceu de arte

Magazin central

Șumuleu Mare

Loc de pelerinaj

Parcul Elizabeta

Șumuleu Mic

Munţii Harghita

Palatul AdministrativJudeţean

Piaţă agroalimentară

Gara CFR

Parc dendrologic

2. Vecinătăţi

Piaţa ”Aplauzelor”

Morfostructura și hidrologia

Teritoriul peste care s-a dezvoltat orașul este de origine tectono-erozivă, drenată de cursul superior al Oltului. Relieful estereprezentat printr-un șes aluvial format din cele 2-3 terase ale Oltuluiși o luncă mlăștinoasă.

Limită intravilan actual

Situl studiat

Curs de apă

1

2

3

1. Olt

2. Pârâul Vár

3. Pârâul Șumuleu

Orașul în secolul XVIII.

Miezul oraşului istoric s-a format pe un teritoriu ce aparţinea satelorvecine, fiind locuit de meşteşugari interesați de proximitateatârgului. Deşi situat într-un loc mlăştinos la întâlnirea celor douătrasee importante nord-sud şi est- vest, fapt care îi detemină tramastradală simplă in formă de „T” şi implicit evoluţia urbanistică lentă,orașul devine un loc de târg renumit în regiune. Morfologic stucturaoraşului este atipică, nu are piaţă centrală istorică cum era obişnuit încazul oraşelor secuieşti. Acest fapt este explicabil prin condiţiilegeotehnice improprii pentru o dezvoltare tentaculară.


Situl studiat

Curs de apă

1. Topliţa

2. Șumuleu

3. JigodinLimita orașului până la 1780

12

3

Orașul în secolul XIX.

Axa nord-sud se dezvoltă mai târziu, de la intersecţia situată inapropierea podului. Doar in a doua jumătate a secolului 19 sefinalizează legătura spre cetate, multe dintre loturi fiind ocupate întip rural, cu case din lemn şi gospodării amplasate izolat.


Situl studiat

Curs de apăLimita orașului până la 1870

Înainte de regimul socialist

Poziţia întărită a oraşului implicit dinamica dezvoltării se datoreazămajoritar faptului că Miercurea devine reşedinţa comitatului,negustori şi meşteşugari armeni din Frumoasa işi găsesc condiţiiprielnice, târgurile işi menţin popularitatea.Modificarea limitelor oraşului se remarcă odată cu anexarea satelorlimitrofe Jigodin în 1930, Topliţa si Şumuleu în anii '50 ai secolului 20.,iar forma tentaculară urmăreşte aceste direcţii de dezvoltare,citindu-se clar zonele mlăştinoase, cu turbă, care nu permitamplasarea eficientă a construcțiilor – deci răman libere.


Situl studiat

Curs de apăLimita orașului 1870-1950

Densificărie socialiste și orașul postcomunist

Dezvoltarea socialistă din anii 80 ai secolului 20 va întregi acestecezuri cu cartiere noi, fundate pe piloni.În epoca ceauşistă nucleulistoric primeşte lovitura de graţie: oraşul devine un model alurbanismului socialist grandios, pierzând caracterul său organic.Piaţa centrală pentru adunări socialiste, după ce şi-a pierdutfuncţionalitatea iniţială, se prezintă ca un loc străin in structuraurbană.Ultimul deceniu de dezvoltare urbană se prezintă majoritar într-oexpansiune extensivă a cadrului locuit, a zonelor rezidenţiale, lipsaideii de restructurare urbană in majoritatea cazurilor, lipsarefuncţionalizării zonelor industriale abandonate. Se ocupă aceletarlauri – fâneţuri care au rămas intacte de-a lungul secolelor.


Situl studiat

Curs de apăLimita orașului 1950-1989 Dezvoltări după 1989

Centrul nou - anii 1980

Peisaj

Cele două lanţuri muntoase Munţii Ciucului şi Munţii Harghitei, fiinddominante ale perspectivelor din oraş, asigură un fundal de valoaredirecţiilor care se deschid din peisajul construit. Peisajul natural areun rol decisiv în conturarea aşa numitului brand urban. Cele maiimportante componente ale acestui sistem sunt cursul Oltului,dealurile Şumuleu, lacul şi pădurea-parc Şuta, Aria Naturală BăileJigodin- Csihanyos, respectiv zona Lunca Mare. Întegrată unuiconcept ecologic şi turistic coerent la nivel regional, reţeaua verdetrebuie dezvoltată in coordonare cu reţeaua urbană ca cele douăsisteme să se susţină şi să deservească reciproc.


Situl studiat

Curs de apăSuprafaţa urbanizată Peisaje operaţionale

Pădurea Șuta

Munţii Ciucului

Spre zonaLunca Mare

Zonă bază sportivăpatinoar/ bazin de înot

Parcul Central

UniversitateaSapientia

AnsamblulPiaţa Libertăţii

Zonă verde cupotenţial

Parcdendrologic

Sala Sporturilor/Stadion

Piaţa M.G.K.

3. ConectivitateDupă expanisunea necontrolată a mediului construit, a urbanului peste natură, ingredientelefundamentale care alcătuiec teritoriul - geologia, relieful, hidrologia, flora, fauna și climatulpot fi ”materiale” performative pentru a fi dezvoltate în direcția opusă, și de a declanșaprocese de transformare a ecosistemelor artificiale stratificate în timp (clădiri și reţele) și de acrearea unor peisaje hibride, care se ivesc conform principiilor naturii.

4. ProgramÎntr-un scenariu otpim, dezvoltarea programului ar trebui să însemne înserarea unoractivităţi posibile și stabilirea modului în care acestea vor funcţiona împreună în spaţiuldisbonibil. În cazul sitului studiat, programul este deja prezent, ca o aglomerare de insulecare fragmentează un spaţiu unitar. Este nevoie de de reinterpretarea acestor insule înrelaţie cu vecinătăţile lor, de a folosi peisajul ca un nou strat în evoluţia ţesutului, careprin renaturalizarea și reconstruirea teritoriului poate să fie liantul între petecele defuncţiuni, nevoile comunităţii și urbanităţi existente.

5. ActoriNevoi, motivaţii, posibilităţi

Birou / administrativ

Expansiune loc. ind.

Spaţiu comercial

Tehnic

Educaţie

Cultură

Religie

Locuinţă colectivă din per. comunistă

Sport

Ţesut istoric

1

2

3

1. Cartierul socialist

2. Cartierul sprawl

3. Ţesutul istoric

Unde preferati să văpetreceţi timpul liber?

Ce fel de amintiri aveţi despreLunca Mare, la ce aţi folositaceastă zonă mai demult?

Cum aţi fi dispus să contribuiți la îmbunătăţirea spaţiuluipublic din cartierul în care locuiţi?

Aţi contribuit vreodată activ la ameliorareaspaţiului public din apropierea locuinţei Dvs.?

Vi s-a mai cerut vreodatăpărerea în vederea îmbunătăţirii spaţiului public ?

Cum au afectattransformările recentemediul în care locuiţi?

Cât de des folosiţipista de alergat de la stadion?

Cât de des folosiţiterenurile de fotbal?

Cât de des folosiţicurtea școlii?

Cât de des mergeţila Biblioteca Judeţeană?

Cât de des mergeţi la salasporturilor?

„Toate eforturile orașului se duc în mobilarea șiînflorirea centrului, ca să arate bine pentru turiști, darnouă, locuitorilor de pe periferii administraţia nu ne

oferă niciun ajutor ca prin munca și efortul nostrucomun să ne putem construi un mediu mai viabil, și

mai frumos.”

„Școala noastră este cea mai frecventată din oraș, și tendinţa arată căacest număr o să crească în viitor.Școala și așa se luptă cu lipsă de spaţiu, și ar avea nevoie de extindere. Inclusiv terenul școlii a devenit mai

mic odată cu construcţia sălii de sport, cu promisiunea posibilităţii de afolosi acesta de către elevi, lucru care încă nu s-a realizat. O legătură

mai bună a celor două ar fi necesară. În cazul unor intervenţii în oraș curolul de a semnaliza probleme urbanistice, de a conștientiza localniciicadrele didactice ar fi de acord să le încludă în activitățile elevilor.” -

T.S., director școală

„Noul PUG conţine direcţii foarte bune, însă sunt de părerea că nuia în considerare puternicul caracter rural al așezării, și relaţia încăvie a oamenilor cu agricultura, cu ieșirea în natură. Accentul nu ar

trebui să fie numai pe piețele din centru și pe spațiile publicepavate, ci și pe condiţiile de pe margine, unde orașul și natura se

întrepătrund. ” A.S., arhitect-șef

Analiză urbană 21:50.000






Sesiunea

Iunie 2015

Planșa nr.




75.48



Sala Sporturilor

Școală generală

Stadion Municipial




Liceu Teoretic

Parc dendrologic


Stradă pietonală

Casă de cultură

Liceu de arte

Magazin central

Șumuleu Mare

Loc de pelerinaj

Parcul Elizabeta

Șumuleu Mic

Munţii Harghita



Gara CFR

Parc dendrologic

2. Vecinătăţi





Situl studiat

Curs de apă

1

2

3

1. Olt

2. Pârâul Vár





Situl studiat

Curs de apă

1. Topliţa

2. Șumuleu


12

3




Situl studiat





Situl studiat





Situl studiat



Peisaj



Situl studiat


Pădurea Șuta

Munţii Ciucului

Spre zonaLunca Mare


Parcul Central




Parcdendrologic


Piaţa M.G.K.






Spaţiu comercial

Tehnic

Educaţie

Cultură

Religie


Sport

Ţesut istoric

1

2

3


2. Cartierul sprawl

3. Ţesutul istoric














mai frumos.”








Analiză urbană 21:50.000GSPublisherEngine 0.10.100.100





Sesiunea

Iunie 2015

Planșa nr.




75.48



Sala Sporturilor

Școală generală

Stadion Municipial




Liceu Teoretic

Parc dendrologic


Stradă pietonală

Casă de cultură

Liceu de arte

Magazin central

Șumuleu Mare

Loc de pelerinaj

Parcul Elizabeta

Șumuleu Mic

Munţii Harghita



Gara CFR

Parc dendrologic

2. Vecinătăţi





Situl studiat

Curs de apă

1

2

3

1. Olt

2. Pârâul Vár





Situl studiat

Curs de apă

1. Topliţa

2. Șumuleu


12

3




Situl studiat





Situl studiat





Situl studiat



Peisaj



Situl studiat


Pădurea Șuta

Munţii Ciucului

Spre zonaLunca Mare


Parcul Central




Parcdendrologic


Piaţa M.G.K.






Spaţiu comercial

Tehnic

Educaţie

Cultură

Religie


Sport

Ţesut istoric

1

2

3


2. Cartierul sprawl

3. Ţesutul istoric














mai frumos.”














Sesiunea

Iunie 2015

Planșa nr.




75.48



Sala Sporturilor

Școală generală

Stadion Municipial




Liceu Teoretic

Parc dendrologic


Stradă pietonală

Casă de cultură

Liceu de arte

Magazin central

Șumuleu Mare

Loc de pelerinaj

Parcul Elizabeta

Șumuleu Mic

Munţii Harghita



Gara CFR

Parc dendrologic

2. Vecinătăţi





Situl studiat

Curs de apă

1

2

3

1. Olt

2. Pârâul Vár





Situl studiat

Curs de apă

1. Topliţa

2. Șumuleu


12

3




Situl studiat





Situl studiat





Situl studiat



Peisaj



Situl studiat


Pădurea Șuta

Munţii Ciucului

Spre zonaLunca Mare


Parcul Central




Parcdendrologic


Piaţa M.G.K.






Spaţiu comercial

Tehnic

Educaţie

Cultură

Religie


Sport

Ţesut istoric

1

2

3


2. Cartierul sprawl

3. Ţesutul istoric














mai frumos.”










TIMP

SP

AŢ

IU

MIEZUL NOPŢII

6 AM MIEZULZILEI

6 PM

MIEZULNOPŢII

LOCUIREA

FÂȘIE VERDE

ATLETISMFOTBAL

ATLETISM

FÂȘIE VERDE

MINI FOTBAL

SALA SPORTURILOR

ȘCOALA

BIBLIOTECA

Funcţiuni Spaţiu pierdut

În prezent situl este populat deinsule monofuncţionale, careconsumă mult spaţiu, fiindcăfiecare funcțiune este izolată, și are propria lui infrastructură

SCURTĂTURĂ


TIMP

SP

AŢ

IU

MIEZUL NOPŢII

6 AM MIEZULZILEI

6 PM

MIEZULNOPŢII

LOCUIREA

FÂȘIE VERDEATLETISM

FOTBAL

ATLETISM

FÂȘIE VERDE

MINI FOTBAL

SALA SPORTURILOR

ȘCOALA

BIBLIOTECA

ATLETISM

ATLETISM

SPAŢIU CÂȘTIGAT

Funcţiuni Spaţiu comun

SCURTĂTURĂ






Sesiunea

Iunie 2015

Planșa nr.



Dn150P

VC

2"Dn225 PVC

2"

Dn150P

VC

2"Dn225 PVC

2"

Dn150P

VC

2"Dn225 PVC

2"

TIMP

SP

AŢ

IU

MIEZUL NOPŢII

6 AM MIEZULZILEI

6 PM

MIEZULNOPŢII

LOCUIREA

FÂȘIE VERDE

ATLETISMFOTBAL

ATLETISM

FÂȘIE VERDE

MINI FOTBAL

SALA SPORTURILOR

ȘCOALA

BIBLIOTECA

Funcţiuni Spaţiu pierdut

În prezent situl este populat deinsule monofuncţionale, careconsumă mult spaţiu, fiindcăfiecare funcțiune este izolată, și are propria lui infrastructură

SCURTĂTURĂ

TIMP

SP

AŢ

IU

MIEZUL NOPŢII

6 AM MIEZULZILEI

6 PM

MIEZULNOPŢII

LOCUIREA

FÂȘIE VERDEATLETISM

FOTBAL

ATLETISM

FÂȘIE VERDE

MINI FOTBAL

SALA SPORTURILOR

ȘCOALA

BIBLIOTECA

ATLETISM

ATLETISM

SPAŢIU CÂȘTIGAT

Funcţiuni Spaţiu comun

I. Strategia curatorială - Un covor comunPrintr-o abordare cronotopică se poate opera cu combinaţiile funcţionale de pe sit într-un moment dat, și sepot defini limitele activităților în funcție de spațiul specializat necesar la momentul respectiv. Se propune uncovor comun, o suprafaţă unificatoare, din care pot fi ocupate spații oricând este nevoie. Suprafaţa construităși suprafaţa liberă nu se schimbă, doar se reorganizează modul de folosire și de delimitare a spaţiilor, pentru aobţine spaţiu public adiţional.Curtea școlii, parcările facilităţilor sportive și a instituţiilor sunt spaţiile care pot fi reinterpretate, conformritmurilor lor. Este necesară separarea spaţiilor specifice, care să aibă suprafaţa minimă necesară, iar restulnecesarului de spaţiu - un parametru care fluctuează în timp - poate fi împrumutat din covorul comun.

SCURTĂTURĂ

667.9480113

666.7271126

DINAMICIHabitatul urban / Lunca Mare

Strategia propusă 31:2000

1. Cronotopul sitului 2. Concept 3. Plan strategic

a delimita / a săpa a planta a iriga a îngriji a recolta a învăţaCine? Parteneriat între instituţiile de pe sit Administraţia Comunitatea Comunitatea Comunitatea, activiști, instituţii, administraţie, turiști

1. Existent - un maidan ultraplin întreţesuturi diferite

2. Construit- neconstruit

3. Trasee de mișcare 4. Puncte și coridoare vizualevaloroase

5. Existent - insule împrejmuitemonofuncţionale

6. Proprietatea asupra terenului

6. Diluarea bariererol, transformarealor în limite adaptabile la nevoilespaţiale în timp

7. Covorul - suprafaţa suport

8. Traseul principal și rutelealternative

8. Activităţi de scară mică- prima etapă

II. Fragmentare, Suprafaţă,Infrastructură

1. Unităţi multifuncţionale autoconstruite, de

diferite dimensiuni

2. Teren fotbal

3. Teren mini-fotbal

4.Peluze

5. Terenuri de tenis

6. Teren de volley

7. Teren de handbal

8. Pistă de alergat 400 m

9. Traseu de alergat 1 km

10. Traseu de alergat Lunca Mare

11. Peluză și cafenea

12. Fitness aer liber

13. Parcare

14. Parcare pentru rulote

15. Teren de joacă

16. Teren de baschet

17. Grădini comunitare

18. Atelier de bricolaj de cartier

19. Cinematograf în aer liber

20. Piaţa bibliotecii

21. Pasaj spre fabrica

de bere (monument)

22. Piaţă de cartier

23. Extindere școală cu 4 clase

1

1

1

1

1

1

1

2

34

4 11

5

6

7

8

9

10

12

13

14

13

15

16

17

17

18

19

20

21

22

23


1. Unităţi multifuncţionale

autoconstruite, de diferite

dimensiuni

2. Teren fotbal

3. Teren mini-fotbal

4.Peluze

5. Terenuri de tenis

6. Teren de volley

7. Teren de handbal

8. Pistă de alergat 400 m

9. Traseu de alergat 1 km

10. Traseu de alergat Lunca Mare

11. Peluză și cafenea

12. Fitness aer liber

13. Parcare

14. Parcare pentru rulote

15. Teren de joacă

16. Teren de baschet

17. Grădini comunitare

18. Atelier de bricolaj de cartier

19. Cinematograf în aer liber

20. Piaţa bibliotecii

21. Pasaj spre fabrica

de bere (monument)

22. Piaţă de cartier

23. Extindere școală cu 4 clase

mulțumesc!

regenerarea peisajului urban lunca mare - arh.upt.ro · gspublisherengine 0.10.100.100 u.p.t.,...

Documents